Renaşterea marcheaza trecerea din Evul Mediu in Epoca Moderna reprezentand perioada

schimbărilor culturale ce au avut loc în secolele al XV – lea şi al XVI – lea în Italia, deoarece a
aparut in Florenta, şi care au influenţat, în final, cea mai mare parte a Europei. Ea a dus la o
schimbare a valorilor umane – un avânt de energie şi de încredere în potenţialul uman – care a
avut numeroase consecinţe. Printre cele mai spectaculoase consecinţe se pot enumera înflorirea
artelor şi noua viziune asupra rolului artelor şi a artiştilor în viaţa societăţii. Tot ca si schimbari
in societate, se observa dezvoltarea burgheziei, emanciparea ţărănimii, in timp ce nobilimea
pierde treptat puterea economică.

Pe langa schimbarile gandirii social politice si filosofice, Renasterea a avut o mare influenta
asupra tuturor artelor fiind o perioadă de înflorire. Purtătorii noii culturi şi ideologii, ei,
umaniştii, au considerat epoca lor o epocă de „renaştere” spirituală, întemeiată pe reînvierea
culturii antice greco-romane, după o lungă perioadă de întuneric şi de decădere. Umaniştii au
creat o cultură nouă, profană, în centrul căreia se afla omul, astfel Individualismul este cea
dintâi trăsătură a artelor în Renaştere.

Sculptura se desprinde de arhitectura si devine o arta independenta, care valorifica in creatiile

sale omul liber si cutezator.  Sculptura  reprezeinta la rândul ei trupul uman ca mesager al
creaţiei divine; cea italiană, devenită orientată spre celebrarea trupului uman, a fost
reprezentată de sculptorii Donatello, Lorenzo Ghiberti, Michelangelo si altii.

Literatura Renaşterii a pus bazele creaţiei literare europene moderne. Apare primul roman al
literaturii moderne, in Spania, datorita lui Cervantes cu „Don Quijote”, , iar in Anglia,
Renaşterea este dominată de personalitatea lui Shakespeare, a cărui operă oglindeşte dramatic
atât declinul societăţii medievale cât şi inceputul societăţii moderne. 

Pictura renascentista aduce perfectionarea tehnicii in ulei deschizand artistilor posibilitati

nelimitate de a reda idealurile umane ale epocii. In locul figurilor sobre, infatisate in
imbracaminte lunga, care ascunde corpul, se afirma acum preocuparea pentru redarea unui om
armonios. Apogeul Renaşterii in aceasta arta este atins in sec. 16 în operele lui Leonardo da
Vinci, Rafael Sanzio, Michelangelo Buonarotti.

Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de
bancheri si de negustori care traiau într-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica
orasul si numele familiei, de asemenea au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detalii
decorative, în culori stralucitoare. Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost
Sandro Botticelli (1445 -1510). Cele mai cunoscute lucrari ale sale, Primavera si Nasterea Zeitei
Venus sunt lucrari reprezentative pentru un alt ideal al Renasterii - pasiunea pentru mitologia
clasica.

Genii supreme -Tot în perioada renasterii a aparut si convingerea ca artistul este o persoana
speciala, mai degraba, decât un simplu meserias. Mari artisti, erau considerati Leonardo da Vinci,
Michelangelo Buonarotti sau Rafael. Michelangelo Buonarotti (1475 - 1564) era florentin. El era
un sculptor si pictor si a petrecut patru ani din viata pictând tavanul Capelei Sixtine, o
capodopera reprezentând scene biblice, începând cu Creatia. Rafael (1483 - 1520) a fost cel mai
pur dintre clasici, creând adevarate capodopere ale armoniei intrucat picturile sale care o
ilustreaza pe Madona, umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia unui nou
stil în pictura.

Școala din Atena este o frescă a pictata între 1509 și 1511 în Palatul Apostolic din Vatican. Stanza della Segnatura a fost
prima dintre camerele care au fost decorate, iar Școala din Atena, reprezentând Filozofia, a fost probabil a treia pictură
terminată din această încăpere, după Disputa del Sacramento (ce reprezintă Teologia) de pe peretele opus, și Parnasul (ce
reprezintă Literatura).

Ea descrie zeița Venus venind la țărm după nașterea ei, când a ieșit din mare.

Cu excepţia Italiei şi a Germaniei, în care fărâmiţarea politică s-a menţinut multă vreme, se
formează statele centralizate în jurul monarhiei (Franţa, Spania, Anglia), care încurajează
expansiunea comercială si sprijină industria. În epoca Renaşterii au loc marile descoperiri
geografice (călătoriile lui Vasco da Gama, Cristofor Columb, Fernando de Magellan ş.a.), care au
depasit limitele vechii lumi cunoscute, punând bazele comerţului mondial şi grăbind, prin
exploatarea noilor teritorii cucerite, procesul acumulării capitalului, ceea ce a dus la aparitia
capitalismului ca sistem economic.

Învăţaţii Renaşterii au făcut elogiul culturii, al studiilor umaniste ca mijloc de înnobilare şi de

desăvârşire a omului, au formulat idealul unei dezvoltări multilaterale a personalităţii, a omului
universal. Umaniştii Renaşterii au dezvoltat o nouă concepţie despre om, promovând ideea
demnităţii omului ca fiinţă liberă, autonomă, creatoare.

În muzică, Renaşterea începe în sec. 14, prelungindu-se până spre sfârşitul sec. 16. Influenţa
Renaşterii se manifestă pentru prima oară în Italia, în „Ars nova florentina”, în care stilul
polifonic devine caracteristic şi pentru lucrările laice, iar muzica, emancipându-se de
comandamentele ecleziastice, devine expresia sentimentelor laice. Fr. Landino, Ghirardello

În Ţările Române, Renaşterea s-a manifestat prin umanismul transilvănean (sec. 15-16), iar mai
târziu în Moldova şi în Țara Românească, prin marii cărturari din sec. 17 şi începutul sec. 18,
umanismul românesc având trăsături specifice, generate de caracterul său mediat şi tardiv.
Caracteristic stilului Renaşterii este capela Lazoi a catedralei Sf. Mihail din Alba Iulia dar si
casa Wolphard din Cluj.

Shakespeare, miguel de cervantes, giovanni boccaccio, dante alighieri, galileo galilei