Sunteți pe pagina 1din 24

•...

i zau

REVISTA LUNARĂ EDITATĂ DE 0.0. AL U.T.C. ANUL XVIII - NR. 215 10/88
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI

UMA
LUCRAREA PRACTiCA
DE BACALAUREAT ............. pag. 2-3
Utilizarea sintetizoarelor de
frecvenţă În radioreceptoare
INITIERE iN
RADlOELECTRONICĂ ........... pag. 4-5
Surse de curent constant
Indicatoare de tensiune
CQ-VO ., ........................ pag. 6-,....7
Etaje RF de putere
Circuit defazor
HI-FI ................ : .......... pag. 8-9
Decodor stereo
Circuite integrate decodoare
stereo
ATELIER ................. , .... pag. 10-11
Televizoare utilizate ca
monitoare
INFORMATiCĂ ................. pag. 12-13
Calculatorul electronic între
două generaţii
Calculul azimutului şi
elevaţiei
Ceas
Program pentru digitizarea
sunetelor
AUTOMATiZĂRI ...........' .... pag. 14-15
Contrclul excitaţiei genera-
toarelor
LOCUINŢA NOASTRĂ ......... pag. 16-17
Conşumul raţional de ener-
gie: Incălzirea locală

AUTO-MOTO .................. pag. 18-19


Supervizor auto
LA CEREREA CITITORILOR .... pag. 20-21
. REVISTA REVISTELOR .......... pag. 22
Oscilator
Detector
TELEVIZOARE
Amplificator
Comutator acustic UTILIZATE
CITITORII RECOMANDA ........ pag. 23
Incinte acustice HI-Fl
SERVICE ........................ pag. 24
CA MONITOARE
Radioreceptorul SANYO
8U-280A

(CITIŢI ÎN PAG. 10-11)

cr
,

UTiliZARE SINTETIZOAR LOR


DE FRECVENŢĂ
iN R DIORECEPTOARE
BENEOICT MOCANU, ŞTEFAN CHICIOREA, ICSITE,
ALEXANDRU OEGERATU, 1. "Microelectronica"

este un semnal care, filtrat printr-un limitat de capacitatea numărătoru-


filtru de bandă (FB), acţionează luiB. , .. "
1
asupra oscilatorului comandat În Pentru cazul cînd prescalerul /
tensiune (OCŢ). rapoartele de divizare 10 şi 11 r .J'
La Întreprinderea "Microelectronica" se află În faza finală de În acest fel se obţine la ieşirea os-
il>
zultă:
.procesare-testare-omologare un set de circuite integrate CMOS la cilatorului comandat În tensiune un· N= 10B + A (2)
comandă (custdm design) destinate sintezei de frecven1ă. semnal de frecvenţă
unde A ia valori între O şi 9 şi
Setul cuprinde patru circuite integrate realizate. in tehnologie F
CMOS-standard: Fo = (Q'N)' MR N min 10B min + Amin =
- MMC381 - circuit de control şi divizor de referin1ă pentru = 10 x 10 + O = 100 (3)
Divizorul fix (70) al frecvenţei de
sinteza de frecven1ă; ieşire Fo trebuie inclus numai în ca- N max = 10B max + 9 (4)
- MMC382/383 - divizor special zecimal/binar pentru sinteza zul frecvenţetor de ieşire mai mari
de frecvenţă; În cazul cînd este necesar ca sis-
de 500 MHz. temul de divizare program abi I sa
- MMC384 - comparator de fază cu eşantionare şi memorare. Divizarea programabilă cu N se
Caracteristicile electrice statice ale acestor circuite se aliniază funcţioneze la frecvenţe mai mari
realizează cu ajutorul unui sistem
la- datele de catalog corespunzătoare oricărui circuit din seria de 50 MHz, se măreşte raportul de
de divizare programabil ce include divizare al prescalerului. De exem-
CMOS4000 produsă la "Microelectronica" (vezi Data Book - un prescaler (divizor) cu două rate
1985), exceptind curentul de alimentare statică. plu, pentru un prescaler cu rapoar-
de divizarep/(P+1),în modul următor tele de divizare 100 şi 101,
Circuitul MMC381 a fost conceput pentru ca Împreună cu cir- (vezi figura 1 pentru P=10):
cuitul integrat MMC382/MMC383 să constituie partea centrală a - numărătoarele programabile A N = BP + A = 100B+A (5)
unui sistem de sinteză de frecvenţă cu buclă calată de fază (PLL). şi B sînt încărcate cu codul raportu- unde A ia valori între O şi 99 şi
Sistemul poate să lucreze in regim autonom sau controlat de· un lui de divizare dorit (N); N min = 100B min + A
microprocesor. - numărătorul A comandă pre-
Circuitul integrat MMC381 con1ine un etaj oscilator pilotat cu = 100 x 100 + O = 10 000 (6)
scalerul să dividă prin (P+1) de A
cuarţ şi un divizor programabil al frecvenţei oscilatorului. Se observă că În acest caz rapor-
ori, după care prescalerul divide
Circuitele integrate MMC382/MMC383 sint concepute astfel in- prin P de (B-A) ori;
tul minim de divizare este N min
·cît oricare dintre ele să divizeze frecvenţa oscilatorului comandat - la sfîrşitul ciclului, numărăto­
10000, inacceptabil de mare În
in tensiune. Ambele. circuite pot furniza semnale de comandă pen- rul B dă comanda de reîncărcare a multe aplicaţii. .~l
tru un prescaler cu 2 sau 4 rate de divizare. Conţine şi un compara- raportului de divizare N şi ciclul se
Pentru reducerea În astfel de ."
tor de fază şi frecvenţă pentru compararea frecvenţei obţinute prin repetă.
zuri a raportului minim de divizare
divizare cu frecvenţa de referinţă. Aceasta poate fi, eventual, furni- Raportul de divizare al numărăto­
se foloseşte un sistem de divizare
zată de circuitul MMC381. program abil cu un prescaler cu 4
rului programabil este:
MMC384 realizează compararea fazei unui semnal oarecare cu rate de divizare. În figura 2 este pre-
semnalul de referinţă cu două tipuri de comparatoare: N = A(P+1)+(B-A)P = BP+A (1) zentat principiul de funcţionare a
- digital-analogic de cîştig mare, cu eşantionarea şi memora- Raportul de divizare minim este acestui sistem de divizare progra-
rea semnalului; impus de funcţionarea corectă, din mabil exemplificat pentru un pre-
- digital. punct de vedere logic, a di,vizorului scaler cu ratete 100/101/110/111.
Semnalul este mai intii modu~at cu un modulator de fază şi apoi programabil în ansamblu (B nu Prescalerul poate diviza cu una
comparat. poate lua valori mai mici decît P). din cele 4 rate, în funcţie de comen-
iar raportul de divizare maxim este zile combinate primite de la numă-

1. PRINCIPIILE DE FUNCŢIO­
NARE A UNUI SINTETIZOR DE
FRECVENŢĂ
Sintetizorul de frecvenţă este un FO
bloc în care, folosind o buclă de ca-
lare a fazei, se obţin semnale cu
frecvenţe multiplu ale unei frec- Q·N
venţe stabile.
FO =-FR
M
Schema-bloc a unui sintetizor de
frecvenţă este prezentată în figura 1.
UNDE
B=CEILAL ŢI
Frecvenţa de referi nţă (F R). obţi­ N=P·S+A
nută într-un oscilator stabil cu EXEMPLU: N=1537
cuarţ, este divizată într-un divizor "--w-''-''
fix sau programabil (7M) pînă la va- N BA
Ioarea donta
. - ( M)'
R care· este compa-

rată într-un comparator de fază şi A=DIGIT UL UNITĂ TILOR


frecvenţă (C 0 F) cu frecvenţa divi- CODAT BINAR P/P+1
zată corespunzător a semnalului de

ieşire ( ~.~). Rezultatul comparării

TEHNIUM 10/1988
rătoarele A şi B, astfel încît:
a) dtcă A 2': B, atunci
COMENZI INCARCARE
N = A·111 + (B-A)'110 +
+ [C - (B-A)] . 100 = 100/101/110/111
= 100C + 10B + A (7)
b) dacă A < B, atunci
N = B·111 + (A-B) ·101 + '--~-"""'OUT
= [C - (A-B)] ·100 =
= 100C + 10B + A (7')
unde A şi B iau valori între O şi 9.
Se observă că În ambele cazuri se '---v----/ '-----v----' '-----v----'
obţine aceeaşi relaţie pentru rapor- A=OIGITUL UNITATILOR B"'DIGITUL ZECILOR C-CEILAL ŢI DlG1Ţl
tulde divizare. Sistemele funcţio­ CODAT BINAR' CODAT BINAR CODAŢ! BINAR /
nează corect din punct de vedere ..
logic dacă C = 10 şi deci N
N min = 100'10 + 10'0+0 = 1 000 (8) ANTENA
Raportul maxim de divizare este
N max = 100C max + 10·9+9 = .' AFI 1 AFI 2
FI 1 FI 2
= 100C max + 99 (9) 1-----..... MIX 1 1---__...-1 MIX 2
Se observă că În această configu- SEMNAL 60 MHz 10,7 MHz SPRE ETAJE
raţie N min are valoarea acceptabilă, DE EXTRAGERE
de 1 000. 100KHz-29999KHz A SEMNALULUI
Realizarea unui sintetizor de I UTIL
frecvenţă cu un număr redus de 49,3MHz
1
componente, fabricate în totalitate
FQ
în ţară, a devenit posibilă ca urmare
a producerii de circuite integrate I -{r::n-
specializate pentru această funcţie. I
Astfel, I.P.R.S.-Băneasa produce
I SCHIMBARE REGLAJ FIN FRECVENŢĂ
prescalerele DP11 şi DP111, iar
"Microelectronica" divizoarele pro- LS!.IaGAME _ .., (:!: SOOHz)
gramabile speciale MMC381 şi AFIŞOR FRECVENŢA
.•. '. MMC382 (MMC383). Circuitele DP11
(DP111), MMC381 şi MMC382 DE LUCRU
(MMC383), lucrînd În conjuncţie cu
un filtru de bandă şi un oscilator co-
mandat În tensiune, realizează un
sintetizor de frecvenţă. cu perfor- FI1 = FOC FSEMNAL
manţe foarte bune. Dacă se impune
ca sintetizorul de frecvenţă să- fie de FI2= FI1-Fo.
zgomot foarte mic, se foloseşte
drept comparator de fază şi frec-

.1000Hz r +1SV +SV

O,1jJ 1.
1K5
22n

• S+30P
D3
A2~--+-~------~ ---.. ~---~----~II---------------~

M r---~+-------~
Vss AO~--~---------~

~--------------------+---~WR ~o ---... -
Vss LD

INDICATOR
SINCRONIZARE
*L se alege astfel "ncÎt să
acopere gama 60+90MHz

venţa circuitul integrat MMC384 pabile să recepţioneze şi emisiuni mătoarele avantaje: de frecvenţă intermediară.
produs de "Microelectronica". de tipul bandă laterală unică (BLU), - cu un singur oscilator local se Schema electrică a oscilatorului
2. RADIORECEPTOR PERFOR- la care se estimează că se va trece, acoperă întreaga gamă a frecvenţe­ local realizat cu un sintetizor de
MANT REALIZAT CU SINTETI- datorită aglomerării tot mai mari a lor de lucru pentru care a fost con- frecvenţă este prezentată În figura
ZOR DE FRECVENTĂ posturilor de emisie. ceput: 100 kHz -7- 29,999 MHz; 4. Circuitele integrate DP111 (pre-
Sînt dese situaţiile În care într-un Stabilitatea mare a frecvenţei de - se asigură un pas de frecvenţă scaler cu ratele 100/101/110/111) şi
receptor de tip superheterodină se lucru se obţine dacă oscilatorul lo- de 1 kHz; MMC382 (circuit integrat speciali-
impune o stabilitate mare (de cel cal al receptorului este realizat cu - prin alegerea primei frecvenţe zat ce' preia funcţiile divizoarelor A,
puţin 10- ) a frecvenţei de lucru.
6
un sintetizor de frecvenţă. În figura intermediare de 60 MHz se elimină B şi C din figura 2) asigură divizarea
Această cerinţă trebuie Îndeplinită 3 este prezentată !=Ichema-bloc a recepţia pe frecvenţa imagine; programabilă cu N la ieşirea Fv a
În receptoarele de trafic pentru ra- unui receptor superhetirodina de - selecti),litatea se asigură cu wn circuitului MMC382. Se asigură ast-
dioamatori şi În cele profesionale. clasă superioară cu dublă schim- filtru cu cuarţ după a doua schim- fel rapoartele de divizare necesare
În ultimul timp, această cerinţă este bare de frecvenţă În care oscilato- bare de frecvenţă; pentru a baleia toată banda de frec-
îndeplinită şi În radioreceptoarele rul local este realizat cu un sinteti- - se' obţine sensibilitate mare
de larg consum. Ele devin astfel ca- zor de frecvenţă. Schema oferă ur- datorită amplificării mari in etapele (CONTINUARE ÎN PAG. 15)

TEHNIUM 10/1988
_ - - I L _ t -....I--1-.....- +
" " ,,'DA.
,- - _ ... _ .... _ ,

r-500kA
+,
E-S,3V
l=1OuA
r
R.
(I\"S~I\)
!O'
(r<1k.Q.) (regla.j din P) V"f NI.

9-
__________________
L~ ___ J: ~-

(URMARE DIN NR. TRECUT) surse - de tensiune, respectiv de


curent (vom presupune În continu-
Această abordare empIrica ne are subînţeles atributul "constant")
arată că sursele de tensiune con- - la extremităţile diametral opuse 10
stantă şi sursele de curent constant ale familiei generatoare/or electrice
nu sÎnt, de fapt, decit cazuri particu- din punct de vedere al valorii rezis-
lare de generatoare care, asociate tenţei interne r În comparaţie cu re-
cu un circuit de sarcină dat, reali- zistenţa de sarcină R. Inseşi relaţiile
zează condiţia r ~ R, respectiv R ~ r. (5) şi (9) care exprimă tensiunea la
Mai rezultă de aici faptul impor- borne, respectiv intensitatea cu- u
tant că nu putem disocia sursa de rentului, o~----~=-----~~------~
curent constant (tensiune con- E
stantă)de circuitul extern de sar- U=--- (5)
cină pentru care a fost proiectată,
fără riscul de a-i înrăutăţi perfor-
manţele, respectiv ,,stabilitatea" cu-
1 + r/R

1=----"'--
il:: El ~ .9. =E4:: 10 o
rentului (tensiunii la borne). 1 + R/r
(9) r1 r2 r3 f4.
Exemplu. Pentru o rezistenţă de de la care am plecat În definirea r1 < r2 <r3 <r4 :: 00
sarcină R cunoscută, care poate va- surselor de tensiune, respectiv de
na în intervalul maxim O -:- 5 kn, do- curent, devin "identice" prin prisma
rim să realizăm o sursă de curent dualismului enunţat, adică înlocu-
constant cu valoarea 10 = 10MA. În ind reciproc tensiunea (U) cu inten-
plus, ne propunem ca valoarea sitatea curentului (1), tensiunea În
reală a curentului să nu scadă cu circuit deschis (E) cu intensitatea
\mai mult de 1 % (respectiv 0,1 MA)
atunci cînd R creşte de la zero la va-
loarea maximă de 5 kn.
Conform celor discutate, rezis-
curentului de scurtcircuit (10), re-
zistenţele (r, R) cu conductanţele
asociate (g = 1/r, G 1/R).
...L

li" E=100V 10 =
100/JA 1 R
0";'10kIl.
0-.;..1 V
Ri-=10Mfi
tenţa internă a sursei va trebui să fie (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
cu mult mai' mare decît R În întreaga
plajă de variaţie, deci mult mai mare
decît valoarea maximă Rmax = 5 kn.
Ultima precizare din enunţ ne obligă
să alegem r :::: 100 . Rmax = 500 kn
(de fapt, un calcul riguros ne con- Pagini realizate de fiz. A. MĂRCULESCU
duce la condiţia r :::: 99·Rmax). Putem
lua la limita de acceptabilitate
r = 500 kn. Valoarea necesară a lui PROPRIETĂŢI SURSE DE TENSIUNE CONSTANTĂ SURSE DE CURENT CONSTANT
E o deducem din relaţia (8), respec-
tiv E = =
r'lo 500 kfl·10ţ.tA = 5 V. a) Proprietatea de definiţie Tensiunea la borne (U) independentă de Intensitatea curentul.. absorbit (1) indepen-
Practic, sursa căutată poate fi intensitatea curentului absorbit (1) dentă de tensiunea la borne (U) A
obţinută legînd În serie o rezistenţă
precisă r = 500 kO cu un stabilizator b) Condiţia teoretică de realizare Rezistenţa internă nulă, r = O Conductanţa internă nulă, 9 = 1/r = O (r = x) •
foarte precis de 5 V, a cărui rezis-
tenţă internă ( să fie neglijabilă în
c) Condiţia practică de realizare Rezistenţa internă neglijabilă În raport cu Conductanţa internă neglijabilă În raport cu
rezistenţa de sarcină, r ~ R conductanţa de sarcină, 9 ~ G (r ~ R)
raport cu r (figura. 5).
O soluţie şi mai bună este cea din d) Situaţie periculoasă care Scurtcircuit la borne, R O (intensitatea Circuit extern deschis, G O (R x)
figura 6, unde, pentru a ţine cont de impune introducerea protecţiei curentului absorbit creşte excesiv, pînă la (tensiunea la borne creşte excesiv, pînă la
erorile inevitabile ale mărimilor R, r valoarea maximă E/r) '$ valoarea maximă E)
şi r', s-a introdus posibilitatea de
reglaj prin intermediul potenţiome­ e) Conectarea unor rezistenţei e1) Se pot conecta În paralel cu R rezistenţe nu e1) Se pot conecta În serie cu G (R)
conductanţe În circuit prea mici, fără a afecta tensiunea la borne, U conductanţe nu prea mici (rezistenţe nu prea
trului P. mari), fără a afecta intensitatea curentului, I
Este uşor' de observat că sursa
satisface cer~nţele problemei, dar e2) Conectarea unor rezistenţe În serie cu R e2) Conectarea unor conductanţe În paralel
lucrurile se schimbă radical dacă duce la scăderea tensiunii pe sarcina R cu G (R) duce la scăderea intensităţii
încercăm să impunem un alt dome- curentului prin sarcina G{R)
niu pentru rezistenţa de sarcină R.
De exemplu, pentru R variabil în f)Conectarea surselor În seriei f1) În general se pot conecta În serie două sau f1) În general se pot conecta În paralel doua
paralel mai multe surse, tensiunile ÎnsumÎndu-se sau mai multe surse, intensităţile curentului
plaja O -:- 100 kfl, circuitul din figura prin sarcină ÎnsumÎndu-se
5 ar avea un curent variabil între
10ţ.tA şi cca 8,33MA, deci sursa nu ar f2) Este contraindicată conectarea surselor f2) Este contraindicată conectarea surselor
mai putea fi considerată de curent În paralel (poate fi pus În pericol circuitul În serie (poate fi pus În pericol circuitul extern
constant (se impune reproiectarea intern al surselor) de sarCină)
pentru noile condiţii date).
g) Eroarea relativă maximă, t (%) Atunci cînd R variază În plaja Rmin .;- x Atunci cînd G variază În
3. Dualismul tensiune-curent (pentru E şi r constante) E- U 100
fU (%) = - - . 100 ---- fi (%)
E 1 + Rmin/r
O analiză mai atentă a celor ex-
puse anterior ne conduce la con- h) Condiţia necesară pentru ca h1) La proiectarea sursei pentru domeniul h1) La proiectarea sursei pentru domeniul
cluzia că între sursele de tensiune eroarea relativă maximă să nu rezistenţei de sarcină Rmin -;- x conductanţei de sarcină G min -;- ce
constantă şi sursele de curent con- depăşească o valoare t (%)
stant există o pronunţată asemă­ prestabilită
r :s; rmax = - - - " : = ' : " - 9 :s; 9 max = ---'--"'--
nare, mai precis proprietăţile pri- (pentru E = constant)
100/1' 100/1' - 1
melor pot fi deduse direct di n pro-
prietăţilecelorlalte (şi viceversa) r2:r min == Rmax (100/1' 1)
prin simpla înlocuire reciprocă a
noţiunilor "opuse" tensiune-inten- h2) La alegerea rezistenţei de sarcină R h2) La alegerea conductanţei de sarcină G
sitatea curentului, rezistenţă-con­ pentru o sursă dată (r == cOr)stant) pentru o sursă dată (g = constant)
ductanţă, scurtcircuit-circuit des- R 2: Rmin r(100h 1) G 2: Gmin g(100/t - 1)
chis, serie-paralel etc. r
,Acest dualism îşi are originea În R:S; Rmax
100le
situarea celor două categorii de

