Sunteți pe pagina 1din 115

Optica II

(Optica ondulatorie)

Lector Dr. Iulian Ionita


Bibliografie
1. Ioan Iovit Popescu- Optica, Ed. UB, 1988
2. D. Halliday, R. Resnick – Fizica vol. 2, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc. 1975
3. G.G. Bratescu – Optica, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc, 1982
4. M. Born, E. Wolf – Principles of Optics, Pergamon Press, Oxford, 1981
5. I. Iova – Elemente de optica aplicata – Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Buc.,
1977
6. R. Titeica, Iovit Popescu – Fizica Generala, Ed. Tehnica, Buc, 1973
7. G.R. Fowles - Introduction in modern Optics, 1989
8. E. Hecht – Optics
9. F. L. Pedrotti, L. S. Pedrotti - Introduction to Optics, Prentice Hall, 1993
10. M. Giurgea, L. Nasta – Optica, Ed. Academiei,
11. R. Trebino - Optics Lectures, (http://www.physics.gatech.edu/gcuo/lectures/index.html)
Criterii pentru obtinerea creditelor
Rezolvarea temelor 15%
Activitate de laborator 20%
Partial I 20%, termen: sfarsitul interferentei
Partial II 20%, termen: sfarsitul difractiei
Final 25%
Prezenta este cruciala. Daca participi la toate
cursurile si iti rezolvi temele vei obtine 10 sau
9, in general.
Daca doresti poti opta pentru prezentarea publica a
unui referat pe un topic avansat pentru extra-
credit.
Topicuri
Introducere in optica, spectrul EM, generarea luminii
Natura fotonica sau ondulatorie a luminii
Unde optice
Interferenta si interferometrie
Difractie I: difractie Fraunhofer
Difractie II: difractie Fresnel
Coerenta
Polarizarea
Spectrul electromagnetic
Cunostinte necesare
Absolut necesare
Functiile Trigonometrice
Cunostinte necesare
Cunostinte necesare
Cunostinte necesare

Perioada, T, este intervalul de timp dintre doua puncte de maxim ale functiei.
Amplitudinea, A, este distanta dintre punctul de mijloc si punctul cel mai de sus al functiei.
Faza este marimea deplasarii pe orizontala a functiei fata de pozitia initiala.
Aceste functii periodice pot fi scrise sub forma de sin sau cos.
Cunostinte necesare

Forma generala a functiei


sin este:
y = A*sin(Bx + C) + D
Natura luminii

Sir Isaac Newton,


(January 4, 1643 - March 31, 1727 )
Natura luminii

Sir Isaac Newton,


(January 4, 1643 - March 31, 1727 )

1704 first edition


Natura luminii
“Rays of light are very small bodies emitted
from shining substances.”

“law of linear propagation” (mediu omogen)

- Reflexie
- refractie
- umbre

Sir Isaac Newton


Natura luminii

By 1678 Huygens had returned to Paris. In that


year his Traité de la lumiere appeared, in it
Huygens argued in favour of a
wave theory of light
Light is a wave motion

Christiaan Huygens (1629-1695)


Principiul lui Huygens

Huygens a afirmat ca o sfera de lumina in expansiune se comporta ca si cum


fiecare punct al frontului de unda ar fi o sursa noua de radiatie de
aceeasi frecventa si faza.
Principiul lui Huygens pentru:
Unda plana (sus)
Unda sferica (jos)
Principiul lui Huygens

-Reflexie
- refractie
- interferenta
- difractie
- polarizare
Natura Electromagnetica a
Luminii
El a afirmat ca (1864) : "We have strong
reason to conclude that light itself -
including radiant heat and other
radiation, if any - is an electromagnetic
disturbance in the form of waves
propagated through the electro-
magnetic field according to electro-
magnetic laws."

