Sunteți pe pagina 1din 11

Situație problematizată nr.

1
La Centrul de Sănătate Publică s-a adresat o companie de construcție pentu a efectua un control
sanitaro – microbiologic al solului cu scopul obținerii autorizației pentru construcția unui bloc locativ. La
fața locului au fost medicul igienist epidemiolog și asistent medical în diagnostic de laborator, au colectat
probe de sol. În decurs de 5 zile a fost eliberat certificatul necesar ce permitea construcția blocului locativ pe
terenul vizat.
1. Expuneți tehnica de recoltare a probelor de sol.
Dotarea minioficiului:

Lingurita sau spatula metalica sterila,borcane de sticla cu dop etans si pungi de polietelena.

Algoritmul de recoltare:

Se ia tot teritoriul si se imparteste in cadrane,cadranele trebuie sa fie 100x100 cadrane.Cadranele de


recoltare se aleg doar acolo unde este surse de poluare .Se colecteaza 1kg de sol din punctul cel mai
poluat si 1 kg din cel mai curat si se face diferenta.Se foloseste metoda plicului pe diagonala din 5
puncte.Trebuie sa luam in considerare si timpul de afara.Se va inlatura primele 2 cm si se v-a colecta
in borcan sau in pungi.Pamintul se da printr-o sita.

Etichetarea probei:

Proba insotita de o fisa in care este indicat ora ,data ,locul recoltarii,precipitatiile de afara,numele
celui care a colectat proba.

2. Enumerați indicatorii sanitari de poluare a solului.

Enterobacteriile,E.Coli,Shighella,Salmonella,Clostridium,Fungi,Oua de helminti.

3. Pregătiți diluțiile necesare din proba de sol pentru investigațiile microbiologice.


Luam eprubeta curate chimic ,ne trebuie proba trecuta prin sita 10 gr si se face prima dilutie ,se ia 10 g si se
pune in flacon cristale de sticla,apoi apa si se agita timp de 10 min.Cu o pipeta sterila se transfera 1 ml i alta
eprubeta si 9 ml de apa .Cu alta pipeta sterila se iau 1 ml din dilutie si 9 ml de apa.6 Dilutii ,3 sunt de control
si se insaminteaza pe mediul KITT-TAROZZI

Situație problematizată nr.2


În spitalul raional O. a fost efectuat controlul sanitar microbiologic planificat. În rezultat au fost
determinate calitatea sterilizării și dezinfecției, care depășeau normativele determinate de instrucțiunile și
standardele ISO în vigoare. Dintre personalul medical au fost depistați 2 purtători sănătoși de S.aureus.
1. Enumerați metodele de recoltare a probelor din cadrul controlului sterilizării și dezinfecției în
instituțiile medicale.
I.Recoltarea de pe suprafete.
II.Recoltarea de pe minile personalului medical.
III.Recoltarea aerului.
IV.Controlul sterilitatii obiectelor.
V.Controlul sterilizarii.
2. Dotați minioficiul pentru recoltarea lavajului de pe suprafețele de lucru și mâinile personalului
medical.

Pentru suprafete-Tamponul se umecteaza in 1ml apa pieptonata de 1%.Prelevarea probelor se


executa prin stergerea suprafetei de test,suprafata de 100cm2,trecind de 3 ori prin acelasi loc in
directii diferite,a 2 trecere perpendiculara pe prima ,iar a 3-a ,obliga pe primele 2.

MINIOFICIUL: (1)Tampon umectat,apa pieptonata 1%,tampon imersat in 1 ml de mediu de


transport,eprubeta,stativ,NaCl 0,9% tampon din plastic ,lemn steril. (2)Etichetarea+bulletin din locul
colectarii. (3)Temperatura aeruluișregimul de efectuare a sterilizarii ,a preparatelor dezinfectante.

3. Recoltați probe de aer din aulă.


Principii: TEHNICA SEDIMENTULUI KOCH

Se solicita laboratorului pregatirea placilor cu medii de cultura specifica determinarilor.In incaperile


de control se lasa descoperite cite 2 placi ,cu mediu pentru numar total de germini si cite 2 placi cu
mediu pentru drojdii si mucegaiuri ,timp de 10 min.Dupa 10 min ,placile se acopera cu capacele lor
si se transporta imediat la laborator.Nivelul mesei de operatii,mesei de nastere si omului.

