Sunteți pe pagina 1din 93

Finate Publice

Mihaela Gondor

Această carte se doreşte a fi un îndrumar pentru


activitatea de seminar de finanţe publice, fiind elaborată după
structura cursului de finanţe publice. A fost gândită pentru
acomodarea studenţilor care au doar cunoştinţe de principii ale
economiei, fiind de asemenea utilă pentru absolvenţii care nu
au fost familiarizaţi cu problematica finanţelor publice.

3
Cuprins:

Tema 1. FINANŢE PUBLICE – CONCEPT, CONŢINUT, FUNCŢII

Teste de evaluare
Propuneri de referate

Tema 2. OBIECTUL, METODA FINANŢELOR PUBLICE.


RAPORTURILE FINANŢELOR PUBLICE CU ALTE DISCIPLINE

Teste de evaluare
Propuneri de referate

Tema 3. MECANISMUL FINANCIAR

Teste de evaluare
Propuneri de referate

Tema 4. POLITICA FINANCIARĂ

Teste de evaluare
Propuneri de referate

Tema 5. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Teste de evaluare
Probleme
Propuneri de referate

Tema 6. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

4
Teste de evaluare
Probleme
Propuneri de referate

Tema 7: CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR

Teste de evaluare
Probleme
Propuneri de referate

Tema 8: DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Probleme

Tema 9. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Teste de evaluare
Probleme
Propuneri de referate

Tema 10. IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICĂ.

Teste de evaluare
Probleme
Propuneri de referate

Răspunsuri
Bibliografie

5
Tema 1. FINANŢE PUBLICE – CONCEPT, CONŢINUT, FUNCŢII

Teste de evaluare:

1. Finanţele publice sunt asociate cu:

a) resursele statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor


instituţii de drept public;
b) cheltuielile statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor
instituţii de drept public;
c) împrumuturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi
altor instituţii de drept public;
d) datoria statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi altor
instituţii de drept public;
e) obligaţiile de plată ale agenţilor economici, băncilor, societăţilor
de asigurare private.

2. Finanţele private cuprind:


a) resursele agenţilor economici, băncilor, societăţilor de asigurare
private,
b) cheltuielile agenţilor economici, băncilor, societăţilor de
asigurare private,
c) împrumuturile agenţilor economici, băncilor, societăţilor de
asigurare private,
d) creanţele de încasat ale agenţilor economici, băncilor,
societăţilor de asigurare private,
e) obligaţiile de plată ale agenţilor economici, băncilor, societăţilor
de asigurare private.

3. Apariţia finanţelor publice a fost generată de:


a) apariţia comunei primitive,

6
b) apariţia societăţii,
c) apariţia economiei de schimb,
d) apariţia banilor,
e) scindarea societăţii în clase antagoniste.

4. Finanţele publice reprezintă:


a) relaţiile apărute în procesul de asigurare şi repartizare a
fondurilor necesare statului, exprimate în formă bănească
(valorică);
b) cheltuielile agenţilor economici, băncilor, societăţilor de
asigurare private,
c) împrumuturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi
altor instituţii de drept public;
d) relaţii sociale, de natură economică, care apar în procesul
constituirii şi repartizării fondurilor publice;
e) finanţele statului şi ale unităţilor sale şi finanţele organizaţiilor
cooperatiste;
f) relaţiile economice exprimate valoric (prin intermediul banilor)
care apar în procesul repartiţiei PIB în legătură cu satisfacerea
nevoilor colective ale societăţii.

5. Concepţia clasică este specifică:


a) doctrinei liberale predominante în perioada capitalismului
ascendent, potrivit căreia activitatea economică trebuie să se
desfăşoare în conformitate cu principiul laissez-faire, laissez-
passer;
b) intervenţionismului, potrivit căruia autoritatea publică este
chemată să joace un rol activ în viaţa economică.

7
6. Sarcinile statului în concepţia clasică sunt:
a) menţinerea ordinii interne,
b) apărarea ţării,
c) întreţinerea de relaţii diplomatice cu alte state,
d) să influenţeze procesele economice.

7. Pentru statul modern, finanţele publice sunt:


a) un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale,
b) un mijloc de intervenţie în economie.

8. Conceptul de finanţe publice în statul modern are un pronunţat


caracter:
a) juridic,
b) economic,
c) sociologic,
d) politic.

9. Conceptul clasic de finanţe publice are un pronunţat caracter:


a) juridic,
b) economic,
c) sociologic,
d) politic.

10. Funcţiile finanţelor publice sunt:


a) funcţia de repartiţie,
b) funcţia de distribuire a PIB,
c) funcţia de apărare a ţării,
d) funcţia economică,
e) funcţia de control.

8
11. Constituirea fondurilor publice se realizează:
a) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB, între diverse
persoane juridice şi fizice, pe de o parte, şi stat, pe de alta;
b) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB între diverse
persoane juridice;
c) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB între diverse
persoane fizice;
d) în procesul distribuirii şi redistribuirii PIB între diverse
persoane juridice şi stat.

12. Distribuirea fondurilor publice de resurse financiare


constă în:
a) repartizarea acestora pe beneficiari, persoane fizice;
b) repartizarea acestora pe beneficiari, persoane juridice;
c) repartizarea acestora pe beneficiari, persoane fizice şi
juridice.

13. Destinaţiile fondurilor publice sunt:


a) învăţământ, cultură, sănătate;
b) asigurări sociale şi protecţie socială;
c) investiţii ale agenţilor economici privaţi;
d) gospodărie comunală şi construcţii de locuinţe;
e) satisfacerea necesităţilor de consum ale persoanelor fizice,
f) apărare naţională;
g) ordine publică;
h) acţiuni economice de interes public;
i) alte acţiuni de interes public;
j) datorie publică.

9
14. În cadrul fiecărei destinaţii, resursele se defalcă:
a) pe beneficiari,
b) pe obiective,
c) pe ordonatori de credite,
d) pe acţiuni.

15. Dirijarea resurselor financiare de la fondurile publice către


diverşi beneficiari se realizează:
a) în procesul distribuirii şi redistribuirii P.I.B.;
b) între stat şi diverse persoane fizice şi juridice.

16. Necesitatea constituirii unor fonduri de resurse financiare


la dispoziţia statului, în vederea îndeplinirii funcţiilor şi
sarcinilor sale:
a) se resimte în toate ţările, indiferent de gradul lor de
dezvoltare economică, ceea ce conferă funcţiei de repartiţie
un caracter obiectiv;
b) se resimte numai în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce
conferă funcţiei de repartiţie un caracter obiectiv;
c) se resimte numai în ţările dezvoltate, ceea ce conferă
funcţiei de repartiţie un caracter obiectiv.

17. Distribuirea resurselor publice are un caracter subiectiv,


deoarece depinde de:
a) capacitatea organelor decizionale de a percepe şi răspunde
corect nevoii sociale la un moment dat;
b) de opţiunea forţelor politice aflate la putere;
c) de mărimea şi structura nevoii sociale.

10
18. Funcţia de control a finanţelor publice vizează:
a) constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice,
b) modul de utilizare a resurselor.

19. Controlul financiar nu se efectuează:


a) în faza repartiţiei,
b) în faza producţiei,
c) în faza schimbului,
d) în faza consumului,
e) se efectuează în toate fazele de mai sus.

20. Funcţia de control reflectă:


a) modul de constituire a fondurilor în economie,
b) modul de formare a profilului în sectorul privat,
c) repartizarea fondurilor pe beneficiari,
d) preocuparea statului pentru asigurarea unei vieţi prospere
populaţiei,
e) eficienţa cu care unităţile economice cu capital de stat şi
instituţiile publice utilizează resursele de care dispun.

Propuneri de referate 1 :
1. Evoluţia finanţelor publice de la apariţie şi până în prezent.
Perspective în viitor.
2. Interpretarea finanţelor publice în teoriile clasice şi moderne.
3. Interdependenţa dintre funcţia de repartiţie şi funcţia de control
a finanţelor publice.

1
Moşteanu T, Finanţe publice, note de curs şi seminar, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2002, pag. 31

11
4. Rolul statului modern în relaţia optimului finanţelor publice cu
echilibrul general al economiei.
5. Abordarea clasică a teoriei finanţelor publice.
6. Abordarea modernă a teoriei finanţelor publice.
7. Aspecte internaţionale ale finanţelor publice.

Tema 2. OBIECTUL, METODA FINANŢELOR PUBLICE.


RAPORTURILE FINANŢELOR PUBLICE CU ALTE DISCIPLINE

Teste de evaluare:

1. Finanţele publice constituie o ramură a ştiinţelor economice şi


au ca obiect de studiu:
a) relaţiile economice care apar în procesul constituirii şi
repartizării fondurilor bugetare şi extrabugetare ale autorităţilor
publice centrale, unităţilor administrativ teritoriale şi ale altor
instituţii de drept public;
b) metodele de gestionare a fondurilor financiare publice;

12
c) modalităţile de stabilire, percepere şi urmărire a impozitelor,
taxelor şi a veniturilor nefiscale;
d) metodele de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice
pe obiective, acţiuni şi beneficiari;
e) procedura de angajare şi efectuare a cheltuielilor publice din
fonduri bugetare şi extrabugetare;
f) întocmirea, aprobarea, executarea şi încheierea bugetelor de
venituri şi cheltuieli publice la diferite eşaloane ale autorităţilor
publice;
g) modalităţile de echilibrare a diferitelor categorii de bugete, de
acoperire a eventualelor goluri temporare de casă şi de finanţare
a deficitelor bugetare;
h) organizarea şi efectuarea controlului financiar de natură
politică, administrativă şi jurisdicţională de către organele de
stat competente;
i) gestionarea datoriei publice;
j) metodele de raţionalizare a opţiunilor bugetare;
k) metodele de planificare, proiectare şi prognozare financiară;
l) politica financiară promovată de stat;
m) criteriile pe baza cărora se aprobă şi se finalizează cheltuielile
publice;
n) metodele de determinare a eficienţei cu care sunt utilizate
fondurile publice.

2. Obiectul de studiu al finanţelor publice nu îl reprezintă:


a) metodele de gestionare folosite în cadrul sectorului public;
b) metodele de stabilire, percepere şi urmărire a impozitelor,
taxelor şi veniturilor nefiscale;

13
c) metodele de dimensionare şi repartizare a cheltuielilor publice
pe obiective, pe acţiuni şi beneficiari;
d) metodele şi tehnicile de analiză a echilibrului financiar al
firmelor private;
e) politica financiară promovată de stat.

Propuneri de referate:
1. Raporturile finanţelor publice cu ştiinţele juridice.
2. Raporturile finanţelor publice cu ştiinţele politice.
3. Raporturile finanţelor publice cu sociologia.

14
Tema 3. MECANISMUL FINANCIAR

Teste de evaluare:

1. În structura sa, mecanismul financiar cuprinde


următoarele componente:
a) sistemul financiar;
b) pârghiile financiare utilizate de stat pentru influenţarea
activităţii economice;
c) metodele administrative, de conducere folosite în domeniul
finanţelor;
d) cadrul instituţional, alcătuit din instituţii şi organe cu
atribuţii în domeniul finanţelor;
e) reglementările bancare emise de BNR;
f) cadrul juridic, format din legi, ordonanţe, hotărâri de
guvern şi alte reglementari cu caracter normativ în
domeniul finanţelor.

2. Sistemul financiar public cuprinde:


a) relaţiile care se evidenţiază în bugetul de stat şi în bugetele
sociale;
b) relaţiile care se evidenţiază în bugetul asigurărilor de sănătate şi
în bugetele altor acţiuni care ţin de asigurările sociale;
c) relaţiile evidenţiate la nivelul întreprinderilor private;

15
d) relaţiile generate de constituirea şi repartizarea fondurilor
speciale extrabugetare;
3. Sistemul financiar privat cuprinde:
a) relaţiile de credit bancar;
b) relaţiile care se evidenţiază în bugetul de stat şi în bugetele
sociale;
c) relaţiile de asigurări şi reasigurări de bunuri, persoane şi
răspundere civilă;
d) relaţiile generate de constituirea fondurilor la dispoziţia
întreprinderilor.

4. Componentele sistemului financiar sunt:


a) bugetul de stat şi bugetele locale;
b) impozitele şi taxele locale;
c) asigurările sociale de stat;
d) fondurile speciale extrabugetare;
e) creditul public şi bancar;
f) asigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă;
g) finanţele întreprinderilor.

