Profetul Iezechiel

Viața Profetului. Este al 3-lea profet dintre cei 4 profeți mari. Numele în evreiește
înseamnă ,,Dumnezeu este tare”. Nu a luat acest nume decât după chemarea sa la profeție. A
fost fiul lui Buzi, un preot, și chiar el însuși a fost preot. Nu se știe din ce localitate a fost și nici
în ce an s-a născut. A fost căsătorit.
A fost dus în captivitate în Babilon. I s-a fixat drept domiciliu localitatea Tel Aviv, lângă
râul Chebar, unde a trăit cu soția sa. Aici este chemat la misiunea profetică. A fost contemporan
cu Ieremia. A avut misiunea să activeze printre evreii din captivitate. A trebuit să arate
poporului că Dumnezeu Își ține promisiunile. Pentru această misiune este denumit și profetul
,,Fidelității divine”.
Ar fi fost ucis în Babilon de către un judecător al poporului evreu, pentru că l-ar fi dojenit
din pricina idolatriei. Biserica îl prăznuiește la 21 iulie.
Cuprinsul: conține 48 de capitole. În înșirarea profețiilor, Iezechiel a avut în vedere
cronologia, de aceea ele poartă data când au fost rostite. Cartea este compusă metodic. Ea se
poate împărți într-o introducere și 3 părți.
Introducerea: cuprinde chemarea lui Iezechiel la misiunea pofetică, la fluviul Chebar,
când slava lui Dumnezeu i s-a arătat deasupra unui car tras de 4 fiare.
Partea întâi: cuprinde precizarea că distrugerea Ierusalimului și a regatului este
inevitabilă. Ea vine din cauza idolatriei. Urmează un îndemn la pocăință, deoarece Dumnezeu
nu vrea moartea păcătosului. Printr-un șir de cuvântări se arată că pedepsele duc la îndreptarea
poporului . În încheierea părții acesteia se istorisește începutul asediului cetății sfinte.
Partea a doua: conține profețiile de amenințare împotriva a șapte popoare păgâne
învecinate.
Partea a treia: descrie restaurarea lui Israel, arătându-se că Dumnezeu este credincios
promisiunilor Sale. Locul păstorilor celor răi îl va ocupa Păstorul cel bun, dintre urmașii lui
David, când se va încheia un legământ nou. Refacere lui Israel se arată prin viziunea oaselor
celor morți care înviază.
Scopul: Iezechiel a urmărit să țină trează conștiința religioasă a deportaților și să nu-i
lase să fie absorbiți de păgânism.
Autorul: Iezechiel. El vorbește la persoana întâi.
Timpul compunerii: între anii 592-570 i.d.Hr.
Limba și stilul: limba este inferioară celei din cartea Ieremia. Stilul este viguros și
vehement, monoton.

1
 Autoritatea divină: Isus- fiul lui Sirah înșiră cartea în același loc, în canon, în care se
găsește și astăzi. Iudeii, cât și creștinii au primit cartea în canon și o consideră inspirată. În Noul
Testament se face aluzie la profețiile profetului Iezechiel, când Mântuitorul zice: ,,Eu sunt
Păstorul cel bun”; pomul cel mare care crește din grăuntele de muștar din Evanghelia de la
Matei corespunde cu arborele din cartea lui Iezechiel.
Despre Mesia există profeții la Iezechiel în mai multe viziuni, din care două se citesc în
Sâmbăta Patimilor: viziunea despre cele 4 fiare: om, leu, taur, vultur, sub care Sfinții Părinți au
identificat pe cei patru Evangheliști, apoi viziunea câmpului plin de oase care s-au alcătuit în
trupuri, închipuind învierea morților.