Mediu de cultură

Pentru fungi-Mediul Saburo;lactoza


Geloza cu glucoza-Streptococii->37*C; incalzite prealabil.
Manit-Ceapman->Stafilococi

Rezultate estimate:

Se determina numarul de germini /m3 aer,numarul de mucegaiuri/m3.


Prezenta /absenta Staphilococilor hemolitici si a streptococilor.
Nr.germenilor obtinuti : Volumul camerei = nr.de germeni m3/aer.

Situaţie problematizată nr.4


La medicul infecționist s-a adresat o pacientă cu acuze de dereglări gastro-intestinale. În masele fecale
permanent a observat niște formațiuni albe plate, mobile. La diagnosticul de laborator a fost stabilit că
acestea erau niște proglote înguste, dar alungite, pe centru cu un canal uterin, care are 17-35 ramificații
laterale din fiecare parte.
1. Ce helmint suspectați?
Tenia saginata-tenia inarmata sau tenia boului.Persista la om provocind boala numita teaniaza,este
raspindita in tarile slab dezvoltate Asia ,sua .Paraziteaza intestinul subtire.O parte din oua se elimina
din mase fecale.

2. Ce metode de diagnostic sunt recomandate pentru a stabili diagnosticul?

Cea mai simpla metoda este anamneza despre eliminarea proglotelor si se observa i
La cei infectati si se face irigarea intestinului sau se depisteaza proglotele in fecale.Panglica de celofan
de care se lipesc oule.

3. Microscopiați preparatul și caracterizați proprietățile morfobiologice ale helminului vizualizat.


Morfologia:

Situație problematizată nr.5


În rezultatul dehelmintizării unui pacient, a fost eliminat un helmint de culoare albă cu lungimea de 2
metri. Corpul helmintului este segmentat, iar lungimea proglotelor este mai mare ca lățimea. Pe scolexul mic
se determină 4 ventuze și cârlige în două rânduri.
1. Ce fel de helmint a fost depistat?

TENIA SOLIUM-tenia porcului sau tenia inarmata.La om provoaca Teniaza –boala care se
caracterizeaza prin dereglari dispeptice si reactii toxico-alergice.

2. Care sunt gazdele helmintului din ciclul vital?

Gazda intermediară – porcul – se infestează mâncând hrană poluată cu fecale ale omului bolnav;
peste 2-2,5 luni în mușchi se dezvoltă finele, care amintesc finele teniei boului.
Omul se infestează la utilizarea în alimentație a cărnii crude sau insuficient prelucrată termic care
conține fine. În intestinul subțire scolexul se evaginează din fină și se fixează de peretele lui, peste 2
luni se formează viermele adult.

3. Microscopiați preparatul și caracterizați proprietățile morfobiologice ale helminului vizualizat.

Helmintul la exterior amintește tenia boului, dar e mai mic în dimensiuni (nu mai mare de 2- 3m);
scolexul (0,6- 2mm) de rând cu 4 ventuze mai are și 22-32 cârlige; proglotele mature conțin până la
50 000 ouă și nu sunt active (nu se mișcă).

Situaţie problematizată nr.6


În proba de mase fecale a unui copil de 4 ani au fost depistate ouă globuloase, cu dimensiunea de 0,04-
0,05 mm, de formă eliptică, transparente, incolore, înconjurate de două membrane. Spațiul dintre cele două
membrane este plin cu un material semisolid. Membrana internă are două proeminențe polare, fiecare
formând 4-8 filamente subțiri. Oncosfera (embrionul) este incoloră, ocupă partea medie a oului și este dotată
cu 3 perechi de cârlige.
1. Ce fel de helmint a fost depistat?

HIMINOLEPSIS NANA-agent patogen al helminolepidozei,boala se manifesta prin reactii toxice


,alergice si avitaminoze.

2. Care sunt gazdele helmintului din ciclul vital?

Este singurul helmint (cestod) dintre toti care paraziteaza omul care nu necesita gazda intermidiara.
Oul de Hyminolepsis nana ingerat de om,embrionul este eliberat in intestinul subtire si invadeaza
vilozitatiile folosinduse de cirlige.Se elimina prin mase fecale.