5. Constituie proprietate publică:


a) fondul bugetar central de stat,
b) fondurile bugetare ale unităţilor administrativ-teritoriale,
c) fondul asigurărilor sociale de stat,
d) fondurile speciale extrabugetare,
e) fondurile proprii ale întreprinderilor cu capital integral sau
majoritar de stat şi ale instituţiilor publice,
f) fondurile proprii ale băncilor şi societăţilor de asigurare cu
capital privat,

16
g) fondurile proprii ale băncilor şi societăţilor de asigurare cu
capital majoritar sau integral de stat.

6. Sunt prelevări cu titlu definitiv şi caracter obligatoriu:


a) impozite, taxe, contribuţii;
b) depuneri la bănci şi alte instituţii de credit ale statului,
subscrieri la împrumuturi de stat;
c) împrumuturi din străinătate;
d) granturi, donaţii, ajutoare.

7. Indicatorii economici cuprinşi în programul de dezvoltare a


economiei naţionale:
a) nu se mai defalcă pe agenţi economici;
b) nu mai au caracter imperativ;
c) caracter imperativ au doar indicatorii de venituri şi
cheltuieli aprobaţi prin bugetul naţional public.

8. Realizarea obiectivelor prevăzute în programul Guvernului


presupune, pe lângă existenţa resurselor financiare şi:
a) intervenţia statului în economie cu ajutorul pârghiilor;
b) acordul organismelor internaţionale;
c) sprijinul populaţiei;
d) este suficient să existe resurse financiare pentru realizarea
programului de guvernare.

9. Organele puterii centrale şi locale de stat cu atribuţii în finanţele


publice sunt:
a) Parlamentul;
b) consiliile judeţene;

17
c) consiliile municipale;
d) consiliile orăşeneşti şi comunale;
e) primăriile şi prefecturile.

10. Organele administraţiei de stat centrale şi locale cu


atribuţii în domeniul finanţelor publice:
a) Guvernul;
b) ministerele;
c) consiliile judeţene;
d) alte organe centrale ale administraţiei publice de stat;
e) prefecturile şi primăriile.

11. Organe financiare specializate ale puterii executive:


a) Ministerul Finanţelor Publice,
b) Parlamentul,
c) băncile;
d) vămile;
e) societăţile de asigurări şi reasigurări;
f) compartimente financiare din ministere şi alte organe
centrale ale administraţiei de stat, din prefecturi şi
primării, din întreprinderi şi instituţii.

12. Prin Trezoreria statului se asigură:


a) execuţia de casă a bugetului de stat, a bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale, prin
încasarea veniturilor bugetare, efectuarea plăţilor dispuse
de persoanele autorizate, în limita creditelor bugetare şi
destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;

18
b) gestionarea mijloacelor băneşti extrabugetare şi a celor
aferente fondurilor speciale;
c) gestionarea datoriei publice interne şi externe (respectiv:
primirea împrumuturilor guvernamentale interne şi
externe, alocarea sumelor aferente pe destinaţiile stabilite,
rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor aferente
împrumuturilor publice);
d) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe
nerambursabile sau contravaloarea în lei a acestora,
primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale de
la organisme internaţionale şi utilizarea acestora potrivit
destinaţiilor hotărâte de donatori;
e) efectuarea de plasamente pe diferite termene a
disponibilităţilor mobilizate în conturile sale şi alte
operaţiuni financiare în contul administraţiei publice
centrale şi locale.

13. Disponibilităţile băneşti din contul general al trezoreriei


statului se pot utiliza în următoarea ordine obligatorie:
a) acoperirea temporară a golurilor de casă, înregistrate de
bugetele locale;
b) acordarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung pentru
finanţarea şi refinanţarea deficitelor anuale ale bugetului
de stat, pe seama disponibilităţilor pe termen mediu şi lung
din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.
c) acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului
asigurărilor sociale de stat şi a deficitelor temporare ale
bugetelor fondurilor speciale;

19
d) efectuarea de plasamente financiare, pe termen scurt, prin
Banca Naţională a României;

14. Fac obiectul controlului exercitat de Curtea de Conturi:


a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale
bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea
fondurilor între aceste bugete;
b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi
a fondurilor de tezaur;
c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia
garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi
externe;
d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a
subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin
financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-
teritoriale;
e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice
de către instituţiile publice autonome cu caracter comercial
şi financiar şi de către organismele autonome de asigurări
sociale;
f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului
public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-
teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome,
societăţile comerciale sau de către alte persoane juridice în
baza unui contract de concesiune sau închiriere.

15. Sunt supuse controlului Curţii de Conturi:

20
a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de
persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile
lor publice, autonome sau nu;
b) Banca Naţională a României;
c) regiile autonome;
d) întreprinderile private;
e) societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-
teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin,
singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate
din capitalul social;
f) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă
natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un
regim legal obligatoriu;
g) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă
natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un
regim legal obligatoriu;
h) persoane juridice care beneficiază de garanţii
guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte
forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor
administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice;
i) persoane juridice care administrează, în baza unui contract
de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând
domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;
j) persoane juridice care nu-şi îndeplinesc obligaţiile
financiare către stat, către unităţile administrativ-teritoriale
şi instituţiile publice.

21
16. Administraţia publică locală funcţionează în unităţile
administrativ-teritoriale (comune, oraşe, judeţe) în temeiul
principiilor:
a) autonomiei locale;
b) centralismului birocratic;
c) eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;
d) descentralizării serviciilor publice;
e) consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de
interes deosebit.

17. Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice:


a) de drept public,
b) de drept comun,
c) de drept comercial.

18. Atribuţiile principale ale consiliilor locale în problemele


legate de finanţele publice locale sunt:
a) aprobă bugetul local, formarea, administrarea şi
executarea acestuia;
b) stabileşte impozitele şi taxele locale, precum şi taxele
speciale, pe termen limitat, în condiţiile legii;
c) administrează domeniul public şi privat al localităţii şi
exercită drepturile legale cu privire la societăţile comerciale
pe care le-a înfiinţat;
d) înfiinţează instituţii şi unităţi economice de interes local;
e) înfiinţează instituţii şi unităţi economice de interes privat;
f) hotărăşte asupra concesionării sau închirierii de bunuri
sau de servicii publice de interes local, precum şi asupra
participării, cu capital sau cu bunuri, la societăţi

22
comerciale pentru realizarea de lucrări şi servicii de interes
public local, în condiţiile legii;
g) asigură condiţiile materiale şi financiare necesare pentru
buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de
educaţie, de sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea
ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia
civilă.

19. Atribuţiile principale ale primarului, care ţin de domeniul


finanţelor publice sunt:
a) întocmeşte proiectul bugetului local, contul de încheiere a
exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului local;
b) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor
care aparţin întreprinderilor private de pe raza localităţii
respective (comună, oraş).
c) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
d) verifică încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi
comunică consiliului cele constatate;
e) supraveghează inventarierea şi administrarea bunurilor
care aparţin localităţii respective (comună, oraş).

20. Regiile autonome şi societăţile comerciale, prin


compartimentele lor specializate, au următoarele atribuţii
principale în domeniul finanţelor publice:
a) gestionează activele, întreţin relaţii financiare cu salariaţii,
furnizorii şi beneficiarii lor, cu băncile, cu organele
financiare;

23
b) elaborează proiectul anual al bugetului de venituri şi
cheltuieli şi adoptă măsuri pentru buna executare a
indicatorilor lor;
c) stabilesc cota parte din profit cu care contribuie la
satisfacerea nevoii sociale;
d) organizează şi conduc contabilitatea, întocmesc bilanţul
contabil, contul de profit şi pierderi şi situaţia principalilor
indicatori economico-financiari;
e) întocmesc, la timp şi corect, documentele de încasare şi
plată în numerar şi prin virament, le introduc în bancă,
verificând înregistrarea lor în extrasele de cont şi în
registrul de casă;
f) organizează şi exercită controlul financiar preventiv şi
controlul gestionar de fond asupra modului de gestionare a
resurselor materiale şi băneşti;
g) calculează, declară şi achită la timp obligaţiile faţă de
bugetele centrale şi locale (impozite, taxe, contribuţii,
vărsăminte sau alte obligaţii financiare);
h) examinează, periodic, activitatea economico-financiară a
unităţii şi efectuează inventarierea bunurilor patrimoniale
adoptând măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii
avutului public şi privat.

Propuneri de referate:
1. Pârghiile economico-financiare, un mijloc de intervenţie a
statului în domeniul economic.
2. Instituţiile fundamentale ale statului şi rolul lor în
domeniul finanţelor publice.

24
Tema 4. POLITICA FINANCIARĂ

Teste de evaluare:

1. Politica financiară, în raport cu politica generală a statului:


a) nu se întrepătrund;
b) este total dependentă;
c) are o independenţă relativă.

2. Politica financiară acţionează nemijlocit:


a) în sfera producţiei,
b) în sfera repartiţiei,
c) în sfera consumului,
d) în sfera schimbului.

3. Politica financiară diferă de la o ţară la alta în funcţie de:


a) potenţialul economic al ţării şi nivelul de dezvoltare
economică;
b) interesele pe care le exprimă partidul (coaliţia) de la putere;
c) metodele de conducere a economiei naţionale;
d) condiţiile interne şi internaţionale;
e) nu diferă de la o ţară la alta.

25
4. Strategia în politica financiară cuprinde:
a) reglementările cu caracter financiar care stabilesc
coordonatele politicii financiare pentru o anumită etapă a
dezvoltării economico-sociale,
b) prognozele financiare pe termen mai îndelungat;
c) programele pe termen scurt vizând instituţiile publice.

5. Tactica în politica financiară cuprinde:


a) actele administrative de programare in domeniul financiar
pe perioade scurte de timp,
b) măsurile concrete care se iau pentru realizarea obiectivelor
stabilite pe termen scurt,
c) măsurile pe termen mediu în domeniul financiar care
vizează instituţiile publice.

6. Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a


statului sunt:
a) domeniul cheltuielilor publice;
b) domeniul resurselor financiare publice;
c) domeniul investiţiilor agenţilor privaţi;
d) domeniul creditului bancar;
e) domeniul asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere
civilă.

26
7. În domeniul resurselor financiare publice, politica financiară
promovată trebuie să stabilească:
a) volumul resurselor financiare publice;
b) provenienţa resurselor financiare publice;
c) numărul şi tipul canalelor (modalităţilor) de prelevare a
contribuţiei la fondurile publice;
d) instrumentele (pârghiile financiare) de influenţare a
proceselor economice;
e) veniturile care provin de la sectorul public;
f) modalităţile de realizare a echilibrului financiar;
g) modul de utilizare a resurselor financiare publice.

8. Obiectivele politicii financiare în domeniul cheltuielilor publice


sunt:
a) să stabilească mărimea, destinaţia şi structura optimă ale
cheltuielilor publice;
b) să definească obiectivele care trebuie atinse prin efectuarea
diferitelor categorii de cheltuieli;
c) să precizeze căile, metodele şi instrumentele care trebuie
folosite pentru ca obiectivele respective să fie realizate cu
minim de efort financiar (cu resurse financiare cât mai
puţine).
d) să stabilească modul de colectare a resurselor publice
destinate cheltuielilor publice.

Propuneri de referate:
1. Strategia financiară a României privind trecerea la economia de
piaţă.

27
2. Analiza politicii financiare şi a mecanismului financiar în ţările
dezvoltate.
3. Analiza politicii financiare şi a mecanismului financiar în ţările
în curs de dezvoltare.
4. Comparaţii între politicile financiare şi mecanismele financiare
practicate în diferite state.

Tema 5. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Teste de evaluare:

1. Cheltuielile publice exprimă:


a) relaţii economico-sociale în formă bănească;

28
b) cheltuielile făcute de stat pentru refacerea imaginii sale în
străinătate;
c) în toate cazurile un consum definitiv de PIB;
d) în toate cazurile o avansare de PIB;
e) totalitatea cheltuielilor efectuate la nivelul statului.