James Clerk Maxwell (1831 - 1879)


Teoria Cuantica a Luminii

Fondatorul teoriei cuantice

Fotoni

Max Karl Ernst Ludwig Planck


(April 23, 1858 – October 4, 1947)
Optica:
- Optica Geometrica
- Optica Ondulatorie
- Optica Electromagnetica
- Fotonica
- Optica Cuantica
- Optica Ne-lineara
C2. Oscilatii si unde

1. Oscilatie armonica

2. Marimi caracteristice

3. Reprezentari ale oscilatiei armonice


C2. Oscilatii si unde
1. Marimi caracteristice:

1.1. Amplitudine- A…
1.2. Frecventa- ν…
1.3. Viteza unghiulara- ω
1.4. Perioada- T
1.5. Faza- φ

T  2

  2
C2. Oscilatii si unde
Miscarea oscilatorie este proiectia unei miscari circulare!
C2. Oscilatii si unde

Reprezentari ale oscilatiei armonice

1. 2. 3. 4.
Reprezentarea Reprezentarea Reprezentarea Reprezentarea
fazoriala analitica reala grafica analitica
complexa
C2. Oscilatii si unde

Reprezentari ale oscilatiei armonice


1. Reprezentarea fazoriala

φ0 - faza initiala
y a
a
ωt
φ0

Fazor: - Marime
- Faza initiala
C2. Oscilatii si unde

Reprezentari ale oscilatiei armonice


2. Reprezentarea analitica reala
2
y(( tr))  a sint  0    2 
T

t  0 

0 

t 0 T/12 T/8 T/6 T/4 T/2 3T/4 T


t 0 π/6 π/4 π/3 π/2 π 3π/2 2π
sin 0 0.5 0.7 0.86 1 0 -1 0
C2. Oscilatii si unde

Reprezentari ale oscilatiei armonice


3. Reprezentarea grafica
C2. Oscilatii si unde

Reprezentari ale oscilatiei armonice


4. Reprezentarea analitica complexa

z  a  i b z  r  a 2  b2
Im
z
b
Formula lui Euler
r
ei  cos   i  sin
φ
Re
a

y(( tr))  a cost  0 


y( t )  a  eit  
0

y(( ti ))  a sint  0 
C2. Oscilatii si unde

Compunerea a doua oscilatii armonice de aceeasi frecventa si


amplitudini egale

y( t )  y1( t )  y2( t )  a sint  01   a sint  02   A sint  0 

Compunerea fazoriala

y( t )  A sint  0 
y a
a
   φ02
A  2a cos 
 2  φ01

01  02
0 
2
C2. Oscilatii si unde

Compunerea a doua oscilatii armonice de aceeasi frecventa si


amplitudini egale
Compunerea analitica

y( t )  a sint  01   a sint  02  


    
y( t )  2a cos  sin t  01 02  
2  2 


Cazuri particulare: A= 2a, daca 0 oscilatii in faza
2
 
A= 0, daca  oscilatii in opozitie
2 2
C2. Oscilatii si unde
Unde armonice (monocromatice)

Unda…

S P

x  x
y( t )  a sint  yP( t )  a  sin  t   
 v

y( x ,t )  a  sint  kx  

Deosebirea intre ecuatia undei si ecuatia oscilatiei…


C2. Oscilatii si unde
Unde armonice (monocromatice)

In 3D cele mai simple unde sunt:


 
- Unda plana 
yP( t )  a  sin t  k  r 

a
- Unda sferica yP( t )   sint  kr 
r
C2. Oscilatii si unde
Interferenta undelor
Interferenta a doua unde monocromatice, de aceeasi amplitudine si de
frecvente egale

P Sursele sunt coerente…


r1
S1 Caz particular: Δφ=0…(in faza).
r
r2
S2 y1( r ,t )  a  sint  kr1 
1
yP( t )  y1( r ,t )  y2( r ,t )
y2( r ,t )  a  sint  kr2 
1 1

 kr 
yP( t )  2a cos   sint  kr 
 2 
C2. Oscilatii si unde
Interferenta undelor
Interferenta a doua unde monocromatice, de aceeasi amplitudine si de
frecvente egale

 kr 
yP( t )  2a cos   sint  kr 
 2 

Discutie: In optica ω = 1015 s-1 Miscarea de oscilatie nu poate fi urmarita!

Ochiul nu poate vedea decat intensitatea!!

 kr 
I  A2  4a 2 cos 2  
 2 
 r 
I  4a 2 cos 2  
  

Toti detectorii optici sunt patratici


(detecteaza doar intensitatea)!!
C2. Oscilatii si unde
Interferenta undelor
Interferenta a doua unde monocromatice, de aceeasi amplitudine si de
frecvente egale
 r 
I  4a 2 cos 2  
  

r
Cazuri particulare: IM=4a2=4I1 Daca  n  r  n

r  
Im=0 Daca  2n  1  r  2n  1
 2 2
C2. Oscilatii si unde
Interferenta undelor
Interferenta a doua unde monocromatice, de aceeasi amplitudine si de
frecvente egale
 r 
I  4a 2 cos 2  
  
r = r2 - r1 = ct hiperbola

S1

S2

Imaginea de interferenta este formata din hiperboloizi confocali cu focarele in S1 si S2!!!