3. Examinați preparatul și caracterizați proprietățile morfobiologice ale helminului vizualizat.

Este mica ,are lungimea de 0,5-5cm ,scolexul piriform de 0,2-0,3 mm,este dotat cu 4 ventuze si trompa cu o
coronita cu cirlige.
Oul este globulos,cu dimensiunile 0,04-0,05 mm,forma eliptica,transparenta,incolora,inconjurat cu 2
membrane si este plin cu material semisolid. Membrana internă are două proeminențe polare, fiecare
formând 4-8 filamente subțiri. Oncosfera (embrionul) este incoloră, ocupă partea medie a oului și este dotată
cu 3 perechi de cârlige.

Situație problematizată nr.7


Bolnava L., 30 ani s-a adresat cu acuze de slăbiciune generală, temperatură 38ºC, transpirații
nocturne, pierderi ponderale, tuse persistente, diaree și ganglioni limfatici măriți. Diagnosticul prezumtiv:
HIV infecția.
1. Enumerați metodele de investigație în HIV infecție.
 Teste indirecte de depistare:
- Teste ELISA de depistare a Ac (după 22 zile de la contagiu)
- Teste combinate Ag - Ac (detectarea Ag p24 şi Ac anti-p24 prin tehnici ELISA)
- Teste rapide (RA cu particule de gelatină sensibilizate)
 Teste de confirmare: (în caz de reacţie pozitivă). Tehnica de referinţă – Western-blot
(separarea el- for. a proteinelor virale, transferarea lor pe o bandă de nitroceluloză, tratarea
cu serul cercetat, apoi efectuarea RIE). Pot fi detectaţi Ac contra tuturor Ag.
 Teste directe: ELISA

2. Elaborați algoritmul de investigație pentru identificarea agentului patogen.


1 . Recoltarea anamnezei
2.Test rapid (ELISA).
3.Test de confirmare

3. Selectați necesarul pentru efectuarea testului expres pentru HIV-infecție.

Kitul include :Caseta de testare,pipeta ,servetele,bufer lichid,lancet.


Tehnica:
1.Deschideti pachetul cu testul si asezatil pe o suprafata curata si plana cu fata in sus.
2.Alegeti degetul pentru punctie,de obicei pe degetul inelar,sterge zona de punctie cu o serveta si lasatio sa
se usuce.
3.Foloseti lancetul pentru a strapunge degetul, stergeti virful degetului.
4. colectati singele intro pipeta.
Este indicat sa nu folositi chiar prima pic atura si sa nu puneti multa presiune pe deget
5. adauga cite 2-3 picaturi de singe in godeu apoi se pune 2 picaturi de sol. Buffer, daca nu utilizati singe
intreg si ser puteti sa nu adaugati sol. Buffer
Situaţie problematizată nr.8
În maternitate a fost internată o femeie, 32 ani, care a hotărât să nască încă un copil, necătând la
faptul că sarcina anterioară a fost nereuşită prin avort spontan cu fetus mort şi cu diverse malformaţii. În
perioada sarcinii anterioare femeia s-a îmbolnăvit de infecţia cu Cytomegalovirus (CMV). Sarcina prezentă
a decurs fără complicaţii şi s-a finalizat cu naşterea copilului cu masa 3500 g, fără manifestări de infecţie. La
mamă şi copil s-au detectat anticorpi specifici Ig G.

1. Determinaţi reperele taxonomice a CMV.


Familia herpesvirusuri, genul bethaherpesvirusuri,_
- Provoaca citomegalia, virionul are diametru de 150- 200 nm. Acoperite cu o capsida inchisa cu
o simetrie icosaiedrica. Capsida este formata din 162 capsomere, Se caracterizează prin creştere
lentă. Se multiplică în celulele epiteliale a glandelor salivare, amigdale, rinichi, limfocite. În
neuroni produc infecţie persistentă.

2. Caracterizaţi:
Răspândirea CMV în natură:

Organismul gazda este omul virusul se poate izola in cadrul aceluiasi focar infectios exemplu:
Partener sexual si se excreta cu saliva, sperma, secretii cervico vaginale, materiale fecale.