2. Cheltuielile publice înglobează:


a) cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul
bugetelor administraţiilor publice centrale (bugetul de stat,
bugetul asigurărilor de sănătate, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetul fondului pentru ajutorul de şomaj, bugetele
instituţiilor publice autonome centrale şi altele);
b) la statele cu structură federală se cuprind şi cheltuielile
autorităţilor publice ale statelor, cantoanelor, landurilor,
comitatelor şi districtelor;
c) cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul
bugetelor administraţiilor publice locale, pe trepte ale acestora;
d) cheltuielile efectuate din intrările anuale de credite externe;
e) cheltuielile agenţilor economici privaţi reprezentând plata
impozitelor şi taxelor;
f) cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile
constituite la nivelul organismelor internaţionale şi distribuite pe
programe statelor beneficiare.

3. O avansare de PIB înseamnă:


a) împrumuturi de la organisme internaţionale;
b) cheltuielile pentru sănătate şi învăţământ;
c) rambursarea împrumuturilor;
d) cheltuieli cu investiţiile;

29
e) cheltuieli cu apărarea.

4. Diferenţa dintre cheltuielile publice şi cheltuielile bugetare


constă în:
a) Cheltuielile bugetare au o sferă mai restrânsă decât cheltuielile
publice;
b) Cheltuielile bugetare se referă numai la acele cheltuieli care se
acoperă de la bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de
stat, din bugetele instituţiilor publice autonome, din bugetele
fondurilor speciale, din bugetele locale;
c) Cheltuielile publice includ pe lângă cheltuielile bugetare şi
cheltuieli din venituri proprii, cheltuieli finanţate din credite
externe, cheltuieli finanţate din fonduri externe nerambursabile,
cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială;
d) Cheltuielile publice includ pe lângă cheltuielile bugetare şi
cheltuielile populaţiei;
e) Cei doi termeni sunt sinonimi, deci nu există nici o diferenţă.

5. În literatura şi practica financiară şi statistică a statelor şi a


organismelor internaţionale se folosesc mai multe tipuri de clasificaţii.
Care din clasificaţiile de mai jos nu este folosită:
a) administrativă,
b) economică,
c) funcţională,
d) în funcţie de rolul cheltuielilor în procesul reproducţiei sociale,
e) gruparea folosită de organismele ONU,
f) gruparea folosită de FMI,
g) clasificaţii mixte sau combinate.

30
6. Cheltuielile curente reprezintă:
a) un consum definitiv de PIB;
b) o avansare de PIB.

7. Cheltuielile curente asigură:


a) întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice,
b) finanţarea satisfacerii acţiunilor publice,
c) transferarea unor sume de bani anumitor categorii de
persoane,
d) rambursarea împrumuturilor publice.

8. Care din cheltuielile de mai jos reprezintă cheltuieli de


transfer cu caracter economic:
a) subvenţii acordate agenţilor economici pentru acoperirea
unor cheltuieli de producţie,
b) ajutoare sociale.
c) burse,
d) subvenţii acordate agenţilor economici pentru stimularea
exportului,
e) pensii.

9. Care din cheltuielile de mai jos reprezintă cheltuieli de


transfer cu caracter social:
a) subvenţii acordate agenţilor economici pentru acoperirea
unor cheltuieli de producţie,
b) ajutoare sociale.
c) burse,
d) subvenţii acordate agenţilor economici pentru stimularea
exportului,

31
e) pensii.

10. Transferurile consolidabile sunt:


a) transferurile efectuate între diferite bugete;
b) transferurile efectuate de la diferite bugete către persoane
fizice sau juridice.

11. În categoria cheltuielilor reale (negative) intră:


a) cheltuielile cu întreţinerea aparatului de stat,
b) plata dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumutului de
stat,
c) întreţinerea armatei,
d) investiţii de interes public,
e) investiţii de interes privat.

12. În categoria cheltuielilor economice (pozitive) se


cuprind:
a) cheltuielile cu investiţiile efectuate de stat pentru
înfiinţarea de unităţi economice, dezvoltarea şi
modernizarea celor existente;
b) construirea de drumuri, poduri;
c) cheltuielile privind sănătatea;
d) cheltuielile privind învăţământul.

32
Probleme:

1. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. anul n anul n+1


Cheltuielile bugetului central mld. lei 1.345 1.695
Cheltuielile bugetului asigurărilor mld. lei 567 890
sociale
Cheltuielile bugetelor locale mld. lei 870 988
Transferuri mld. lei 120 215
PIB mld. lei 5.678 7.856

Să se determine:
a) modificarea absolută a cheltuielilor publice totale
consolidate;
b) ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în PIB
pentru anul n;
c) ponderea cheltuielilor publice totale neconsolidate în PIB
pentru anul n+1.

Rezolvare:
a) CPTCn = 1.345 + 567 + 870 – 120 = 2.662 mld. lei
CPTCn+1 = 1.695 + 890 + 988 – 215 = 3.358 mld. lei
ΔCPTC n +1 / n = CPTC n +1 − CPTC n = 3.358 − 2.662 = 696mld .lei

Cheltuielile publice totale consolidate au crescut în anul n+1 faţă


de anul n cu 696 mld. lei.
CPTC n 2.662
b) gsCPTC / PIB = 100 = 100 = 46,9%
n
PIB 5.678

c) CPTn+1= 1.695 + 890 + 988 = 3.573 mld. lei

33
CPTn +1 3.573
gsCPTn +1 / PIB = 100 = 100 = 45,48%
PIB 7.856

2. Se dau următoarele date (în unităţi monetare):


- u.m. -
Indicatori anul n anul
n+1

Cheltuielile 199,93 331,93


bugetului federal
Cheltuielile 317,87 478,66
fondului
securităţii sociale
Cheltuielile 221,54 320,08
bugetelor
landurilor
Cheltuielile 148,81 224,02
bugetelor locale
Transferuri între 60 76
bugete
PIB 1.668,5 2.612,6

Să se determine elasticitatea cheltuielilor publice totale consolidate.

Rezolvare:

34
ΔCPTC
CPTC n
eCPTC =
ΔPIB
PIBn

CPTCn = 199,93 +317,87 + 221,54 + 148,81 – 60 = 828,15 u.m.


CPTCn+1 = 331,93 + 478,66 + 320,08 + 224,02 – 76 = 1278,69 u. m.
ΔCPTC = 1278,69 − 828,15 = 450,54u.m.

ΔPIB = 2.612,6 − 1.668,5 = 944,10u.m.

450,54
828,15
e= = 0,96 < 1
944,10
1.668,5

Creşterea cu o unitate a PIB în anul n+1 faţă de anul n a determinat


creşterea cu 0,96 unităţi a cheltuielilor publice în aceeaşi perioadă.

3. Se dau următoarele date:


Indicatori u.m. anul n
Cheltuieli pentru finanţarea mld. 1.850
acţiunilor economice
lei
Cheltuieli pentru acţiuni mld. 709
social-culturale lei
Cheltuieli privind mld. 24
administraţia de stat lei
Cheltuieli privind apărarea mld. 104
ţării lei
Alte cheltuieli mld. 269
lei
Să se calculeze ponderea cheltuielilor economice în total cheltuieli.

Rezolvare:
chelt.ec 1.850
gs chelt .ec = 100 = 100 = 62,58%
TC 2.956
35
4. Se dau următoarele date (în unităţi monetare):

Indicatori 1998 2000


Cheltuielile bugetului de stat (preţuri 769,2 1.380,5
curente)
Cheltuielile fondului securităţii sociale 880,8 1.565,2
(pc)
Cheltuielile bugetelor locale (pc) 341,5 662,5
Transferuri între bugete (pc) 148,4 271,8
Indicele preţurilor constante (1999 = 88 123
100%)
PIB (pc) 4.006,5 6.888,9

Să se determine:
a) Modificarea nominală absolută a cheltuielilor publice totale
consolidate în preţuri curente şi preţuri constante;
b) Modificarea reală absolută a cheltuielilor bugetelor locale;
c) Ponderea cheltuielilor bugetului de stat în PIB în anul
2000.

Rezolvare:

a) preţuri curente:
CPTC1998 = 769,2 + 880,8 + 341,5 – 148,4 = 1843,10 u.m.
CPTC2000 = 1380,5 + 1565,2 + 662,5 – 271,8 = 3336,4 u.m.
ΔCPTC 2000 / 1998 = 3336,4 − 1843,10 = 1493,3u.m.

Cheltuielile publice totale consolidate exprimate în preţuri curente


au crescut în anul 2000 faţă de anul 1998 cu 1493,3 u.m.

36
preţuri constante (reale):
CPTC1998 1843,1
r
CPTC1998 = = = 2094,4u.m.
Ip1998 / 1999 0,88
CPTC 2000 3336,4
r
CPTC 2000 = = 100 = 2712,5u.m.
Ip 2000 / 1999 123
ΔCPTC 2000
r
/ 1998 = 2712,5 − 2094,4 = 618,1u.m.

Cheltuielile publice totale consolidate exprimate în preţurile anului


1999 au crescut în anul 2000 faţă de anul 1998 cu 618,1 u.m.

CPl1998 341,5
r
CPl1998 = = = 388,07u.m.
Ip1998 / 1999 0,88
CPl 2000 662,5
b) CPl 2000
r
= = = 538,62u.m.
Ip1999 / 2000 1,23
ΔCP2000
r
/ 1998 = 538,62 − 388,07 = 150,55u.m.

Cheltuielile bugetelor locale exprimate în preţurile anului 1999 au


crescut în anul 2000 faţă de anul 1998 cu 150,55 u.m.

CBS 2000 1380,5


c) CBS / PIB2000 = 100 = 100 = 20,04%
PIB2000 6888,9

În anul 2000, cheltuielile bugetului de stat au reprezentat 20,04% din


PIB.

5. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile publice ale unei


ţări, pentru anii n-1 şi n în milioane unităţi monetare:

Indicatori Valori n-1 Valori n


Cheltuielile bugetului de stat 1.123 1.344
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale 550 690
de stat
Cheltuielile bugetelor locale 405 640
Transferuri între bugete 180 280

37
PIB 5.600 7.100
Curs de schimb 1,5 1,6
Populaţie 10 11
Indicele preţurilor constante (%) 90,5 161,1

Determinaţi:
a) Valoarea cheltuielilor publice totale consolidate (CPTC), în n-1 şi
în n;
b) Mărimea CPTC, exprimată în USD/locuitor, în n-1 şi în n;
c) Ponderea CPTC în PIB, în n-1 şi în n;
d) Valoarea CPTC recalculate în preţuri constante pentru anii n-1
şi n.

Rezolvare:
a) CPTCn-1 = 1.123 + 550 + 405 – 180 = 1.898 mil. u.m.
CPTCn = 1.344 + 690 + 640 – 280 = 2.394 mil. u.m.

CPTC n −1 1898
CPTC nUSD
−1
/ loc
= = = 126,53usd / loc
cs ⋅ Nloc 1,5 ⋅ 10
b)
2394
CPTC nUSD / loc = = 136,02usd / loc
1,6 ⋅ 11

CPTC n −1 1898
CPTC / PIBn −1 = 100 = 100 = 33,9%
PIBn −1 5600
c)
CPTC n 2394
CPTC / PIBn = 100 = 100 = 33,7%
PIBn 7100

CPTC n −1 1898
CPTC nr−1 = = = 2097,24mil.u.m.
Ip n −1 / ct 0,905
d)
CPTC n 2394
CPTC nr = = = 1486,03mil.u.m.
Ip n / ct 1,611

38
6. Se cunosc cheltuielile publice pentru anii n-1 şi n, în milioane
u.m.:

Indicatori Valori n-1 Valori n


Cheltuielile bugetului de stat 160 173
Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale 98 121
de stat
Cheltuielile fondului special 4 6
Cheltuielile bugetelor locale 80 100
Transferuri între bugete 64 80
PIB 513 565
Curs de schimb 1,66 1,7585
Populaţie 14,5 15

Să se determine:
a) Cheltuielile publice totale consolidate în n-1 şi în n.
b) Nivelul CPTC în PIB, în n-1 şi în n.
c) Mărimea CPTC, în USD/locuitor, în n-1 şi în n.
d) Modificarea nominală absolută a CPTC.
e) Modificarea nominală relativă a CPTC.
f) Coeficientul de elasticitate a CPTC în raport cu PIB.
g) Coeficientul de concordanţă dintre creşterea CPTC şi creşterea
PIB

Rezolvare:
a) CPTCn-1 = 160 + 98 + 4 +80 – 64 = 278 mil. u.m.
CPTCn = 173 + 121 + 6 + 100 – 80 = 320 mil. u.m.

