Sunteți pe pagina 1din 13

C.2.

Operatori in managementul mediului

Datorita caracteristicilor domeniului de aplicare, procesul decizional in managementul


mediului este rezultatul interactiunii dintre multiple structuri organizatorice si de
conducere la nivelul tuturor etapelor acestora.

Mediul, ca sistem este un bun public si de aceea costurile si avantajele asociate actiunilor,
proiectelor sau strategiilor de mediu, trebuie sa exprime vointa unui numar cat mai mare
de operatori ptr a institui un sistem de relatii bazat pe durabilitatea dintre activitatea econ-
sociala si patrimoniul natural.

In acest context ne permitem sa conturam imaginea unui sistem informational in


managementul mediului deosebit de complex si dinamic, a carui eficientizare presupune
nu numai o infrastrucutra corespunzatoare, ci si un ansamblu de mijloace de valorificare,
in care circulatia libera a informatiei trebuie sa se imbine cu obligativitatea acesteia in
cadrul unor bucle de retroactiune.

Ex de categorii de structuri:
• Structuri generatoare de externalitati de mediu identificabile la nivelul diferitelor
ramuri ale activitatii econ-sociale si al populatiei.
• Structuri care elaboreaza/sustin actiuni, proiecte, strategii de mediu identificabile
in general la nivel guvernamental si neguvernamental, cele din urma putand avea
un caracter national si international.

In cadrul fiecareia dintre cele 2 structuri, un rol deosebit de important il joaca sistemul
resurselor umane angajate in realizarea unei dezvoltari durabile, resurse ce reprezinta o
categorie aparte a operatorilor in managementul mediului.

Avand in vedere efectul distributiv al politicilor de mediu, un rol important il reprezinta


nivelul si gradul de implicare a diferitelor grupe tinta in activitatea de diminuare a
impactelor de mediu si de mentinere a functionalitatii sistemelor ecologice.

In acest context trebuie subliniat ca interventia aparatului institutional in managem.


Mediului are ca suport financiar bani publici, iar avantajele si dezavantajele de protectie a
mediului sunt resimtite diferit, de la un individ la altul, de la o colectivitate la alta => un
comportament diferentiat. In cazul Romaniei, distributia eforturilor ptr conservarea
capacitatii de suport a capitalului natural a fost proiectata pe termen scurt si mediu,
tinandu-se cont de principalele grupe tinta, domenii de actiune, factori poluanti, de
principalele probleme si functii de mediu.

Pe termen scurt, programele ptr protectia mediului au fost derulate in proportie de 35%.
Aceasta situatie este legata de perioada de tranzitie a tarii noastre.
Factorii care au condus la o astfel de situatie sunt :
• Un cadru legislativ neadecvat, fiind necesar un cadru legislativ acre sa combata
poluarea, proportional cu ponderea proprietatii publice in capit. Social al unui
agent public.
Odata cu organizarea proprietatii pe baza privatizarii, implicarea materiala, financiara
a operatorilor guvernamentali trebuie sa se diminueze.
• Infrastructura insuficienta
C.3.
Operatori guvernam in domeniul gestionarii capit natural

Tinand cont de rolul raportului dintre nivelul de agregare si cel analitic al informatiei in
formarea unei decizii viabile, dar mai ales de necesitatea evaluarii si diagnosticarii capit.
natural ca sistem, vom avea in vedere urmatoarele structuri institutionale
guvernamentale:

 Ministerul Mediului si padurilor


 Agentii Nationale pentru Protectia Mediului
 Agentii regionale ptr protectia mediului
 Agentii locale ptr protectia mediului
 Administratia nationala Apele romane
 GNM
 Administratia fonduri de mediu

a) Ministerul mediului si padurilor realizeaza politica in domeniul capitalului


natural si gospodarirea padurilor la nivel national, elaboreaza si
reglementeaza strategia si normativele specifice de dezvoltare si
armonizare a activitatilor din domeniu in cadrul politicii generale si
guvernamentale; asigura si coordoneaza aplicarea strategiei.