C3. Interferenta undelor
Interferenta a doua unde sferice (de aceeasi frecventa)

y  y1  y2  ei t kr   ei t kr  


a a 1 2

r r
a

 eit eikr  eikr 
r
1 2
 S1

 r
r      
a  i t k
2
 2 cos k  e
r  2 
a2 r 2
S2
I  4 2 cos  k 
r  2 

Suprafetele de egala intensitate sunt hiperboloizi de rotatie : Δr = r2 - r1 = ct


hiperbola

r1  r2
Suprafetele de egala faza (fronturile undei rezultante) sunt elipsoizi r  ct
de rotatie cu focarele in surse 2
C3. Interferenta undelor
Interferenta a doua unde plane (de aceeasi frecventa)
 
y  y1  y2  ae

i t k r1
 
 
 aei t k r  2

     
k k   k k  k k  
i 1
r  i
2 1
r 2
i 1
r 
2

it
 ae e 2
e 2 e 2
 
 
 k   i t  k r  
 2a cos  r e 
 2 

2  k  
I  4a cos 
2
 r 
 2 
 
Suprafetele de egala intensitate sunt plane perpendiculare pe Δk k  r  ct

 
Suprafetele de egala faza (fronturile undei rezultante) sunt plane k  r  ct
perpendiculare pe k.
C3. Interferenta undelor
Interferenta a doua unde sferice (de aceeasi frecventa)

IM-4

S1 IM-3
IM-2
2  r 
2
a
I 4 cos k  IM-1
r 2
 2  IM0
IM1

IM2
S2
IM3
IM4

Suprafetele de egala intensitate sunt hiperboloizi de rotatie : Δr = r2 - r1 = ct


hiperbola

Pe ecran se obtin franje de interferenta (maxime)!


C3. Interferenta undelor

Diferenta de drum   r2  r1  l sin  l  tg  l  xP


D

 D
Pozitia maximelor: xP 
P l
r1
r xP  n  D
S1   n  2n  xP   max im
 2 l
l O
r2
 2n  1 2  D
S2   2n  1  xP   minim
 D 2 l

D
Distanta dintre doua maxime : i interfranja
l

2  lx 
I  4a cos  2

 D 
C3. Interferenta undelor
Interferenta a doua unde de amplitudini diferite
 
I  E1  E2  2 E1  E2 
2 2

I  I1  I 2  I12
I12 este termenul interferential (interference term):
I12  2 I1I 2 cos 

I MAX  I1  I 2  2 I1I 2

I min  I1  I 2  2 I1I 2

I max  I min
Visibility (contrast factor): V
I max  I min
C3. Interferenta undelor


Conditia de indepartare (distanta dintre surse):  
2
 x x 2 xl
 D l
l D  
Distanta dintre surse trebuie sa fie foarte mica!

COERENTA:
- Conditia necesara pentru producerea interferentei este existenta
unui defazaj constant intre cele doua unde.
Δφ= constant.
-Obtinerea a doua surse coerente:
- divizarea frontului de unda,
- divizarea amplitudinii.
C5. Dispozitive interferentiale

Obtinerea a doua surse coerente:


- divizarea frontului de unda,

- divizarea amplitudinii.
C5. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Dispozitivul lui Young, 1802 (franje nelocalizate)

S1
S’

S l O

O’

S2
D1 D

Dimensiuni tipice: fantele 0.1 mm, l = 1 mm, D = 1-2 m! i= ?


C5. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Dispozitivul lui Young (franje nelocalizate)

S1
S’
S l O

O’

S2
D1 D

xS' xO'
1  l  sin   l  tg  l   l  sin  l  tg  l
D1 D
 xO' 
D
 xS'
 total  1    2n  0  1    0  D1
2
Daca sursa se deplaseaza lateral fata de axa de simetrie, pozitia maximului
central se deplaseaza in sens opus!
C5. Dispozitive interferentiale
Dispozitivul lui Young (divizarea frontului de unda)

- Imaginea este foarte slaba si


greu de vazut.
- Franjele se pot observa cu lupa!