Sursele şi căile de transmitere: CMV


Omul bolnav sau purtator
Calea de transmitere
-verticala si orizontala
- infectarea perinatala in timpul nasterii cu fluidele mamei

Riscurile pentru copil: CMV

Forma simptomatica rara dar foarte severa(prematuritate.hapatosplenomegalia, afectarea sistemului


nervos central- hidrocefalia , convulsii , paralizii; dereglarea la nivelul creierului, in perioada de
gestatie se pot dezvolta avorturile spontane, si tesuturilr se dezvolta cu anomalii,

3. Expuneţi metodele de diagnostic de laborator a cytomegaliei.

Materiale biologice pentru recoltare: singe , urina , saliva- efecturea test PCR, sau LCR, teste
imunologice IgM IgG pentru mama

Situaţie problematizată nr.9


La medicul ginecolog s-a adresat o femeie însărcinată cu termenul 11-12 săptămâni. Ea lucrează
profesor de clasele primare. În ultima săptămână trei copii din clasă s-au îmbolnăvit de rujeolă. Femeia este
îngrijorată în privinţa viitorului copil.
1. Determinaţi reperele taxonomice a virusului rujeolic.

Gen Morbilivirus, Familia Paramixoviridae, contine ARN. Dimensiunile virusului sînt de 120—250
nm. Nucleocapsida comportă simetrie helicoidală. Virionul are caractere hemaglutinante, nu conţine
neuraminidază. Printre tulpinile virusului rujeolos au fost - detectate antigene ale membranei externe
(antigen V), hemaglutinină, proteină de membrană. Cele mai înalte facultăţi imunogene le are
hemaglutinina.

2. Enumeraţi metodele de diagnostic de laborator al rujeolei.

Pentru diagnosticul rapid se urmăreşte antigenul viral în celulele epidermice la analiza


raclatului din erupţii prin metoda imunofluorescentă.
Este oportun examenul rinocitologic prin metoda de microscopie luminescentă a frotiurilor-
amprente de pe mucoasa nazală, prin care se pune în evidenţă celulele gingante multinucleate de
formă ovală sau neregulată, caracteristice rujeolei, mai ales în perioada prodromală a bolii.
RIF – detectarea Ag specific
Anticorpii contra virusului rujeolos pot fi detectaţi prin RN a efectului citopat în culturile
tisulare, precum şi în RFC, RIHA.

3. Selectați prelevate necesare pentru diagnosticul și profilaxia rujeolei.

Prelevatele patologice de examinat sunt: lichidul de spălătură şi exsudatul nazofaringian,


sângele raclat din elementele eruptive cutanate.

Profilaxia specifica: se face cu vaccinul ROR la 12 luni , la 6-7 ani si la 15-16 ani 0;5 ml
Profilaxia nespecifica: depistarea activa si precoce a bolnavului , izolarea pacientului in spital timp
de 5 zile, declararea cazurilor la CSP, izolarea contactantilor dtimp de 21 de zile

Recomandări
-Respectarea igienei,sa se evite contactul cu bolnavul,sa se efectuieze vaccinurile la timp.

Situaţie problematizată nr.10


La medicul ginecolog s-a adresat o femeie însărcinată cu termenul 8-9 săptămîni cu acuze de erupţii
în regiunea pelviană, pe pielea şi mucoasele genitale. Erupţiile au caracter vezicular eroziv. Bolnava a
semnalat o majorare de temperatură, dureri, prurit, arsuri în regiunea afectată. Anterior astfel de simptome
femeia nu a semnalat.
1. Determinaţi reperele taxonomice a virusului herpetic.

Familia Herpesviridae include trei subfamilii, ce se deosebesc după structura genomului,


tropism cellular, citopatologie şi localizarea infecţiei latente:
- Alphaherpesvirinae - HSV-1, HSV-2, VZV. Se caracterizează prin creştere rapidă. Se multiplică
în celulele epiteliale,avînd acţiune citolitică. În neuroni produc infecţie persistentă.
- Betaherpesvirinae – CMV, HHV-6, HHV-7. v
- Gammaherpesvirinae – EBV. Cresc în celulele limfoblaste, au acţiune limfoproliferativă.
Produc infecţie latentă în ţesutul limfoid, limfocite, celulele epiteliale a cavităţii bucale şi
faringelui, glande salivare.