Ministerul de autoritate de management ptr infrastruct de mediu, in exercitarea fct sale,


are urm atributii:
 Elaboreaza proiecte de acte normative privind activitatea in domeniul sau
avizeaza proiecte de acte normative elaborate de alte ministere care privesc sfera
sa de competenta
 Asigura organizarea si dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si inginerie
tehnologica
 Certifica tehnologiile, echipamentele, produsele si aparatura din domeniile sale de
activitate si acorda asistenta tehnica de specialitate
 Avizeaza programele de exploatare a resurselor naturale ale tarii in raport cu
cerintele dezvoltarii economico sociale pe termen scurt, mediu si lung.
 Stabileste instrumente juridice institutionale, administrative si economico-
financiare ptr accelerarea integrarii principiilor si directivelor strategice nationale.
Secretarii de stat din cadrul ministerului coordoneaza activitatile in domeniul:
- protectia mediului
- gospodarirea padurilor
- fonduri comunitare si REI

Ministerul mediului si padurilor are in subordine urmatoarele unitati:

-grupul a : agentia nationala ptr protectia mediului,agentia regionala ptr protectia


mediului,agentia locala ptr protectia mediului.
- grupul b :administratia nationala apele romane,institutii nationale de meteorologie,
hidrologie si gospodarire a apelor.
- grupul c: institutii nationale de cercetare-dezvoltare ptr protectia mediului, institutii
nationale de cercetare dezvoltare Grigore Antipa Constanta, institutii nastionale de
cercetare dezvoltare Delta Dunarii Tulcea

Activitatea GHMse afla in coordonarea metodologica a Ministerului Mediului privind


aplicarea strategiilor si politicilor de mediu.

b) Agentia Nationala ptr protectia mediului (ANPM)

Coordonarea si controlul activitatilor de protectie a mediului revin autoritatilor publice


centrale ptr protectia mediului,autoritatile publice teritoriale, agentii nationale ptr
protectia mediului.

ANPM este o institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat si


in subordinea Ministerului Mediului.

Atributii:
-coordoneaza sistemele nationale de monitoring integrat a factorilor de mediu
- fundamentarea tehnica a politicilor, strategiilor, planurilor de actiune si actelor de
reglementare in domeniul mediului.
-coordoneaza activitatea laboratoarelor nationale de referinta: apa , aer, sol, desuri
- indruma si asista agentiile regionale ptr protectia mediului in procesul de emitere a
autorizatiei integrate de mediu.

c) ARPM

Agentiile regionale sunt institutii publice cu personalitate juridica, finantate integral de


stat si in subordinea MM.
- S-au infiintat cu scopul de a conduce si aprijini elaborarea si implementarea
politicilor de dezvoltare regionala dpdv al protectiei mediului, de a realiza
planificarea activitatii de mediu la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, de a
emite acte de reglementare in domeniul protectiei mediului.

Atributii:
 In domeniul elaborarii si implementarii politicii regionale de protectie a mediului:
-implementarea legislatiei si politicii nationale de mediu la nivel regional
-elaborarea planurilor regionale de actiune ptr protectie a mediului

 In domeniul planificarii de mediu


-elaboreaza si implementeaza planurile regionale de protectie a mediului
-elaboreaza planurile si programele de gestionare a calitatii aerului
-elaboreaza si furnizeaza asistenta tehnica de specialitate agentiilor de dezvoltare
regionala
 In domeniul furnizarii de asistenta tehnica de specialitate
-coordoneaza procedurile de colectare si raportare a datelor si furnizeaza datele care
Agentia Nationala
-sprijina garda nationala de mediu in activitatea de control si furnizeaza servicii de
laborator si datele necesare desfasurarii acestei activitati
-organizarea si gestionarea accesului agentiilor de protectie a mediului locale din
regiunea respectiva sau din alte regiuni
-asigurarea instruirii si pregatirii profesionale a personalului agentiei.