Pentru a avea franje nete trebuie ca


izvoarele de lumina sa fie cat mai
mici (punctiforme <<λ) =>
- Intensitati luminoase foarte mici.
Franjele: - paralele - Difractie!
- echidistante,
- nelocalizate Se face un compromis intre
vizibilitate si claritate utilizand
fante largi.
C5. Dispozitive interferentiale
Dispozitivul lui Young (divizarea frontului de unda)
Interferenta in lumina alba:

Alb de ordin superior


C5. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Biprisma Fresnel (franje nelocalizate)
S – sursa punctiforma


S1
S O
l

S2

S1 si S2 sunt surse virtuale! Prisma are un unghi foarte mic ~ 1 grad.


Deviatie minima:  = (n-1) => l = 2d(n-1)
C5. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Bilentila Billet (franje nelocalizate)

S1

S F1 F2 O
l
S2

x1 x2 D

S1 si S2 sunt surse reale!


C6. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Oglinzile Fresnel (franje nelocalizate)

S1

S2

S1 si S2 sunt surse virtuale! Oglinzile fac intre ele un unghi foarte mic ~ 1 grad.
C6. Dispozitive interferentiale
1. Divizarea frontului de unda
Oglinda Lloyd (franje nelocalizate)

O
l M
M’
S’
D

Ecran = M’ => O = maxim sau minin?


C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
S
 
   AB   BC    AD  
 2

D   2nd  cos r 
A C 2

d n
  2nd 
2
B 
  2nd  cos r   k => maxime
2
1. , d = ct r = variabil(i) franje de egala INCLINARE! (Haidinger)

2. , r = ct d= variabil franje de egala GROSIME!

3. d , r = ct  = variabil franje CANELATE!


C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame (pelicule dielectrice)
(franje localizate la infinit)

S  
   AB   BC    AD  
 2

  2nd  cos r 
2
D

A C   2nd 
2
d n Surse intinse

B
Toate razele incidente la acelasi unghi fata de
normala vor forma in planul focal al lentilei un….. CERC! (inel)
Imaginea de interferenta este formata din inele de egala INCLINARE! (Haidinger)
localizate la infinit.
C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame (pelicule dielectrice)
(franje localizate la infinit)

 
S2 S1    AB   BC    AD  
 2

  2ne  cos r 
2
D

A C   2ne 
2
e n Surse intinse

B
Toate razele incidente la acelasi unghi fata de
normala vor forma in planul focal al lentilei un….. CERC! (inel)
Imaginea de interferenta este formata din inele de egala INCLINARE! (Haidinger)
localizate la infinit.
C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame (pelicule dielectrice) 
  2nd  cos r  (franje localizate la infinit)   2nd 
2 2
Raza inelului de ordin k

rk  f  tgik  f  ik
 
In centru i=0 , r=0 =>  k  2nd   2k1 Inelul are ordinul maxim
1
2 2
 
Alt inel i , r =>  k  2d n2  sin2 ik   2k2
2
2 2
2
  
 k   k   2nd     2d n 2  sin2 ik    2k1  k2 
1 2
 2  2 2
2
2nd  k  2d n2  sin2 ik
n
4ndk  4d 2 sin2 ik r k  f k rk  k Inelele se indesesc
d spre margine
rk   rrosu  ralbastru
C6. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe lame
(pelicule dielectrice)
(franje localizate la infinit)
Inelele lui Haidinger

Imaginea este clara numai


daca lama are fete perfect
paralele.
Verificarea planeitatii!
C7. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Interferenta pe pana (pelicule dielectrice)
(franje de egala grosime, localizate)
 k  max im
 
S   2nd   
2   2 k  1  minim
2

  2n  xk 
2
 
2n  xk   k  i 
2 2n
n
 Surse intinse
xk Imaginea de interferenta este formata din
-franje paralele cu muchia penei,
- de aceeasi grosime (i= ct),
- localizate.
In varf ? Xk=0 =>  =…
C7. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Inelele lui Newton
(inele de egala grosime, localizate)

R 2  rk2  R  d k 2
S
rk2  2 R  d k

maxim   2d k   k rk  2k  1 R
2 2
 
R minim   2d k   2k  1 rk  kR
2 2
rk
dk Surse intinse
Imaginea de interferenta este formata din
-Inele concentrice,
- de aceeasi grosime ,
- localizate.
C7. Dispozitive interferentiale
2. Divizarea amplitudinii
Inelele lui Newton
(inele de egala grosime, localizate)

Inelele lui Newton


C7. Dispozitive interferentiale Albert Michelson 1881
rol important in dezvoltarea
Interferometrul Michelson fizicii moderne

M2

BS M1
S
C7. Dispozitive interferentiale Albert Michelson 1881
rol important in dezvoltarea
Interferometrul Michelson fizicii moderne

M2

BS M1
S
C7. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson

A) The Michelson interferometer. B) Equivalent optics for the Michelson interferometer.