• TEHNIUM 10/1988
reducere a căderii de tensiune pe
onstructorii amatori cu- elementul "balast" D* (sortare pen-
nosc bine montajele de tip "VU-me- tru cădere mai mică de tensiune.
tru cu LED-uri", utilizate pentru in-
dicârea optică, în trepte, a nivelului
semnalelor de audiOlrecvenţă de la
ieşirea amplificatoarelor AF mag-
netofoanelor, casetofoanelo'r efc.
INDICATOARE eventual înlocuire cu o diodă redre-
soare obişnuită).
De asemenea, în funcţie de scopul
urmărit sau de disponibilităţi, poate
fi redus şi numărul LED-uri/or la
AIătu~at propunem începătorilor
expenmentarea unor variante sim-
ple de "VU-metru" pentru tensiune
continuă, destinate supravegherii
DE TENSIUNE cinci, patru sau trei, suprimînd co-
respunzător una, două sau trei din
d.iodele D 1-D s. Diferenţa de ten-
siune rezultată astfel În divizor va
surselor de alimentare, mai ales trebui compensată, desigur, prin
cÎn~ .~c.estea sînt susceptibile de creşterea căderii de tensiune pe ele-
vanaţll Importante ale tensiunii În poate lua pentru R6 valoarea stan-
9aretizată de 22 n (±5 -;- 10%)/0,5 W. mentul "balast" D*.
timp sau În funcţie de condiţiile de
sarcină şi, bineînţeles, cînd consu- In mod similar se procedează şi la (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
mul suplimentar al indicatorului nu alegerea lui R 1-R s, valorile calcu-
afectează semnificativ sursa. late fiind indicate În paranteze.
Un exemplu tipic de aplicabilitate Să presupunem acum că tensiu-
practică îl constituie urmărirea va- nea U începe să scadă lent, plecînd
riaţiilor de tensiune la bornele acu- de. Ia valoarea iniţială UM~1S = 7,75 V.
mulatp~relor auto În timpul ex- PrI_mul car~ va "simţi' această
ploatarII lor normale pe autoturism, sca.dere va fi LED-ul 6, deoarece În
pe parcursul încărcării suplimen- serie cu el se află elementul liniar F
tare de la reţea sau În cazul alimen- R6' qon!orm supoziţiei. anterioare,
tării altor consumatori neconven- at~nclcmd potenţialul punctului F
ţionali. Se ştie cît este de important atmge cca 1,7 V, LED 6 nu va mai
pentru durata de "viaţă" a acumula- c<?nduce semnificativ, fiind practic
torului de a nu permite nici încărca­
rea lui excesivă, dar nici descărca­
rea sub o anumită limită a tensiunii
stinS complet (implicit căderea de
tensiune pe R6 devenind aproxima-
tiv nulă). Prin urmare, pragul Ula
J:
~ u
la borne. care LED 6 se stinge complet este : (3)5+7,75Vl /1' . 1'/
Indicatoarele propuse În conti- c~ cca 2,45 V - 1,7 V = 0,75 V mai 1jI-
mic ca Ufyli:l x (7,75 V), adică de apro- LED 2 LED 3 LED4 LED5
nuare nu trebuie şi nici nu pot să În-
locuiască instrumentele clasice de ximativ 7 v. Ro~u Ro~u Galben Galben Verde
măsură În operaţii delicate cum ar fi Pe parcursul acestei etape, cînd U
scade între 7,75 V şi 7 V, potenţialele
II. '. .'.'..... formarea sau încărcarea acumula-
8. sestjng~
I~tl ~
punctelor A, S, C, D, E se păstrează

~
I :0.\ toarelor. Ele pot Însă oferi cu un
efort minim de urmărire şi' într-un aproximativ constante, datorită con- LED-ul
mod foarte plăcut, o imagine de an-
s~mbl~ asupra ~tării bateriei, pu-
sumul~i LED-urilor 1-5 (practic
scad ŞI ele, dar foarte puţin).
La scăderea în continuare a ten-
pentru U ~ ~25V
!4,lv.I ,s,lv,
n In~ _In eVI~enta valoarea aproxi-
mativa a tensiunII la borne, ca şi ten- siunii U nu ne mai interesează LED
dinţele de variaţie la diverse solicitări 6, stins complet, chiar dacă la bor-
mai importante de curent (acţiona­ nel~ grupului serie D s-D 6-LED6
rea demarorului, a farurilor etc.). mal avem încă o cădere rezi duală "
O primă variantă, arătată În figura de tensiune. În schimb," vom ob-
1, a fost projectată şi experimentată serva că şi potenţialul punctului E
pentru acumulatoarele auto cu ten- s~ade,. ducînd treptat la stingerea
siunea nominală de 6 V. Plaja de in- lUI LED 5, operaţie ce se încheie
dicaţie a fost aleasă Între 3,25 V şi pen~ru acelaşi prag de cca 1,7 V,
7,75 V, acoperind astfel cu o bună deCI pentru o valoare U cu 3,2 V - 0*
marjă de siguranţă domeniul uzual 1,7=:= 1,5 V mai mică decît UMax ' res-
de variaţie a tensiunii la bornele pectIv pentru U = 7,75 V - 1,5 V =
acestor acumulatoare. 6,25 V.
Principiul de funcţionare rezultă Din aproape În aproape obţinem
uşor din schema electrică: tensiu- similar toate pragurile U la care
nea bateriei este divizată cu ajuto- ~ED-urile s~ sting complet (notate

r
rul unui grup serie de diode (D*, In partea de JOs a schemei).
01-DS), LED-urile (1-6) fiind ali- Precizia cu care indicatorul mar-
mentate decalat, prin intermediul chează, prin stingerea succesivă a
unor rezistenţe de limitare (R 1-R 6), LED-urilor, pragurile de tensiune
cu fracţiuni din ce în ce mai mici din menţionate, depinde esenţial de
căderile de tensiune pe diodele di-

e.
tensiunea totală. Atunci cînd ten- ..!!. U
i
siunea bateriei este maximă, U =
UMax .= 7.,75 V (s-a ales intenţionat o
vizorului D*, D 1-O S' Chiar dacă
pentru U = U Max putem realiza sufi-

~tr1+1SV)
. valoare mai mare decît tensiunea cient de precis potenţialele dorite în
maximă uzuală la bornele acumula- punctele A, S, C, D, E, F (prin sorta-
toarelor de .6 V), potenţialele punc- rea adecvată a diodelor), situaţia nu Ro~u Ro~u Go.lben Verde Verde
telor A, S, C, D, E şi F faţă de masă se poate păstra decît aproximativ
au valorile indicate În partea de sus pe măsură ce U scade. Într-adevăr
a schemei. Toate LED-urile sînt În fiecare LED stins înseamnă
scădere cu cca 20 mA a curentului
o
apest caz aprinse la maximum, re-
zl.stenţ~le de limitare R1-R 6 fiind prin diodele ce îl preced, deci o re-
ducere-e drept, nu prea mare - a
LED-ul se ~
dllJlenslonate corespunzător.
In exemplul numeric dat s-au căderii de tensiune pe aceste diode. stinge pt. U~~
cqnsiderat LED-uri cu un curent Experienţa demonstrează că, reali-
maxim de cca 20 mA şi cu o cădere zat cu migală (sortare atentă a dia-
de ţensiune pentru 20 mA de cca 2 delor, redimensionarea rezistenţe lor '
V. In plus, s-a presupus că tensiu- după fiecare diodă înlocuită etc.),
nea minimă la care LED-urile Încep
să ilumineze este de cca 1,7' V. Re-
f1!~n!~jul poate asigura lejer o "pre-
CIZie de ±0,2 V, ceea ce reprezintă
L1U =UZ+ UBE
comandăm ca aceste supoziţii, care mai mult decît suficient pentru su- (6 V)
au de fapt o temeinică justificare pravegherea curentă a tensiunii la ~~ ______ ______
JA~ ~\

experimentală, să fie verificate pen- bornele acumulatorului.


tru fiecare LED În parte înainte de a Diodele D 1-D s se vor alege din
trece la realizarea practică a mon- seriile 1N4001-1N4007 (sau altele <.±)I
tajului, deoarece mai pot apărea ŞI cu un curent maxim mai mare), iar I
surprize neplăcute (există,
exemplu, LED-uri de 20 mA care au
de dioda D * din seria diodelor de refe-
rinţă în direct DRD2 (eventual două
Uz I
(5, 3S V) I
căderea maximă de tensiune de cca diode 1N înseriate), prin sortare
1,6-1,7 V). Amatorii care dispun de atentă .. Rezistoarele R 1-R 6 pot fi
1
alte tipuri de LED-uri pot realiza
montajul dimensionînd corespun-
zător v~lorile re:zisţe~ţelor R 1-R 6.
Revenmd la pnnciplul de funcţio­
toate din clasele de precizie de 5%
sau 10% cu puterea de disipaţie ma-
xima de 0,5 W. Fiecare înlocuire ex-
perimentala a unui LED sau a unei
1 II1II
..!!.. U
I
I
QRS
nare, constatăm, de exemplu, că diode din divizor va fi urmată de re- (7,7+15V)
pentru U = U,Max = 7,75 V, potenţia­ tuşarea valorilor corespunzătoare
lul punctului f este de 2,45 V. Pen- ale rezistenţelor, precedată de R
tru ca dioda luminescentă LED 6 să măsurători adecvate.
ilumineze la maximum În acest caz Este foarte probabil ca tensiunea
căderea de tensiune pe ea trebuie maximă a acumulatorului de 6 V să
S,ă fJe de 2 V, deci rezistenţa R6 Înse- nu atingă practic niciodată valoa-
nata cu ea va trebui să preia dife- r.ea UM?x = 7,75 V, aleasă aici În mod
renţa de 2,45 V-2 V = 0,45 V, la cu- acopentor. Pentru alte valori infe-
rentul de cca 20 mA. Rezultă de aici rioare ale lui U max putem coborî co-
R6 = 0,45 V/20 mA = 22,5 n, valoare respunzător pragurile de stingere
notată În paranteză. Practic se completă a U::O-urilor prin simpla

TEHNIUM 10/1988 Si
tale şi a· explicaţiilor teoretice, ulte- La frecvenţe înalte, utilizînd tu-
rioare primei prezentări, a condus buri, există două posibilităţi care
pe autor la opinia fermă că montajul asigură o funcţionare performantă a
cu grilă la masă realizat cu tetrode acestora:
cu fascicul sau pentode cu supreso- 1. tuburi triode RF În montaj cu
rul legat intern de catod nu merită a grila la masă;
fi reţinut în atenţie şi de aceea dis- 2. tuburi pentode RF În montaj cu
cuţiile pe această temă se dovedesc, catod la masă.

ETAJE
DE PUTERE Co

Ing. TUDOR TÂNÂSESCU, Y03-200000/B

(URMARE DIN NR. TRECUT)


Aşadar, o primă concluzie demnă Fig. 14: Schema echivalentă sim-
de reţinut este că la triode există plificatăa etajului cu grila la masă
posibilitatea practică reală ca - excitat cu tranzistor În catod.
prin construcţie - să fie realizaţi
astfel de parametri Încît un amplifi-
cator RF În schema cu grila la masă
să fie lipsit de posibilitatea intrării în
oscilaţie oricît de mare ar fi frec-
venţa de lucru şi indiferent de facto-
t))
rii de calitate ai circuitelor osci/ante,
variaţia parametrilor etc. •
Un asemenea amplificator este
absolut stabil pînă În domeniul mi-
croundelor.
Este drept, performanţele energe-
tice. şi cîştigul în putere sînt mai
modeste şi scad cu frecvenţa, dar
pînă la apariţia semiconductoarelor
folosirea acestui tip de etaj a repre-
zentat una din principalele posibili- mai la prima vedere. Astfel, dacă pînă la urmă, sterile deoarece "lipsa Fig. 15: Formarea în ieşire a celui
tăţi practice (nu singura) prin care vom mări în mod voit capacitatea la de performanţă" a acestui etaj poate de-al doilea circuit oscilant din ele-
se putea obţine amplificare de pu- intrare prin adăugarea unor conden- fi În continuare dovedită şi sub alte mente parazite Cag, LI'. L\I. C l .
tere în domeniul undelor din ce în satoare, etajul final se va stabiliza. aspecte.
ce mai scurte. Lucrurile într-adevăr aşa se petrec, Concluzia generală ce se impune
Această proprietate reprezintă, dar mărirea capacităţii de intrare, În momentul de faţă este:
anticipăm, "un caz singular", valabil care constituie "capacitate de sar- I I
numai pentru triode. .
Să luăm În considerare acum situ-
cină" pentru tranzistorul de atac, în-
răutăţeşte în mod considerabil func- I I
aţia tetrodelor cu fascicul şi a pen- ţionarea acestuia la frecvenţe Înalte I
todelor în acest montaj. prin sc.ăderea amplificării şi creşte­ I
Nu mai este necesară introduce- rea necesarului de putere pentru SURSĂ I SARCINĂ
rea unei figuri noi din care să re-
zulte distribuţia capacităţilor, deoa-
atac.
În cazul atacului cu circuit acor-
EXCITAŢIE I I
rece grila ecran fiind pusă tot la dat În catod, un dezacord "capaci-
masă, tubul se va comporta ca o tiv" al acestuia contribuie la stabili-
triodă cu "două grile", ambele la zare (invers faţă de etajul cu catod
masă. la masă). Metoda ar putea prezenta t))
Cuplajul este dat În mod identic interes, dar numai În cazul lucrului
Cgk pe frecvenţă fixă, aşa um esje cel al
de raportul Cak' care conform
tabelului 1 este de circa 1 -;- 2.
Pentru un caz concret, de exem-
emiţătoarelor profesionale. In cazul
amatorilor care lucrează În frecvenţă
variabilă şi pe mai multe benzi,
acest aspect nu are valoare.
Ca- Zs

Cgk 12
Plu G807, Cak 7 1,7, iar Formarea circuitelor oscUante pe in-
ductanţe şi capacităţi parazite
Cgk 14
pentru GU50, Cak =- -=
9,15
1,5. Este posibilă şi În acest caz dacă
luăm în considerare inductanţa fi-
Condiţia de intrare În oscilaţie a nită a conductoarelor de legătură.
etajului este ca acesta să realizeze, Spre exemplificare, În figura 15 se
fie pe frecvenţa de lucru, fie pe o relevă acest aspect numai În partea Fig. 16a: Schema amplificatorului
frecvenţă superioară (corespunză­ de ieşire deoarece partea de intrare cu grila la masă neutralizat (s-a in-
toare, aşa cum vom vedea, acordu- poate fi lipsită de aceste contribuţii trodus şi rezistenţa de polarizare a
lui pe circuite parazite). o amplifi- într-o primă ap'roximare. grilei); fig. 16 b: schema echivalentă
care mai mare decît 2. Este necesar Se constată formarea la ieşire a în punte.
deci ca SZa>2; iar În cazul unei celui de-al doilea circuit oscilant,
pante de 5 mAN rezultă Za=400n. format din Cag Lp+L H şi C 1. primul
Practic această valoare a impe- condensator din filtrul IT. Etajul
danţei de sarcină este mai mică de- poate oscila pe una din cele două
cît impedanţele de sarcină optime frecvenţe. De obicei, oscilaţia se
necesare În majoritatea cazurilor, produce pe frecvenţe mai înalte de-
astfel Încît pare că un asemenea etaj oarece o serie de aspecte legate de
nu va putea fi scos din starea de os- existenţa altor elemente parazite, in-
ci/pţie pe care o atinge foarte uşor. ductanţa din catod şi grilă a fost ne-
In realitate şi în practică împiedi- glijată. Zs
carea oscilaţiilor are loc datorită Materialul de faţă a fost prezentat
elementelor suplimentare introduse succint într-o primă formă la Simpo- .
de circuitul de atac. zionul Radioamatorilor VO, Bucu-
Pe figura 14, în cazul atacului cu reşti 1987.
tranzistor, se constată apariţia între La acea dată au fost expuse şi o
catod (intrare) şi masă (grilă) a unor schemă de neutrodinare a montaju-
capacităţi suplimentare în paralel cu lui cu grilă la masă, elaborată de au-
capacitatea Cgk a tubului. Toate tor (fig. 16a), şi schema echivalentă
aceste capacităţi îngreunează condi- în puncte (fig. 16b), care explică
ţia de oscilaţie, iar acest aspect funcţionarea,. acesteia.
poate fi exploatat favorabil dar nu- Acumularea de date experimen-