Coordonarea ARPM este asigurata de un director executiv care coordoneaza


colaborarea cu agentiile de protectie a mediului locale din cadrul acelei regiuni de
dezvoltare.

d) Agentia de protectie a mediului locale ( APML)

- institutii publice finantate integral de la bugetul de stat cu personalitate juridica ,


in subordinea ministerului.

Atributii :

• implementarea dispozitiilor legale privind organizarea si coordonarea sistemului


operativ de monitorizare integrata a factorilor de mediu la nivel teritorial
• organizarea si aplicarea dispozitiilor legale referitoare la autorizarea activitatilor
economice si sociale cu impact asupra capit natural.
• Elaborarea si publicarea de rapoarte periodice privind starea mediului la nivel
judetean.

e) Administratia fonduri de mediu

- unitate aflata in coordonare cu ministerul mediului si are ca principala atributie


gestionarea fondului ptr mediu.

Proiectele eligibile care pot fi finantate prin fondul ptr mediu, trebuie sa aiba ca obiectiv :
-reciclarea desurilor
-protectia resurselor naturale
-tratarea si eliminarea desurilor periculoase
-protectia si conservarea biodiversitatii

In mod prioritar pot fi finantate proiectele din planul national de actiune ptr protectia
mediului.

Conducerea este realizata de directorul general numit printr-un ordin al ministerului.


Se finanteaza prin fonduri proprii(pana la 3% din fondurile incasate).
f) GNM

- institutie publica si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice


centrale cu personalitate juridica, aflandu-se in subordinea autoritatii nationale de
control, finantate de la bugetul de stat.
- are atributii in aplicarea politicii guvernului Romaniei in domeniul prevenirii
constatarii si sanctionarii incalcarii prevederilor legale in domeniul protectiei
mediului.

Atributii:
-controleaza activitatile cu impact asupra mediului constatand incalcarile prevederilor
actelor normative in domeniul protectiei mediului si aplica sanctiunile contraventionale.
-sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestia la constatarea
infractiunilor.
- controleaza investitiile de mediu in toate fazele de executie si are acces la intreaga sa
documentatie
C.5.
ONG- instituie a societatii civile

- sunt structuri ale societatii civile ale caror scop a evoluat de la actiune la calitate,
la mici proiecte locale, proiecte regionale si proiecte integrate.

Intre aceste ONG-uri, ong-ul reprezinta o forma de raspuns a societatii civile la


problemele mediului, probleme ale caror intensitate si efecte au inceput sa fie percepute
din anii `80.

Ca institutii a societatii civile, ong-ul de mediu, prin scopul si mijloacele sale trebuie sa
raspunda apararii, consolidarii si conservarii capitalului natural. In acest context, ong-ul
este definit ca o asociatie apolitica bazata pe voluntariat si care are scop lucrativ.

In functie de strategia adoptata ptr conservarea functionalitatii sistemelor ecologice


aturale, acestea se impart in 3 categorii :

 grupuri si organizatii ce se preocupa mai ales de politica mediului promovata de


operatorii guvernamentali care proiecteaza si declanseaza actiuni prin care se
incearca influentarea politicii oficiale in scopul cresterii compatibilitatii cu
realitatea.
 Grupuri si organizatii care se ocupa cu gestionarea mediului, in scopul perceperii
cat mai corecte a mediului si a cresterii capacitatii participative la actul decizional
in domeniul mediului.
 Grupuri si organizatii, care prin activitati concrete, ofera exemple ale unui
comportament ecologic.

Cadrul legal de infiintare a unui astfel de ONG difera de la tara la tara. In cazul
Romaniei, ONG-urile pot fi constituite de catre un grup de persoane de un nr egal cu cel
putin 21.Patrimoniul organizatiilor este finantat din cotizatii de membru, donatii.