39
CPTC n −1 278
CPTC / PIBn −1 = 100 = 100 = 54,19%
PIBn −1 513
b)
CPTC n 320
CPTC / PIBn = 100 = 100 = 56,64%
PIBn 565

CPTC n −1 278
CPTC nUSD
−1
/ loc
= = = 11,55USD / loc
cs ⋅ Nloc 1,66 ⋅ 14,5
c)
320
CPTC nUSD / loc = = 12,12USD / loc
1,7585 ⋅ 15

d) ΔCPTC n / n−1 = 320 − 278 = 42mil.um.

CPTC n 320
ICPTC n / n −1 = 100 = 100 = 115,11%
e) CPTC n −1 278
cresterea.relativa : %CPTC n / n −1 = I − 100 = 115,11 − 100 = 15,11%

În anul n CPTC au reprezentat faţă de anul n-1 115,11%, creşterea


fiind de 15,11%.

sau:
ΔCPTC n / n −1 42
%CPTC n / n −1 = 100 = 100 = 15,11%
CPTC n −1 278

ΔCPTC n / n −1
CPTC n −1 15,11
f) e= = = 1,5 > 1
ΔPIBn / n −1 0,10
PIBn −1

La creşterea cu o unitate a PIB în perioada n/n-1, CPTC au crescut


cu 1,5 unităţi.
Cheltuielile publice consolidate sunt elastice faţă de PIB în perioada
n/n-1.

ICPTC n / n −1 115,11
k= = = 1,045 ≈ 1,05
IPIBn / n −1 110,14
g)
565
unde : IPIBn / n −1 = 100 = 110,14%
513
40
Indicele CPTCn/n-1 a crescut mai mult decât indicele PIB cu
115,1079%-110,1365%, respectiv cu 5% în perioada n/n-1. Deci
CPTC au crescut într-un ritm mai rapid decât PIB cu 5% în perioada
n/n-1.

7. Se cunosc următoarele date referitoare la situaţia cheltuielilor


publice ale statului X:

Indicatori u.m. anul anul


n+1 n+2
Cheltuielile bugetului de mld. u.m. preţuri 700 900
stat curente
Cheltuielile bugetuluimld. u.m. preţuri 400 450
asigurărilor sociale curente
Cheltuielile bugetelormld. u.m. preţuri 250 500
landurilor curente
Cheltuielile bugetelor locale mld. u.m. preţuri 400 500
curente
Transferuri între bugete mld. u.m. preţuri 288 387
curente
PIB mld. u.m. preţuri 4.000 4.900
curente
Indicele preţurilor constante %, an de referinţă 101 104
anul n
Curs de schimb u.m. naţionale/USD 13.000 13.500
Populaţie mil. loc. 75 78

Să se determine:
a) cheltuielile publice neconsolidate;
b) cheltuielile publice consolidate;
c) indicatorii de nivel ai cheltuielilor publice consolidate;
d) indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice consolidate;
e) interpretaţi rezultatul obţinut în cazul elasticităţii cheltuielilor
publice consolidate.

41
8. Se cunosc următoarele date referitoare la situaţia cheltuielilor
publice ale statului X:

Indicatori u.m. anul anul


n+1 n+2
Cheltuielile publice totalemld. u.m. preţuri 77.000 106.000
curente
Cheltuieli pentru mld. u.m. preţuri 22.260 26.740
învăţământ curente
Cheltuieli pentru sănătate mld. u.m. preţuri 3.184 3.517,5
curente
Cheltuieli pentru apărare mld. u.m. preţuri 6.710 8.400
naţională curente
Cheltuieli pentru ordine mld. u.m. preţuri 5.205 7.535
publică curente
PIB mld. u.m. preţuri 368.300 520.000
curente
Indicele preţurilor %, an de referinţă 106 109
constante anul n
Curs de schimb u.m. naţionale/USD 10.900 18.200
Populaţie mil. loc. 25,3 26

Să se determine:
a) indicatorii de nivel pentru cheltuielile publice totale;
b) ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate, învăţământ,
apărare naţională şi ordine publică în PIB şi în cheltuielile
publice totale;
c) indicatorii de dinamică ai cheltuielilor publice totale;
d) elasticitatea cheltuielilor publice pentru sănătate,
învăţământ apărare naţională şi ordine publică;
e) să se interpreteze rezultatele obţinute pentru cheltuielile
publice pentru sănătate, învăţământ, apărare naţională şi
ordine publică.

42
Propuneri de referate:
1. Analiza evoluţiei cheltuielilor publice în România în anii
1990-2003 şi factorii care au influenţat evoluţia acestora.
2. Analiza evoluţiei cheltuielilor publice în ţările dezvoltate.
3. Analiza evoluţiei cheltuielilor publice în ţările în curs de
dezvoltare.
4. Eficienţa utilizării resurselor la nivelul autorităţilor locale.

Tema 6. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

43
Teste de evaluare:

1. Resursele financiare publice, din punct de vedere al conţinutului


lor economic, se concretizează în:
a. prelevările cu caracter obligatoriu (impozite, taxe,
contribuţii);
b. resursele de trezorerie;
c. profitul agentilor economici;
d. economiile populaţiei;
e. resursele provenind din împrumuturi publice;
f. resursele provenind din emisiune monetară fără acoperire.

2. Resursele financiare publice nu includ:


a) resursele administraţiei de stat centrale;
b) resursele administraţiei de stat locale;
c) resursele populaţiei;
d) resursele întreprinderilor publice;
e) resursele asigurărilor sociale de stat.

3. Care dintre următoarele modalităţi de constituire a resurselor


financiare publice au ca efect imediat apariţia inflaţiei:
a) prelevările fiscale,
b) împrumuturile pe termen scurt;
c) împrumuturile pe termen lung;
d) finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire.

4. În funcţie de ritmicitatea încasării lor la buget, resursele


financiare publice se grupează în:
a) resurse ordinare şi resurse extraordinare;

44
b) resurse curente şi resurse întâmplătoare sau incidentale;
c) resurse fiscale şi rtesurse nefiscale;
d) resurse ordnare şi resurse curente;
e) resurse exrtraordinare şi resurse incidentale.

5. Resursele ordinare cuprind:


a) venituri fiscale;
b) venituri nefiscale;
c) împrumuturi de stat pe termen lung;
d) finanţări externe nerambursabile;
e) împrumuturi de trezorerie.

6. Resursele extraordinare sunt resursele:


a) pe care statul le obţine în mod curent;
b) care apar datorită falimentării unor întreprinderi private;
c) la care statul recurge în mod excepţional;
d) resursele care pot fi folosite numai cu aprobarea preşedinţiei;
e) pe care statul le transferă la bugetele fondurilor speciale.

7. Elementele tehnice ale impozitului sunt:


a) subiectul (plătitorul) impozitului;
b) suportatorul (destinatarul) impozitului;
c) obiectul impunerii;
d) sursa impozitului;
e) unitatea de impunere;
f) cota impozitului;
g) asieta fiscală;
h) termenul de plată.

45
8. Facilităţile fiscale aferente impozitului se pot concretiza, după
caz, în:
a) exonerări pentru anumite categorii de subiecţi;
b) perioade de scutire;
c) reduceri de impozite;
d) reduceri sau scutiri de dobânzi şi penalităţi;
e) eşalonarea plăţii impozitelor şi/sau dobânzilor şi penalităţilor pe
anumite perioade de timp;
f) plata de despăgubiri de la bugetul de stat;
g) restituiri de impozite.

9. Principiile fiscalităţii în România sunt expres prevăzute în Legea


571/2003 privind Codul fiscal, astfel:
a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de
investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând
condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare,
care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele,
modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru
fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege
sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina
influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii
lor fiscale;
c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea
diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;
d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a
prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu
conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice

46
şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării
de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Probleme:
1) Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 1998 2000


Veniturile bugetului de stat mld. lei 1.258 3.569
Veniturile bugetelor locale mld. lei 896 2.574
Veniturile bugetului asigurărilor mld. lei 987 1.596
sociale de stat
Indicele preţurilor constante 1999 = 85% 120%
100%

Să se determine:
a) creşterea nominală absolută a veniturilor bugetului de stat;
b) modificarea reală absolută a veniturilor bugetelor locale;
c) modificarea nominală relativă a veniturilor bugetului
asigurărilor sociale de stat.

Rezolvare:
a) ΔVbstat 2000 / 1998 = 3569 − 1258 = 2311.mld .lei

47
Vblocal2000 2574
/ 1999 = = = 2145.mld .lei
r
Vblocal 2000
Ip 2000 / 1999 1,2
896
b) Vblocal1998
r
/ 1999 = = 1054,12.mld .lei
0,85
ΔVblocal2000
r
/ 1998 = 2145 − 1054,12 = 1090,88mld .lei

VCAS 2000 − VCAS1998 1596 − 987


c) %VCAS 2000 / 1998 = 100 = 100 = 61,7%
VCAS1998 987

2. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. Valoare


Veniturile bugetului de stat mld. u.m. 257
Veniturile bugetelor locale mld. u.m. 189
Veniturile bugetului asigurărilor mld. u.m. 215
sociale
Veniturile populaţiei mld. u.m. 111
Cursul de schimb 1USD = 25
u.m.
Populaţie mil.loc 15

Să se determine:
a) totalul veniturilor publice,
b) veniturile bugetului de stat în USD,
c) veniturile publice/loc

Rezolvare:
a) TVP = 257 + 189 + 215 = 661 mld. u.m.
Vbstat 257
b) Vbstat USD = = = 10,28mld .usd
cs 25

48
TVP 661mld .u.m.
c) TVP/loc = = = 44066,67u.m / loc
N 15mil.loc

3. Se dau următoarele date referitoare la cheltuielile publice ale


unei ţări, pentru anii n-1 şi n:
milioane u.m.
Indicatori Valori n-1 Valori n
Veniturile bugetului de stat 160 173
Veniturile bugetului asigurărilor sociale 98 121
de stat
Veniturile fondurilor speciale 4 6
Veniturile bugetelor locale 80 100
PIB 513 565
Curs de schimb 1,66 1,7585
Populaţie 14,5 15

Să se determine:
a) veniturile bugetului general consolidat VBGC, în n-1 şi n;
b) Nivelul VBGC în PIB, în n-1 şi n;
c) Mărimea VBGC, exprimată în usd/loc, în n-1 şi n;
d) creşterea nominală absolută a VBGC;
e) creşterea nominală relativă a VBGC;
f) coeficientul de elasticitate a VBGC în raport cu PIB;
g) coeficientul de concordanţă dintre creşterea VBGC faţă de
creşterea PIB.

Rezolvare:
a) VBGCn-1 = 160 + 98 + 4 + 80 = 342 mil. u.m.
VBGCn = 173 + 121 + 6 +100 = 400 mil. u.m.
49
342
b) VBGC/PIBn-1 = 100 = 66,67%
513
400
VBGC/PIBn = 100 = 70,80%
565

VBGC n −1 342
−1 =
VBGC / loc nusd = = 14,21usd / loc
cs ⋅ N 1,66 ⋅ 14,5
c)
VBGC n 400
VBGC / loc nusd = = = 15,16usd / loc
cs ⋅ N 1,7585 ⋅ 15

d) ΔVBGC n / n−1 = 400 − 342 = 58mil.u.m.


400 − 342
e) %VBGC nn/ n −1 = 100 = 16,96%
342

400 − 342
f) e = 342 = 1,67 > 1
565 − 513
513
400
g) k = 342 = 1,06
565
513

4. Se dau următoarele date referitoare la veniturile unui stat,


pentru anii n-1 şi n:

miliarde u.m.
Indicatori Valori n-1 Valori n
Venituri fiscale 11 15
Venituri nefiscale 15 30
Venituri din capital 4 7
Subvenţii 140 232

50
Cheltuieli totale 160 302
PIB 510 990,9

Determinaţi:
a) Mărimea veniturilor totale, în n-1 şi n;
b) Mărimea soldului bugetului, în n-1 şi n;
c) Ponderea soldului bugetului în cheltuielile totale, în n-1 şi în n;
d) Creşterea nominală absolută a veniturilor totale;
e) Creşterea nominală relativă a veniturilor totale;
f) Ponderea veniturilor totale în PIB, în n-1 şi în n.

