1

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălți
Facultatea de Științe Reale , Economice și ale Mediului
Catedra de Științe Economice

Lucru individual
la unitatea de curs Teorie economică I

Elaborat de studenta grupei CT11R

Dencenco Olga
2

BĂLȚI,2020

2.De analizat folosind datele din statistica.md pentru perioada 2005-2018:

a)dinamica veniturilor populației din diferite sfere de activitate
Biroul Naţional de Statistică informează, că în 2010 veniturile disponibile ale populaţiei au
constituit în medie pe o persoană pe lună 1273,7 lei, fiind în creştere cu 9,2% faţă de anul
precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au
înregistrat o creştere de 1,7%.
Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 42,6% din veniturile totale
disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de anul 2009 cu 2,7 puncte procentuale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, care respectiv au contribuit la
formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 18,7% sau cu 1,2 puncte procentuale mai mult
faţă de anul 2009.
Veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă constituie 9,8% din total venituri
disponibile (+0,9 p.p. faţă de 2009), iar cele din activitatea individuală non-agricolă - 6,8% (+0,3 p.
p.).
Transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele) rămîn a fi o sursă importantă în formarea
veniturilor populaţiei, contribuţia acestora fiind de 16,8% sau cu 0,2 puncte procentuale mai puţin
faţă de anul 2009.
Figura 1. Structura veniturilor disponibile totale, în anul 2010

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au

fost în medie cu 520 lei sau cu 49,3% mai mari decît ale populaţiei din mediul rural. În mediul
urban, principala sursă de formare a veniturilor este activititatea salariată, care a asigurat veniturile
populaţiei în proporţie de 55,2% (58,1% în anul 2009) şi prestaţiile sociale – 16,4% (14,8% în anul
2009).
3

În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (28,9%), dar
contribuţia acesteia este mai mică practic de 2 ori decît în mediul urban. Totodată, veniturile
obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 19,1% din totalul veniturilor disponibile.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de
transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 22,8% faţă de 11,3% în cazul
populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere
mai mare şi pentru prestaţiile sociale, contribuţia acestora fiind 21,2% comparativ cu 16,4% în
mediul urban.
În structura veniturilor disponibile ale populaţiei predominante sînt veniturile băneşti
-88,2%, celor în natură le revine 11,8%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat
1123,2 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 150,5 lei. Veniturile băneşti constituie
95,6% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în cazul mediului rural contribuţia acestora
este de 80,2% (vezi anexa, tabelul 2-3).
Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2018 veniturile disponibile ale
populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de
anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) 1 veniturile populaţiei
au înregistrat o creştere de 3,1%.
Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 43,7% în
veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 puncte
procentuale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie
24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3
puncte procentuale faţă de anul precedent.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7%
din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,3% din
activităţile pe cont propriu, iar 5,4% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul
gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri sau cu 1,5 puncte procentuale
mai puţin comparativ cu anul 2017.
4

În funcţie de mediu de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost
în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural.
Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salarială, care a
asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 55,6% şi prestaţiile sociale – 22,5% (vezi anexa,
tabelul 2).
Pentru gospodăriile din mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea
salarială – 31,0% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,6 puncte procentuale mai
mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au
asigurat 14,3% din totalul veniturilor disponibile, față de 0,8% în mediul urban.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de
transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 20,4% faţă de 10,0% în cazul
populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o
contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 27,1% din total venituri, comparativ cu 22,5% în mediul
urban (vezi anexa, tabelele 2-3).
Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulţi factori, unul de bază fiind
componenţa gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura
majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii în
gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri de 1,7 ori mai mari
comparativ cu cele din 5 şi mai multe persoane. Aceeaşi tendinţă este înregistrată şi în funcţie de
numărul de copii în gospodărie.
Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este dublă în cazul gospodăriilor
formate din 3 şi mai multe persoane. Dacă ne referim la gospodăriile cu copii, atunci veniturile
salariale deţin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 şi mai mulţi copii.
5