Statutul unui ONG cuprinde urmatoarele elemente:

-denumirea + sediul organizatiei


-natura juridica + perioada ptr care a fost constituita
-scopul si obiectul de activitate
-organele de conducere, control si administratie
-surse de finantare a patrimoniului
- aspecte legate de lichidarea patrimoniului si dizolvarea societatii

Infiintarea ong-ului de mediu se bazeaza pe voluntariat, dar dificultatile economice ale


unor tari limiteaza acest principiu, deoarece cel putin pe termen scurt aceste structuri nu
isi pot asigura resursele encesare numai din cotizatiile membrilor si din donatii.
Necesitatea si posibilitatea functionarii ONG-urilor

Capitalul natural este un domeniu al intereselor comune si de aceea responsabilitatea


mentinerii functionalitatii sale ca o premisa a indeplinirii rolului de suport vital ptr
intreaga activitate economico-sociala, trebuie sa fie asumata de intreaga populatie.

Resursele ptr finantarea proiectelor de mediu sunt angajate in proportie de 50% de


sectorul public in tarile dezvoltate si in cele in curs de dezvoltare=> impune ca deciziile
managementului mediului sa aiba aprobarea populatiei.

Necesitatea functionarii unui ong de mediu poate fi argumentata tinand cont de avantajele
pe care le inregistreaza fiecare dintre cei 3 parteneri.

Avantaje:
1. imbunatatirea raportului cost-eficacitate vizand formularea si aplicarea
politicii guvernamentale in domeniul mediului, cel putin ca urmare a unei
mai bune fundamentari, datorita valorificarii experientei publicului larg.
2. prin alte activitati, ONG-urile de mediu se pot plasa si in zona grupurilor
de presiune fata de proiectele neecologice utilizate in sistemul tehnico-
productiv.
3. schimbul reciproc de informatii dintre guvern, sistemul tehnico-productiv
si populatie, faciliteaza acesteia din urma o mult mai buna cunoastere a
riscurilor la care este supusa, generate de politici mai putin ecologice.

Parcurgerea drumului de la necesitate la posibilitatea functionarii ong-urilor este


conditionata de o serie de concepte, cum ar fi:

a) libertatea de exprimare
b) dreptul de informare
c) dreptul la asociere
d) dreptul la petitionare
e) dreptul liber la justitie

a) Libertatea de exprimare face obiectul unei cutume in contextul in acre


cadrul legislativ, normativ nu face referire nici in favoarea, nici impotriva
dorintei de exprimare neingradita a diverselor opinii, constatari sau
hudecati de valoare.
b) Dreptul la informare. Ptr a face posibila, a contribui la functionarea
eficace a ong-urilor de mediu, trebuie sa reflecte pe de o parte drepturi de
a cere informatii, iar pe de alta parte, dreptul de a primii informatii.
c) Dreptul la asociere reprezinta punctul de plecare in recunoasterea ong-
urilor de mediu ca institutie a societatii civile ca partener ce se poate
implica in evaluarea si solutionarea situatiilor prin care se afecteaza
sistemele naturale in sensul diminuarii capacitatii lor de suport.
d) Dreptul la petitionare ofera unul din principalele mijloace/instrumente de
declansare a comunicarii in managementul mediului sub forma de relatii
cu publicul. Fructificarea acestui drept de catre ong-uri depinde de
instituirea regulii generale , aceea a obligatiei destinatarului petitiei de a
formula un raspuns intr-un termen limitat.
e) Accesul liber la justitie reprezinta o conditie fireasca ptr buna functionare
a ong-urilor de mediu, prelungind contextul comunicarii pe probleme de
mediu atunci cand, utilizand diferite mijloace, solutia propusa de
partenerii de dialog a ong-urilor nu corespunde obiectivelor urmarite
realitatii.