6 TEHNIUM 10/1988
,
Există o intrebare justificată, a bite pentru a optimiza performan- Za
cărei prezenţă s-a simţit "plutind În ţele etajului avînd În vedere un anu-
----ovcc
aer". Aceasta este: ce se poate mit regim de lucru.
spune despre funcţionarea tetrode- Cîteva exemplare special stu-
lor simple sau a pentodelor cu gril.ă diate nu ne îndreptăţesc să tragem'
ecran scoasă separat la soclu concluzia că toate tetrodele vor
(GUSO, 813, GK71 etc.) şi care funcţiona performant În cazul
poate fi conectată nuia catod, ci la schimbării regimului de lucru op-
masă direct? tim, care a stat la baza concepţiei
Un studiu În amănunt al acestei acestora. _
noi situaţii este deopotrivă foarte În ,,superfinalul" articolului de
dificil şi hazardat pentru mai multe faţă se vor descrie un montaj expe-
motive obiective, după cum ur- rimental şi tehnica de lucru care să
mează. constituie o dovadă practică prin
Tuburile pentode cu supresorul care rezultatele si concluziile celor
separat au fost concepute să I u- arătate vor putea fi verificate. iintrure
creze În clasă C, cu posibilitatea de Înainte de aceasta mai trebuie
aplicare a modulaţiei pe grila su- spuse cîteva lucruri privind utiliza-
presoare. rea tuburi lor de putere tetrode în
Toate eforturile tehnologice şi de domeniul UUS. De asemenea, cî-
proiectare s-au axat pe o cît mai teva consideraţii asupra liniarităţii
bună ecranare a grilei de· comandă amplificatoarelor RF SSB sînt utile. Fig. 17: a) Circulaţia În comun
foarte scurte. Conectarea În circuit
faţă de restul electrozilor. prin inductanţa finită a conexiunii
TUBURI l-A FRECVENŢE se face după o schemă ca În figura
Dispoziţia elementelor de ecra- de catod a curenţilor de intrare şi ie-
INALTE 18, la care, pentru eliminarea circu-
-nare În interiorul tubului este axată laţiei În comun a curenţilor, circui- sire ai unui tub de RF. b) Schemă de
pe această direcţie, ecranarea ca- În paragrafele anterioare s-a ne- tul de intrare trebuie realizat "flo- AF cu tranzistor şi rezistenţă de
todului şi a terminalelor sale la so- glijat existenţa inductanţei finite a tant" şi deci necesită un cuplaj in- emitor nedecuplată, prin care se
clu constituind un factor secundar. conexiunii de catod. ductiv (Iink). Această tehnică este provoacă un efect de reacţie nega-
Lipsa de date de catalog privi- Influenţa acesteia se face simţită tivă.
aplicată şi la tranzistoare.
toare la noua distribuţie a capacită­ Începînd de la frecvenţa de ordinul
ţilor Într-o asemenea conexiune a 30 MHz (pentru tuburile de RF) şi (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
este cvasitotală. devine supărătoare la frecvenţe de
În principiu, se poate spune că ordinul a 100 MHz.
funcţionarea În acest regim a unei Situaţia circulaţiei curenţilor de
pentode (supresorul conectat la intrare şi ieşire prin inductanţa co- ,..---.;,.--0 Ea
masă) este cu certitudine superioa- mună a catodului este arătată În fi-
ră faţă de conectarea la catod, dar gura 17a. Explicaţia În amănunt a
u este posibilă o comparaţie tuturor fenomenelor este destul de
•, , biectivă a performanţelor În raport amplă, dar În linii mari se ajunge
cu conexiunea catod la masă. Fig. 18: Realizarea tehnologică a
printre altele la un efect de reacţie unui tub cu două terminale de ca-
În ceea ce priveşte tetrodele sim- negativă asemănător cu ceea ce se 6 J 1P
tod care permite separarea circu-
ple, se poate afirma cu mai multă petrece într-un tranzistor cu rezis- laţiei curenţilor de intrare şi ieşire.

certitudine că ele pot funcţiona tenţă nedecuplată în emitor func-
după această schemă deoarece ţionînd în AF (fig. 17b).
există cel puţin citeva exemple. Necazul este că, fiind vorba de o
Este vorba de tetroda QBl3,S/2000 inductanţă, efectul de reacţie de-
Philips de construcţie coaxială spe- pinde de frecvenţă. link.
cială pentru UHF, concepută să O primă măsură ce poate fi luată
funcţioneze cu grila la masă. Se este construcţia tubului cu catodul
poate presupune că În asemenea legat prin două conexiuni distincte
cazuri constructorul are în vedere la două picioruşe ale soclului
luarea unor măsuri cu totul debse- (6J1P). Se înţelege că este vorba de
tuburi miniatură, cu terminale

L a generarea semnalelor BlU la aceste frecvenţe se face regla-


prin metoda defazării, trebuie asi- jul individual al fiecărei celule. Pen-
gurate semnale defazate cu 90°, În tru aceasta se conectează intrarea
toată banda audio. si iesirea fiecărei celule la intrările
Pentru obţinerea unor anumite de deflexie orizontală şi verticală
defazaje, se pot utiliza celule for- ale unui osciloscop. Se fixează ge- Uo
mate din amplificatoare operaţio­ neratorul de semnal pe frecvenţele
nale şi elemente RC (fig. 1). corespunzătoare şi prin ajustarea
Caracteristica de transfer a unei rezistenţelor semireglabile de S kH
'/ semenea celule este de forma: se obţin figuri Lissajoux de forma
\• U o = 1 - jwRC unui cerc.
Uj 1 + jwRC Ing. VASILE CIOBĂNIŢA, Y03APG
adică se asigură un cîştig unitar şi
un defazaj ce scade de la zero la
-180°, cînd frecvenţa creşte de la
zero la infinit. Este cazul clasic al +sv
unei celule de tip trece-tot. Forma şi
panta curbei ce arată defazajul În
funcţie de frecvenţă depind de con-
stantele de timp, adică de produ-
sele' RC din circuit. Aceste con-
stante de timp determină, de fapt,
poziţia În planul complex a polilor şi
n ulurilor funcţiei de transfer. Co-
nectînd În serie mai multe celule, se
obţin circuite cu cîştig unitar şi de-
fazaje proporţionale cu numărul de
celule.
Dacă două asemenea circuite se
alimentează de la o singură sursă
de semnal, diferenţa de fază dintre
semnalele de ieşire poate fi menţi­
nută constantă într-o anumită
bandă de frecvenţă.
Montajul din figura 2 asigură la
ieşire două tensiuni egale ca ampli-
tudine, dar defazate cu 90±2°, Într-o
gamă largă de frecvenţe (100 Hz -
10 kHz).
Se utilizează circuitul integrat
[JM324, alimentat cu ,S V.
Primul amplificator operaţional
este conectat ca repetor şi este po-
larizat printr-un divizor rezistiv.
Pentru fiecare celulă produsul
RC este determinat de relaţia: RC =
1/27T·fo ' unde f o este frecvenţa la
care celula defazează cu 90°. Valo-
rilefigura 2. frecvenţe sînt indicate
acestor ____ __ ______,.______ _____ ______ ____'___ __ ____ l i_.______.
.,
în l~~ ~ ~", ~ ~_m_~~w ®_~ __ .~ru_~~_~~~~~"_' ~ "'~ b~'~~".' ___'____ _~

TEHNIUM 10/1988
cîştig mare format din tranzistoarele După amplificare, semnalul este
T 1 şi T 2' Acest amplificator are o im- trimis unui etaj selector trece-
pedanţă mare de intrare (100 kn) bandă care amplifică numai semna-
astfel Încît nu încarcă supli- lul pilot de 19 kHz (tranzistorul T3
mentar ieşirea demodulatorului MF. cu filtrul RC aferent). Semnalul de
Datorită cîştigului ridicat, tehsiu- 19 kHz este apoi injectat În etajul
nea maximă de intrare este de 5 mV, dublor de frecvenţă (T 4) şi deci
astfel Încît decodorul poate fi folo- adus la frecvenţa de 38 kHz cu aju-
M sit şi la radioreceptoare/e care ~u torul diodelor O, şi O 2, Acest sem-
un nivel mic al tensiunii la ieşire. In nal este amplificat din nou de către
se rejectează (elimină) subpur- cazul unui receptor cu nivel mai ri- amplificatorul selectiv constituit
tătoarea, obţinîndu-se aşa-zisul sem- dicat, la ieşirea demodulatorului din tranzistorul T 5 şi filtrul RC din
nal auxiliar stereo fără subpur- MF se ajustează nivelul (în sensul circuitul de reacţie. Obţinem astfel
tătoare (conţinînd, de fapt, numai micşorării lui) din potenţiometrul subpurtătoarea care are o bună sta-
semnalul diferenţă sub formă de Ro = 500 kO, astfel evitînd intrarea bilitate şi este În fază cu semnalul
benzi laterale). Acest semnal se etajelorîn limitare, deci creşterea recepţionat. Această s ubpurtă­
Montajul prezentat se adresează aplică submodulatorului SM împre- distorsiuni/or. toare se aplică matricei demodula-
celor ce posedă un radioreceptor ună cu semnalul pilot de 19 kHz şi torului stereo Împreună cu spectrul
pe lungimi de undă ultrascurte UUS după, cum am' mai zis, cu semnalul Al%J de frecvenţă al semnalului stereo
monotonic şi doresc să recepţio­ Sumă (A+B). La ieşirea submodula- codat. Astfel, informaţiile pot fi se-
neze stereotonic emisiunile trans- torului, prin combinarea spectrelor parate În canalul drept si canalul
mise în acest mod (bineînţeles, este introduse, se obţine semnalul ste- stîng. Aceasta se obţine separînd
necesar şi un amp,/ificator audio de reo multiplex, care va modula În 100 informaţia canalului superior (frec-
putere stereo). Modulul necesar se frecvenţă purtătoarea principală În venţele ultrasonore) cu ajutorul lui
numeşte decodor stereo şi este modulatorul principal al staţiei de 90 C 5 şi amestecînd-o cu subpurtătoa­
destinat a separa din semnalul ste- emisie MF, va fi apoi amplificat şi rea de 3~ kHz, apoi aplicînd totul
reo multiplex de la ieşirea demodu- aplicat antenei de emisie (flg, 1),
latorului MF semnalul audio stereo- SEMNAL
Decodorul pe care îl prezentăm
fonic pe cele două canale: stînga are principalul avantaj care constă S'JMĂ SEMf'JAL DIFERENTĂ
(q şi dreapta (R). În faptul că nu foloseşte nici un fel (A+ BJ MODULAT IN AMPLITUDINE
In primul rînd, semnalul stereo de bobine acordate pentru reface- 1.5
multiplex trebuie să asigure com-' rea subpurtătoarei de 38 kHz, bo-
patibilitatea semnalului atît cu re- bine ce sînt mai dificil 'de construit
ceptoarele stereofonice, cît şi cu SE MN.L L
sau mai greu de procurat. Acestea
cele monofonice; trebuie să con- sînt înlocuite cu nişte filtre simple P LOT
ţină informaţiile 10
ambelor canale R-C cu caracteristica în "ac de
păr" (figura 2). Aceste filtre au o re-
I •
003 1519 23 38 . 53
jecţie foarte pronunţată şi pot fi
acordate într-o bandă de 'frecvenţă
determinată cu ajutorul unui simplu

R1 R1

C2
INTRARE IESIRE
;J

C1 C1

potenţiometru. Gînd un asemenea


filtru este folosit în circuitul de
reacţie al unui amplificator cu ciştig
mare, il face pe acesta să se com-
porte ca un filtru trece-bandă, nelă­
astfel încît acestea să poată fi sepa- sind să treacă decît o bandă de
rate la recepţie, fiecare acoperind frecvenţă relativ îngustă. Fenome- R2 C2 = 2C1
banda de audiofrecvenţă impusă nul acesta se petrece cînd frec- R2-Bl
unei audiţii de fidelitate. Totodată, venţa semnalului atinge frecvenţa - 2
spectrul ocupat de semnalul stereo de tăiere a filtru/ui, impedanţa serje
multiplex trebuie să fie minim, iar a filtrului fiind atunci foarte mare. In
deviaţia de frecvenţă impusă de acest caz, semnalul pe bucla de
această purtătoare M F să se înscrie reacţie este practic nul şi semnalul
În limitele admise. de ieşire atinge. valoarea sa ma- 0/0 ATE NUARE
La recepţie, spectrul semnalului ximă. In afara acestei frecvenţe, im-
audio este 30 Hz ..,... 15 kHz. Se con- O r -_ _ _
pedanţa filtrului este relativ mică,
sideră că acesta este suficient re- semnalul de reacţie este mare (reac-
producerii fidele a unei .surse so- ţia puternică) şi. cîştigul amplifica-
nore. torului scade în consecinţă. Obţi­
Semnalul stereo multiplex se for- nem un etaj amplificator acordat
mează in felul următor: două micro- fără nici un fel de inductanţe (figura
foane M, şi M 2 captează semnalele 3).
A şi B. În radiodifuziunea stereo, din Problema principală a unui deco- 50
motive de realizare a compatibilită­ dor stereo este refacerea subpur-
ţii, nu se transmit prin canalele de tătoarei de 38 kHz care să fie stabilă
transmisie chiar set\lnalele A şi B, ci şi În fază cu semnalul pilot de 19
combinaţii ale acestora. Semnalele kHz, transmis de staţia de emisie. In
A şi B se introduc într-un dispozitiv schema noastră (fig. 4), semnalul
de adunare şi scădere, dispozitiv În pilot este amplificat, filtrat, dublat,
care au loc adunarea şi scăderea amplificat din nou şi apoi aplicat
electrică ale celor două semnale de
audiofrecvenţă. Se obţin un semnal
matricei de demodulare. 1.0 0 '--------r.&..'t------------.·
sumă (A+B) şi un semnal diferenţă
Analizind schema, vedem că sem-
nalul stereo multiplex este aplicat
,.
(A-B). Semnalul sumă (A+B) se in- unui amplificator de bandă largă şi CIS TIG
I
troduce direct într-un submodula- (0/0 )
tor (SM). Semnalul diferenţă (A-B)
are acelaşi spectru de frecvenţă ca 100
şi semnalul (A+B). Este necesar ca
semnalul (A-B) să tie transmis prin
acelaşi emiţător, adică să moduleze
aceeaşi purtătoare ca şi semnalul
(A+B). De aceea spectrul său de
r-- FILTRU 1---
frecvenţă se translatează deasupra
spectrului de audiofrecvenţă, în do-
meniul ultrasonor şi se modu lează 50
cu el În amplitudine o subpur-
tătoare de 38 kHz, care este obţi­
nută prin dublarea frecvenţei osei-
latorului pilot de 19 kHz. Deci la ie-
şirea modulatorului MA se obţin
--- -
subpurtătoarea de 38 kHz şi două INTRARE AMPLIFICAlOR IESIRE
--
)
benzi laterale cu spectrele cuprinse .....
Între 23 şi 38 kHz şi, respectiv, 38 şi O ~--------------~--------~--~~
53 kHz. După aceasta, cu un filtru, ft

8 TEHNIUM 10/1988
AM PUFICA TOR
diodelor 0 3 şi 0 4 ale matricei demo-
dulatoruluistereo. Dacă matricei i
se aplică numai informaţia conţi­
nută În canalul superior (peste 19
kHz), la ieşire obţinem numai infor-
maţia A-B. Dacă se conectează
decodorul la un amplificator audio,
se obţine o informaţiemono pentru
un semnal stereo şi nimic pentru un
semnal mono. Pentru obţinerea
efectului stereo trebuie prelucrată D1
şi informaţia conţinută de canalul EFO 115
inferior A+B (sub 19 kHz). Aceasta SC 173C C13
se realizează adăugînd informaţia
1nF D2
acestui canal (A+B) la cele obţinute EFD115
pe cele două ramuri ale matricei R18 R19
(vezi figura 4). Făcînd suma şi dife- 47 4lkQ
renţa celor două canale (superior şi
inferior) În circuitul de matriciere
obţinem semnalele corespunzătoare
(stînga şi dreapta), după care rea-
lizăm o dezaccentuare pe fiecare R7 [ 23-53kHz J +38kHz MATRICEA DEM, STEREO
canal în parte cu un grup RC. Dez- 10k\1. ;It'"
accentuarea nu se face direct după
IE~IRE STÎNGA
demodulatorul MF, deoarece ar R 3[.
atenua puternic semnalele aflate 47kn.
peste frecvenţa, de 15 kHz, adică
semnalul pilot şi semnalul auxiliar
stereo (23 kHz - 53 kHz). Din acest A.a R37
47kn.
motiv, circuitele de dezaccentuare [ 30Hz-15kHzl
IE~IRE DREAPTA
sînt plasate la ieşirea decodorului
R35
stereo. 58kn.
Apariţia unei emisiuni stereo este
semnalizată cu ajutorul LED-ului
din colectorul tranzistorului T 7,
care se aprinde numai cînd un sem-
nal de 38 kHz apare În colectorul lui în colectorul lui Ţ 3 şi se regleaza 1,5D- +
T 5• Semnalul este detectat de dioda R 12 pînă se obţine o tensiune ma-
330u
ximă de ieşire. Se conectează apoi

~
" ,,5, amplificat de tranzistorul T 6 şi
plicat lui T 7. LED-ul se aprinde nu- osciloscopul În colectorul lui T 5 şi
ai În prezenţa unui semnal de 38 se reglează R26 pentru a obţine din
kHz suficient de puternic. Int~nsi- nou o tensiune maximă de iesire. Se 110J_
tatea lui luminoasă se ajustează din verifică aici ca frecvenţa să 'fie du- .5V
r'v
semireglabilul R32' care limitează biul celei din colectorul lui T 3' LED-ul
curentul prin LED. indicator luminează cînd R26 este
Alinierea decodorului se face co- într-o poziţie optimă şi se stinge 560.0.
nectînd la intrarea sa un receptor cînd dezacordăm radioreceptorul
MF. Cablul de legătură se reco- de pe postul respectiv. După termi-
mandă a fi cît mai scurt pentru a narea alinierii se conectează deco-
evita efectul capacităţii lui parazite, dorul la un amplificator audio ste-
care ar putea atenua spectrul supe- reo şi se reglează R6 pînă cînd se ...1-
rior de frecvenţe al semnalului ste- obţine o separare maximă între ca- lui permite obţinerea unei separan o surs~ de +12,7 V stabilizată, pe
reo multiplex. Se acordează radio- nale. Dacă separarea este insufi- de aproximativ 40 dB În gama care o prezentăm În figura 5. Con-
receptorul pe un post emis stereo- cientă, se verifică starea diodelor. 100 Hz - 10 kHz şi cel puţin 30 dB în sumul este mai mic de 50 mA cînd
tonic. Se conectează un osciloscop O functionare corectă a montaju- rest. Circuitul se alimentează de la este aprins şi LED-ul indicator.