C7. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson

 1
  2d    m    2d  m Conditia de
2  2 obtinere a
franjelor
intunecate

2d
mmax 

2d
Oglinda se misca m  m, d  

Daca oglinda se misca pe distanta de 0.73 mm se observa o deplasare cu 300 franje. Care este
lungimea de unda? Daca intr-un brat al interferometrului este plasata o lama subtire de sticla cu
n= 1.51 si grosime 0.005 mm cat este deplasarea sistemului de franje?
C7. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson
C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Michelson: determinarea “despicarii”
emisiei galbene a sodiului

 & ' Coincidenta in centru m  m' ' imagine clara (sharp)


Prima coincidenta m  m'  N  imagine clara
2d1 2d1
 N
 '
Deplasez oglinda cu Δd imagine uniforma
A doua coincidenta m  m' N  1 imagine clara
2d 2 2d 2
  N 1
 '
2
 
2d
C8. Dispozitive interferentiale
Aplicatii ale dispozitivelor
interferentiale
C8. Dispozitive interferentiale
C8. Dispozitive interferentiale
Relatiile lui Stokes (Interferenta multipla)

Coeficientul r  Er Coeficientul t  Et
de reflexie Ei de transmisie Ei
aer sticla sticla aer
ar a’r’ r  r'
tt' r 2  1
at a’t’
a a’
C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot
Diferenta de drum
dintre doua raze
reflectate succesiv:

  2nd
Diferenta de faza
dintre doua raze
reflectate succesiv:
2
  k

E1  rE0 eit
E2  tt' r' E0 ei t  

 
E3  tt' r' 3 E0 ei t 2 
C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot
Suma a N raze reflectate:

 

ER  rE0eit   tt' r'  2 N 3
E0 eit  N 1 
N 2

it   2 N 3 i  N 1 
ER  E0e r   tt' r' e 
 N 2 

it   2 N  4  i  N  2  
ER  E0e r  tt' r' e
i
 r' e 
 N 2 
1
x  r' e
2 i
  1  x  x  x  ...  1  x2 3


ER  E0eit r 
tt' r' e i 
 it 
r 
1  r 2
re  i 
 
2  i  2 i 
E R E0 e
 1  r' e   1 r e 
C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot
Suma a N raze reflectate:


ER  E0eit r 
1  r 2
re 
 i  
ER  E0eit 
r 1  ei 

2 i  2 i 
 1 r e  1  r e 

   
Intensitatea:
 it i   it i 
2 e 1  e e 1  e
I R  ER  ER E*R  E02 r 2  2 i   2 i 
 1 r e  1 r e 

 2r 2 1  cos   
IR  
1  r  2r cos  
4 2  Ii 
IT  
1 r 
2 2


 Ii
1  r  2r cos  
4 2
C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot
 2r 2 1  cos   
IR    Ii
1  r  2r cos  
4 2

Intensitatea reflectata este minima: cos   1


  2m    2nd cos  m
Intensitatea transmisa este maxima: IT=Ii

E2
Sticla n=1.5 => r = 0.04 1 r2 1 Interferenta a doua fascicule
E1 cazul lamei

Interferometrul Fabry-Perot: imaginea de interferenta este formata din inele


C8. Dispozitive interferentiale
Interferometrul Fabry-Perot

Interferometrul Fabry-Perot: imaginea de interferenta este formata din inele



IT  

1 r 2 2
 
 Ii
1  r  2r cos  
4 2

r=0.95


R
 min

 
r=0.5 R   m F
2
4r 2
F

1 r 2 2

coeficientul de finete
C9. Difractia luminii

Francesco Grimaldi (sec. XVII): “devierea luminii de la propagarea rectilinie”=


diffractio .
Conditie de observare: sursa puternica de lumina.
Principiul Huygens: nu poate explica difractia. De ce? Propagarea luminii se face doar
prin construirea infasuratorii undelor secundare emise de fiecare punct de pe frontul
de unda. Nu tine cont de lungimea de unda! “In spatele copacilor este umbra dar
sunetele se aud!”
Principiul Huygens-Fresnel: orice punct neobturat al frontului de unda este sursa
de unde sferice secundare (wavelets = ondulete) cu aceeasi fecventa ca unda
primara. Amplitudinea campului in orice punct este superpozitia tuturor acestor
ondulete (luam in considerare amplitudinile si fazele lor). Deci propagarea luminii
este rezultatul interferentei undelor secundare!
C9. Difractia luminii