C.8.
Rolul si formele participarii ong-urilor de mediu

Rolul participarii ong-urilor


Ong-urile de mediu au statut de parte neutra, obiectivul lor fiind conservarea capitalului
natural ca bun public si nu satisfacerea unor interese de grup sau individuale ce contravin
restrictiilor ecologice.

In acest sens ong-ul de mediu local, prin capacitatea sa de a se informa si documenta, va


interveni ca parte neutra asupra urmatoarelor aspecte:

 Cunoscand istoria locului de amplasare ong-ul poate sa indice o alta zona


 Legislativitatea detinuta in timp va permite ong-ului de mediu local sa se adreseze
mai eficient/convingator societatii civile ptr a explica elementele strict obiective
ale problemei.
 Ong-ul de mediu local, prin membrii sai specialisti poate sa solicite administratiei
locale, intreprinderilor, proiectantului, toate informatiile privind masurile
administrative ce vor fi luate in cazul realizarii proiectului
 Ong-ul de mediu local se poate angaja prin implicarea in sistemul de avertizare
atunci cand nu vor fi respectate regulile negociate.

Ong-urile au un rol unificator in efortul general de conservare a capitalului natural.


ONG-urile au rolul de a favoriza cooperarea intre participantii la actiuni de protectie a
mediului in calitate de parteneri de dialog.

Formele participarii ong-urilor


1. formularea observatiilor critice si evaluarea raspunsurilor fata de
proiectele cu implicatie asupra capitalului natural.
2. dialogul interactiv cu initiatorii de proiecte in cadrul “ audit public”
3. desemnarea de reprezentanti in comitetele consultative
4. expunerea directa sau indirecta a punctelor de vedere fata de acele
aspecate ale acordurilor internationale care vizeaza sau au impact asupra
capitalului natural.
5. dezbaterea publica a celor doua componente ale evaluarii impactului de
mediu, si anume : proiectul si raportul final.
6. fructificarea posibilitatilor diferite de investitii cu atributii in gestionarea
capitalului natural

C.10.

Formarea resurselor umane

Exista 3 situatii in care poate fi evaluata capacitatea resurselor umane de a participa la


punerea in practica a principiilor managamentului mediului, si anume:

1. identificare problemei de mediu


2. valorificarea pe baza de voluntariat a initiativelor societatii civile in domeniul
conservarii capit natural
3. acceptarea proiectelor de mediu de catre societatea civila

Modelul simplificat de percepere a mediului structurat in variabile de stare(pot fi


masurate), variabile de iesire(trebuie prognozate) si variabile de legatura(sunt privite ca
procese de perceptie) sugereaza sfera de cuprindere a operatorilor din managementul
mediului, fiecarei variabile asociindu-se o serie de factori care dimensioneaza calitatea
intelegerii capitalului natural ca sistem. Cele 3 tipuri de variabile cuprind :

A. variabile de stare

a) experienta
b) caracterul individului
c) caracterul grupului
d) personalitate si eficacitate
e) identitate
f) sistemul de valori

B. variabile de legatura

a) perceptia senzoriala
b) categorii si sisteme de gandire
c) atitudini
d) comunicare si informare

C. variabile de iesire
a) optiunea si comportamentul
b) formularea politicii si a deciziei in domeniu
c) sistemul de utilizare a resurselor de catre om

A. a) experienta este o functie de timp exprimand perceperea directa si indirecta a


proceselor si fenomenelor de mediu, decalajul de timp si spatiu dintre indivizi si
colectivitati cu privire la perceperea mediului.
Principalele cai de acumulare a experientei sunt :

-caracterul repetitiv al sistemului de percepere a mediului


-acumularea de cunostinte
-caracterul temporal si spatial al deciziei

b) caracterul individului permite clasificarea acestora in functie de rolul si statutul pe


care il au in societate si se refera la : varsta, sex, categorii socio-economice, venit,
educatie

c) caracterul grupului se refera la parametrii care permit descrierea, clasificarea si


gruparea populatiei studiate, pastrand in acelasi timp posibilitatea efectuarii de
comparatii cu parametrii obtinuti ptr caracterizarea indivizilor.