Prezentăm în celece urmează de- Ing. A. MATEESCU


,codoarele stereofonice produse de
firma TELEFUNKEN (R.F.G.) avînd
o largă răspîndire În produsele 12V

electronice de tipul radioreceptoa- 100nF


, radiocasetofoanelor porta- H
ile, auto sau staţionare.
Circuitul TCA4511 este destinat
aparaturii de calitate, iar celelalte
două circuite sînt destinate apara-
turii low cost (de preţ scăzut), deşi
parametrii circuitelor sînt excelenţi.
Se remarcă tensiunea scăzută de
alimentare a circuitului U2342B,
destinat să lucreze În aparatură
portabilă cu tensiunea de alimen-
tare scăzută (3,0-4,5 V), de tipul
radioreceptoarelor cu audiţie În
căşti, radiocasetofoane tip Walk-
man etc. LauT .. 1000 p F POLYSTIROL
Principalii parametri sînt cuprinşi
în tabel, iar În· figurile 1, 2 şi 3 sînt
prezentate schemele electrice de
utilizare. f 05C

BIBLIOGRAFIE
Catalog circuite integrate TFK,
1987

Separarea între canale la 40 35 45


f = 1 kHz (dB)
iuni armoni ce 0,08
Capsula DIP 18 SIP 9 SIP 9
Utilizare Receptoare • Receptoare Receptoare
auto şi portabile cu cu baterii şi
staţionare Ua scăzută staţionare + Ua .. POLYSTIROL

TEHNIUM 10/1988

TV_C__A.CROMATIC
___- - - - - -_ _ _
( -------1 '\
+12V
I
I
H - 7.5Vv_v I
I
r---------j
I I
I
I
I I
I 1
I MODUL I
\ FRECVENŢĂ I I
Llt'J1.sB.liSP183bJ I
I 'rvroEOCAse'J
I I TOFON I I
r---------,I
:
1
I
MRT~~~~~~~~~H 1
I
, MODUL VIDEO
1I-________ ~
I
I
'1
I
II
I
11· .T6- ario B3L.2d I I
I
I I-_____
I ....JI
I
I
I
E. VOICULESCU, S. MICAN electrică la interconectarea directă a I
televizorului Cromatic cuvideoca- U -+12.5V I
setofonul este dată În figura 2. Nici
mufa de audiofrecvenţă a videoca- TI 0/ sau gor
I
I
I
I
Circuitele descrise în cele ce ur- setofonului nu este 'unică, trecerea I
mează reprezintă soluţii simple ale cablului din mufa AF OUT în mufa I
I
unei necesităţi reale, frecvent întîl- AF IN nu este însă o problemă. Pen- : 2}k I
n ite în practică [1]: redareaflnregis- tru ca sunetul înregistrat pe bandă ~~!_~Q~~l~Q _______________ J
trarea directă a imaginii şi sunetului, să fie redat În diftJzorul televizorului Ilo
fără modulare-demodulare (proces U AV - SUS. Emitorul tranzistorului
ce reduce întotdeauna raportul sem- VT07 este ridicat la cca 11 V si tran- ~ig.1:,\Calea ··.4e . '·irnagilJ~.laiOţer­
nal/zgomot). Aceste circuite aduc o zistorul se deschide datorita legă­ Fig. .2!9aJ~~"desunetJa·
coneetarea'qireţtă ....·•.·.·TVp nectarea di.rectă •
îmbunătăţire netă calităţii imaginii şi turii UAv-Ro5-Ro6-Ro7' Emitorul
sunetului, în plus, dispare problema tranzistorului VT06 este ridicat
Cromatie<> .... ·viqeocasetofof'l~ matie
S()'hema· e.ectri9ă~ Schemă' electrică;
demodulării sunetului de pe pur- peste 4,75 V şi deci VT06 este blo-
tătoarea de 5,5 MHz la ieşirea de RF cat Semnalul de la videocasetofon
a videocasetofonului. Devin astfel ajunge astfel la pinul 8 al modulului TVC CROMATIC
posibile monitorizarea camerelor de audio-video, intră în amplificatorul
luat vederi, a programelor înregis-
trate pe bandă magnetică, utilizarea
de audiofrecvenţă şi este redat.
La înregistrare, punctul U AV este r-------------------~,----------------------
r--------------l'
receptorului TV ca display pentru lăsat În gol, iar semnalul din pinul 9 : 12V I
caJculator sau pentru jocuri TV. al modulului audio-video este trans- I I
I I
In cazul televizorului Cromatic, mis la mufa AF IN a videocasetofo- I I
această facilitate este asigurată nului prin repetorul pe emitor VT06. MO- I
prin fabricaţie (fig. 1,2). Tranzistorul VT07 are emitorul În DUlA - ..--INIV~<I::.l.J,)~_.__\It_-i I
Receptorul estE:: prevăzut cu o gol, deci contează ca întrerupere în TOR I
mufă audio-video de la care pot fi circuit. MF
culese semnalele de AF şi VF, sau Pentru ca televizorul Telecolor să ÎNREGISTRARE
invers, la care se pot aplica aceste poată fi folosit ca monitor, sînt ne-
semnale din afară. cesare circuite suplimentare (fig. 3
În figura 1, calea de imagine la in- şi 4), iar tranzistorul T 2392 trebuie
terconectarea directă cu videoca- scos din placă. Şi rezistorul R 2392
setofonul, extrasă din schema tele- poate lipsi, din moment ce compa-
vizorului. [2], este redesenată pen- ratorul diferenţial are sarcină în
tru maximum de claritate. emitor (1 kO). De altfel, la monitorul
În cazul redării programului înre- Electronica similar Telecolorului, în
gistrat pe casetă, tensiunea U/.IV flecurile libere ale tranzistorului
este SUS, aşa că tranzistorul T 4 di n T 2392 sînt aduse firele marcate cu
modulul audio-video' se saturează. săgeţi În figura 3.
Tranzistorul T 2, din aceeaşi arie Pentru redare, U AV - +12,5 V, aşa
B342d cu T 4, este blocat, iartranzis- că prin cei 10 kD tranzistorul comu-
torul T 3 conduce foarte puţin pe tator BC172B este saturat şi baza
seama tensiunii de polarizare dată tranzistorului din dreapta compara-
de divizorul SAY3O-R 17-R 15' Ori- torului diferenţiat este trasă JOS. Pe
cum, T 3 transmite pe calea de sem- calea videocasetofon - BC172B -
nal (marcată cu săgeată) doar com- BC252B - tranzistorul din stînga al
ponentă continuă. comparatorului diferenţial -1 kD -
Divizoarele din bazele tranzistoa- modulul .video al televizorului, este
relor T 5 şi T 6 sînt acum alimentate la redat semnalul de videofrecvenţă În-
circa 12 .V, aşa că T 5 şi T 6 conduc. registrat pe casetă.
Semnalul de la ieşirea de VF a case- Schema din figura 3, preluată din
tofonului este astfel amplificat pe monitorul Electronica 002, nu per-
calea R 19 II C08 - T 5 - baza T 6, pînă mite înregistrare,a programului TV
la modulul video. T 5, În montaj cu obişnuit. Pentru ca acest lucru să
baza comună, asigură lărgimea de fie posibil, schema trebuie comple- fijoE"oc"A':i
bandă necesară, iar repetorul pe
emitor, realizat cu tranzistorul T 6,
tată cu calea inversă de semnal, ca
În figura 1.
:SETCFO~N:
4.7 F
I 75 I
separarea. La funcţionarea ca televizor,
semnalul de videofrecvenţă, care
I .VF OUT 47rF
Pentru înregistrare, punctul notat
cu U e-.v este lăsat În gol. Din această era transferat În mod normal de re- 1
I
II
cauza, ,tranzistorul T 4 este ca şi ab- petorul pe emitor T 2392 la modulul 1 I
sent din circuit şi semnalul din emi- video, este condus la tranzistorul L ___ J 12kfl
torul tranzistorului T 1 este transfe- BC252B; acum punctul U AV este În 1kO
R2392r~
II
rat la intrarea de videofrecvenţă a gol şi tranzistorul din dreapta al 390fl L ,J
casetofonului (pentru simplitate, în comparatorului diferenţial repetă ~
schemă nu sînt figurate distinct semnalul, transferîndu-I, ca şi T 2392,
mufele VF OUT şi VF IN). Tranzis- În pinul 2 al modulului video. Tran-
toarele T 2 şi T 3, ambele repetoare zistorul din stînga comparatorului
pe emitor, amplifică În curent, lucru diferenţial are colectorul În gol şi
ce înseamnă că sarcina de 75 O de poate fi ignorat.
ia ieşire nu afectează amplitudinea Modificînd schema internă a tele-
de 7,5 Vvv a semnalului video. vizorului Telecolor ca în figura 4,
Pentru semnalul de sunet, schema este posibilă redarea sunetului de

.0 TEHNIUM 10/1988
rul din dreapta al comparatorului zistorul final de altfel).
diferenţial contează ca Întrerupere Circuitele funcţionează corect şi
În circuit. în prezent.
Dacă se doreşte înregistrarea In figura 6 sînt prezentate circui-
semnalului audio de la televizor, tul imprimat şi modul de echipare a
,sînt necesare circuite suplimen- modulului de comutare. A fost
tare. păstrată În mare parte topologia
Schemele din figurile 3-4 au fost modulului COMUTARE SEMNAL
realizate, testate În receptoare Te- din monitorul 002 Electronica.
lecolor şi Elcrom şi se află În pre- În figura 7 este prezentat un am-
zent în exploatare. plificator care poate distribui sem-
Coroborînd circuitele anterior nal de videofrecvenţă mai multor
descrise (comutatorul semnalului monitoare sau videocasetofoane,
imagine şi al celui de sunet de la te- de la o singură cameră de luat ve-
fViDfoCASE =1 levizorul Telecolor cu etajul final deri sali de la un videocasetofon
I TOFON I realizat cu tranzistorul BF214, tran- unic [4]. Circuitul are banda de tre-
le l
'l'-'gna II -zistor cu sarcină dtstribuită În emi- cere de 30 MHz şi cîştigul maxim În
r
'.--L-.J--'f"+'t- st . I tor şi colector), este posibilă trans-
formarea unui televizor alb-negru
tensiune 2,5.
Generatorul de curent constant
h I
L-.1c:::Ji--'-\-ff-~ar
"IESIRII
_ / AF I
în monitor TV (fig. 5).
Interconexiunile necesare sînt
realizat cu tranzistorul T 6 fixează
curentul static la circa 180 mA,
I ar. II exemplificate pe un televizor cu cir-
cuite integrate (Olt [2,3]):
făcînd etajul de ieşire insensibil la
variaţiile sarcinii (31 H ... 157 H). EI
IL _____ ...JI - terminalul AF (TV) se leagă la reprezintă sarcină activă pentru
C 211 din modulul căii de sunet a te- Darlingtonul T 4 -T 5, măreşte la
levizorului; circa 100 cîştigul amplificatorului
- terminalul VF (TV) - la pinul 2 de bază şi dirijează Întreg semnalul
al modulului AFI - cale comună util spre sarcină. Rezistoarele
(spre pinul 11 al circuitului TDA440). R 11 ••• R 15 protejează la scurtcircuit
Pentru redarea programului TV amplificatorul.
obişnuit, terminalul U AV este lăsat
1
În gol; la redarea programului înre- BIBLIOGRAFIE
: 4"J)JF I
gistrat pe videocasetă, el este co- 1. M. Rădoi, R. Mateescu, M.
mutat manual la tensiunea de +12 V Băşoiu, Videocasetofoane, Editura
CAS~~ _ .C 3fJ0!
generată de televizor.
- ieşirea SINCRO se leagă ,Ia
Tehnlcă, Bucureşti, 1987
2. Intreprinderea Electronica, Sche-
:1..Jr' 47nF :
C 401 din sincroprocesorul televizo- mele electrice ale receptoarelor Cro-
~' I
··· . :Lt
1• 41t1~f~~RO rului;
- ieşirea VF la baza tranzistoru-
matic, Telecolor, Monitor 002, Sport,
Olt ş.a., Bucureşti, 1978-1987.
~\1 I BF I lui T 102;
h I 214 I 3. M. Silişteanu, L. Cipere, C.
i 4 'ieşire - ieşirea AF la potenţiometrul Constantinescu, Lucrări practice
I I VF de volum R 203 din etajul final audio de Giepanare a receptoarelor de te-
0
TV '8 0 : al televizorului. leviziune, Editura Didactică şi Pe-
I )intrări AF sc k!lI4.~F : Schema a fost testată cu trans- dagogică, Bucureşti, 1982.
C~ ~ 1728 ~~~re formator separator de reţea (1: 1) În 4. K.A. Szelessavu video illes-
\ .:C OD 68kO 33 1kO 100nF
L _____________________________________________ J
SOi televizorul Olt şi, mai simplu, Într-un
televizor Sport care Încorporează
zto erosho, În revista Radi6tech-
nika nr. 10 (după Elektor - S.U.A.,
transformatorul separator (şi tran- 1985/7-8), Budapesta, 1987.

....---t--.....--,,,,...-4t---....-._--.....- ......- - - - - - - D + 1 2 V

2.

pe o casetă video. În acest scop, reie de 33 kn - 68 kO, care polari-


traseul dintre pinul 8 al amplificato- zează bazele la 2/3 şi respectiv 1/3 3
rului-limitator şi pinu! 10 al modulu- din tensiunea de +12,5 V. Semnalul
lui de sunet se întrerupe şi se inter- de audiofrecvenţă, care a fost făcut
calează circuitul figurat. monotonic rezistoarele de 180
Se obţin astfel două intrări AF de n de balans de
monitor (pentru audiţie stereo sau
pentru alegerea limbii În care este
n, este
emitor din dreapta
prin repetorul
transferat
4
vorbit filmul, la cele bilingve). pinul 10 al modulului sunet.
Tensiunea U AV este generată de CînQ. punctul U AV este lăsat În
videocasetofon. gol, are loc redarea programului TV
Cînd punctul U AV -~ +12,5 V, obisnuit. Atunci tranzistorul din
comparatorul diferenţial este trecut stîn'ga al comparatoruiui diferenţial
în starea cu tranzistorul din dreapta reproduce În pinul 10 al modulului
deschis şi cel din stînga blocat. Co- de sunet semnalul din pinul 8 al am-
mutaţia este asigurată de divizda- plificatorului !imitator, iar tranzisto-

TEHNIUM 10/1988
II
ÎncepÎnd din acest număr, vă propunem o călătorie Într-un fel de "ţară a minunilor",
care este În prezent lumea calculatoarelor electronice, ÎncercÎnd să-i pătrundem tainele,
trecÎnd dincolo de display sau tastatură. Cum vom realiza aceasta? Simplu: Însoţind un bit
imaginar prin magistralele de date şi adrese, În memorii sau microprocesor, În universul nu-
mai În aparenţă rece al cipuri/or de siliciu (sau de AsGa etc.), demonstrÎnd că una dintre
cele mai spectaculoase simbioze ale secolului XX este aceea dintre om şi calculator. Cum a
fost posibilă realizarea ei şi mai ales care este viitorul ei, vom vedea În celece urmează...

"Niciodată pe piaţa comercială nu vor fi vÎndute mai


mult decÎt 6 calculatoare!"
HOWARD AIKEN, 1950 Ing. M. GARADCOV

Această paradoxală şi incredibilă manţe incredibile! Putea memora tipul ENIAC (pe care ne-am obiş- Pînă atunci, maşina "von Neu-
afirmaţie - pentru noi, cei din anul 72 de numere si efectua 3 adunării nuit să le numim generaţia I datorită mann" este încă În "lucru", ea bucu-
1988 - aparţine creatorului primu- secundă. Scopul acestui calculator tuburilor electronice cu vid) de suc- rîndu-se de una dintre cele mai pal-
lui calculator IBM, MARK 1, operaţi­ era destul de "modest": să automa- cesoarele lor mai tranzistorizate, pitante istorii care s-au scris v
onal 1943! Mai mult decît atît, Alan _.ti.?;~g~_ .._,~~J~lJJ~1~_._şJilQ.1H1Q.~. ._Jm.~i_, ~!,~~~ _______ .• :,.._;__,_,~::____"-_,,,,_'.__:_','.'.'':-~:·~;):;:_:'---,:c::c:;,~-'_w;--",,-,._~~,.,·--., •._.3._ ,§ dată, în numai 30 de ani. Tehnol
Turing, cel care a pus bazele teoriei gia componentelor electronice cu-
calculatorului modern încă din anii "noaşte o adevărată revoluţie, cînd,
'30, credea, atenţie!, că numai trei în 1948, la BeII Laboratories a fost
astfel de maşini (calculatoare!) vor inventat tranzistorul de către Sar-
satisface cerinţele În domeniu ale deen Brattain, Shockley; o dată cu
Marii Britanii! anul 1959 - cînd apar primele cir-
Vă vine cumva să zîmbiţi? Priviţi cuite integrate la firmele Texas In-
cumva cu ironie şceste- preziceri struments şi Fairchild - începe a
atît de categorice? Inainte de orice, treia generaţie de calculatoare şi,în
trebuie să ţinem cont că, În decurs acelaşi timp, o nouă eră. In 1959
de numai cîteva decenii, calcula- apare primul calculator În între-·
toarele şi-au schimbat caracterul gime tranzistorizat:. unitatea cen-
iniţial, ele devenind un mijloc şi nu trală avea 8 000 de diode şi 4 000 de
un scop în orice domeniu. Asistăm tranzistoare şi efectua o adunare În
în prezent la o revoluţie în ceea ce 60 p.S. Anii '60 aduc cu ei minicalcu-
priveşte calculatoarele cel puţin la latoarele, primul din serie fiind PDP
fel de importantă ca aceea iniţială, 1, urmat În 1963 de PDP 5 ale firmei
datorată apariţiei lor. DEC, cu tranzistoare si memorii de
Cum vor fi calculatoarele de ferite. PDP 8, apărut in 1965, efec-
mîine? Cît de r~pide? Cu ce fel de tua o adunare În 3,2 p.S. Cîţiva ani
programe? Cît de miniaturizate? mai tîrziu, se anunţă, datorită circui-
Cu ce componente? Cît de ieftine? telor integrate pe scară largă (LSI),
Iată numai cîteva Întrebări de ex- microinformaticii. Performan-
tremă actualitate care îi preocupă să se succeadă cu o vi-
pe specialişti în prezent. itoare: 1973 - Intel lan-
Dar, înainte de a încerca unele icroprocesorul 8080 (teh-
posibile răspunsuri la aceste multi- , iar Motorola M6800.
ple întrebări, să ne întoarcem puţin începe marea ofensivă
pe firul istoriei atît de controversate : Intel cu 8086, Zi log cu Z
a acestei minunate maşini, şi Instruments cu TI 9900, Mo-
aceasta pentrucă, numai cunos- cu M 68000. Apar compo-
cînd etapele de maturizare a copi- nente noi, victoria în bătălia siliciu,:,
lului-minune al secolului XX, rea- lui cu arseniura de galiu încă nu a
lizăm iNlpactul -uriaş asupra progre- fost adjudecată, softul evoluează
sului t~hnic şi vieţii sociale din ulti- de la programele în limbaj maşină şi
mele decenii. limbaje mnemonice la prog-rame
Aşadar, să întoarcem timpul evoluate, complexe, la lucrul În
Înapoi. .. timp real, la programarea structu-
Howard Aiken, în 1943, a pus în tor lucrează cu un lucru comun clude cipuri noi, mate ale noi, rată, la manipularea ideilor şi nu a
funcţiune primul calculator IBM, oricărei activităţi, anume I NFOR- structuri noi, moduri diferite de co- datelor ... A programa devine 'o artă
Mark 1: încasetat în oţel inoxidabil MATIA. municare cu calculatorul etc.), a ştiinţei ...
şi sticlă, avea o înălţime de cca 2,5 Totuşi o întrebare rămîne: ce etapă pe care o vom avea în vedere
m, o lungime de 15,24 m şi perfor- anume desparte calculatoarele de mai tîrziu.