2. Enumeraţi metodele de diagnostic de laborator a infecţiilor herpetice.


Tehnica PCR (tehnica de polimerizare in lanţ) este mult mai sensibilă şi utilă pentru
diagnosticarea infecţiilor HSV, ce determină afectare neuronală. ,

virusurile HSV pot fi identificate în culturi celulare specifice, iar antigenele şi materialul genetic
de origine virală, pot fi identificate în probele de grataj, prelevate de la nivelul leziunilor ulcerative;
indentificarea acestor virusuri în culturi, se realizează în maxim 4-5 zile, urmărindu-se efectele
citopacite pe care le determină asupra celulelor inoculate.

3. Selectați preparatele necesare pentru diagnosticul și profilaxia infecţiilor herpetice.

PRELEVATE: SINGE

Recomandări
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
Situaţie problematizată nr.11
În spitalul de boli infecţioase a fost internat bolnavul B., cu temperatura 38°C, greţuri, vomă. În
anamnestic: a suportat o transfuzie de sânge trei luni în urmă. La examenul obiectiv se determină icter al
sclerelor şi tegumentelor. Diagnosticul prezumptiv: hepatita virală B.
1. Determinaţi sursele şi căile de transmitere a infecţiei.

SURSA: omul bolnav de hepatita B.


CAI DE TRANSMITERE: Transmiterea se efectuiaza pe cale percutanata(prin transfuzii,prin utilizarea
seringelor contaminate,stomatologie,pirsing,tatuaj,manichiura).Pe cale sexuala si intrapartum,transplacentar

2. Ce metode de diagnostic veţi utiliza?

Se colecteaza singe venos si se transmite si se transmite la laboratorul imunologic pentru determinarea


Markerilor hepatici B-AgHBs,AgHBe,AgHBx.
O alta metoda pentru a depista este punctia hepatica.

3. Selectați recipientele necesare pentru recoltarea biosubstratelor în caz de suspecție la hepatita


virală B.

Eprubete cu anticoagulant,seringa ,garou,sistem de colectare,vata,alcool.Se colecteaza si se transmite


in laboratorul imunologica
Situaţie problematizată nr.12
La grădinița pentru copii cu vârsta fragedă au fost recoltate probe de mase fecale pentru examenul
coproparazitologic. Probele au fost aduse în laboratorul parazitologic din centrul raional. Medicul laborant a
hotărât să depisteze ouăle de helminți în masele fecale prin îmbogățirea lor prealabil.

1. Ce metode de îmbogățire a probei de mase fecale cunoașteți?

Metoda de îmbogăţire este bazată pe concentrarea în prealabil a ouălor de helminţi folosindu-se


în acest scop flotarea în soluţia saturată ori sedimentarea lor.
Metode de imbogatire: Fullenborn,Kalantarean

2. Interpretați tehnica cercetării microscopice prin metoda Fulleborn.

Principiu: în rezultatul diferenţei de greutate specifică a soluţiei flotante şi a ouălor de helminţi,


ultimele se ridică la suprafaţă, acumulându-se în pelicula superficială .
Reactivi: soluţie saturată (40%) de NaCl (400 g de NaCl la 1 l de apă). Pentru dizolvarea sării, soluţia se aduce
până la fierbere, apoi se răceşte şi se filtrează, păstrându-se într-un vas închis

Mersul cercetării: în borcănaşul pregătit în prealabil se toarnă o cantitate mică de soluţie