d)personalitatea este o variabila importanta in relatia om-mediu, ceea ce justifica


procuparile unor psihologi ptr evaluarea preferintei individului in materie de mediu, si
a comportamentului fata de capit natural.

e) teritorialitatea se regaseste in grija cu care o colectivitate intelege sa intervina


asupra spatiului natural.

f) identitatea este o variabila relevanta ptr procesul de percepere a mediului, deoarece


reflecta atasamentul individului ptr o zona sau un loc anume.

g) sistemul de valori ofera un cadru de referinta ptr evaluarea , acceptarea


comportamentului sau ideilor, reprezentand deci un mod de comportament la care
colectivitatea se poate raporta.

Sistemul de valori se poate exprima empiric pe baza urm elemente : natura, locurile
particulare, elementele biosferei, traditia,etc.

B. a) perceptia senzoriala este cea mai indepartata variabila de legatura fata de


momentul formularii deciziei.
Se poate exprima empiric prin : pragul de perceptie a zgomotelor, perceptia vizuala a
formei, culorii, detaliului etc.

b)categorii si sisteme de gandire. Nevoia de a ordona realitatea este una de factura


universala,dar criteriile de realizare sunt personale sau apartin unei anumite culturi ,
de aceea delimitarea categoriilor si sistemelor de apreciere reprezinta o singura
variabila de legatura a perceptiei de legtura a capitalului natural.

c) atitudini . Tinand cont de comportamentele sale afective, cognitive si conative care


se constituie in ansamblul disponibilitatilor individului, grupului de a actiona,
variabile de legatura-aptitudini, poate fi exprimata empiric in functie de : obiectul
atitudinii, intensitatea atitudinii, orientarea atitudinii, coerenta atitudinii.

d) cominicarea si informarea sunt cele mai importante variabile in procesul


decizional, acestea exprimand capacitatea individului de a primi si transmite
informatii, de a prelucra informatii in contextul comunicarii.

Elementele sistemului de informatii si comunicare:


1. depunerea fluxului informational sub forma unei retele intre indivizi
2. verigile vulnerabile ale sist informational identificabile in functie de natura si
importanta deciziei.
3. amplasarea principalelor noduri ale retelei acolo unde informatia este
stocata/prelucrata.
4. volumul de informatii de la care poate fi declansata actiunea

C. a) optiunea si comportamentul. Ca o prima variabila de iesire, delimitata la nivelul


individului, prezinta ultimul stadiu al proceselor de perceptie, acel stadiu situat intre
cunoastere si actiune.
Comportamentul este evaluat ptr a putea descrie impactul optiunii individului prin
comparatie cu natura colectiva a politicii si deciziei de mediu.

b) formularea politicii si a deciziei de mediu se situeaza la interfata dintre mediu si om,


reprezentand punctul in jurul caruia celelalte variabile ale sistemului se articuleaza si isi
gasesc expresia in incidenta omului asupra capitalului natural.

c)sistemul de utilizare a resurselor de catre om.


Din perspectiva gestionarii resurselor naturale, pot fi concepute 3 tipuri de procese
decizionale asociate fiecare, unui model de gestionari.

Tipuri de modelare
1. gestionare preventiva sau corectiva, definita in raport cu momentul identificarii si
normalizarii economiei sociale asupra mediului.
2. luarea deciziei pe baza de consens, antagonista, mixta.
3. luarea deciziei in regim public, privat, semiprivat, dupa cum participa publicul.

Evaluarea empirica se poate face tinand cont de :


-nivelul administrativ sau politic la care se formuleaza decizia de mediu
-discontinuitate sau continuitate in politica de mediu
Importanta
-stilul de luare a deciziei
-aplicarea politicii de “ cum, cand, cine?”
-contextul politic, social, juridic , istoric al formularii deciziei