Programul calculează azimutul şi


elevaţia direcţiei după care trebuie Cu primul program valoarea azi-
orientată o antenă pentru a viza un mutului se calculează faţă de direc-
satelit geostaţionar. Cunoscînd lon- ţia N-S; valorile pozitive cores-
gitudinea şi latitudinea locului pund unghiului cu care trebuie ro-
unde este situată antena, precum şi tită antena spre est pornind de la
poziţia orbitală a satelitului, se sud, .iar valorile negative reprezintă
poate calcula azimutul direcţiei de unghiul măsurat în grade cu care
orientare a "!1tenei ca fiind unghiul trebuie orientată antena de la sud
"a" pe care îl formează direcţia de spre vest.
viza re a satelîtului cu nordul geo- Cu al doilea program se poate
grafic: obţine pe ecran sau pe imprimantă
a::::: 180 -+- arctg[tg(Lo-Po)/sin (Ia)] un tabel cu valorile elevaţiei şi azi-
calculează cu relaţia:

].
unde: Lo = longitudinea locului; La mutului direcţiei de viza re a URui
:::; latitudinea locului; Po = poziţia satelit geostaţionar situat între 40
orbitală a satelitului (raportată la
meridianul O). -
e =arctg [CO~~ţ:::~~:::;~~:~~::F) grade longitudine vestică şi 89
grade longitudine estică, din grad
Elevaţia antenei "e", dofinită ca unde R este raza Pămîntului, iar D În grad.
unghiul pe care îl face direcţia de vi- este distanţa de ia satelit la Pămînt;
zare a satelitului cu orizontala, se R/(R+D) ::::; 0,1513. (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 10/1988
Exemplu de calcul pentru primul 42 LPRINT '" 2 LONGITUDINE EST 31:2 LPRINT" ";A$(K Ta K+2l;"= 120 INPUT "Latitudinea (minute)
II;
program: ICA" =";12
50 GQ SUB 280 320 INPUT Y 130 LET 1a=PI*C11+12/60)/180
Introduceti coordonatele 60 LET L=X 330 PRINT Y; 140 CLS
GREENWICH ale locului de 70 LET SA=SIN A 332 LPRINT Y; 150 PRINT "POZITA"'''ORBITALA
observatie : 80 LET RR=(6378*(1-SA*SA*33245 340 LET X=X+Y/60 INT (K/3l
A
ELE:VATIE AZIMUT"
E-7ll/42139 ' 350 NEXT K 152 r,PRINT "POZITA"'''ORBITALA
1 LATITUDINE NORDICA 90 PRINT '" 4 LONGIT. ESTICA S 360 LET X=X*PI/180 ELEVATIE AZIMUT"
ATEr.l'!'" 370 LPRINT ': PRINT 160 PRINT" ................... .
GRD=44 MIN=24 92 I,PRINT '" 4 LONGlT. ESTICA 380 RETURN
2 LONGITUDINE ESTICA SATF:r. IT" 3~0 LET X=R*180/PI 162 LPRINT " •..................
100 GO SUB 280 400 LET Y=SGN X
GRD=26 MIN=6 110 LET F=X 410 LET X=ABS X 170 FOR j=-40 Ta 80 STEP 10
4 LONGIT. ESTICA SATELIT 120 LET TF=COS (F f,)"'COS A 420 UlM G(6) 180 FOR i=l TO 10
130 LET X=TF-RR 430 FOR K=l Ta 2 190 LET ii=j+i-l
GRD=60 MIN=6 140 It' X> O THEN GO Ta 180 440 LET G(K)=Y*INT X 200 LET po=ii*PI/180
150 PRINT '''SATELIT SUB ORIZONT 450 LET X=(X-Y*G(K»*60 210 LET a=PI+ATN (TAN (lo-po)/S
SATELITUL ARE UL LOCULUI" 460 PRINT G(K);" ";A$(3*K-2 Ta IN la)
160 STOP 3""K);" "; 220 LET e=ATN «COS la*COS (10-
ELEVATIE: 28 GRD 42 MIN 170 GO TO 90 462 LPRINT G(K);" ";A$(3""K-2 TO poJ-.1513)/SQR CI-COS la*COS la*
180 LJ::'1' D=ASN (X/:J(JH (l+HR";(RH- 3*K);" "; COS (lo-poJ*COS (lo-po»)
AZIMUT: 43 GRD 57 MIN 2*TF» ) 470 NEXT K 230 IF iDO THEN PRINT ii;"E";
190 LET E=ASN (SIN (F-Ll/SQR (1 480 LPRINT : PRINT 232 IF ii<=O THEN PRINT -ii;"W
-TF"''l'F') J " 490 RETURN ~I ;

1 REM PROGRAM DE CALCUL 200 LE'T R=D 10 REM PROGRAM DE TIPARIRE 234 IF ii)O THEN LPRINT ii;"E"
2 REM A AZIMUTULUI SI 210 PRINT 'TAB 8; "SATELITUL ARE 20 REM A AZIMUTULUI SI
3.REM'ELEVAGIEI DIRECTIEI DE 30 REM ELEVATIEI DIRECTIEI DE 236 IF ii<=O THEN LPRINT -ii;"
4 REM VIZARE A UNUI SATELIT 2l'? LPRINT 'TAB 8; "SATELITUL AR 40 REM VlZARE ViI":
5: E"
50: 240 PRINT TAB 12:INT (e*1800001
10 PRINT AT 2,3; "Introduceti c 220 PRINT '''ELEVATIE: ,"; 60 PRINT "Introduceti lonqitud PI) /l000:
oordonatele"'''GREENWICH ale locu 222 LPRINT '''ELEVATIE: "; inea locului"'''de vizare spre sa 242 LPRINT TAB 12;INT (e*180000
lui de'" "observatie :" ',' "1 LATIT 230 GO SUB 390
te1it" IPI>/IOOO:
UDINf: NORDICA" 240 LET R=E 70 INPUT "Longitudinea (grade) 250 PRINT TAB 22;INT (a*1800001
12 LPRINT AT 2,3;"Introduceti 250 PRINT '" AZIMUT: "; =":11 PIlIlOOO
coordonatele"'''GREENWICH ale loc 251. LPRINT '''AZIMUT: "; 80 lNPUT "Longitudinea (minute 252 LPRINT TAB 22;INT (a*180000
ului de"'''observatie' :"""1 LATI 260 GO SUB 390 =";12 IPI> 11000
TUDINE NORDICA" 270 GO Ta 90 90 LET 10=PI""(11+12/60)/180 260 NEXT i
20 GO SUB 280 280 LET A$="GRDMIN" 100 PRINT '" Introduceti 1atitud 270 LPRINT : PRINT
30 LET A=X 290 LET X=O inea 10cu1ui"'''de vizare spre sa 280 NEXT j
40 PRINT '" 2 LONGITUDINE ESTI 300 FOR K=l Ta 4 STEP 3 te1it " 290 STOP
CA" 310 PRINT" ";A$(K TO K+2J;"=" 110 INPUT "Latitudinea (grade)
=" ~ 1 ]

9965, GO TO 9981 $(2»=/tAIt): POKE 65040+n,b: NEXT


9971 CLS : PRINT "Initializare c n
eas ex.>09.23.00<" 9984 RESTORE 9985: READ aS: FOR
9972 INPUT aS: lE tEN a$<>8 THEN n=O '1'0 186: LET b$=a$(n*2+1 TO n
GO TO 9972 *2+2): LET b=16*(CODE b$(1)-48-7
9974 POKE 63667,VAL a$(1)~16+VAL *(b$(l»=HA"»+CODE b$(2)-48-7*(
a$(2)
afişează colţul
b$(2»="A"): POKE 63479+n,b: NEX
9976 POKE 64668,VAL a$(4)~16+VAL PrOgramUl alaturat În din T.n
a$(5) dreapta-sus al televizorului sau monitorului' un 9985 DATA "DDE5F5C5D5E53AB2F83D3
9978 POKE 63669', VAL a$ (7) ~16+VAL ,ceas ce va indica ~curgerea timpului. Modul' de
afişare este ore: minute: secunde şi va rămîne
2B2FRC246F83E3232B2F83AB5F8A7CEO
a$(8) afişat atît timp cît se lucrează la calculator. 12732B5F8FE60C246F8AF32B5F83AB4F
9979 RANDOMIZE USR 65040: PRINT După introducerea programului se dă co- 8A7CE012732B4F8FE60C246F8AF32B4F'
I Dupa NEW apelare 'cu RAND USR
I II manda RUN, după care ceasul trebuie iniţializat 83AR:iP8A7CE012732B3F8FE13C246F83
65040": STOP la solicitarea programului. Dacă În timpul lucru- E0132B3F8DD2118403AB3F8CD79F83EO
9981 BEEP 1,25: CLEAR 63400: PRl lui la calculator s-a introdus comanda NEW,
afişarea ceasului dispare de pe ecran, d ar pro- ACD8CJ:o'8 3AB4F8CD7 9F8 3EOACD8CF8 3AB
NT AT 10,3; "Asteptati va rog ! II
gramul poate fi din nou apelat cu comanda 5F8CD79F8211858060836C72310FBEID
9982 DATA "F321F8FC01100136F7230 RAND USR 65040. 1C1FIDDE1C33800F5CB3FCB3FCB3FCB3
B78B120F83EFDED47ED5EFBC9000000 11
Dacă În timpul lucrului, În regiunea d~ pe FCDBCF8F1E60FCD8CF8C9DDE52A365Cl
9983 RESTORE 9982: READ aS: FOR ecran unde este afişat ceasul ar trebui afişate 1800119EB6F260029292919110001060
alte mesaje, acestea nu vor apărea, fapt ce tre-
n=O TO 23: LET b$=a$(n*2+1 TO n~ buie avut În vedere de utilizatorul programului. 87EEEF'F'OD770023DD1910FSDDE1DD23C
2+2>: LET b=16*(CODE b$(1l-48-7* Acest program este destinat să fie folosit pe 9"
(b$(l»="A"»+CODE b$(2)-48-7~(b calculatoarele HC-85 sau SPECTRUM. 998h GO TO 9971

Cu acest program foarte simplu'


faceţi
puteţi să
calculatorul dumneavoastră să vorbească.
FLASH 1; "REDARE": RANDOMIZE US
EI va putea reproduce cuvintele ce le intr'oduceţi R 65308: GO TO 10
în memoria lui, cu o voce gÎjîită şi distorsionată. 65 LF e=3 THEN STOP
După ce aţi introdus programul în calculator, 70 GO TO 40
se apasă comanda RUN şi pe ecran apare ur- 100 PRINT AT 18,0;"porneste cas
mătorul meniu:
1. ÎNREGISTRARE
etofollu1 apoi apasa orice tasta"
2. REDARE 110 PAUSE O
3. STOP IrI PRINT AT 18,0;"
Pentru a digitiza un cuvînt sau o melodie tre- 115 PRINT FLASH l;AT 12,11;"IN
buie să introduceţi la borna de cască a calculato- REG 1 STRARE"; FLASH o
rului ieşirea de cască sau de difuzor suplimentar
a casetofonului sau a unui amplificator. Dacă fo- 120 RANDOMIZE USR 65280
un reglaj pentru atenuarea- frecvenţelor Înalte.
losiţi casetofonul, atunci veţi reda cu acesta o
Acest program poate fi rulat pe orice calcula- 130 RUN 10
casetă cu muzică; în momentul În care vreţi să În- 1000 RESTORE
tor compatibil SPECTRUM.
ceapă cuvintele înregistrate apăsaţi pe clapa ,,1". 1010 FOR i=65280 TO 65339
Poziţia potenţiometrului de volum este foarte cri-
tică şi prin reglarea corectă a acestuia veţiput~a
1020 READ a
obţine o digitizare cu minimum de distorsiuni. In 2 CLEAR 32767 1030 POKE i,a
cazul În care În locul casetofonului vreţi să folo- 5 GO SUB 1000 1040 NEXT i
siţi un amplificator şi să digitizaţi cuvintele ce le 10 PRINT AT 6,6; BRIGHT l;"DIG 1050 RETURN
rostiţi la microfon, trebuie, de asemenea, să fiţi ITI ZARE SUNETE
foarte atent la reglarea nivelului de înregistrare.
II 2000 DATA 243,33,0,128,6,8,219,2
Opţiunea 3 se apelează În momentul În care
, 20 PRINT AT 12 .. 7; "1 INREGIST 54,203,119,32,2,203,254,203,62,1
doriţi să terminaţi înregistrarea, dacă aceasta nu RARE" 6,244,203,14,35,124,254,254,32,2
s-a oprit automat prin epuizarea spaţiului de me- 30 PRINT AT 14,7;"2 REDARE" 34,251,201
morie disponibil din calculator. 35 PRINT AT 16,7;"3 STOP" 2010 DATA 243,33,0,128,6,8,203,7
Cu opţiunea 2 se redau sunetele înregistrate În 40 INPUT e 0,40,4,62,0,211,254,62,255,211,2
difuzorul calculatorului. Se poate obţine o re-
dare mai plăcută dacă ia borna de cască a calcu- 50 IF e=l THEN GO TO 100 54,203,6,16,240,203,6,35,124,254
latorului se va conecta un amplificator care are şi 60 IF e=2 THEN PRINT AT 14,11 ,254,32,230,251,201

TEHNIUM 10/1988
acest fel pe T 4 şi T 5 şi deconectînd un potenţiometru realizat dintr-un
excitaţia. conductor de oţel sau alte aliajecu
Toate cele trei funcţiuni sînt inde- rezistenţă electrică mărită, dar cu di-
pendente, acţiunea lor fiind dina- mensiuni (s; 1) ce asigură densitatea
mică şi conferind întregului sistem maximă admisi bilă de curent şi o
regim optim şi siguranţă. tensiune de cca 1 V - tensiune su-
ELEMENTELE COMPONENTE perioară valorii ce declanşează con-
Tahogeneratorul este realizat din- ducţia tranzistorului T 2-
tr-un dinam de bicicletă - maşină Se poate ataşa un instrument de
electrică cu fiabilitate ridicată - măsură cu ajutorul căruia să ur-
mărindu-i numărul de spire (cu re.:· mărim tensiunea sursei tampon sau
ducerea corespunzătoare a secţiunii curentul de încărcare, introducîn-
conductorului de bObinaj), asigu- du-se în circuit cu rezistenţe adiţio­
rînd În acest fel funcţionarea la tu- nale adecvate (R 6 ; R7 ). De aseme-
raţie redusă. După modificare a fost nea, se poate urmări şi turaţia gene-
amplasat de capătul liber al genera- ratorului prin măsurarea tensiunii
torului, care este un alternator auto furnizate de tahogenerator.
de 24 V. Tahogeneratorul se poate Elementele schemei sînt calcu-
antrena şi cu o curea de transmisie late pentru tensiunea de 24 V, ca
urmînd a se conecta elementele divi~ sursă. fiind folosit un generator auto
Ing. VINTILA HÎRŞU de 24 V, iar ca sursă tampon două
zorului R2 - P2-
Diodele 0 1 -;- 0 4 vor trebui să aibă baterii de acumulatoare de 150 Ah
De foarte multe ori este necesară la 12 V .legate în serie, dar pentru un
alimentarea cu energie electrică a o tensiune mai mare de 15 V şi un
apoi prin divizorul de tensiune for- curent de cca 50 mA. amator dornic de performanţe nu
unor consumatori unde, din cauza este greu a se modifica şi testa in-
consumului redus cît şi a distanţe­ mat din R2' P2 este,aplicată tranzis- Tranzistorul T 5 va trebui să fie
torului T 3' Gînd tensiunea depă­ echipat cu radiator corespunzător stalaţia la alte tensiuni şi la alte pu-
lor mari faţă de reţelele de distri- teti.
şeşte o anumită valoare, intră În puterii disipate, iar rezistenţa P3 este
buţie a energiei electrice, nu se jus-
tifică racordarea acestora la siste-
mul energetic naţional. Microcen-
tralele eoliene sau hidro - ce în
multe situaţii asigură energia elec-
trică a acestor consumatori - ri-
dică unele probleme legate de de-
cuplarea excitaţiei În perioadele de
inactivitate.
Aparatul realizat vine să înlăture
acest inconvenient legat de folosi-
rea energiei eoliene sau hidro în di-
ferite situaţii ca: alimentarea staţii­
lor de radioemisie-recepţie, a staţii­
lor de analiză şi transmisii meteo, a
punctelor de lucru sau de locuit izo-
late etc. De asemenea, se mai aplică
acolo unde avem posibilitatea şi
vrem să folosim energie electrică ce
are ca sursă primară energia curen-
ţilor de aer sau a apei.
Este cunoscut faptul că aceste
forme de energie primară au un
pronunţat caracter aleatoriu, iar
consumatorii au o curbă de sarcină
ce nu poate fi corelată cu posibilită­
ţile de producere a energiei elec-
trice. Introducerea acest\Ji aparat
În circuitul excitaţiei duce la decu-
plarea acesteia În perioadele de
inactivitate (este cunoscut faptul că
o excitaţie consumă 7 -;- 10% din ca-
pacitatea generatorului, iar alimen- conducţie Ţ 3 cît şi grupul Ţ 4, T 5,
tarea acesteia în perioadele inac- care are ca sarcină excitaţia gene- Folosirea cit mai raţională a combusti-
tive duce la epuizarea completă a ratorului. . La scăderea turaţiei, bililor constituie I.ma din mai acute
sursei tampon), cît şi reglarea cu- scade şi tensiunea de comandă a probleme ale În acest
sens in Editura
rentului de încărcare şi a tensiunii tranzistorului Ţ 3, iar excitaţia este de conn-blJlstilt>iI"
sursei. deconectată.
b) Limitarea tensiunii de În··
cărcare se realizează În felul ur-
mător: la depăşirea tensiunii de 24
_a) efectuează activarea excitaţiei V se deschide OZ24, producînd o
numai atunci cînd turaţia cădere de tensiune pe potenţiome­
ru!ui determină debitarea ener- trui Pl' tensiune ce la un anumit ni-
gii electrice mai mari faţă de cît se vel determină stării de con-
consumă În excitaţie;
a Ţ 1, blocarea
b) curentul de în- lui şi T 5. deci scoaterea di n func-
de tensiunea sur- - ţiune a excitaţiei. Nivelul este reglat
tensiunea sur- cu este tensiunii de
sei tampon cînd ajunge la nive!ul Clel:iCnllClelre a DZ24.
maxim de încărcare; c) Limitarea curentului de în-
c) reglează curentul de în- cărcare este iniţiată de căderea de manţelor de
cărcare În condiţiile În care turaţia Tratată cu
tensiune de pe potenţiometrul P3'
este variabilă sau se depăşeşte cu- ganizată şi cu o
tensiune ce este proporţională cu
rentul maxim ai generatorufui. rea constituie valoros
valoarea curentului de. încărcare. cei care. urmăresc conservarea la nive-
MODUL DE FUNCŢIONARE Atunci cînd această tensiune depă~ luri minimale a· performanţei de consum
Editura Tehnica
a) Tensiunea furnizată de taho- şeşte un anumit nivel, tranzistorul a aulovehiculelor.
generator .este redresată şi filtrată, T 2 intră În conducţie, blocînd În