5. Se dau următoarele date referitoare la veniturile şi cheltuielile


bugetului de stat al României pentru anul 2001, conform Legii
nr. 216/2001:
mld. lei
Cheltuieli bugetare 194.401,2 Venituri bugetare 153.948,6
Cheltuieli de personal 28.494,8 Impozit pe profit 25.367
Chelt. materiale şi 17.707,5 Impozit pe salarii 600
servicii
Subvenţii 8.930,1 Impozit pe venit 32.130
Prime acordate prod. 701 TVA 49.856,2
agricoli
Transferuri 58.473,3 Accize 31.562
Dobânzi aferente 50.617,1 Taxe vamale 10.409
datoriei publice şi alte
cheltuieli
Rezerve 1.908,3 Vărsăminte din 650
profitul net al
regiilor autonome
Cheltuieli de capital 11.430,5 Vărsăminte ale 2.022,4
instituţiilor
publice
51
Împrumuturi acordate 262,5 Venituri din 146
rambursarea unor
bunuri ale
statului
Rambursări de credite, 15.873,1 Donaţii şi 20
plăţi de dobânzi şi
sponsorizări
comisioane la credite
Încasări din 1.186
rambursarea
împrumuturilor

a) În condiţiile în care deficitul bugetar al anului 2001 a


reprezentat 3,6% din PIB determinaţi ponderea veniturilor
nefiscale în PIB;
b) Considerând deficitul bugetar în anul 2001 3,6% din PIB,
determinaţi rata fiscalităţii în anul respectiv.

Rezolvare:
a) deficit = Venituri bugetare - Cheltuieli bugetare = 153.948,6 -
194.401,2 = - 40.452,6 mld lei
40.452,6 mld lei = 3,6% PIB
PIB = 1.123.683,33 mld. lei
Vnefiscale = 650 + 2022,4 + 146 + 20 +1186 = 4024,4 mld. lei
4024,4
Vnefiscale/PIB = 100 = 0,36%
1123683,33

Vfisc Izp + Izs + Izv + TVA + Ac + Tv


rf = 100 = 100 = 13,34% =
b) PIB PIB
presiunea. fiscala

Propuneri de referate:
1. Sursele de venituri ale administraţiilor locale.
2. Analiza evoluţiei veniturilor publice în ţările
dezvoltate.
52
3. Analiza evoluţiei veniturilor publice în ţările în curs de
dezvoltare.
4. Analiza evoluţiei veniturilor publice în România în
perioada 1993-2003 şi factorii care au influenţat
evoluţia acestora.

Tema 7: CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. Impozitele:
a) au caracter obligatoriu,
b) prelevarea acestora se efectuează cu titlu
nerambursabil;
c) prelevarea acestora se efectuează fără contraprestaţie
din partea statului şi autorităţilor locale;
d) prelevarea acestora se efectuează cu titlu
rambursabil;

53
e) prelevarea acestora se efectuează în baza unei
contraprestaţii din partea statului şi autorităţilor
locale.

2. Subiectul impozitului este:


a) plătitorul impozitului,
b) contribuabilul,
c) persoana fizică sau juridică obligată prin lege să
plătească impozitul,
d) destinatarul impozitului.

3. Suportatorul impozitului este:


a) destinatarul impozitului;
b) persoana care suportă efectiv impozitul;
c) în cazul impozitelor directe, suportatorul coincide cu
subiectul impozitului;
d) în cazul impozitelor indirecte, subiectului
impozitului îi revine o obligaţie formală de a plăti
impozitul, suportarea efectivă realizându-se de către
persoana care cumpără mărfurile sau serviciile a
căror vânzare este supusă impozitelor;
e) beneficiarul impozitelor.

4. Obiectul impunerii îl reprezintă:


a) materia supusă impunerii,
b) în cazul impozitelor directe, obiect al impunerii poate
fi, după caz, profitul, venitul realizat de o persoană,

54
bunurile mobile şi imobile, anumite acte şi fapte
juridice etc;
c) în cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii îl
constituie încasările din vânzarea mărfurilor produse
în ţară sau provenite din import, din prestarea
anumitor servicii, etc.
d) declaraţia de impunere.
5. Unitatea de impunere reprezintă:
a) întreprinderea care datorează impozitul,
b) baza impozabilă,
c) unitatea de măsură prin care se exprimă mărimea
obiectului impozabil.

6.Asieta fiscală:
a) exprimă modul de aşezare a impozitelor;
b) include totalitatea măsurilor luate de organele fiscale pentru
identificarea subiecţilor impozabili, stabilirea mărimii materiei
impozabile şi a cuantumului impozitelor datorate statului;
c) constată existenţa unei creanţe fiscale a statului;
d) creează obligaţia de plată a impozitelor în sarcina contribuabililor;
e) creează obligaţia statului de a efectua o contraprestaţie
contribuabililor;
f) reprezintă organul fiscal.

7.În categoria impozitelor directe se cuprind:


a) impozitul pe profit, impozitul pe salarii,
b) impozitul pe veniturilor liber-profesioniştilor,
c) taxa asupra mijloacelor de transport,
d) impozitul pe spectacole,

55
e) impozitul pe venitul agricol,
f) taxele vamale,
g) taxa pe valoarea adăugată,
h) impozitul pe clădiri.
8.Modul în care se realizează impunerea profiturilor persoanelor
juridice este determinat de:
a) volumul cifrei de afaceri,
b) natura cheltuielilor deductibile,
c) modul de organizare a persoanelor juridice,
d) mărimea profitului.

9. În categoria impozitelor indirecte se includ:


a) impozitul pe profit, impozitul pe salarii,
b) impozitul pe veniturilor liber-profesioniştilor,
c) taxa asupra mijloacelor de transport,
d) impozitul pe spectacole,
e) impozitul pe venitul agricol,
f) taxele vamale,
g) taxa pe valoarea adăugată,
h) impozitul pe clădiri.

10. Suportatorul efectiv al taxei pe valoarea adăugată este:


a) consumatorul intermediar,
b) consumatorul final,
c) statul,
d) importatorul,
e) plătitorul.

56
11. Accizele sunt:
a) impozite directe,
b) venituri nefiscale ale statului,
c) taxe speciale de consumaţie.

Probleme:
1.Se dau următoarele date:
mld. lei
Indicatori Sume
Impozit pe profit 11.113
Taxa pe valoarea adăugată 20.596
Accize 8.663
Impozit pe salarii 10.015,7
Taxe vamale 5.485
Vărsăminte de la instituţiile publice 421,9

Să se determine:
a) veniturile din impozite directe;
b) veniturile fiscale;
c) veniturile din capital.

12. Se dau trei venituri de 120.000, 50.000 şi 80.000 u.m. Primul


venit se impune prin aplicarea unor cote de 30%.
Al doilea venit se impozitează pe baza următoarelor cote progresive
simple:
până la 15.000 u.m. 12%

57
15.001 – 35.000 u.m. 18%
35.001 – 45.000 u.m. 22%
45.001 – 60.000 u.m. 30%
peste 60.000 u.m. 38%
Al treilea venit se impozitează prin aplicarea următoarelor cote
progresive compuse:
până la 30.000 u.m. 20%
30.001 – 45.000 u.m. 6.000 u.m. + 25% din ce depăşeşte
30.000 u.m.
45.001 – 65.000 u.m. 9.750 u.m. + 30% din ce depăşeşte
45.000 u.m.
peste 65.000 u.m. 15.750 u.m. + 35% din ce depăşeşte
65.000 u.m.

a) Să se calculeze impozitul total prin sistemul impunerii separate;


b) Să se calculeze impozitul total prin sistemul impunerii globale pe
bază de cote progresive compuse;
c) Să se calculeze venitul net în cazurile a şi b.

Rezolvare:
a) I1 = 120.000. 30% = 36.000 u.m.
I2 = 50.000. 30% = 15.000 u.m
I3 = (80.000 − 65.000)35% + 15.750 = 21.000u.m.
Itot = I1 + I2 + I3 = 72.000 u.m.

b) Vglobal = V1 + V2 + V3 = 250.000 u.m.


Itot = (250.000 − 65.000)35% + 15.750 = 80.500u.m.

c) Vnet = Vglobal – Impozit

58
Vneta = 250.000 – 72.000 = 178.000 u.m.
Vnetb = 250.000 – 80.500 = 169.500 u.m.

6. Un agent economic realizează un venit de 15.000 u.m.


Totodată, el plăteşte către stat impozit pe profit în sumă de
2.500 u.m., TVA în sumă de 3.000 u.m., taxe vamale în sumă
de 500 u.m., impozit pe salarii în sumă de 1.200 u.m. Care este
presiunea fiscală suportată de agentul economic datorată
impozitelor indirecte?

Rezolvare:
Iindirecte 3.000 + 500
Pf izind = 100 = 100 = 23,33%
V 15.000

7. Se dau următoarele date privind impozitele la nivelul unei ţări:

mil. u.m.
Indicatori Valoare
Impozit pe salarii 17.500
TVA 75.562
Taxe vamale 15.275
Accize 23.456
Impozit pe profit 45.236
Taxe asupra mijloacelor de 5.213
transport
PIB 287.236

Să se calculeze presiunea fiscală exercitată de impozitele indirecte.

59
8. Un contribuabil care are şi o societate comercială, realizează
într-un an un venit de 175.000 u.m. El plăteşte în anul
respectiv impozit pe salariu în sumă de 23.000 u.m., TVA
aferentă consumului casnic în sumă de 56.238 u.m., accize
aferente consumului propriu în sumă de 5.455 u.m., impozit
pentru dividendele cuvenite de la firmă în sumă de 4.500 u.m.,
taxe pentru un autoturism proprietatea firmei, în sumă de
1.520 u.m. Care este presiunea fiscală suportată de
contribuabil, luat ca persoană fizică?

9. Un agent economic realizează venituri de 50.000.000 lei.


Cheltuielile efectuate de agentul economic sunt de 45.000.000
lei, din care cheltuieli nedeductibile de 10.000.000 lei. Să se
determine impozitul pe profit pe care îl datorează agentul
economic, cota de impozit fiind 25%.

10. O societate comercială plătitoare de TVA a efectuat


următoarele operaţii:
- achiziţionare de materii prime în valoare de 5.000.000 lei,
inclusiv TVA,
- ambalajele în valoare de 100.000 lei, inclusiv TVA au fost luate
la schimb;
- achitarea salariilor angajaţilor 500.000 lei;
- achitarea serviciilor prestate la terţi 700.000 lei, inclusiv TVA.
Ştiind că societatea a realizat livrări de bunuri în valoare de
8.700.000 lei, inclusiv TVA şi cota de TVA este 19%, să se
determine TVA de plătit statului.

60
11. O societate achiziţionează materii prime în valoare de
5.000.000 lei, exclusiv TVA. Valoarea serviciilor prestate către
ea este de 3.000.000 lei, exclusiv TVA. În luna respectivă,
societatea achită integral valoarea serviciilor şi 50% din
valoarea materiilor prime. Tot în luna respectivă, societatea
livrează marfă în valoare de 10.000.000 lei, inclusiv TVA,
fiindu-i achitată suma de 8.000.000 lei. Să se calculeze TVA de
plată la bugetul statului, cota fiind de 19%.

12. Un importator primeşte din străinătate marfă în valoare de


1.000.000 lei. Taxele vamale sunt de 20%, comisionul vamal de
0,5%, accizele 500.000 lei. Să se calculeze TVA aferentă mărfii,
cota fiind 19%.

Rezolvare:
Taxa vamală: 1.000.000. 20% = 200.000 lei
Comisionul vamal: 1.000.000. 0,5% = 5.000 lei
Valoarea în vamă: 1.000.000 + 200.000 + 5.000 + 500.000 =
1.705.000 lei
TVA = 1.705.000 . 19% = 323.950 lei

13. Un agent economic importă o cantitate de 100 kg dintr-un


produs. Care este taxa vamală pe care trebuie să o achite
statului dacă preţul unui kg este de 10.000 lei, cheltuielile de
transport pe parcurs extern sunt 5.000.000 lei, iar taxa vamală
este 30%?

61
14. Un agent economic importă marfă în valoare de 6.000.000
lei. Taxa vamală este 20%, iar comisionul vamal este 0,5%.
Acciza reprezintă 30%. Să se calculeze acciza.