Difractia razelor X la trecerea printr-o foita de Difractia electronilor la trecerea prin aceeasi
aluminiu policristalin foita de aluminiu
C9. Difractia luminii

Difractia Fraunhofer si difractia Fresnel

S S P

Difractie Fraunhofer – se poate neglija curbura frontului de unda, unde plane


(far-field diffraction)

S S P Difractie Fresnel – nu se poate neglija curbura


frontului de unda (near-field diffraction)

Cum se realizeaza practic difractia Fraunhofer?


C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer
C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

In P campul rezultant se
determina prin aplicarea
S principiului superpozitiei!
+a
dx P
+x x
q q
O C Q

-a
+f

a
i t  x  
Elongatia rezultanta in P: yx ,t   A  e dx
a

Diferenta de drum dintre x 2 x


  x q  x Diferenta de faza:   x  Bx
raza centrala si raza din x: f  f
C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

a
Elongatia rezultanta in P: yx ,t   A  ei t  Bx dx 
a

a a
 Ae it iBx it
dx  Ae
1 iBx it e iBa  e iBa e iBa
 e iBa
e  iB
e  Ae  Aei t

a a  iB iB
2i sin Ba
 Aeit  2 Aa eit sin Ba
iB Ba
 0c  2 
2 2

Iradianta rezultanta in P: I    ER  2 Aa e it sin Ba   sin Ba 
  I0   
 2   Ba   Ba 

sin 2 
I  I0  I 0 sin c 2 
2

2 x ka  ka 
 a x I  I 0 sin c 2  x  I  I 0 sin c 2 ka sin q 
 f f  f 
C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

Iradianta rezultanta in P:

 sin  
2
I  I0   
 

I = 0; β = π, 2π, 3π, 4π…


C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta  sin  
2
I  I0   
 

dI cos    sin 
I = maxim ?  0 tg   Ecuatie transcedentala
d  2

Primul maxim se produce la 1.43π


Al doilea maxim se produce la 2.46π
Al treilea maxim se produce la 3.47π
Cu cat β este mai mare cu atat
pozitiile maximelor se apropie de
asimptote: 1.5π, 2.5π, 3.5π …

TEMA: Care este raportul dintre


intensitatea maximului central si
intensitatea primului maxim
secundar?
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura rectangulara

1
b  sin    sin  
2 2   ka sin 
I  I0     2
      1
  kb sin q
2
a
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura rectangulara

Distributia de intensitate
intr-un plan perpendicular
pe axa optica a aperturii.
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura circulara

2
R  2 J1 r  
I  I 0   r  kR sin 
 r 

Discul Airy

Dimensiunea 3.832 1.22


sin q   q
discului Airy kR D
Raza unghiulara a primului
cerc intunecos (discul Airy)
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura circulara
Aplicatie: REZOLUTIA OPTICA – imaginea
unui punct aflat la distanta mare se
formeaza in planul focal al unei lentile si
este o figura de difractie Fraunhofer.
Imaginea unei surse extinse este o
superpozitie de discuri Airy. Rezolutia
depinde de marimea discurilor Airy.
Imaginile a doua puncte vecine pot fi
vazute separat daca maximul central al
uneia cade in locul primului minim al
celeilalte. D este diametrul lentilei.

Limita unghiulara a rezoluţiei


C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe doua fante

b Elongatia rezultanta in P:
θ
d d b d b
  2    2 
2 i  t  sin q  x  2 i  t  sin q  x 
 
yx ,t   A  e  dx  A  e  dx 
d b d b
 
2 2
2
 sin  
I  4I 0   cos 2 
   a≡d

1
  kb sin q
2
1 1 fanta
  kd sin q
2
Difractia moduleaza
imaginea de interferenta
2 fante
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie

b 1
θ
2
 sin    sin N 
2   kb sin q
d I  I0     2
    N sin   1
  kd sin q
2
N – numarul total de fante, d – distanta dintre doua fante

Maximele principale: γ = nπ, n = 0, 1, 2, …

1 2
d sin q  n  d sin q  n Formula fundamentala a retelei
2  de difractie
3 5 7 9
Maximele secundare:  , , , ...
2N 2N 2N 2N
 2 3 4
Minime:  , , , ...
N N N N
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie
C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie

Difracţia Fraunhofer pe N fante


(d = 4b, N = 6)
C11. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Difractia Fresnel – sursa de lumina si ecranul de observatie sunt apropiate de


apertura, astfel incat trebuie sa se tina cont de curbura frontului de unda.