.4 TEHNIUM 10/1988
PE (LA TAHOGENtRATOR
~D1J4MMC4093 ,

Q2 ( x8

U17
' - ' 10 lc IB IA r-' !o lc lB IA r-: 10 le 18 IA
i--
>---
'NTD-A 4066

t - 'NTD-A 4066
~.
t=~T D-A 4066
>---' 10 Qr lB elA ., 1-' ao ar aR (lA ~ . an (lr 18 DA
1T+5V U20 Îl
I U21
l I
Bl lT AO by
Al ~-----+---+-+-~+-----~--~~~------4---~~~-------r---r-r~-------t---t-t~-1ax ay eYINHO
MM C 4511
AZ "'y MMC4053 \tE fl
a b c d e f q A3 r- AZB (O CB Ot.\
IJ O O J 7x 220n OO 1 I I .-1--+--___._ _ _ _ _ _- - 4l'-+--ll
(1:···.·.·
,~
~ r',J MMC 4028 +5~ f7J.
" ,-, " i1 (1 7. m m ?~ OI It. _ ENA RA
Il " "
lomlTsloiGrrLJn'ir."IT
"l,x51K
IOGT2IDiGT1
fI - 6
-5 C
n'
OJ..A
5x5K6
~~-4--+~-+--~~~----------+-------------+--------~-Ţ-i-14
~-I---+---l--C:'-----'}__-----------,---::-----<l>------------ --1--------+---+---13
r-~--+_-~~J_-----------------------------------~------------~~__t2
B
A
9~
Q3A
Q2A CKÂ
~Q~~--~
'1
U4A
r---~-..r--t.c::}__--__:__----------__---~~---------------r____'___.1 8~ <X>OHz 1000Hz
...-----.J--------------------------------------*-:-~O
''jl.l--c:: 7'- :> :> 1/ MMC 4520
2
n
777
U5 A2 A1 AO

(URMARE DIN PAG. 3) MHz pentru a fi înscris În oscilatorul


local (vezi figura 5).
venţă cu pas de 1 kHz, şi anume În- De la un tahogenerator se pri-
tre 60 100 şi 89999. Circuitul inte- mesc perechi de impulsuri decalate
grat MMC381 include oscilatorul de "R=WR
În timp, care, prelucrate În circuitul
referinţă de mare stabilitate pilotat U 9A, stabilesc sensul de numărare, SOOHz
de un rezonator cu cuarţ de 4 096 dependent de sensul de rotaţie; Im-
kHz şi un divizor programabil care pulsurile de ceas de la tahogenera- AO _ _~
este programat să dividă cu 4096 tor, trecute sau nu printr-un divizor
pentru a se obţine un semnal cu cu 8 (U 4B ), În funcţie de nivelul logic
la.frecvenţa de 1 kHz. Acest semnal pe bus-ul U/D, incrementează sau A2
_este folosit, ca semnal de referinţă decrementează numărătorul for-
(F R), În comparatorul de fază şi mat din circuitele U 10 --;- U 14 la ieşi­ . I
frecvenţă inclus În circuitul integrat
MMC382' şi conectat intern la sem-
rile căruia se găseşte înscrisă, În
.cod BCD, frecvenţa de recepţie În
~~-'--~---~----~----4-----~----~---~
o
nalul de comparat (Fv). kHz. Circuitul U 7 asigură număra­ 1~ I . I I i
I I

Din comparatorul de fază şi frec-


venţă se intră ~ Într-un circuit
rea înainte sau înapoi a numărăto­ 2 ____ ·_~~--~!-----+____- L____4-__~.~1----~
rului cu 4 implementat cu circuitul
"pompă de sarcină", realizat cu U14· 3 .. I !5iGiTTi~---4----+-----iI--_-....I____---i-
tranzistoarele T 1 --;- T 4, care conver-: Circuitele U SBC' U 9B şi U 6 for-
teşte diferenţa de fază Între semna- mează un limitator de capete de -------------------~~~--------------~------
lul de referinţă (F R) şi cel de compa- bandă, la 100 kHz şi la 29,999 MHz.
rat (Fv) într-o tensiune folosită la Prin intermediul circuitului USA, la
polarizarea diodelor varicap din os- pornirea aparatului se asigură În-
cilatorul comandat În tensiune. Cir- cărcarea În numărător a frecvenţei
cuitul format din C 1 R, şi C 2 repre- de lucru de 100 kHz.
zintă filtrul de buclă, care asigură Circuitele U 15-U 19 formează un CCMJTATOO CU 3 pazITA CCHJTATOO t-DlOSTABIL
iCK/U9B PENTRU VITEZA DE • NOOMAL DESCHIS
stabilitatea buclei; valoarea rezis- multiplexor necesar pent'ru a rea- NUMĂRARE flENŢRIJ ~
tenţei R determină factorul de liza În mod secvenţial afişarea frec- iSOOHz RAPI) .. sv
t
'0

î:~u.
o INCET
amortizare al buclei. Oscilatorul venţei de lucru Înscrisă În numă­
comandat În tensiune este realizat rător, precum şi înscrierea acesteia MEllU
cu tranzistorul BFW10 şi circu itul (cu o translaţie de 60 MHz În sus) În 2Hz
oscilant format din diodele BB139 şi oscilatorul local. Semnalele de co-
bobi na L cu o priză la 1/3 faţă de mandă necesare multiplexării (vezi
masă. figura 6) se obţin din semnalul de
Ieşirea
F/16 a circuitului MMC382 referinţă de 1 000 Hz generat de cir-
furnizează un semnal cu frecvenţa cuitul U 3 din oscilatorul local,
de 40 ori mai mică decît cea a osci- utilizînd circuitele U 4A şi U s.
latorului de referinţă, deci de 256 Afişarea se face utilizind circuitul
kHz, util În sursa de alimentare, U 20 (MMC4011), care converteşte
dacă aceasta include un stabiliza- codul Beb În cod pentru afişare cu de megahertzi. vin disponibile În acest caz (vezi fi-
tor de tensiune în comutaţie. 7 segmente, necesar afişorului cu Dacă nu se dispune de tahogene- gura 7). În acest caz, dacă la aprin-
Blocul de control asigură stabili- diode electroluminescente. rator, generarea impulsurilor de dere comutatorul U/D se află pe po-
rea şi afişarea frecvenţei de lucru; Circuitul U 21 asigură un salt cu 6 ceas necesare numărătorului din ziţia Up, repectiv Down, numărăto­
tot aici, codul BCD al frecvenţei de în cazul înscrierii În oscilatorul lo- blocul de control se poate realiza rul se Încarcă cu frecvenţa de
lucru este translatat În sus la 60 cal a cifrei corespunzătoare zecilor utilizînd circuitele U 48 şi U 9A , ce de- 29,999 MHz, respectiv de 100 kHz.

TEHNIUM 10/1988 \ 15
Pentru focarele sobelor de uz casnic,
re CÎnd prin fazele de încălzire cu

UL
grătarele se execută de obicei din fontă,
"vetre deschise" şi cu ,;cămin". încălzirea sub formă de grătar cu un singur rînd de
locală s-a stabilit la SOBĂ, care este con-
bare paralele.
siderată o perfecţionare a căminului.
Soba .a început să fie utilizată aproxima- Uşa focarului ~i a cenuşarului (fig. 8a
şi 8b) se executa de obicei din fontă pe
tiv din secolul al XIV"lea, .fiind executată
la Început din piatră, cărămidă şi lut, rame separate şi se utilizează la Închide-
rea focarului şi cenuşarului sobelor .de

RA1fONAL
ca apoi să se execute din
teracotă. O garnitură completă de uşi se
cărămidă placată la exterior cu plăci ce-
ramice. Sistemul de încălzire cu sobe s-a compune din: uşa focarului (1), rama uşii
perfecţionat repede, secolul al XVI !-lea focarului (2), grătarul de protecţie sau
marcînd .industrializarea sobei metalice placa de închidere (3),. uşa cenuşarului
ub forma' sobelor din fontă. În multe I (4). rama uşii cenuşarului (5), închizător
gospodării se mai găsesc şi astăzi sobe
sau mîner (6), colţare de fixare (7), cîrli-

DE ENERGfE
din fontă al căror exterior este împodobit gul (8) şi axul de rotire (9).
cu ornamente; soba avînd astfel sÎ un rol Pe lîngă sistemul cu uşi separate, fa-
estetic, nu numai funcţional. . bricile producătoare livreazăimsambluri
Sobele servesc la încălzirea uneia sau unitare care înglobează Într-un contur
mai multor încăperi, în principal prin atît. uşa focarului, cît şi pe cea a cenuşa­
nvecţle sau prin conducţie şi radiaţie. rului.
Căile interioare de fum, pe care le vom
Ele pot fi mobile sau stabile (fixe).
Pentru locuinţe încălzite iocal se denumi. în continuare "fumuri",' se con-
adoptă sistemul cu sobe în care se pot
struiesc din cărămidă subţire, arsă sau
arde lemne, cărbuni, petrol, gaze natu- chiar din cărămidă refractară, de 2,sau 4
rale, t:umeguş, coceni etc. cm grosime.' Pereţii tumurilor, primind
Ca oric.e sistem de încălzire, încălzirea căldura de .Ia gazele de ardere, asigură
locală cu sobe are avantaje şi dezavantaje transmiterea acesteia spre suprafaţa so-
ii. Astfel, soluţia cu sobe necesită bei. Pentru curăţarea de funingine a fu-
eltuieli reduse de investiţie, dar mari în MIRCEA MUNTEANU, murilor sau de alte depuneri antrenate
oatare: încălzirea fiecărei încăperi Oţelu-Roşu d~. gazele de ardere. sub efectul tirajului,
face .Ia dorinţă; unele sobe sînt volu- calle de fum au gUrI de cmăţare închise
minoase, ocupînd mult spaţiu atît prin cu capace din material ceramic, (fig. 9).
forma lor, cît şi prin zona de protecţie din Fumurile sînt astfel alcătuite Încît să acu-
jur; se asigură o încălzire puternică în ju- deşeuri neaglomerate (paie, coceni de. muleze cît mai multă căldură, motiv pen-
rul lor, În timp ce în zonele dinspre colţu­ porumb, stuf, crengi etc.), focarul se tru care cel puţin un perete al lor trebuie
rile pereţilor exterior! cu ferestre tempe- face cu un ce(1uşar mare dedesubt, În· să fie spre exteriorul sobei.
ratura este cu 5-60 C mai mică; sobele se 9 care' să se poată introduce o cutie meta-
Iică, ce are rolul de a colecta cenuşa di-
La arderea" de combustibili solizi cir-
cul.f1tia gazelor din ardere se face În sis-
amplasează de obicei lîngă unul din pe-
reţii de mijloc ai locuinţei, din necesita- rect de pe grătar. Cînd În materialul de tem de meandre verticale sus-jos (vezi fi-:.
teaca hornul (coşul) să fie cît mai pombustie arderea se propagă de sus În gura. 10). Sobele În care se arde combus-
aproape de coama casei. Oricum, avan- jos, focarul mai trebuie să aibă la partea tibil gazos trebuie să aibă căiie de fum În
tajele şi dezavantajele puse. în balanţă se superioară şi un canal de aducţiune a ae- meandre orizontale stinga-dreapta, dar
echilibrează, dovadă fiind faptul că so- rulvi secundar. continuu ascendente (fig." 11). La arde-
bele reprezinta sistemul de încălzire cel În cazul arderii, de combustibili gazoşi rea cărbunilor, tumurile trebuie să aibă
sau lichizi, arzătorul sau injectorul se secţiune . mai mare decît la arderea cu
mşi răspîndit.
In continuare prezentăm modul de montează în centrul focarului, deasupra lemne sau combustibil gazos. Pe lîngă
executare a unei sobe' cu acumulare de grătarului, care, dacă incomodează, se sistemele prezentate În figurile 10 şi 11,
căldură TERACOTA si a uneia fără poate scoate. sobele de tera cotă pot avea fumurile în
acumulare de căldură 'SOBA CU RU- Cenuşaruj reprez,irită spaţiul liber de spirală ascendentă (vezi schematic În fi-
sub focar. In cenuşar se colectează rezi- gur~ 12).
MEGUŞ.
duurile de la arderea combustibilului so- Racordul la coş_ Gazele arse la capătul
SOBA DE TERACOTA. ~id. Cenuşarul trebuie să fie atît de mare drumului lor prin teracotă· trebuie să
încît să preia cel puţin cenuşa rezultată ajungă la coş. Legătura dintre teracotă şi
Soba de teracotă se caracterizează În urma arderii combustibilului din coş se face cu un tub de pămînt ars, nu-
printr-o mare capacitate de înmagazi- cursul unei tile. mit olan (fig. 13). Nu r(ilcomandăm utili-
nare a căldurii, focul putîndu-se face Între focar şi cenuşar se montează un zarea de tuburi metalice, mai ales dil1
continuu sau de mai multe ori pe zLLa • grătar, de .obicei mobil. Acesta este for- tablă subţire, deoarece, datorită rugini-'
un singur foc de 2-3 ore pe zi,' soba de mat dintr-un ansamblu de bare sau plăci rii, permit ca o parte din gazele arse să
cotă ,poate acumula căldura nece-
sară pentru a menţine încăperea în-,
4 şi bare, constituind un suport plan pe
care se arde combustibilul. Pe lîngă fap-
ajungă În încăperi. Aceste gaze arse,
chiar dacă uneori nu sînt simţite de'foca-
călzită timp de '10-14 ore pe zi, în func- 6 tul că permite trecerea cenuşii prin spaţi­
ile dintre barele grătarului sau prin golu-
tari, au, mai ales la arderea gazului ma-'
tan, un efect dezastruos asupra finisaju-
ţie de temperatura· din exterior. Randa-
mentul mediu' al sobelor de tera cotă este rile din placa de grătar, în stratul de com- lui Încăperii, favorizînd exfolierea stratu-
de 63%, relativ mare faţă de cel al cămi- bustie se distribuie aer. 'rilor de zugrăveală executată cu lapte de
nelor, care este de 20-30%. ,\ var, Gazele arse pătrunse În încăpere
Din punct de vedere al circulaţiei de contribuie la murdărirea pereţilor, a per-
în încăpere, o dată cu arderea com- delelor, adraperiilor, într-un cuvînt a în-
bustibilului se produce şi o pătrundere tregului apsamblu de piese din încăpere
sau din locuinţă.
orară de aer rece egală cu de 3-'-5 ori vo- /' ~ Reglarea debitului de căldură al sobei
lumul încăperii, mai mare la utilizarea de
de tera cotă se face prin mărirea sau mic-
combustibili gazoşi, respectiv gaz me-
tan.
~
). 1 şorarea cantităţii de combustibil ars sau
prin obturarea parţială a secţiuniî de tre-
PĂRŢI COMPONENTE cere prin olan spre coş. ATENŢI El Am

~fo
t=' menţionat obturarea parţială, care se
Conform figurii 1, o sobă de tera cotă ! execută conform celor prezenţate În fi.,
cuprinde următoarele: soclul (1), corpul
~ 0\ gura 14a şi nu ca În figura 14b, prin reali-
sobei (2), focarul (3), cenuşarul (4), uşa zarea căreia se obturează complet trece-
~
.~

focarului (5), uşa cen-uşarului (6), căiin­ iea gazelor arse spre coş.
terioare de fum (7), cupola (8) şi racordul
la coş (9). In tabelul 1 prezentăm carac- I I
I..L.L.. AMPLASARE, CONDIŢii DE
SIGURANŢĂ ŞI ALEGEREA
teristicile pieselor ceramice pentru so-
bele de teracotă.
Soclul se execută din zidărie de
cărămidă placată la exterior cu cahle de
.. b •
SOBELOR DE TERACOTA.
Sobele de tera cotă se construiesc
soclu, care sînt de colţ (fig. 2) şi laterale pentru încălzirea uneia' sau mai multor
(fig. 3). ,
Corpul sobei are două părţi distincte:
inve!işul din plăci ceramice smălţuite şi
căptuşeala de zidărie din interior. Corpul
sobei. se alcătuieste concomitent din zi-
dărie şi plăci ceramice smălţuite. Plăcile
ceramice ale teracotei (sau cahle, cum li
se mai spune) au faţa aparentă glazurată
cu glazuri transparente sau opace, mono
sau polic:rome. Cahlele sînt: de colţ (fig.
4) şi curente (fig.,5). Corpul sobei se În-
chide la partea superioară cu elemente
ice ce alcătuiesc aşa,.zisacupolă
cornlşa. Ca şi soclul, cupola cu-
rinde elemente de colţ (fig. 6) şi curente
(fig. 7).
Focarul este partea din sobă În care
are loc arderea combustibilului. EI se
execută din zidărie cu cărămizi refrac-
tare sau cărămizi normale pUne arse.
La arderea cu lemne sau cărbuni foca-
trebuie să aibă o înălţime de 500-700
b
mm, în funcţie de mărimea sobei.
La arderea cărbunilor inferiori, care
produc cenuşă multă, precum şi a unor
-1
n continuare trecem la contact
rea a 176deagrafe (după modelul pre-
zentat În figura 16a), necesare la prinde-
rea între ele a plăcilor de tera cotă şi a 12
buc. (ca acelea din figura 16b) necesare
în timpul montăriiplăcilor:
Mortarul pentru înzidire. se poate pre-
para într-o Iadă pentru mortar, În cuva
unei roabe sau chiar pe o tablă plană. Ar:"
gila se amestecă cu nisipul. in proporţie
d'El'I-1', după care se introduce apă şi sa
·amestecă pînă se obţine o consistenţă
de lucru mai vîrtoasă. Mortarul aşezat pe
o. suprafaţă plană înclinată cu 25-30°
nu trebuie să curgă, deoarece prin
curgere pe parcursul lucrului ne creează
numai necazuri (plăci murdărite, plăci
tasate neuniform etc.).
Soba trebuie să aibă un fundament
destul de solid pentrun a prelua greuta-
tea ei (aproximativ 500 kg). Dacă soba se
execută după montarea parchetului,
este bine ca sub ea să se aşeze o placă de
azbest. Aceasta este necesară pentru ca
la un exces de căldură să nu se topească
bitumul În care deobicei este fixat par-
chetul. Tot ca. măsură de prevedere şi

c c
=1
pentru a ne uşura o muncă vîitoare este
bine a zugrăvi cu lapte de var pe perete În
spatele teracoteL La executarea teraco-
tei uneori nu acordăm importanţă aces-
tui amănunt. dar cît chin şi murdărie sînt
dacă la prima zugrăvire trebuie spălată
c?
.~

c=;-
huma din spatele ei!