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 91,3% sunt acoperite din surse bănești,
iar 8,7% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat
2176,5 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 206,6 lei. Veniturile băneşti sunt mai
semnificative pentru mediul urban (96,7%), iar în cazul populaţiei rural contribuţia acestora este de
85,6%.
b) salariul mediu pe ramura.
Biroul Naţional de Statistică anunţă că, câştigul salarial mediu lunar din economia naţională
în anul 2014 a constituit 4172,0 lei si s-a mărit faţă de anul 2013 în valoare nominala cu 10,8%, iar
in termeni reali (ajustat la indicele preţurilor de consum) – cu 5,4%.
În luna decembrie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4865,4 lei,
înregistrând o creştere de 13,7% faţă de luna decembrie 2013.
În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna decembrie 4000,4 lei (+14,4%
faţă de decembrie 2013). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 5233,5 lei
(+13,7% faţă de decembrie 2013).
Indicele câştigului salarial real pentru luna decembrie 2014 faţă de luna decembrie 2013
(calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele preţurilor de consum) a
fost de 108,6%.
Câştigul salarial mediu nominal brut în decembrie 2014 pe activităţi economice
Activităţi economice Lei
Total economie 4865,4
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3424,0
Industrie total 5254,8
Industria extractivă 5041,8
Industria prelucrătoare 4652,9
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi 8876,8
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 5614,2
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii 4888,5
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea 3903,8
şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
Transport şi depozitare 4724,6
6

Activităţi de cazare şi alimentaţie publică 2939,7

Informaţii şi comunicaţii 10155,0
Activităţi financiare şi de asigurări 9949,9
Tranzacţii imobiliare 4678,3
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 6456,5
Activităţi de servicii administrative şi activităţi 3435,3
de servicii suport
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale 6010,7
obligatorii
Învăţământ 3578,2
Sănătate şi asistenţă socială 5369,7
Artă, activităţi de recreere şi de agrement 3022,5
Alte activităţi de servicii 8308,5
Notă:
Informaţia este prezentată fără datele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.
Datele cuprind unităţile economice (sectorul real) cu 4 şi mai mulţi salariaţi şi toate instituţiile
bugetare, indiferent de numărul de salariaţi.
Biroul Național de Statistică informează că câștigul salarial mediu lunar din economia
națională în anul 2016 a constituit 5084,0 lei și s-a mărit față de anul 2015 în valoare nominală cu
10,3%, iar în termeni reali (ajustat la indicele prețurilor de consum2) – cu 3,7%.
În luna decembrie 2016, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 6003,7 lei,
înregistrând o creștere de 14,8% față de luna decembrie 2015. În sfera bugetară câştigul salarial
mediu a constituit în luna decembrie 4492,6 lei (+8,0% față de decembrie 2015), iar în sectorul
economic (real) – 6648,3 lei (+17,0% față de decembrie 2015).
Câștigul salarial mediu nominal brut în decembrie 2016, pe activități economice
Activități economice Lei Decembrie 2016 în % față
de decembrie 2015
Total economie 6 003,7 114,8
Agricultură, silvicultură şi 4 154,0 111,9
pescuit
Industrie – total 6 446,6 109,6
Industria extractivă 4 559,9 98,8
Industria prelucrătoare 5 642,4 107,8
Producţia şi furnizarea de 12 531,9 121,6
energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, 5 926,4 101,5
gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare
Construcţii 5 762,3 112,0
Comerţ cu ridicata şi cu 5 209,7 117,0
amănuntul; întreţinerea şi repararea
autovehiculelor şi a motocicletelor
Transport şi depozitare 5 316,3 108,3
Activităţi de cazare şi 3 657,5 111,1
alimentaţie publică
Informaţii şi comunicaţii 11 962,2 114,7
Activităţi financiare şi de 16 536,4 154,8
asigurări
Tranzacţii imobiliare 5 599,0 113,7
Activităţi profesionale, 7 673,1 108,0
7

ştiinţifice şi tehnice
Activităţi de servicii 4 585,8 113,5
administrative şi activităţi de servicii
suport
Administrație publică și 6 859,3 109,2
apărare; asigurări sociale obligatorii
Învățământ 4 125,0 106,4
Sănătate şi asistenţă socială 7 061,8 128,0
Artă, activităţi de recreere şi 3 399,0 109,0
de agrement
Alte activităţi de servicii 10 678,5 124,5
Indicele câștigului salarial real pentru luna decembrie 2016 față de luna decembrie 2015
(calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele prețurilor de consum 3) a
fost de 112,1%, sau în creștere cu 12,1% față de nivelul anului 2015.