1. Distantele r si r’ sunt de acelasi


ordin de marime cu dimensiunea
aperturii! Se va tine cont de variatia
lor.

da
r’ r
O P
S

2. Trebuie facuta o corectie din cauza


factorului de inclinare.
C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Folosind principiul Huygens-Fresnel amplitudinea campului electric este o


superpozitie a tuturor onduletelor din frontul de unda care trece prin apertura.
Fiecare onduleta (UNDA SFERICA!) provine dintr-o arie elementara da

 dE 
dEP   0 eikr
 r 
dE0  EO da

E 
da EO   S eikr'
 r' 
r’
O r P E  ik r  r' 
S dEP   S e da
 rr' 
 1  ik r  r' 
E P  ES   rr' e da
Ap
Se aplica corectia de faza (900) si corectia de inclinare
ik r  r' 
 ikES  1  cos q  e
EP    2  rr' da
2 Ap

Teorema difractiei Fresnel-Kirchhoff


C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel

Criteriul pentru difractia Fresnel

r2  r 2 
2 2 
  h'  r'  r  h' r' 1  2  h' r' 1  2 
r'  2r' 

r2
 
2h'
r’ Analog pentru partea dreapta

r r2
 
S 2h
h’ 
Criteriul pentru difractia Fresnel:

11 1  2
  r  
2  h h' 
C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

Zonele Fresnel: (r+r’) difera cu λ/2 intre doua cercuri adiacente.

11 1 
r  r'  h  h'     r 2
2  h h' 
1
1 1  hh'
L   
 h h'  h  h'
r r Razele zonelor Fresnel.
r’ 
r  r' 0  h  h' 

1 2
S
P r  r' 1  h  h'  r1   r1  L
2L 
h’ h
r  r' 1  r  r' 0   
2 

r 2  2L r n  nL
Suprafetele zonelor Fresnel: S  rn21  rn2  L  ct

Numarul zonelor Fresnel:


r n2 r n2  1
1
n    
L   h h' 
C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara
r n2 r n2  1 1  D 2  1 1 
n       
L   h h'    h h' 
O1: Sursa este fixa h’ = ct => n = f(h) numarul zonelor Fresnel depinde de pozitia
r punctului de observatie. P este departe => sunt putine zone.
Intre zone este o diferenta de faza de π (180°).
a1
A  a1  a2  a3  a4  a5  ....
a2
O2: Daca apertura contine exact n zone: a3
A ≈ 0 daca n este par; a4
A ≈ a1 daca n este impar. a5
a6
O3: cand nu exista apertura n -> ∞ an a7
scade lent datorita factorului de inclinare: a8
a9
1 1 1  1 1 
A  a1   a1  a2  a3    a3  a4  a5 .... 
2 2 2  2 2 
Diagrama fazoriala a
1 zonelor Fresnel
 a1
2
O4: In cazul unui obstacol circular zonele Fresnel incep de la marginea obstacolului 1
in centrul umbrei apare un spot luminos cu aceeasi intensitate ca in lipsa A  a1
obiectului!
2
C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

2r0 = 10 mm 12 m 15 m 18 m
C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

20 m 25 m 30 m
C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Imaginea franjelor de difractie pe marginea unui ecran

a) Spirala Cornu pentru un plan semi-infinit b) Distributia iradiantei


C13. Polarizarea luminii
Polarizarea liniara

Lumina este o unda transversala. Campul electric si campul magnetic vibreaza


perpendicular pe directia de propagare.
Lumina naturala este nepolarizata. Lumina nepolarizata este un amestec de
componente polarizate liniar in toate directiile posibile!

z
C13. Polarizarea luminii
Suprapunerea a doua unde polarizate liniar , in faza

Doua unde polarizate liniar in faza se aduna si dau tot o unda polarizata liniar
cu planul de polarizare diferit.
Orice unda polarizata liniar poate fi vazuta ca suma a doua unde polarizate
liniar.