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

~
••
• 11 1

t 1

b
I· Q •
Dispozitivul supervizor original, a
SUPERVIZOR auto modernă stările de defect sînt
cărui construcţie se va descrie în semnalizate întotdeauna prin închi-
cele ce urmează, este destinat creş­ derea unui circuit spre masa auto-
terii siguranţei circulaţiei auto şi op- vehiculului.
timizării regimului termic de funcţio­ Anularea alarme; sonore se face
nare a motorului autovehiculului, prin deschiderea microîntrerupăto­
realizînd următoarele funcţii: rului K2. Frecvenţele sus'"amÎntite
a) Sesizarea şi alarmarea sonoră şi mărimea rezistenţei R26 au fost
a următoarelor evenimente: Dr. Ing. NICOLAE MARINESCU astfel alese încît alarma sonoră să
- baterie de acumulatoare uzată, fie uşor şi sigur auzită de condu-
regulator de tensiune pentru încărca­ cătorul autovehiculului, dar fără a fi
rea bateriei defect sau contacte im- ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ eneNa~ă sau şoca~ă. Dacă nici
perfecte la bornele bateriei; una din diodele de intrare nu este
- presiune ulei scăzută sub !i-
mita admisibilă;
lLI

I
,------------------------1I pusă la masă, tranzistorul Ti este
saturat, ieşirea comparatorului 2 de
- nivel de lichid de frînă scăzut ,:~7 asemenea saturată, ieşirea compa-
sub limita admisibilă; r ratorului 1 blocată şi tranzistorul T2
-frînă de mînă În funcţiune; ~ ... L:~ I blocat la rîndul său.
- şoc tras. 4 ~ I Intrările comparatoarelor 3 şi 4
Cu ajutorul unui microîntrerupă­ 5 ~ 11 06 ~' ,..--~ I sînt aplicate pe diagonalele punţi-
tor, alarma sonoră se poate anula În
cazul acceptării de către conducător 6 ~ _r
....711'/

ti:
tO.A
... , \.'"i1 lor R1, R2, R6, R7 şi, respectiv, R1,
I R2, R3, R4 (K1 deSChis), alimentate
I ..cu tensiune stabilizată parametric
a unora din situaţiile de mai sus.
b) Sesizarea şi indicarea optică a
următoarelor evenimente:
7
8 ~L..tJ1s
9 "-C
13

1
I..... )
I de grupul Ri1, 01, C1. Potenţiome-
I trul R8 se ajustează astfel încît
- temperatură exterioară sub li- 10 .... UY1 l23 dioda luminescentă verde 04 să se
11 ~&..oIIll aprindă atunci CÎnd temperatura
mita de formare a poleiului t :::; O°C;
- risc de funcţionare cu motor
rece, fără ecran obturator la priza
de aer faţă, pentru două praguri de
v+ 12
(12V) I
,.....
1 i
(}
R25 I
J
\ K21 termistorului R2 este de 0° C. Poten-
I ţiometrul R5 se ajustează În aşa fel
Încît ieşirea comparatorului 4 să se
temperatură la alegere: t :::; t1 -
pentru mers În afara 10calităţilor;
t :::; t2 - pentru mers În localităţi;
V-13 1
{OVJ I Rt20 lt
~,
1 r:;fi
~,
UR18:~
I blocheze pentru o temperatură
foarte puţin mai mare decît limita ti
I ~~~~~iSă de fabricantul autoturis-
- risc de funcţionare cu motor
prea cald, prin uitarea ecranului ob- .- ( I Termistorul R2 se montează În
turator montat la priza de aer faţă I ':~ ,~ I faţa autoturismului, cît mai aproape
pentru aceleaşi praguri de tempe- -~... )o~ I de sol, În priza de aer de răcire a
ratură ca În cazul precedent: t > t1 motorului sau radiatorului aces-
- pentru mers În afara 10calităţilor; +f1,BZQ.=R=:J.I_--ir---+ll~=R=151+-_-+ ÎL I tuia. Pe ecranul obturator destinat
t > t2 - pentru mers În localităţi. 1- 1- u,r'4 I anotimpului rece se montează o
Funcţiile listate la punctul (a) $Înt rBJ1, I pastilă magnetică, iar în dreptul ei
utile Întrucît anulează timpul scurs - .~, II (cu ecranul montat) un contact co-
între apariţia unui defect şi sesiza- \Cf:JLP+ mutator K3 de releu reed.
rea lui pe cale optică sau prin mani- 7 6 5~_+13+ 2 1 V I Dacă temperatura termistorului
festări anormale ale autovehiculu- scade sub limita ti, rezistenţa sa
I creşte şi tranzistorul de ieşire din
~
lui. Se evită astfel consecinţe grave
pentru siguranţa circulaţiei şi sta- - 2 . I comparatorul 4 se saturează. In
rea tehnică a autovehiculului, cum + _ I.,,~f I lipsa ecranului cu pastilă magne-
ar fi pierderea totală a lichidului de C1 7 &.::.... tică contactul 1--':2 al comutatorul
frînă sau a ulei ului.
. Alarma sonoră, desi neselectivă, •.~
....;1:;;:;."_---'
..
11,111,-_ _ ~-3' '. (',.,11:1 l' K3 este Închis şi dioda galbenă intră
t'i'" În conducţie, curentul ei fiind furni-
este mai eficace decit cea optică.
Ea acţionează şi cînd becul averti-
zor este ars.
I
I r
(~.
lR6 '3 [1 R1 8 9 10,
~
-4
11 + 1 - 13 14
zat prin rezistorul R12. Conducăto-
Irul este astfel atenţionat şi, montînd
I ecranul obturator cu pastilă mag-
Auzul sesizează şi defectele de 1~ I netică, deschide contactul 1-2 si
scurtă durată care indică de obicei I închide contactul 1-3, stingînd
o stare de defect incipientă. fl~ I ,R8 ~ I astfel dioda 03. Dacă temperatura
R2~~11 J '1R5 ~w'1/ I termistorului creşte peste limita t1,

Ir
Martorii optici sînt greu sesizabili
ziua, În special dacă sînt luminaţi de r-- ~ R ':)02 (j 03 I tranzistorul de ieşire al comparato-
soare. Şi În acest caz alarma sonoră IC 1 A. K1./.. rului 4 se blochează şi, în prezenţa
îşi dovedeşte utilitatea. Ea elibe- I ~ '"7 L::r I ecranului, se aprinde dioda 02
rează În toate situaţiile pe conducă­ Alb ~'L4 lR9 I roşie prin rezistorul R 13. O în/ătu-
tor de grija observării bordului, per- I lUI J<' l' rare a ecranului în această situaţie
miţîndu-i să se concentreze asupra 161 I aduce comutatorul K3 În starea in;-
I
~
circulaţiei. La prima alarmă sonoră, I ţială, stingînd dioda 02.
el va analiza semnalizările optice, I În concluzie, dioda 02 roşie cere
identificînd rapid defectul apărut. 3 'i' conducătorului să scoată ecranul
Ea exclude, chiar pentru începători, 1l ' I întrucît afară este prea cald, iar
circulaţia cu frÎna de mînă În func- I I dioda 03 galbenă solicită montarea
ţiune sau cu şocul tras. N K3 ---------------------~--- ecranului la scăderea temperaturii
Funcţiile prezentate la punctul , . . M lE exterioare. O' dată executate mane-
(b) sînt legate de valoarea tempera- ~~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~.vr~e respect~~ nici una din dia-
turii exterioare. Ultimele două
funcţii sînt utile În special pentru ţial 2, rezistoarele R19-R22 si con-
motoarele răcite cu aer (Oltcit, Tra- densatorul C3, oscilează pe 1:> frec-
bant), optimizîndu-se regimul de venţă i.nfras0!10ră de cca 2 Hz şi asi-
funcţionare şi prin aceasta puterea, gura Intermltenţa semnalului audio
cuplul motor, consumul de com- pe care îl divizează în pachete de
bustibil etc. semnale emise numai CÎnd tranzisto-
Semnalul de alarmă sonoră este rul de ieşire al comparatorului
generat În mod intermitent de către 2 este blo<?at. La rîndul său, genera-
două generatoare. Primul este for- torul al dOilea este comandat de cir-
mat di n com paratorul diferenţiat 1, cuitul NANO-TTL, format din dio-
rezistoarele R15-R18 şi conden- deie 07-017, R23, 06 si Ti. Orice
satorul C2 şi oscilează pe o frec- punere la masă a uneia din intrări
venţă de bază de cca 1 kHz, coman- bloc~ează tranzistorul Ti şi declan-
dînd direct etajul amplificator al şeaza astfel alarma sonoră intermi-
tranzistorului T2. AI doilea generator, tentă.
format din comparatorul diferen- Se menţionează că în tehnica

18 TEHNIUM 10/1988
deie 02, 03 nu este aprinsă, aşa
cum rezultă din tabel.
Experienţa arată că motoarele cu
răcire cu aer se Încălzesc greu În-
sezonul rece În trafic urban, cu dru-
muri scurte, ceea ce conduce la
consum uri mari de combustibil. În
această situaţie este indicat ca li-
3
mita de temperatură care cere mon-
tarea ecranului să fie mai ridicată
(t2 > t1), fapt ce se obţine uşor prin
şuntarea rezistorului R4 cu grupul
R9, R10 prin Închiderea contactului
de microîntrerupător K1.
Supervizorul a fost realizat şi ex-
perimentat pe un autoturism Oltcit
Club, stabilindu-se t1 = 10° C pen-
tru mers În afara localităţi lor şi t2 =
15° C pentru parcurs urban, adap-
tarea lui pentru alte tipuri de auto-
vehicule fiind foarte simplă. Super-

~.
vizorul s-a realizat pe o plăcuţă de
circuit imprimat (fig. 2) montată În
butonul fals cu care se livrează au-
toturismul (fig 3, În care 1 = buton 1
tais, 2 = circuit imprimat, 3 = diode
luminescente şi 4 = microîntreru-
pătoarele K1 şi K2).
Montajul este foarte compact,
puterea disipată fiind nesemnifica-
tivă.
4), înglobîndu:..se În dentacril, pro-
cedîndu-se În mod similar cu con-
tactul de releu reed K3.
S-a procedat la etalonarea super-
vizorului la temperaturile 0° C (apă
cu gheaţă), 10° C şi 15° C, după
r--
Termistorul s-a introdus într-o
carcasă de protecţie din alamă (fig.
care dispozitivul s-a lăcuit cu lac
ignifug.
25
,/'-,)
\ ......'1
rtJ5

II II
II II
I
+12 V 25
set
jrABLDUBORo--
Bc 4
-------, BUTON
+12V
+12V III
I ---1
1
I
c::!J 'tr6 alI I
I
I
L _ .........-- ..-"'--,I I
I
Conectarea cu circuitele autotu-
rismului s-a făcut În zona bordului.
conform figurii 5, cu fire de 0 0,25
mm izolate cu teflon (ignifug).
Se observă că o parte din intrările
circuitului NAND nu sînt conectate.
rămînînd la latitudinea cititorului
utilizarea lor pentru alarmarea altor
2
-....; c::: c:::
QJ situaţii (portiere prost închise, cen-
::;:, o
V)
t:J li).. '- 'C::: :S 1 turi de siguranţă nestrÎnse etc.).
...c::J o t:J
E:
t::.1') ~ Experimentarea acestui supervi-
C5 '-
~ @ff§) zor timp de doi ani a dat perfectă
satisfacţie atît În parcurs urban, cît
şi În afara localităţi lor.
'>~ 4
~ <.......
~ 5
B Schema dispozitivului se pre-
zintă În figura 1, În care:
Ri = 1,5 k!l; R2 = TG1150; R3 =
Q:: ::5 R6 = R7 = 1 kH; R4 = 750 H; R5 R8
f2 6 Q::
~
~ 220 !l; R9 = 1,3 kO; RîD 2,2 kO;
"::t
::::;,
CJ
'- 7 ~ R11 = 360 H; R12 R 13 = R14 = 2
::5 t:1 ~ :::>
~
~ kO; R15 = R16 RH = R18 = 100
~ ~ "' ....... ~~ :::::.. ~ k!l; R19 R20 R21 = R22 = R23 =
~
Q
~ ~
l...J
"::t ct ~
750 k!l; R24 R25 5,6 kO; R26
100 O; Ci = C4 = 4,7 MF (tantal, pi-
cătură); C2 = 6,8 nF, ceramic; C3 =

11 i 1
14 15 16 17 0,47 MF (tantal); 01 1N825A,
PL6V2Z; 02 MOE1103R; 03
MOE1103G; 04 = MOE1103V; 05
07 = 08 09 = 010 D11 012
013 = 014 = D15 016 = 017
TERt1ISTOR 1N4148; 06 = OZ3V9; Ti = BC107B;
T2 = B0136; CI1 = ,BM339; OIF = 8
..;- 16 il (capsulă miniatură electro-
dinamică).

7EMPERATURA

D A A S
t~OOc
M A S S
o
'" (;oC<t~t1 D S A S
(t2 pf. trafic
urban) M S S S
f>t1 D S S S

,.
(t2 pt. trafic
urban) M S S A

TEHNIUM 10/1988
Dancu Iosif - Arad
Amplificatorul de frecvenţă
intermediară al receptorului
din radiocasetofonul PHI-
LlPS 22RR722 este constituit
din două etaje cu tranzis-
toare BF495.
Primul etaj primeşte sem-
nalele de 10,7 MHz sau 452
kHz prin rezistorul R779 şi
transferă semnalul amplificat
prin C614. De remarcat fap-
tul că acest etaj este cu sar-
cină RC, dar selectivitatea in
AM este asigurată de filtrul
piezoceramic XR507. AI doi-
lea etaj are ca sarcină trans-
formatoare acordate pe cele
două frecvenţe intermediare,
după care sînt plasate dio-
deie de detecţie şi discrimi-
nare a semnalului.
Dacă amplificarea a scă­
zut, verificaţi condensatoa-
rele C6i3, C614, C6i8, după
ce au fost controlate tensiu-
nile de polarizare.
Tranzistoarele pot fi Înlo-
cuite cu BF214 sau BF215.

Rf)g-IM./2
Enache Roland - Turda
Este şi natural ca recepto-
ul FESTIVAL să, piardă din
ităţile electrice după mulţi
i de funcţionare.
Depanarea trebuie să în-
ceapă cu verificarea tensiunii
de alimentare.
Puntea redresoare, dacă
se încălzeşte, trebuie înlocu-
ită cu patru diode 1N4007,
alimentarea fiind aplicată
printr-un rezistor de 10-30
n. Tubul 6X2 se Înlocuieşte
cu două diode punctiforme
EFD108 sau 1N4148. Diodele
conectează chiar În inte-
riorul montajului pe termina-
lele soclului.
Tuburile finale 6P14P se
înlocuiesc direct cu tipul
EL84.
Potenţiometrul poate fi
spălat cu spirt, iar după usca-
rea spirtului aplicaţi o pi-
cătură de ulei la Îmbinarea
axului cu corpul potenţiome­
trului.

Grasu Alexandru - Timişoara


Blitzul METZ502 foloseşte un
acumulator de 6V /3Ah.
În convertor tranzistoarele de pu-
tere sint ADi03. Verificaţi starea re-
zistoarelor de valoare mare, cel mai
frecvent ele sînt cauza. creş,terii tim-
pului Între descărcări.

10 rEHNIUM 10/1988
Angelescu
Suceava din cutie sperînd totdea-
Ca depanarea recepto- una că un defect electric
rului ETIUD să poată fi poate fi lesne observat pe
exe.cutată raţional, pu- "partea celaltă",
bficăm desenul circuitului Bobinele de pe bara de
imprimat şi plantarea pie- ferită reprezintă elemente
selor pe acest circuit. Ru- ale circuitelor oscilante
perea terminalelor bobi- (şi de cuplaj) de la inh~­
nelor de pe bara de ferită rea radioreceptorului.
este o operaţie frecvent Astfel, L 1 == 90 de spire;
realizată de cei care în- L2. == 240 de spire şi L3 == 4
vaţă să scoată montajul sp,re.

5B!I/(J[j
JZ5 . 396 . ~irJJlfillfj
A

~~
8 /

/~B ~~'~~It~
lY
fi 8" It

~.
7 2 . J 5
..... 3 I
<:::::.'
'<::lI .
8f
~LY ~JWS'
• .JII
'" , "- 5 It J
2 7 ~~ 8
2 !
NicoJaescu Sandu
Giurgiu
Vă prezentăm tuburile

'
01 flHI6
cinescop alb-negru de 52't.7 li

lY '.
producţie sovietică ce
echipează receptoarele de
televiziune, ~
lndicativul fiecărui
este format din cifre - li-
tub 8
~ 1
tere, cifre şi iar litere. 2
Primele cifre indică

~
dimensi,unea
ecranului tubului În centi-
diagonalei
't09 ~LrD!)f(:f[j
A It 'tJJ,{j b-OITH!(j A 6 578 6b-!lf(f (j

~ :~'~~~'~8
J~~:LY~~ ~~
i, literele lK arată că 2.6 It J 8 7
, este cu deflexie
'I'>r'tr""'rTlJ:llnnetică, cifra ur- J .Jl, 7 Z

"
mătoare ndică modul de ~8 "J
construcţie a tubului, iar
7
ultima literă B arată că tu- _ 8 .2
bul este destinat televiziu-
nii. alb-negru.
In tabel sînt indicate:
tensiunea de filament,
tensiunea de accelerare,
tensiunea de negativare.
tensiunea de anod şi ten-
siunea de focusare.