15. O societate comercială prezintă următoarea situaţie


financiară:
- veniturile totale: 750.000.000 lei;
- cheltuielile totale: 550.000.000 lei, din care nedeductibile 25%.
La formarea capitalului participă cinci acţionari, proporţiile de
participare fiind următoarele:
Acţionari Proporţii de
participare (%)
A 10
B 13
C 14
D 35
E 28
Total 100

În adunarea generală a acţionarilor se stabileşte ca profitul


societăţii să se repartizeze astfel:
- 80% pentru societate
- 20% pentru acţionari.
Cota de impunere pentru societate este de 25%, iar pentru
acţionari 5%.
Să se determine:
a) obligaţia fiscală a societăţii la sfârşitul anului;
b) impozitele datorate de acţionari la sfârşitul anului în cazul
în care întâi se plăteşte impozitul pe profit şi ceea ce

62
rămâne după onorarea obligaţiei se repartizează
acţionarilor.

16. În baza cotelor de impozitare prevăzute în codul fiscal să


se calculeze următoarele impozite şi taxe locale:
a) Impozitul pe clădirea unei persoane fizice situate în zona A a
unui municipiu de rang 2, pentru anul 2004, în următoarele
condiţii:
- clădirea are pereţii din lemn;
- este dotată cu instalaţii electrice, de apă, canalizare, încălzire;
- suprafaţa construită desfăşurată a clădirii este de 1000 mp;
- clădirea a fost construită în 1970;
- clădirea dispune de o anexă din lemn, fără instalaţii, având
suprafaţa construită desfăşurată de 10 mp.
b) Clădirea şi anexa se vând în cursul lunii aprilie 2004. Să se
calculeze impozitul datorat de cumpărător şi impozitul datorat
de vânzător pentru anul 2004.
c) Care este impozitul datorat de cumpărător pentru această
clădire dacă aceasta este a treia clădire deţinută în afară de cea
de la adresa de domiciliu?
d) Care este impozitul datorat de cumpărător pentru această
clădire dacă aceasta este a treia clădire deţinută în afară de cea
de la adresa de domiciliu şi este dată în chirie în baza unui
contract de închiriere legal întocmit, în baza căruia
cumpărătorul plăteşte impozit pe venitul din închiriere?

Rezolvare:
a) Iz/cld = Vic . ci
unde:

63
Iz/cld – impozitul pe clădire
Vic – valoarea impozabilă a clădirii corectată
ci – cota de impozitare care, conform codului fiscal, pentru clădirile
din localităţile urbane este de 0,2%

Vic = Scd ⋅ i ⋅ k
unde:
Scd – suprafaţa construită desfăşurată a clădirii
i – valoarea impozabilă în lei/mp din codul fiscal, aferentă tipului
de clădire
k – coeficientul de corecţie funcţie de rangul municipiului

Vic = 1000 mp ⋅ 1.400.000lei / mp ⋅ 1,20 = 1.680.000.000lei


Codul fiscal prevede o reducere a valorii impozabile pentru clădirile
construite în perioada 1.01.1951 – 1.01.1978 de 5%, deci:
Vic = 1.680.000.000lei ⋅ 0,95 = 1.596.000.000lei
Iz/cld = 1.596.000.000lei ⋅ 0,2% = 3.192.000lei / an
Rata trimestrială: 3.192.000 lei/an: 4 = 798.000 lei/trimestru,
având scadenţele:
15.03, 15.06, 15.09, 15.11. 2004.

Anexa:
Vic = 10 mp . 300.000 lei/mp . 1,20 = 3.600.000 lei
Iz/anexă = 3.600.000 lei . 0,2% = 7.200 lei/an
Rata = 1.800 lei/trim
Iz total = Iz/cld + Iz/anexă = 3.199.200 lei/an
Rata = 799.800 lei/trim

64
b) Iz lunar = 3.199.200 : 12 = 266.600 lei/lună
Iz vânzător (ian-aprilie) = 266.600 lei/lună . 4 = 1.066.400 lei/an
Rata I = 266.600 . 3 = 799.800 lei; Rata II = 266.600 lei.
Iz cumpărător (mai-dec) = 266.600 . 8 = 2.132.800 lei
Rata I = 0; Rata II = 266.600 . 2 = 533.200 lei; Rata III = 799.800
lei; Rata IV = 799.800 lei

c) Pentru cea de a treia clădire deţinută în afară de cea de la


domiciliu, impozitul se majorează cu 75%.
Iz cld fără anexă = 3.192.000 lei : 12 . 8 = 2.128.000 lei pentru
mai-decembrie
Iz majorat = 2.128.000 . 1,75 = 3.724.000 lei/an

d) Nu se majorează, deci:
Iz cumpărător (mai-dec) = 266.600 . 8 = 2.132.800 lei

15. Proprietarul clădirii de la pb. 14 mai deţine o suprafaţă de


teren de 2000 mp, din care 300 mp se află sub clădirea principală,
10 mp sub anexă, 20 mp este parcare betonată, restul curte.
a) Să se calculeze impozitul pe teren.
b) Să se calculeze impozitul pe teren dacă proprietarul
achiziţionează în luna mai 2004, 200 mp livadă situată în
intravilan, zona D.

Rezolvare:
a) Suprafaţa de teren impozabilă Siz este suprafaţa neacoperită,
respectiv:
Siz = 2000 mp – 300 mp – 10 mp – 20 mp = 1670 mp
Iz/teren = Siz . iz

65
unde iz – impozitul în lei/mp din codul fiscal
Iz/teren = 1670 mp . 4300 lei/mp = 7.181.000 lei/an
Rata = 1.795.250 lei/trim

b) Iz/teren livadă = S teren livadă . impozitul în lei/mp din codul


fiscal . coeficient de corecţie funcţie de zonă
Iz/teren livadă = 200 mp . 15 lei/mp . 4 = 12.000 lei/an
Iz/teren livadă (iunie-dec) = 12.000 lei/an : 12 . 7 luni = 7000 lei
Rata I = 0 lei; Rata II = 1000 lei; Rata III = 3000 lei; Rata IV = 3000
lei

Iz teren total = 7.188. 000 lei


Rata I = 1.795.250 lei;
Rata II = 1.796.250 lei;
Rata III = 1.798.250 lei;
Rata IV = 1.798.250 lei.

16. În cursul lunii iulie, la 20.07. 2004, clădirea cu anexă din pb.
14 se vinde unei societăţi comerciale la preţul de 2.000.000.000
lei. Să se calculeze impozitul pe clădire datorat de persoana
juridică, ştiind că prin hotărâre a consiliului local s-a stabilit o
cotă de impozitare pentru clădirile aflate în proprietatea
persoanelor juridice, de 1%.

Rezolvare:
Iz/cld pj = Vi . ci
unde,
Vi – valoarea de intrare a clădirii în patrimoniul persoanei juridice
ci – cota de impozitare

66
Iz/cld pj (aug-dec)= 2.000.000 lei . 1% : 12 . 5 luni = 8.334.000 lei

17. Dacă persoana juridică achiziţionează şi terenul, să se calculeze


impozitul pe teren datorat de persoana juridică, ştiind că
procedura de calcul nu diferă faţă de persoane fizice; Să se
calculeze impozitul total datorat de persoana juridică respectivă
şi împărţirea pe rate trimestriale (impozit pe clădiri şi impozit pe
teren).

18. Care este data până la care se depune declaraţia de impunere


pentru clădirea şi terenul dobândite în cursul anului; dar
pentru anul următor?

19. Să se calculeze taxa asupra mijlocului de transport (TMT) pentru


un autoturism având capacitatea cilindrică de 1599 cmc, în
condiţiile cotelor prevăzute în codul fiscal.

Rezolvare:
1599
TMT = ⋅ 58.000 = 4 ⋅ 58.000 = 232.000lei / an
500
rata = 58.000lei / trim
Atenţie: Rezultatul împărţirii 1599:500 se rotunjeşte la întreg,
deoarece unitatea de măsură a cotei de impozitare este lei/500 cmc
sau fracţiune.

20. Să se calculeze taxa asupra mijlocului de transport (TMT) pentru


un autoturism având capacitatea cilindrică de 2100 cmc, în
condiţiile cotelor prevăzute în codul fiscal.

Rezolvare:

67
2100
TMT = ⋅ 72000 = 5 ⋅ 72000 = 360.000lei / an
500
rata = 90.000lei / trim

21. Să se calculeze taxa asupra mijlocului de transport (TMT) pentru


un autovehicul având masa de 14 tone, 2 axe, suspensie
mecanică, conform impozitarului din codul fiscal.

22. Să se calculeze TMT pentru autovehiculul de mai sus dacă circulă


în combinaţie cu o semiremorcă, formând astfel un autotren
înmatriculat pe aceeaşi carte de identitate, semiremorca având o
axă, iar masa maximă admisă în combinaţie fiind 18 tone.

23. Să se calculeze TMT dacă vehiculele de mai sus sunt


înmatriculate separat.

Rezolvare:
TMT cap = 1.200.000 lei/an
TMT srem = 292.000 lei/an
TMT total = 1.492.000 lei/an

24. Să se calculeze TMT pentru anul 2004 pentru vehiculele de mai


sus în condiţiile în care capul a fost cumpărat în 2003, iar
semiremorca în 6.06.2004.

25. Până la ce dată se pot depune declaraţiile de impunere pentru


cele două vehicule în anul 2004?

68
26. O societate comercială deţine pe teritoriul municipiului un hotel.
La adresa hotelului SC deţine trei afişe în scop de reclamă şi
publicitate, având următoarele dimensiuni:
1.10 mp lungime şi 3,5 mp lăţime;
2. un afiş luminos cu două feţe de 2,10mx1,75 m
3. un afiş luminos cu două feţe de 4mx4m.
De asemenea, tot pe teritoriul municipiului respectiv, firma mai are
amplasate 4 panouri de informare cu privire la adresa hotelului,
având dimensiunile de 5,5mx3m.
Să se calculeze taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate,
datorată de societatea menţionată bugetului local, ştiind că la nivelul
primăriei respective s-au aprobat nivelurile maxime din codul fiscal.

Rezolvare:
Taxa/afiş la locul desfăşurării activit. = Suprafaţa afiş x 200.000
lei/mp sau fracţiune
Taxa/panou = Suprafaţa panou x 150.000 lei/mp sau fracţiune
S1afiş = 10 x 3,5 = 35 mp
S2afiş = 2,1 x 1,75 = 3,675 mp şi deoarece unitatea de măsură pentru
cota de impozitare este lei/mp sau fracţiune, suprafaţa se rotunjeşte
la întreg: S2afiş = 4 mp x 2 feţe = 8 mp
S3 afiş = 32 mp

Iz afiş = 75 mp x 200.000 lei/an = 15.000.000 lei/an


Iz panouri = 5,5 m x 3 m x 4 panouri x 150.000 lei = 10.200.000
lei/an (suprafaţa se rotunjeşte la întreg deoarece unitatea de măsură
pentru cota de impozitare este lei/mp sau fracţiune)

Total taxă afişaj = 25.200.000 lei/an;

69
Rata = 6.300.000 lei/trim

27. Societatea din problema precedentă a încheiat în luna februarie


2004 un contract cu o firmă de turism, contract în baza căruia
firma de turism prestează firmei hoteliere servicii de reclamă şi
publicitate pe parcursul lunii martie. Valoarea contractului este de
30.000.000 lei.
a) Să se calculeze taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate.
b) Cine suportă taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate?
c) Cine plăteşte taxa la bugetul local?

Rezolvare:
a) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate = Valoare
contract x cota de impozitare (din cod fiscal)
Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate = 30.000.000 lei x
3% = 900.000 lei/lună
b) Taxa este suportată de firma hotelieră.
c) Taxa este plătită de firma prestatoare bugetului local pe raza
căruia prestează serviciul, respectiv la bugetul local pe raza
căruia se găseşte firma hotelieră.

28. Hotelul de mai sus are 24 locuri de cazare şi în cursul


lunii aprilie s-au obţinut încasări din cazare de 180.000.000 lei.
Având în vedere că 30.000.000 lei sunt încasări din cazarea
copiilor şi pensionarilor şi că taxa hotelieră este inclusă în
tariful de cazare, să se determine taxa hotelieră în baza cotei
din codul fiscal.

