Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Evoluția gândirii arheologice europene
Tema : Anticarismul în Epoca Luminilor
Masterand:
Gojnea Denisa
Anul I
ANTICARISMUL ÎN EPOCA LUMINILOR
anticarilor . Secolul al XVII -lea , a fost marcat de așa numitul” razboi al anticarilor cu
modernii ” ,apărut in mediile intelectuale , prefațând apropierea iluminismului . Anticarii au
fost dezinteresați de scrierea istorie , bazându-se mai degrabă pe conceptul de „fapt istoric ”
material component al istoriei ,capabil de a demonstra sau a susține informația scrisă. Deși
anticarii au înbogățit istoriografia prin aportul științific (anale .memorii , colecții ) , tirania
genurilor i-au păastrat în fara istoriilor 3. Iluminismul a produs mutații importante și în ceea
ce privește nașterea preistoriei ,pregăatind debutul său pe trei paliere intelectuale : filozofie,
etnografie si anticarism 4.
1
Pierre Chaunu , Civilizația Europei , 1989,, volumul I ,p.190
2
Ibidem ,p.253
3
Furet , 2002 .p.115-228
4
Mircea Anghelinu , Evoluța gândirii teoretice in arheologia din România .Concepte și modele aplicate în
Preistorie ,editura Cetatea de Scaun , p.60
5
Trigger , 1989,p.55
Abordând problema anticarismului în Epoca Luminilor , putem afirma că, alături de
progresle științelor naturale sau filozofice , acesta a intrat într-o nouă fază evloutivă. În
această etapă , anticari de origine franceză , precum , Montrancon , A. Aussy sau marchizul
Caylas , încep să realizeze primele săpături arheologice 6.
Membrii Societății Regale din Londra (întemeiată de către regele Carol al-Iilea ) au început
sa studieze amănunțit monumente și artefacte in afara textelor scrise 7. În acest context,
am putea aminti și activitatea lui Winkelmann , cel care definea arta greaca drept un tipar al
frumuseții ideale , în contrast cu anticarii anteriori , care vizau doar interpretarea si
inserierea artefactelor descoperite .8
Se poate afirma ca , artiștii veacului iluminist s-au aplecat cu precădere către operele lui
Winkelmann și Mengs ,dar și câtre arhitectura și sculptura antică greacă . In arhitectura
romană s-au reîntors la Momtegna , Rafael sau Correggio , facănd apel la natură , la ideal , la
trecutul istoric .9
În ceea ce privește conștiința istorică , în pofida izbucnirii valului revoluționar din Franța în
anul 1789 , prezervarea documentelor și a capodoperelor trecutului devine tot mai
importantă. Guvernul republican a reluat un proiect al Vechiului Regim prin care muzeul
Louvru a găzduit tablourile fostelor colecții regale. Mai mult decât atât , Alexander Lenoir ,
înfințează un Muzeu al monumentelor franceze în care colecționează vestigii ale castelelor
sau bisericilor aflate în ruină 10. Obiectivul lui Lenoir era acela de a aduce în prim-plan
cunoașterea trecutului istoric prin intermediul artefactelor și vestigiilor din vremurile de
6
Op cit.
7
B.G. Trigger, op. cit. p.62-65
8
Mircea Anghelinu , op.cit.
9
Jean Starobinski , 1789 emblemele rațiunii , p.93. editura Meridiane
10
Ibidem p. 191 .
glorie ale Franței , precum și glorificarea și admirația pentru marile personalități ale istoriei
franceze.
Anticarismul are o lungă istorie , în timp ce, arheologia este o ramură științifică tânără care a
dezavuat colectarea anticaristică și i-a substituit niște obiective de cunoaștere diferite . După
cum prea bine cunoaștem , anticarismul există și astăzi , ca și obiceiul jefuirii siturilor
arheologice . Deosebirea dintre anticarul de azi și arheolog este esențială deoarece
arheologul nu caută ăn colecțiile sale ,nici plăcerea estetică, nici clitaea nici exeplaritatea .
În direcția aceasta, sunt evocatoare , cîteva observații ale eminentului istoric ,Paul Veyne :
„Un arheolog , cunostință de-a mea,pasionat de meseria lui și istoric priceput se uita la tine
cu mila daca il feliciti ca a găsit intr-o sapatura o sculptura care nu este rea ; refuză să
exploreze siturile vestite si susține că din săpăturile sale dintr-o groapa de gunoaie ,se invață
mai multe ; dorește sa nu gasească vreodata vreo Venus din Milo ,deoarece ,spune el,ea nu
ar aduce nimic cu adevărat nou ,arta fiind o placere in afara muncii ’’. 12
BIBLIOGRAFIE
11
Mircea Anghelinu , Evoluția gândirii teoretice în arheologia din România
12
Veyne , Cum se scrie istoria , ed Meridiane 1998,p.66 ;
ANGHELINU MIRCEA ,Evolutia gandirii teoretice in arheologia din Romania .
Concepte si metode aplicate in preistorie , editura Cetatea de Scaun,Targoviste,
2014 ;
BRUCE .C. TRIGGER , A history of archaeological tought ,Cambridge University
Press ;
CHAUNU PIERRE , Civilizatia Europei in secolul luminilor , ed. Meridiane ,1986
FURET F, Archaelolgy ,vol 2., bucuresti 1990;
STAROBINSKI JEAN, 1789 emblemele rațiunii, ed. Meridiane , București 1990
VEYNE PAUL , Cum se scrie istoria , ed. Meridiane ,1998 ;