TOK KaTO.D,B,
TIW
V H, B v y, B V M, B Va, B UtjJ, B RM, MOM, MKA,
KIIHt't'Kona tie 6o.nee
He 6o.nee

6.rJK3B 1.21 ,.1,5 250,,,450 -50",0 500,.,700 100, , +400 7


IIJlKIB 1,21 .,1.5 200".400 -,-50,.,0 ,700",1100 (), , +600 20
16JlKI5 1,21.,,1,5 250 .. .450 -50",0 700,,,1100 0,. +600 35
2.'3.1lK96 10,8 .. ,13,2 250",350 --IOO .. ,--~ 600,,,1100 100 " +500 1.5 150
23JlK13B 10,8 .. ,13,2 80,,, 140 -,100",0 900",1300 1O(J", + 500 1,0 150
31JlK36 10.8",13,2 200 .. ,350 -120",0 900".1300 --50 .. , + 500 1,5 300
:3IJlK4B 9,9 .. ,12,1 200".350 -120",0 900 ... 1300 ,- 50, ,+500 1.5 aoo
35JlK26 5,7".6.9 250 ... 500 -125",0 900",1500 -300., + 1000 1,0 150
35JlK65. 5,7",6,9 250",500 -125,,,0 900, .. 1500 - 300 ,,+ 1000 1,0 150
40JlK3B 5,7 ... 6,9 300.,,500 -125",0 1000.,,1400 - 200. , +700 1.5 150
40JlK6B 5,7, .. 6.9 250.,,500 -125",0 900".1500 --300 ,,+ 1000 1,0 150
43JlKII B 5,7...6.9 200 .. ,550 -150",0 1200 .. ,1600 . 350 " + 1100
Pagini realizate 47 Jl K2B 5,7",6.9 200",550 --150, .. 0 1200 .. ,1800 -55t), ,tiI!}!} 1.5 350
50JlK 113 S,7..,6,9 200 .. ,550 -150 ... 0 1200",2000 .. .'in!},., 1100 1,5 350
de ing .•. MIHAESCU 200 .. ,550 --150,,,0 1400 .. .1800 -- 550, ,+ 1100 1,5 350
.'59J1K213 5,7...6,9
.'i9.1lK3B 5.7",6,9 220",550 -150.,,0 1400,,,1800 S.50 ,,+ 1100 1.5 350
61JlKl6 5,7..,6,9 350",700 --150.,0 1400".2000 -500" + 1000 1,5 350
65![KIB ,'5,7...6,9 200,.,550 -150 .,0 1700",2300 -550 1.5 350
1 350

TEHNIUM 10/1988 21
f • 'Ee -..... ::IIi.- •. ~_ ~-_. ~=--~ : .__. lE

vr2
KrS03R
Montajuleste pilotat cu un cuarţ de 9 MH.i
la care frecvenţa se poate deplasa cu ± 8 kHz
Nivelulsemn~lului <:le ieşire este 1,5 V.
Bobina L 1 are.. 10 spire, iar bobina L2 are 25
de spire CuEm00;20, bobinate pe carcase cu
diametrul d~ 7 mm.
RADIO,2/1988

variabilă'in funcţie de apropierea unui obiect


metalic. Semnalele de. Ia cele două oscila-
toare sint aduse la a treia capsulă NAND care
furnizeaz·ă un semnal AF la ieşire, diferenţa
între frecvenţele. ceior două. oscilatoare. L 1
este, de fapt,. o bobină. de la un transformator
FI dinradioreceptoare, L2 se construieşte în-
tr-un tub de aluminiu (cu pereţi subţiri), cu
Avînd la bază un .circuit de tip CDB400, se diametrul de6-B mm şi lungimea de 950 mm.
construiesc două osci latoare cu frecvenţa Această ţeavă se îndoaie În formă circulară, la
de aproximativ 100 kHz. Primul oscilator care capetele nu trebuie să se atingă.
L 1C 1C:i!C3 are frecvenţa fixă, iar al doilea os- , ,In acest tUI::> se introduc 18 spire (induc-
cllator în care intră bobina L2 are frecvenţa tanta -350 ,aH).
FUNKAMATEUR. 3/1988

lV5 Uo s'" +15 V

C,

Acest amplificator foloseşte un tranzistor MOSFET - GaAs de


tip CF300, 3SK121 MRF96. Pentru uncanal.din.banda 5 TV ampli-
ficarea este de aproximativ 22 dB,cu un factor de zgomoţ de 1.5
,dB. ,75fJ

AMATERSKERADIO,.3/1988
C5iJ'
TI;. I

C,
7
CF.
S30
3SK
MRF96

1N4004 +9V

Anclanşarea sau declanşa­


rea .releului este dictată de
starea circuitului basculant.
Circuitul basculant este
comandat. Ia rîndUI său, de
etajul amplificator de micro-
fon. "
Fiecare impulsacustic de-
termină o modificare de stare
areleu'!uL
RADIOTECHNIKA, 11/1987
~----~--~--------~-4----~--~~----+---~--~--~------------~--------------~------
T1 ,T4: 8C107 ... 109
__~ OV
8C147 ... 149
8C182...184 stb.

22 TEHNIUM 10/1988
Cărţile şi articolele publicate de firme
producatoare şi realizatori independenţi
de Incinte acustice propun celor intere-
saţi o multitudine de scheme de reţele de
separare pentru a-şi construi incinte
acustice de înaltă fidelitate cu două sau
mai multe căi (ref. 1-5).
După cum se ştie, aceste reţele asi-
gură redarea fidelă, de către difuzoarele
specializate care echipează incintele
acustice, doar a acelor secvenţe ale
semnalului acustic ce sînt cuprinse în
domeniile de frecvenţe pentru care ele
au fost proiectate să funcţioneze optim.
Evident, este de dorit ca intrarea şi ie- Fiz. A.C. CONSTANTIN
şirea din funcţiune a fiecăruia dintre di-
fuzoare să se producă instantaneu, la difuzor şi să adauge sau să scadă din va- obţinut prin conectarea În paralel a- trei
acele frecvenţe ce coincid cu extremită­ lorile lui R 1 din tabel cantitatea prin care (2) condensatoare PMP de 2,2 I1F/100 V.
ţile domeniului său de redare fidelă R măsurat diferă de 4 n sau 8 n În minus de asemenea preselectate.
şi, respectiv, În plus.
(frecvenţa de tăiere). Practic însă, noi Bobinele Ll' L 2 se realizează din sîrmă
putem să ne apropiem doar de acest de- Întrucît impedanţa nominală a unuidi- CuEm 01,1 mm, rulată tensionat pe su-
ziderat prin filtre ce atenuează cu 6 dBI fuzor corespunde unei frecvenţe supe- porturile (de preferinţă dure) schiţate În
octavă, 12 dB/octavă, 24 dB/octavă etc.
rioare frecvenţei de rezonanţă a difuzo- ,. - L1
răspunsul fiecărui difuzor în exteriorul
rului, măsurarea sa implică un montaj ce
conţine un generator de audiofrecvenţă.
frecvenţelor limită ale fiecărui domeniu,
ceea ce duce la funcţionarea simultană a Pentru cei ce nu pot benefi,cia de acest
cîte două difuzoare şi, implicit, la distor- instrument, propun ca substitut măsura­
sionarea semnalului. Prefera rea unei re- reş lui Rb p~ntru fiecare difuzor utilizat~
ţele alcătuite din filtre de o anumită ate-
In cazul In care ne propunem sa
nuare ori de atenuări diferite este deter- echipăm o incintă acustică cu difuzoare
minată atît de calitatea şi preţul compo-
avînd R = 4 n ±15%, valorile măsurate (1 (1
nentelor electronice încorporate, cît şi, ale lui Rh sînt cuprinse Între 3,3 n şi 4,1 n
Îndeosebi, de calitatea difuzoarelor utili- si ele sînt asociate cu valori ale lui R cu-
zate. prinse între 3,4 n şi 4,6 n. Se observă că
Totuşi modelele experimentale arată
valorile obţinute pentru Rb se pot corela,
cu erori minime, cu cele ale lui R, dacă
~ ",,' ă, chiar În cazul utilizării unor compo-
I• ", nente de performanţe deosebite, inci n-
ele sînt inferioare sau egale cu 3,7 n.
Creşterea mai rapidă a lui R faţă de cea a
tele acustice realizate pe baza scheme-
lui Rb peste această valoare face nece- L2
lor de reţele de separare propuse în majo-
sară o prezicere aproximativă a valorii R
ritatea literaturii de specialitate nu cores-
pund prevederilor standardelor HI-FI. ce corespunde la Rb măsurat şi, implicit,
testări suplimentare' ale sistemului atenu-
Aceasta deoarece reţelele respective nu
pot asigura În exploatare nici o atenuare ator realizat În atare condiţii. Laborioa-
de 3 dB în vecinătatea frecvenţelor de se, aceste testări sînt necesare Întrucît
tăiere stabilite şi nici atenuarea pentru de precizia cu care sînt determinate re- L1 (2 R2
care au fost proiectate, precum nici dife- zistenţele R" R2 depinde asigurarea cla- M
renţe de maximum ±4 dB între maximul
sei HI-FI a incintei. Rezistenţele Rh R2 se
şi minimul caracteristicii amplitudine- realizează prin ajustarea rezistoarelor
frecvenţă a incintei acustice.
ceramice de putere existente În comerţ
Elementul esenţial în realizarea de in- sau prin bobinări pe suporturi ceramice
cinte acustice HI-FI, neglijat chiar şi În (alte tipuri de rezistoare pot produce in-
ref. 1, 2, îl constituie sistemul atenuator cendierea incintei la o utilizare Îndelun-
gată).
introdus la toate difuzoarele, exceptîn-
du-I pe cel de frecvenţe joase (woofer). O remarcă suplimentară se impune,
Scopul sistemului atenuator este mul- anume că un acelaşi sistem atenuator
tiplu: este folosibil la difuzoarefe diferitelor
1) egalizarea impedanţelor nominale ale reţelei de separare chiar dacă ele pre-
ale difuzoarelor utilizate (care, conform zintă acelaşi R, şi aceasta datorită distri-
standardelor, sînt date cu o toleranţă de buirii diferite a puterii acustice pe fiecare
±15%), spre a asigura o impedanţă egală difuzor.
L2
la intrarea reţelei de separare avînd difu- Propus pentru construirea de incinte
zoarele conectate; acustice unicate, sistemul atenuator
2) protejarea difuzorului de frecvenţe descris poate fi folosit, de asemenea,
înalte (tweeter) faţă de pulsuri aleatoare pentru transformarea în incinte Hf-FI a
de tensiune; incintelor acustice de serie cu mai multe
3) atenuarea semnalului pentru a căi, neprevăzute cu comutatoare. Astfel
obţine tonalitatea preferată pentru fie- 'de incinte fie că nu posedă sisteme ate- tigura 3 şi dimensionate conform tabelu-
O" care difuzor. nuatoare, fie că posedă doar unul, şi lui 3. Bobinele se impregnează (de exem-
, .' Rezultatele introducerii sistemului ate- anume pentru tweeter. Atenuatorul folo- plu În lac de transformator) şi se usucă la

nuator sînt majore asupra performanţe-, sit nu poate Însă asigura clasa HI-FI a in- cald pentru a-şi menţine inductanţele ne-
lor incintei: cintelor decît accidental, datorită tole- modificate.
a) se obţin variaţii minime ale impedan- ranţei de ±15% a impedanţei nominale a Reţeaua de separare din figura 2 a fost
tei incintei cu frecvenţa semnalului difuzoarelor, care poate implica dife- utilizată cu succes şi pe incinte acu sti ce
acustic (doar teoretic această impe- renţe de peste 1 n (pentru R = 4 n) şi res- dotate cu alte tipuri de difuzoare HI-FI,
danţă este independentă de frecvenţă); peCtiv 2 n (pentru R = 8 O) între difuzoa- fapt care o recomandă constructorilor
b) se obţine o liniaritate maximă a ca- rele ce echipează fiecare incintă, pre- amatori de incinte acustice HI-FI. Ea a
racteristicii amplitudine-frecvenţă a in- cum şi Între tweeter-ele incintelor de se- fost de asemenea extinsă la reţele de se-
cintei (care pentru unicate prezintă dife- rie, în condiţiile În care R1 are o valoare parare pentru incinte acustice cu patru
renţe Între maxim şi minim inferioare ce- fixă. Aducerea unei astfel de incinte În căi, cu rezultate la fel de bune.
lei prevăzute în standardele HI-FI, ceea clasa HI-FI se realizează prin măsurarea De notat că sistemul atenuator din fi-
ce le situează între cele mai bune incinte impedanţelor nominale ale difuzoarelor gura 1 asigură clasa HI-FI a incintelor
HI-FI realizabile la costuri accesibile). ce o echipează, stabilirea valorilor co- acustice nu numai prin introducerea sa
Sistemul de atenuare constă din două respunzătoare ale lui R 1 pentru sistemul În reţeaua de separare descrisă În figura
rezistenţe R" R2 conectate În serie şi, atenuator al fiecărei căi şi conectarea 2, ci prin introducerea sa analoagă În
respectiv, În paralel cu difuzorul de im- acestor sisteme. Demontarea şi monta- orice tip de reţea de separare ce asigură
pedanţă- nominală R (fig. 1). Rezistenţa rea incintei În acest scop au fost descrise atenuări de minimum 12 dB/octavă pe fie-
echivalentă a ansamblului difuzor-sis- În alte referinţe (ref. 3). care cale.
tem atenuator, Re=(R+R,)R/(R+R 1+R2l, Consideraţiile prezente asupra rolului BIBLIOGRAFIE
trebuie să fie egală cu R pentru ca intro- sistemelor atenuatoare În asigurarea 1. M.D. Huli, Building HI-FI systems. R=4!1
ducerea rezistenţelor R" R 2 să nu modi- clasei HI-FI a incintelor acustice cu mai editată de Philips & MBLE, 1977
fice impedanţa de intrare R a reţelei de multe căi au rezultat din testări minuţioa­ 2. D. Weems, How to design, build R:;' I!!) R2 (n) Rl (O)
separare (valoare cerută de funcţiona­ se, efectuate cu aparatură adecvată, ale and test complete speaker systems,
rea rezonantă a circuitelor oscilante ale performanţelor incintelor acustice cu 12 2
1978
reţelei). trei căi echipate cu reţeaua de separare 3. "Tehnium" nr. 9/1987, pag. 8 4 8 4
Valori orientative ale rezistenţelor R 1- din figura 2 (cea mai conformă cu teoria) 4. "Tehnium" nr. 2/1987, pag. 8
R 2 sînt date În tabelul 1. Preferarea de şi cu difuzoare HI-FI autohtone, cu pute- 5. Colecţia revistei "Tehnium". 8 6 8
către constructor a unuia sau a altuia rea de 20 VA şi 40 VA (ref. 4),
dintre seturile Rl' R 2 (ori a unor seturi de Frecvenţele de tăiere pentru care
valori intermediare) este determinată de aceasta a fost concepută sînt f 1 = 800 Hz, C l (I1 F) C2 (I1 F) L l (mH) L2 (mH)
cea mai bună audiţie muzicală oferită de f 2 5000 Hz.
incintă În testări preliminare. De notat că Valorile componentelor electronice ce R=4f1 36 6,8 1,17 0,184
valorile lui Rl' R2 din tabelul 1 iau în con- au asigurat obţinerea acestor frecvenţe
siderare valori de 4 n şi respectiv 8 n sînt date În tabelul 2, iar detaliile con- R=8!l 22 4 2,75 0,500
pentru R, ce corespund la rezistenţe ale structive ale bobinelor În tabelul 3. Un
bobinei difuzorului (R b) de 3,7 n şi res- compromis a fost necesar între valorile
pectiv de 6,7 n. standard ale condensatoarelor utilizate Nr. spire h(mm) 0i (mm) 0e (mm)
În realitate însă, valorile lui R sînt date şi valorile C 1, C 2 necesare pentru atinge-
cu o toleranţă de ±15%, implicată de to- rea frecvenţetor f 1, f 2 impuse de calităţile L1 286 25 15 45
leranţa de aproximativ ±10% a lui Rb' difuzoarelor folosite. Astfel, pentru R = 4 .R=4H
Drept urmare, pentru a asigura valoarea n (8 n), valoarea C 1 a fost obţinută prin L2 110 15 15 34
R pentru impedanţa de intrare a reţelei conectarea În paralel a două (1) conden-
de separare, constructorul inci ntei tre- sat oare electrolitice nepolarizate, prese- Ll 425 30 15 73
R=8!l
buie să determine 'În prealabil valoarea lectate, tip EN5257, de 15 I1F/63 V şi tole- L2 200 15 15 52
reală a impedanţei nominale a fiecărui ranţă 20-50%, În timp ce valoarea Crs-a

TEHNIUM 10/1988
21
Nu puteţi modifica minior'ga ca să
funcţioneze cu tiristoare.
Vă recomandăm să vă f'f"\Ir'lt.::>t"TII"\.
de frecvenţă im-
naţi o altă orgă cu tiristoare tehnologie În reali-
puteri mqri.
SAVA EMlliAN - jud. Neamt
Reacordarea circuitelor oscilante
cale comună plus sunet va elimina deţinem deocamdată docu-
suprapunerea emisiunii MF peste mentaiie pentru filtrul de la electro-
ILIE CRISTIAN - JUd,.Prahova programul TV. Nu puteţi modifica cardiograf.
Tubul PL500 este bun. inroşirea un amplificator de canalul 2 TV DCDU GARfAN - Bucureşti
anodei este. provocată de. lipsa pentr~ canalul 11 TV:
Deconectaţi toţi consumatorii şi
semnalului -pe gri!:a de comandă, vedeţi dacă motorul se încălzeşte
SZOKE ZOl TAN - Tg. Mureş
deci bscilatorul de linii nu funcţio­ lîngă bobinele de deflexie se află singur; dacă da, trebuie rebobinat.
nează. Va trebui şă verific;aţi acest dacă nu, se stabileşte cauza exte··
mici bare magnetice şi din poziţio­
etaj. Nu puteţf cumpăra aparatura rioară.
narea lor se elimină porţiunea întu-
direct de la intreprinderea con- necată de la marginea ecranului. lUNGU COSTICA - Roman
structoare. ZAHA EMil - Oravlţa Nu deţinem documentaţia solici-
TRANDAFIR GHEORGHITA tată.
Alimentarea amplificatoarelor
jud. Bacău antenă se poate face prin cablul MUSTEŢEA ADRIAN jud.
Alocarea canalelor TV, atit În FIF coborire folosind filtre Le. Vrancea
cît şi În UIF, se face În baza unor Pentru aparatul "Alfa" cumpăraţi Verificaţi realizarea montajului.
convenţii -internaţionale. bara de ferită cu bobinele fixate pe MARFIUC MIHAil - Galati
Schimbarea dimensiunilor dia- ea. La magnetofonul "Kashtan"
metrelor elementelor de la antenă DINU NICOLAE -- jud. Olt 'folosi şi boxe cu impedanţa
schimbă lărgimea benzii de frec- Utilizarea unei singure alternanţe dar rezultatele sînt mai mo-
venţă recepţionată. reduce consumul mediu de ener-
Am publicat amplificatoare UIF. gie, dar orice energie consumată LEONARDO
TOFAN VLAD - Ploieşti este înregistrată de contor. com llt'atOful ori
Apariţia unui post din US peste BOLD URA ION - jud. Hune· ment din joc s-a
programul UUS este determinată doara o verificare
de dezacordarea circuitelor FI-MF, Vom publica schema sp(~ciaJjst.
deci a celor pe 10,7 MHz. unui amplificator FI se dec;onectea:z:a
NEMETH ZOI. TAN - Braşov MHz.

TEODORESCU AN-
DREI- Bacău
Radioreceptorul
SANYO 8U-280A aco-
peră banda undelor
medii 535 - 1 605 kHz
şi benzile de unde
scurte 2.3-7,3 MHz şi
8-22 MHz.
Semnalul de frec-
venţă intermediară este
de 455 kHz. Alimentat
cu 9 V din baterii, re-
ceptorul debitează o
putere audio de 400
mW.