Rezolvare:

70
Taxa hotelieră = Venituri impozabile din cazare x cota de
impozitare
unde
Venituri impozabile din cazare = Venituri din cazare – Venituri din
cazare aferente persoanelor scutite
Taxa hotelieră
= (180.000.000 − 30.000.000) ⋅ 5% = 7.500.000lei / luna

29. Să se calculeze taxa hotelieră în condiţiile de mai sus, ştiind că


hotelul este situat într-o staţine turistică, tariful de cazare este
de 500.000 lei/zi, iar venitul de 180.000.000 lei s-a obţinut în
urma cazării a 12 persoane, timp de 30 zile.

Rezolvare:
Taxa hotelieră datorată de hotelurile din staţiunile turistice se
calculează prin aplicarea cotei de impozitare la venitul obţinut din
cazarea pentru o zi a persoanelor nescutite, indiferent de durata
sejurului.
Taxa hotelieră = 10 persoane nescutite x 500.000 lei/zi x 5% =
250.000 lei/lună

30. Încasările din vânzarea biletelor de spectacol se ridică la valoarea


de 250.000.000 lei. Să se calculeze impozitul pe spectacole
datorat de organizator în condiţiile aplicării cotei din codul fiscal.

Rezolvare:
Iz spectacole = Venituri din încasări x ci = 250.000.000 lei x 2% =
5.000.000 lei

71
31. Care este impozitul pe spectacole datorat în condiţiile de mai sus
dacă organizatorul donează în scopuri caritabile unei case de
copii, din încasări, suma de 50.000.000 lei, conform contractului
încheiat înaintea vânzării biletelor?

Rezolvare:
Iz spectacole = (Venituri din încasări – Venituri donate) x ci =
200.000.000 lei x 2% = 4.000.000 lei.
32. Care este impozitul datorat de organizatorul unei discoteci, dacă
discoteca se desfăşoară pe o suprafaţă de 200 mp, timp de 2 zile,
într-o localitate de rang II?

Rezolvare:
Iz spectacole = 200 mp x 2.000 lei/mp x 2 zile x 4 = 3.200.000 lei.
unde
2.000 lei/mp reprezintă cota de impozitare din codul fiscal
4 – coeficient de corecţie funcţie de rangul localităţii

33. Care este impozitul datorat de organizatorul unei videoteci, dacă


videoteca se desfăşoară pe o suprafaţă de 100 mp, timp de 3 zile, într-
o localitate de rang II?

34.Care este impozitul datorat de organizatorul videotecii de mai sus


dacă aceasta se desfăşoară în scopuri umanitare?

Propuneri de referate:

1. Incidenţa impozitelor asupra bunăstării sociale.


2. Cerinţe şi probleme actuale privind ameliorarea fiscalităţii.

72
3. Impozitul pe profit.
4. Impozitul pe venitul persoanelor fizice.
5. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
6. Taxele de consumaţie.
7. Impozitele şi taxele locale.
Tema 8: DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

Probleme:
1. Un rezident al Portugaliei realizează în Spania un venit de 7.500
u.m.. El mai realizează în Portugalia un venit de 10.000 u.m.
Cotele de impunere în cele două state sunt:

Spania:
până la 3.000 u.m. 15%
3.001 – 5.500 u.m. 20%
5.501 – 8.000 u.m. 25%

Portugalia:
până la 5.000 u.m. 10%
5.001 – 8.500 u.m. 17%
8.501 – 12.500 u.m. 22%
peste 12.500 u.m. 25%

a) Să se calculeze impozitul plătit de contribuabil în următoarele


condiţii:
- între cele două state nu există convenţie fiscală pentru evitarea
dublei impuneri internaţionale;
- în Portugalia se practică impozitarea după criteriul naţionalităţii;
- în Spania se practică impozitarea după criteriul teritorialităţii;

73
- în Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor.

Rezolvare:
Pentru venitul realizat în Spania contribuabilul plăteşte un impozit în
sumă de:
I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.
În Portugalia contribuabilul plăteşte impozit atât pentru venitul
realizat în Spania, cât şi pentru cel realizat în Portugalia.
I2 = 10.000 x 22% + 7.500 x 17% = 3.475 u.m.
I = I1 + I2 = 5.350 u.m.

b) Între cele două state nu există convenţie fiscală pentru evitarea


dublei impuneri internaţionale, dar în Portugalia se practică
impunerea cumulată a veniturilor.

Rezolvare:
I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.
I2 = 17.500 x 25% = 4.375 u.m.
I = I1 + I2 = 6.250 u.m.

c) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei


impuneri internaţionale, se practică metoda scutirii totale. Să se afle
venitul care rămâne la dispoziţia contribuabilului şi degrevarea
fiscală. În Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor şi
impozitarea după criteriul rezidenţei.

Rezolvare:
Pentru venitul obţinut în Spania I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.
În Portugalia plăteşte doar venitul realizat în acest stat:

74
I2 = 10.000 x 22% = 2.200 u.m.
I = I1 + I2 = 4.075 u.m.
Venit net = 17.500 - 4.075 = 13.425 u.m.
Degrevarea fiscală = I fără convenţie – I cu convenţie
Degrevarea fiscală = 5.350 – 4.075 = 1.275 u.m.

d) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei


impuneri internaţionale, se practică metoda scutirii progresive. În
Portugalia se practică impozitarea cumulată a veniturilor după
criteriul rezidenţei.
Să se afle venitul care rămâne la dispoziţia contribuabilului şi
degrevarea fiscală.

Rezolvare:
Pentru venitul obţinut în Spania I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.
Pentru stabilirea cotei de impozitare în Portugalia se ţine cont de
venitul obţinut în ambele state:
Vt = 17.500 u.m. Corespunzătoare acestui venit cota de impozitare
este 25%, dar se aplică numai venitului obţinut în Portugalia.
I2 = 10.000 x 25% = 2.500 u.m.
I = I1 + I2 = 1.875 + 2.500 = 4.375 u.m.
Venit net = 17.500 - 4.375 = 13.125 u.m.
Degrevarea fiscală = I fără convenţie – I cu convenţie
Degrevarea fiscală = 6.250 – 4.375 = 1.875 u.m.

e) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei


impuneri internaţionale, se practică metoda creditării totale. În
Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor.
Să se afle impozitul total datorat de contribuabil.

75
Rezolvare:
I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.
I2 = 3.475 – 1.875 = 1.600 u.m
I = 1875 + 1600 = 3.475 u.m.

f) În condiţiile existenţei convenţiei fiscale pentru evitarea dublei


impuneri internaţionale, se practică metoda creditării ordinare. În
Portugalia se practică impozitarea separată a veniturilor. Să se afle
impozitul total datorat de contribuabil.

Rezolvare:
În Portugalia, contribuabilul plăteşte impozit pentru toate veniturile
obţinute, indiferent de ţara de provenienţă, dar deduce impozitul
plătit în Spania, în măsura în care acesta este mai mic, cel mult egal
cu cel plătit în Portugalia pentru acelaşi venit.
I1 = 7.500 x 25% = 1.875 u.m.
I2 = 3.475 u.m.
I1 calculat după legislaţia Portugaliei = 7.500 x 17% = 1.275. Deci se
acordă reducere la plata impozitului numai pentru 1.275 u.m.
Rezultă:
I2 = 3.475 - 1.275 = 2.200 u.m.
I =1.875 + 2.200 = 4.075 u.m.

În România se aplică metoda creditării ordinare (de exemplu art.


31/L. 571/2003, la capitolul “Impozit pe profit”)

76
Tema 9. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. Evaziunea tradiţională include următoarele procedee principale:


a) întocmirea unor declaraţii fiscale false sau neîntocmirea acestora;
b) desfăşurarea de activităţi fără autorizaţie legală;
c) înscrierea unor valori nereale în registrele contabile;
d) distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea
adevărului privind livrările de mărfuri, preţurile practicate,
comisioanele încasate sau plătite;
e) amortismente nelegale;
f) întocmirea de documente pentru plăţi fictive;

77
g) reducerea intenţionată a încasărilor, în scopul reducerii T.V.A. şi
a profitului impozabil, prin încasări în numerar fără chitanţe şi
vânzări fără factură;
h) trecerea în conturi personale a unei părţi din profit;
i) creşterea voită a cheltuielilor pentru a diminua profitul
impozabil sau înregistrarea în contabilitatea firmei a unor cheltuieli
cu caracter personal sau neefectuate în realitate;
j) producerea şi comercializarea de bunuri şi servicii economice în
mod ilegal;
k) desfăşurarea unor activităţi profesionale recompensate în mod
clandestin (la negru);
l) diminuarea valorii moştenirilor primite şi a tranzacţiilor cu
bunuri imobiliare ş.a.

2. Economia subterană cuprinde:


a) producţia legală nedeclarată,
b) producţia de bunuri şi servicii ilegale,
c) tranzacţiile cu bunuri imobiliare,
d) importurile,
e) licitaţiile pentru achiziţii guvernamentale,
f) veniturile în natură disimulate.

3. Subiectul evaziunii fiscale este:

a) statul,

b) contribuabilul, persoana fizică şi juridică, română sau străină,


care desfăşoară activităţi generatoare de impozite,

c) Subiectul mai poate fi administratorul sau contabilul, caz în


care se poate vorbi de un subiect calificat al evaziunii;

78
4. Vorbim despre incidenţă indirectă sau repercusiune a
impozitelor:
a) atunci când persoana care plăteşte impozitul îl şi suportă
efectiv;
b) dacă persoana care plăteşte impozitul nu este aceeaşi cu cea
care îl suportă efectiv.
5. Impozitele care se pot repercuta mai uşor sunt:
a) cele indirecte,
b) cele directe,
c) în anumite limite, pot fi repercutate şi unele impozite directe.

Propuneri de referate:
1. Evaziunea fiscală şi piaţa neagră.

79
Tema 10. IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICĂ.

Teste de evaluare:

1. Statul apelează la împrumuturi:


a) pentru a respecta convenţiile semnate cu organismele
internaţionale;
b) pentru a acoperi nevoile de resurse generate de cheltuielile publice
care sunt mai mari decât sursele proprii de venituri;
c) pentru a contrabalansa excedentul bugetar.

2. Caracteristicile împrumutului de stat sunt:


a) caracterul contractual;
b) caracterul rambursabil;
c) caracterul nerambursabil;
d) caracterul obligatoriu;
e) caracter parţial rambursabil;
f) caracterul remunerator.

3. Statul apelează la împrumuturi pe termen scurt:


a) când nu este sigur dacă va folosi suma împrumutată;
b) pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice;
c) din necesităţi de trezorerie;
d) când urmează să se schimbe guvernarea.

80
4. Pentru acoperirea deficitelor bugetare, guvernul ţării are de ales
între:
a) creşterea veniturilor fiscale prin majorarea impozitelor existente;
b) introducerea altora noi;
c) contractarea de împrumuturi;
d) export;
e) obţinerea de profit;

5. Care din afirmaţiile de mai jos nu corespunde realităţii:


a) majorarea impozitelor afectează standardul de viaţă al
populaţiei, măsură considerată nepopulară, care duce la scăderea
electoratului;
b) împrumuturile de stat, pe piaţa internă, oferă celor care au
disponibilităţi băneşti un plasament sigur şi remunerabil;
c) împrumuturile de stat constituie o modalitate mai rapidă de
procurare a resurselor financiare decât impozitele directe,
deoarece perioada necesară identificării şi evaluării materiei
impozabile este mai îndelungată decât cea de subscriere la
împrumut şi efectuarea vărsămintelor în contul acestuia;
d) împrumuturile de stat, pe piaţa internă, oferă celor care au
disponibilităţi băneşti garanţia că vor dispune de pârghiile
statului pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai;
e) împrumutul solicitat băncii centrale, de regulă, se obţine într-un
termen mai scurt decât în cazul în care acesta se plasează în
rândul altor persoane juridice şi populaţiei.