Trecerea timpului

Pe maxim Dupa maxim Dupa trecerea Pe maximul


prin zero negativ
C13. Polarizarea luminii
Polarizarea circulara
Doua unde polarizate liniar si defazate cu π/2 se aduna si dau o unda polarizata
circular.
Trecerea timpului

Trecerea timpului
C13. Polarizarea luminii
Metode de obtinere a luminii polarizate

- reflexie;
- birefringenta (refractie);
- dicroism;
- imprastiere (scattering).
C13. Polarizarea luminii
1. Polarizarea prin reflexie (la o suprafata dielectrica)

Raza incidenta este nepolarizata.

Raza reflectata este partial polarizata in directia i


perpendiculara pe hartie.
Raza refractata este partial polarizata in planul
hartiei. n
r
La incidenta Brewster reflectata si refractata sunt
perpendiculare intre ele ( i + r = 90o).
La incidenta Brewster reflectata este complet
polarizata.
tgiB  n
C13. Polarizarea luminii
1. Polarizarea prin reflexie (la o suprafata dielectrica)
C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Un fascicul de lumina cu doua componente


ortogonale traversand sectiunea principala
a calcitei
Birefringenta = dubla refractie

In multe cristale asupra electronilor


actioneaza forte diferite pe diferite directii.
Aceste cristale se numesc anizotrope.
Viteza luminii in aceste cristale depinde de
directia de propagare.
Indicele de refractie depinde de directia de
propagare.
C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Polarizare in cristal pozitiv Polarizare in cristal negativ

vo > ve => ne > no => Δn = ne - no >0 vo < ve => ne < no => Δn = ne - no <0
C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Constructia lui Huygens


e
o o o
C1 C1
e
e e
o

o o o
C2 C2
e
e e
o

Frontul undei ordinare


Frontul undei ordinare

Frontul undei
Axa optica

extraordinare
Frontul undei
extraordinare
C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Incidenta unei unde plane polarizata


perpendicular pe sectiunea principala

Incidenta unei unde plane polarizata


paralel cu sectiunea principala
C13. Polarizarea luminii
2. Polarizarea prin refractie - Birefringenta

Lumina polarizata se obtine folosind prisma Nicol. Este un ansamblu de doua


prisme de calcita (no = 1.65 si ne = 1.48) lipite cu balsam de Canada (n = 1.55).
C13. Polarizarea luminii
Polarizare prin dicroism

Dicroism = absorbtia selectiva a uneia dintre cele doua componente ortogonale ale
fasciculului incident.

Un filtru polaroid Un cristal dicroic


C13. Polarizarea luminii
Metode de polarizare
C13. Polarizarea luminii
Placi retardoare

Se folosesc la modificarea starii de polarizare a undei incidente. Se taie dintr-un


cristal de calcita cu fetele paralele cu axa optica.
Unda incidenta se descompune in ordinara si extraordinara, care au polarizari
ortogonale si aceeasi directie de propagare, dar viteze diferite. La iesirea din
cristal ele recombina (interfera) iar rezultatul depinde de defazajul introdus de
lama. 2
  ne  no l    ne  no l

Lama unda (λ)


      2

Cele doua unde sunt in faza la iesire. Nu se modifica starea de polarizare a undei
incidente. Plasata intre doi nicoli incrucisati se obtine intuneric dupa analizor. In
lumina alba apare un spectru “canelat”, pentru ca indicii de refractie ne si no
depind de lungimea de unda.
C13. Polarizarea luminii
Placi retardoare

Lama semi-unda (λ/2)



    
2
Cele doua unde sunt in antifaza la iesire.
q

A incident
o

Axa q e
optica
q

-o

A emergent q

Lumina incidenta polarizata liniar iese tot polarizata liniar, dar cu directia de
polarizare simetrica fata de axa optica (rotita cu 2θ).
C13. Polarizarea luminii
Placi retardoare

Lama sfert de unda (λ/4)


 
   
4 2
A incident
Cele doua unde sunt in cvadratura la iesire. o

q e

Axa
optica
A emergent

Lumina incidenta polarizata liniar iese:


- polarizata circular daca cele doua unde au
aceeasi amplitudine,
- polarizata eliptic daca cele doua unde au
amplitudini diferite.
C13. Polarizarea luminii
Polarizarea rotatorie

S-ar putea să vă placă și