flotantă, apoi se întroduce proba de mase fecale (cca 5g) şi minuţios se amestecă cu un bastonaş de
lemn, adăugând treptat soluţia saturată până când aceasta va ocupa 3/4 din volumul borcănaşului.
Raportul cantitativ între masele facale, luate pentru examinare și soluţia saturată trebuie să fie nu
mai mic de 1 : 20. Particulele mari, de la suprafaţă, se înlătură cu o bucată de hârtie, apoi se adaugă
soluţie până la marginea de sus a vasului în aşa fel ca să se formeze un menisc concav, care se
acoperă cu o placă de sticlă curată şi degrasată şi se lasă 45 – 60 min. În cazul când între placa de
sticlă şi soluţie rămâne un spaţiu liber, placa şe mişcă puţin într-o parte şi prin orificiul format se
adaugă soluţie până când acest spaţiu va dispărea.
După expirarea timpului de flotare, placa se scoate de pe borcănaş şi
repede se întoarce în sus cu partea care a fost în contact cu pelicula
superficială a soluţiei.
Preparatul – peliculă pregătit se cercetează minuţios la microscop (ocularul x 7 sau x10, ob. x
8). Pentru prevenirea uscării preparatului şi formării cristalelor de sare, precum şi pentru iluminarea
mai bună a câmpului vizual, la peliculă se adaugă 2 – 3 picături soluţie de glicerină de 50%.
Din cauza greutăţii specifiсe relativ mici a soluţiei de sare, până la pelicula superficială nu se
ridică ouăle de trematode, majoritatea ouălor de cestode şi cele de ascaride nefecundate. Deaceia , la
folosirea metodei Fuleborn este strict necesar să se cerceteze paralel şi sedimentul. Pentru
aceasta, după examinarea peliculei superficiale, din borcănaş se varsă soluţia saturată iar din
precipitat cu pipeta Pasteur se iau 4-8 picături şi se pregătesc 2-4 frotiuri pe lame, care ulterior se
cercetează la microscop.
Montarea analizelor trebuie să se efectueze în dulapul cu aspiraţie. Borcănaşele se pun în cuve,
iar plăcile cu peliculele superficiale pe tava sau în cuve.

3. Determinați ouăle de helminți din preparatul mixt.


Situaţie problematizată nr.13
În secția de boli infecțioase a fost internat bolnavul X. cu suspecție de hepatită virală. Cu 6 luni în
urmă a suportat o apendectomie. Recent a observat că a survenit o stare de fatigabilitate, oboseală, greutate
în hipocondriu drept, a observat modificări în culoarea urinei și sclerele au căpătat o nuanță galbenă.
Analizele de laborator indică un titru înalt de AgHBc, AgHBs și AgHVD.

1. Ce patologie suspectați? Ce agenți patogeni sunt implicați?

Virusul hepatitei D(VHD) este un virus defect reprezentat de genul Deltavirus. Are formă sferică 35- 40 nm,
genomul ARN, la suprafaţa capsidei este o membrană HbsAg-ică, codificată de virusul hepatic B. Deosebim 3
genotipuri şi câteva subtipuri.

2. Caracterizați dinamica markerilor virali.


Antigenul HBs (Ag HBs):
Este antigenul de suprafaţă al virusului,
fiind markerul esenţial al infecţiei cu HBV;
Se găseşte în salivă, materiile fecale, bilă,
urină, sînge, în citoplasma celulelor hepatice
(hepatocite) infectate, uneori, fiind exprimat
chiar pe suprafaţa membranei celulare a
acestora;
Este primul antigen decelabil în sînge, cu
2-4 săptămîni înaintea creşterii
transaminazelor serice, persistenţa sa în ser
fiind între 4 -6 săptămîni;
Dispare din sînge după normalizarea
transaminazelor şi este primul semn de
evoluţie favorabilă a unei hepatite virale
acute cu virus B;
Indică o evoluţie spre cronicizare a
infecţiei în condiţiile în care rămîne
detectabil în ser mai mult de 6 luni;

Anticorpii anti-HBc totali (CORE):


Sunt anticorpi produşi de organismul uman împotriva antigenului HBc(Ag HBc) al
nucleocapsidei HBV. Ag HBc poate fi detectat doar în celulele hepatice prin metode
imunohistochimice, nu apare niciodată în sînge, dar, fiind foarte imunogen, declanşează o sinteză
precoce şi prelungită de anticorpi anti-HBc; Reprezintă cel mai bun marker al i8infecţiei cu HBV;
sunt produşi întotdeauna, indiferent de prezenţa sau absenţa simptomelor clinice ori a evoluţiei
acute sau cronice a infectiei cu HBV;
Pot fi singurii markeri detectabili în perioada cuprinsă între dispariţia Ag HBs şi apariţia
anticorpilor anti- HBs ("fereastra serologică”);
Persistă timp îndelungat dupa vindecarea hepatitei B acute, după dispariţia celorlalţi anticorpi
sau în cazul hepatitelor B cronice parţial oculte (fără Ag HBs detectabil);