6. Guvernul este autorizat să contracteze împrumuturi de stat interne


şi externe sau să garanteze împrumuturile interne şi externe numai
prin Ministerul Finanţelor, în următoarele scopuri:

81
a) finanţarea deficitului bugetului de stat;
b) refinanţarea datoriei publice;
c) susţinerea balanţei de plăţi şi consolidarea rezervei valutare a
statului;
d) finanţarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea sectoarelor
prioritare ale economiei;
e) finanţarea acţiunilor electorale;
f) finanţarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital
majoritar românesc;
g) finanţarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital
majoritar străin;
h) creşterea salariilor funcţionarilor publici;
i) finanţarea achiziţionării de bunuri şi servicii, inclusiv importul de
materii prime şi resurse energetice;
j) îndeplinirea obligaţiilor legate de garanţiile de stat pentru
împrumuturi;
k) amortizarea şi achitarea împrumuturilor guvernamentaleşi
răscumpărarea datoriei neachitate, incluzând capitalul, dobânda şi
alte costuri;
l) finanţarea necesităţilor pe termen scurt ale bugetului de stat;
m) finanţarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinţelor
dezastrelor naturale şi ale altor calamităţi;
n) menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul
general al trezoreriei statului;
o) alte necesităţi aprobate prin legi speciale.

7.Împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice


locale:
a) fac parte din datoria publică a României;

82
b) reprezintă datorii sau răspunderi ale Guvernului;
c) plata serviciului aferent acestor împrumuturi se va
efectua exclusiv din veniturile din care s-au garantat
împrumuturile respective.

8.Obiectivele gestiunii datoriei publice sunt:


a) Elaborarea unor politici de îndatorare;
b) Plata regulată a sumelor scadente;
c) Utilizarea judicioasă a fondurilor împrumutate;
d) Informarea corectă asupra situaţiei debitorului.

9.Consolidarea împrumuturilor publice reprezintă:


a) operaţiunea de preschimbare a înscrisurilor împrumuturilor
exigibile imediat sau pe termen scurt cu înscrisuri ale unor
împrumuturi pe termen mediu sau lung sau fără termen;
b)rambursarea efectivă a capitalului împrumutat;
c) operaţiunea de preschimbare a înscrisurilor împrumuturilor vechi
cu înscrisuri ale unor împrumuturi noi cu dobândă mai mică;
d) răscumpărarea titlurilor publice scadente, de la posesorii lor.

10. Amortizarea împrumuturilor constă în:


a) rambursarea efectivă a capitalului împrumutat;
b) răscumpărarea titlurilor publice scadente, de la posesorii
lor;
c) achitarea împrumutului ajuns la scadenţă cu banii
obţinuţi din împrumuturi nou contractate.

11. Repudierea datoriei publice:


a) are motivaţii de ordin politic;

83
b) constă în refuzul expres şi explicit al unui stat de a-şi mai
onora obligaţiile de rambursare a capitalului împrumutat şi
de a plăti dobânzile aferente acestuia;
c) este determinată de insolvabilitatea statului debitor;
d) este determinată de voinţa politică a celor aflaţi la putere,
care nu mai recunosc angajamentele financiare asumate
anterior, de către alte autorităţi publice, pe care le
consideră nelegitime.

Probleme:

1. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 2000 2003


Rate scadente în contul datoriei publice mld. u.m. 456 697
externe
Dobânzi aferente datoriei publice mld. u.m. 162 293
externe
Indicele preţurilor 2001=100% 83% 129%
Populaţie mil.loc. 82 89

Să se determine creşterea reală a serviciului datoriei publice externe


pe locuitor în 2003 faţă de 2000.

Rezolvare:
SDPE = R + D
unde,
SDPE - serviciul datoriei publice externe

84
R – rata
D – dobânda
SDPE2000 = 456 + 162 = 618 mld. u.m.
618
/ 2001 = = 744,58mld .u.m.
r
SDPE2000
0,83
744,58 ⋅ 1000mil.u.m
r
SDPE2000 / 2001 / N = = 9080,24u.m / loc
82mil.loc

SDPE2003 = 697 + 293 = 990 mld. u.m.


990
/ 2001 = = 767,44mld .u.m.
r
SDPE 2003
1,29
767,44 ⋅ 1000mil.u.m.
r
SDPE 2003 / 2001 / N = = 8622,92u.m. / loc
89mil.loc

ΔSDPE 2003
r
/ 2000 / N = 8622,92 − 9080, 24 = −457 ,32u.m. / loc.

Serviciul datoriei publice externe în expresie reală pe locuitor,


exprimată în preţurile anului 2001, a scăzut în 2003 faţă de 2000 cu
457,32 u.m./locuitor.

2. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. Valoare


Datorie publică, mld. u.m. 680,81
din care:
- internă mld. u.m. 437,6
- externă 243,21
PIB mld. u.m. 1.612,6
Export mld. u.m. 666,17

Să se calculeze:

85
a) ponderea datoriei publice interne în total datorie publică;
b) ponderea datoriei publice în PIB;
c) ponderea datoriei publice externe în export.

Rezolvare:
437,6
a) DPI / DP = 100 = 64,28%
680,81

680,81
b) DP / PIB = 100 = 42,22%
1612,6

243,21
c) DPE / Export = 100 = 36,5%
666,17

3. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. Valoare


Rate scadente în contul datoriei publice mld. 548,9
externe u.m.
Dobânzi aferente datoriei publice externe mld. 236,7
u.m.
PIB mld. 1.256,8
u.m.
Export mld. 456,5
u.m.
Populaţie mil. loc. 248,5

Să se determine:

a) serviciul datoriei externe;

b) ponderea SDE în PIB;

86
c) SDE pe locuitor.

4) Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 2000 2003


Rate scadente în contul datoriei publice mld. 80,20 243,21
externe u.m.
Plăţi în cadrul datoriei publice interne mld. 207,07 437,60
u.m.
Cheltuieli cu plata dobânzilor aferente mld. 21,32 45,7
datoriei externe
u.m.
Cheltuieli cu plata dobânzilor aferente mld. 98,7 156,7
datoriei interne
u.m.

a) Să se determine creşterea nominală absolută a serviciului


datoriei externe.
b) Să se determine creşterea nominală absolută a serviciului
datoriei publice totale.
c) Să se determine creşterea nominală absolută a serviciului
datoriei interne.

5. Se dau următoarele date:

Indicatori u.m. 2000 2003


Rate scadente în contul datoriei publice mld. u.m. 532 703
externe
Dobânzi aferente datoriei publice mld. u.m. 159 311
externe
Indicele preţurilor 2001=100% 83% 129%

87
Populaţie mil. loc 82 89

Să se determine creşterea reală a serviciului datoriei publice externe


pe locuitor în 2003 faţă de 2000.

Propuneri de referate:

1. Analiza datoriei publice în ţările dezvoltate, în perioada 1993-


2003.
2. Analiza datoriei publice în România, în perioada 1993-2003.
3. Relaţia dintre sectorul public şi deficitul extern.

88
Partea II a
Răspunsuri:

Tema 1. FINANŢE PUBLICE – CONCEPT, CONŢINUT, FUNCŢII

Teste de evaluare

1. a, b, c, d.
2. a, b, c, d, e.
3. e.
4. a, f.
5. a.
6. a, b, c.
7. b.
8. b, c.
9. a.
10. a, e.
11. a.
12. c.
13. a, b, d, f, g, h, i, j.
14. a, b, d.
15. a, b.
16. a.
17. a, b.
18. a, b.
19. e.
20. a, c, e.

89
Tema 2. OBIECTUL, METODA FINANŢELOR PUBLICE.
RAPORTURILE FINANŢELOR PUBLICE CU ALTE DISCIPLINE

Teste de evaluare

1. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n.
2. d.

Tema 3. MECANISMUL FINANCIAR

Teste de evaluare

1. a, b, c, d, f.
2. a, b, d.
3. a, c.
4. a, c, d, e, f, g.
5. a, b, c, d, g.
6. a.
7. a, b, c.
8. a.
9. a, b, c, d.
10. a, b, d.
11. a, c, e, f.
12. a, b, c, d, e, f.
13. ordinea este: a, c, d, b.
14. a, b, c, d, e, f.
15. a, b, c, e, f, g, h, i, j.
16. a, c, d, e.
17. a.
18. a, b, c, d, f, g, h.
19. a, c, d, e.
20. a, b, d, e, f, g, h.

Tema 4. POLITICA FINANCIARĂ

Teste de evaluare

90
1. c.
2. b.
3. a, b, c, d.
4. a, b.
5. a, b.
6. a, b, d, e.
7. a, b, c, d, e, f.
8. a, b, c.

Tema 5. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE

Teste de evaluare

1. a.
2. a, b, c, d, f.
3. d.
4. a, b, c.
5. f.
6. a.
7. a, b, c, d.
8. a, d.
9. b, c, e.
10. a.
11. a, b, c.
12. a, b.

Tema 6. SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Teste de evaluare:

1. a, b, e, f.
2. c.
3. d.
4. a, b.
5. a, b.
6. c.

91
7. a, b, c, d, e, f, g, h.
8. a, b, c, d, e, g.
9. a, b, c, d.

Tema 7: CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. a, b, c.
2. a, b, c.
3. b, c, d.
4. a, b, c.
5. c.
6. a, b, c, d.
7. a, b, c, h.
8. c.
9. d, e, f, g.
10. b.
11. c.
Probleme:
1. a) 21.128,7 mld. lei;
b) 55.872,7 mld. lei;
c) 0 mld lei.
5. 39,79%
6. 26,97%
7. 3.450.000 lei
8. 478.991 lei
9. 76.639 lei
11. 1.800.000 lei
12. 2.169.000 lei
92
13. a) 84.375.000 lei;
b) 1.156.250 lei
18. Pentru anul 2004, declaraţia se depune în termen de 30 zile de
la dobândirea bunurilor, respectiv 20.08.02004; pentru anul 2005,
declaraţia se depune până la 30.01. 2005.
21. 1.200.000 lei/an; rata 300.000 lei/trim.
22. 1.300.000 lei/an.
24. 1.346.000 lei/an; rata I = rata II = 300.000 lei; rata III = rata IV
= 373.000 lei.
25. pentru cap – 31.01.2004; pentru semiremorcă – 6.07.2004.
33. 1.200.000 lei
34. 0 lei

Tema 9. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Teste de evaluare:

1. a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l.
2. a, b, f.
3. b, c.
4. b.
5. a, c.

Tema 10. IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICĂ.

Teste de evaluare:

1. b.
2. a, b, f.
3. c.
4. a, b, c.
93
5. d.
6. a, b, c, d, f, i, j, k, l, m, n, o.
7. a, c.
8. a, b, c, d.
9. a.
10. a, b.
11. a, b, d.

Probleme:

3. a) 785,6 mld. u.m.; b) 62,5%; c) 3.161,36 u.m./loc.


4. a) 187,39 mld. u.m.; b) 475,92 mld. u.m.; c) 288,53 mld. u.m.

BIBLIOGRAFIE:
1. Göndör M, Finanţe publice, Ed. Petru Maior, Tg. Mureş, 2004,
îndrumar pentru studenţii de la învăţământul la distanţă şi cu
frecvenţă redusă
2. Göndör M, Finanţe publice, Ed. Petru Maior, Tg. Mureş, 2004
3. Moşteanu T, Finanţe publice, note de curs şi seminar, Ed.
Tribuna Economică, Bucureşti, 2002
4. Văcărel I, Finanţe publice, Ed. a IV a, E.D.P., Bucureşti, 2003
5. Lege privind finanţele publice, nr.500/2002, M.O. nr.
597/2002
6. Legea bugetului de stat pe anul 2003, nr.946/2002, M.O.
nr.863/2002
7. Legea bugetului de stat pe anul 2004, nr.507/2003, M.O.
nr.853/2003
8. Lege privind Codul fiscal, nr. 571/2003, M.O. nr.927/2003
9. H.G. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, nr. 44/2004, M.O.
nr. 112/2004
10. O. G. privind Codul de procedură fiscală, nr.92/2003, M.
O. nr. 941/2003
94
11. OUG privind finanţele publice locale, nr. 45/2003, M.O.
nr. 431/2003
12. OUG privind organizarea şi funcţionarea sistemului de
asigurări sociale de sănătate, nr. 150/2002
13. Legea administraţiei publice locale, nr. 215/2001, M.O.
nr. 204/2001
14. Legea privind Codul vamal al României, nr. 141/1997,
M.O. nr. 180/1997
15. Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, nr. 87/1994,
M.O. nr. 299/1994
16. Lege privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a
funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, nr.161/2003, M.O. nr.279/2003
17. Legea datoriei publice, nr.81/1999, M.O. nr. 215/1999
18. H.G. pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Codului vamal al României, nr. 1114/2001, M.O. nr.
735/2001
19. www.bnr.ro, site al B.N.R
20. www.mfinante.ro, site al Ministerului Finanţelor Publice

95