Anticorpii anti-HBe:
Apar dupa anticorpii anti-HBc şi înaintea celor anti-HBs;
Sunt detectabili în ser dupa dispariţia Ag HBe, corespunzator încetarii replicarii
virale; Apariţia lor semnifică o evoluţie favorabilă spre vindecare a hepatitei B acute;
Alături de anticorpii anti-HBc sunt singurii markeri pozitivi pe parcursul „ferestrei serologice”
(după dispariţia Ag HBs şi înaintea apariţiei anticorpilor anti-HBs);
În hepatita cronică B netratată, seroconversia Ag HBe spre anticorpii anti-HBe nu semnifică
întotdeauna încetarea replicarii virale; în acest caz vorbim de apariţia unei mutaţii pre-C;
Apariţia lor alături de negativarea Ag HBe în cazul hepatitelor cronice aflate sub
tratament este un indicator de evoluţie favorabilă a bolii şi de reducere a riscului de recidivă;
Dubla pozitivitate sau dubla negativitate a Ag HBe şi a anticorpilor anti-HBe poate fi
întalnită pe parcursul evoluţiei hepatitelor cronice B tratate sau nu, în timpul seroconversiei Ag
HBe spre anticorpii anti-HBe sau în timpul reactivărilor virale;

3. Enumerați metodele de investigații recomandate pentru identificarea marcherilor virali.

Diagnosticul de laborator al infecţiei cu HBV se bazează pe depistarea antigenelor virale (antigen HBs,
antigen HBe), a ADN-ului viral şi a anticorpilor specifici (anticorpii anti-HBs, anti-HBe, anticorpii anti-HBc de
tip IgM si anti-HBc totali) în serul pacienților.

Situaţie problematizată nr.14


Pacienta P., 31 ani, s-a adresat l medic cu acuze de slăbiciune, cefalee, nausee, greutate în regiunea
epigastrică, vomă repetată, lipsa poftei de mâncare, febră 38ºC, urină hipercromă. Se consideră bolnavă de 4
zile. Din anamnestic, pacienta lucrează vânzătoare la piață agricolă, regulile igienice nu sunt respectate
întotdeauna, consumă fructe nespălate. Ultimele 6 luni intervenții chirurgicale nu a avut, vizite la stomatolog
și ginecolog nu a avut. Căsătorită, legături extraconjugale neagă. Hepatită în anamneză nu se semnalează.
1. Care sunt condițiile de infectare a pacientei?

Pacienta lucrează vânzătoare la piață agricolă, regulile igienice nu sunt respectate întotdeauna,
consumă fructe nespălate.

2. Ce prelevate patologice veți recolta?

3. Selectați necesarul pentru recoltarea biosubstratelor pentru confirmarea diagnosticului.


Situație problematizată nr.22
În India a venit un grup de medici sub egida OMS pentru identificarea bolnavilor cu poliomielită și
aplicarea vaccinării populației contra poliomielitei. Într-un cătun a fost adus un copil de 6 ani dintr-o familie
numeroasă, care s-a îmbolnăvit de 5 zile. Brusc s-a majorat temperatura corpului, slăbiciune acută, dureri
acute de cap, dureri în membre. La examenare: febră, simptome meningeale, piciorul drept este hipoton,
reflexele sunt abolite, talpa este suspendată. La puncția lombară lichidul cefalo-rahidian curgea sub presiune,
este majorată cantitatea de limfocite, bacterii nu au fost identificate. Diagnosticul preventiv: poliomielită,
forma paralitică.
1. Enumerați căile de infectare a copilului în cazul dat.

Acest virus se transmite de la om la om ,prin mecanismul de transmitere Fecal-oral,pec ale hidrica si


prin intermediul maselor fecale.

2. Expuneți algoritmul de investigație virusologică a poliomielitei.

Pentru diagnosticarea poliomelitei este nevoie de exudat rinofaringian ,analiza lichidului


cefalorahidian.

3. Selectați preparatele biologice pentru realizarea profilaxiei specifice a poliomielitei.

Cea mai buna modalitate de prevent este vaccinarea anti-polio VPO,este un vaccine omorat,cu administrarea
orala.Se efectuiaza 5 doze,la 2 -4-11 luni,6ani,8 ani. Respectarea igienei .Consumarea apelor controlate .

S-ar putea să vă placă și