Note:
1
Informația este prezentată fără datele unităților din partea stângă a Nistrului şi mun.
Bender. Datele cuprind unitățile economice (sectorul real) cu 4 și mai mulți salariați și toate
instituțiile bugetare, indiferent de numărul de salariați.
2
Indicele prețurilor de consum în anul 2016 față de anul 2015, a constituit 106,4%.
3
Indicele prețurilor de consum în decembrie 2016 față de decembrie 2015, a constituit
102,4%.
c) “cosul de consum”
Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2013 mărimea minimului de existenţă a
constituit în medie pe lună pentru o persoană 1612,3 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu
6,9%1.
Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea
mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) –
1747,0 lei sau cu 6,4% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe –1641,7 lei şi
cu 12,8% mai mult comparativ cu mediul rural – 1549,4 lei.
Tabelul 1. Valoarea minimului de existenţă medii lunare pe o persoană, lei în anul 2013
Total Oraşe mari Oraşe mici Sate
Semestrul I 1608,3 1692,8 1644,5 1563,2

Semestrul II 1616,2 1801,3 1638,9 1535,7

Media anuală 1612,3 1747,0 1641,7 1549,4

Mărimea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă este determinată de ponderea coşului
alimentar, care variază nu doar în dependenţă de semestru, dar şi de criteriul de dezagregare în
profil teritorial.
Figura 1. Ponderea coşului alimentar în cuantumul minimului de existenţă în anul 2013, %
8

Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în

vârstă aptă de muncă – 1710,0 lei şi în special bărbaţilor – 1855,5 lei. Cea mai mare valoare a
minimului de existenţă a fost înregistrată în semestrul II pentru bărbaţi în vîrstă aptă de muncă din
oraşele mari – 2066,0 lei (vezi anexa, tab. 2).
Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1534,4 lei lunar, cu o diferenţiere a
acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 611,2 lei pentru un copil în vârstă de până
la 1 an până la 1726,3 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani. În funcţie de mediu de reşedinţă,
minimul de existenţă pentru copii din oraşele mari este cu 12,6% mai mare comparativ cu mediul
rural, iar în cazul copiilor în vîrstă de 1-6 ani această diferenţă constituie 17,0%. În cazul copiilor
cel mai mare decalaj în valoarea minimului de existenţă se atestă în semestrul II pentru copiii din
oraşe mari şi sate - 17,1%, iar pentru copiii în vîrstă de 1-6 ani această diferenţă este de 22,9%.
Figura 2. Valoarea minimului de existenţă în anul 2013

Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2013 au constituit în medie pe o persoană
1681,4 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 4,3%. Salariul mediu lunar pe
economie al unui angajat în această perioadă a însumat 3765,1 lei, astfel fiind posibilă acoperirea
minimului de existenţă pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă de 2,2 ori.
9

Tabelul 2. Co-raportul dintre veniturile populaţiei şi minimul de existenţă în anul 2013

2013
Veniturile disponibile ale populaţiei, medii lunare 1681,4
pe o persoană, lei2
Salariul mediu lunar pe economie al unui 3765,1
3
angajat , lei
Co-raportul dintre veniturile medii lunare 104,3
disponibile pe o persoană şi valoarea medie a minimului de
existenţă, %
Co-raportul dintre salariul mediu lunar pe 220,2
economie al unui angajat şi valoarea medie a minimului de
existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă, %
Co-raportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru
populaţia în vîrstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul
maxim de acoperire al minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de
salariaţii din sectorul financiar – de 4,3 ori, iar cel minim în cazul salariaţilor din piscicultură, al
căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 119,9% (vezi anexa, tab. 1).
Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1326,9 lei şi reprezintă 82,3% din
valoarea medie pentru total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2014 a
constituit 1020,6 lei, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această
categorie de populaţie la nivel de 76,9%. Dacă considerăm pensia medie pentru limită de vîrstă co-
raportul respectiv este de 79,1%. În semestrul I şi II al anului 2013 nivelul de acoperire al
minimului de existenţă de către valoarea medie a pensiei a constituit 76,1% şi respectiv 77,8%.
Creşterea în semestrul II al co-raportului dintre mărimea medie a pensiei şi minimul de existenţă a
fost condiţionată de valoarea minimului de existenţă pentru această perioadă.
Tabelul 3. Co-raportul dintre pensia medie şi minimul de existenţă în anul 2013
2013
Mărimea medie a pensiei lunare stabilite4, lei 1020,6
Mărimea medie a pensiei lunare stabilite pentru 1049,9
limită de vîrstă5, lei
Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor în 997,9
6
vîrstă de până la 3 ani pentru persoanele asigurate , lei
Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor în 300,0
vîrstă de până la 1,5 ani pentru persoanele neasigurate, lei
Co-raportul dintre mărimea medie a pensiei 76,9
lunare stabilite şi valoarea medie a minimului de existenţă
pentru pensionari, %
Co-raportul dintre mărimea medie a pensiei 79,1
lunare stabilite pentru limită de vîrstă şi valoarea medie a
minimului de existenţă pentru pensionari, %
Co-raportul dintre indemnizaţia lunară pentru 75,5
îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 3 ani şi valoarea
medie a minimului de existenţă pentru copiii în vîrstă de 1-
6 ani, %
Co-raportul dintre indemnizaţia lunară pentru 22,7
10

îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 1,5 ani şi valoarea

medie a minimului de existenţă pentru copiii în vîrstă de 1-
6 ani, %
În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de până la 3 ani
constituie în medie 997,9 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului de
existenţă pentru copiii în vîrstă de 1-6 ani în proporţie de 75,5%. În cazul persoanelor neasigurate
mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (300 lei) asigură doar 22,7% din necesarul
minim pentru copiii în vîrstă de 1-6 ani.
Note:
1
Începînd cu semestrul I 2013 minimul de existenţă se calculează conform metodologiei
revizuite în baza Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 285 din 30 aprilie 2013.
2 Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice.
3 Începînd cu anul 2011 datele cuprind unităţile economice (sectorul real) cu 4 şi mai mulţi salariaţi
şi toate instituţiile bugetare, indiferent de numărul de salariaţi.
4 Mărimea medie a pensiei lunare stabilită la 1 ianuarie 2014.
5 Mărimea medie a pensiei lunare pentru limită de vîrstă stabilită la 1 ianuarie 2014.
6 Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor pentru persoanele asigurate stabilită la 1 ianuarie
2014.
Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2018 mărimea minimului de existenţă
a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1891,0 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu
1,5%.
Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea
mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) –
2107,9 lei sau cu 11,6% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1888,5 lei
şi cu 17,4% mai mult comparativ cu mediul rural – 1795,8 lei.
Tabelul 1. Valoarea minimului de existenţă în anul 2018
Total Oraşe Oraşe Sate
mari mici
Semestrul I 1 895,7 2 061,7 1 870,3 1 830,1

SemestrulII 1 886,3 2 154,0 1 906,7 1 761,5

Media 1 891,0 2 107,9 1 888,5 1 795,8

anuală
Mărimea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă este determinată de ponderea coşului
alimentar, care variază nu doar în dependenţă de semestru, dar şi de criteriul de dezagregare în
profil teritorial.
11

Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în

vârstă aptă de muncă – 2016,1 lei şi în special bărbaţilor – 2186,7 lei. Cea mai mare valoare a
minimului de existenţă a fost înregistrată în semestrul II pentru bărbaţi în vârstă aptă de muncă din
oraşele mari – 2483,9 lei (vezi anexa, tabelul 1).
Minimul de existenţă pentru copii constituie în medie 1801,1 lei lunar, cu o diferenţiere a
acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului, de la 712,8 lei pentru un copil în vârstă de până
la 1 an până la 2031,7 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani. În funcţie de mediu de reşedinţă,
minimul de existenţă pentru copii din oraşele mari este cu 18,5% mai mare comparativ cu mediul
rural, iar în cazul copiilor în vârstă de 1-6 ani această diferenţă constituie 21,3%. În cazul copiilor
cel mai mare decalaj în valoarea minimului de existenţă se atestă în semestrul II pentru copiii din
oraşe mari şi sate – 23,7%, iar pentru copiii în vârstă de 1-6 ani această diferenţă este de 27,6%.

Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2018 au constituit, în medie pe o

persoană, 2383,1 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 26,0%. Salariul
mediu lunar pe economie al unui angajat în această perioadă a însumat 6446,4 lei, astfel fiind
posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă de 3,2 ori.
Tabelul 2. Co-raportul dintre veniturile populaţiei şi minimul de existenţă în 2016-2018
2016 2017 2018
Veniturile 2 060,2 2 244,9 2 383,1
disponibile ale populaţiei,
12

medii lunare pe o persoană,

lei1
Co-raportul dintre 114,5 120,5 126,0
veniturile medii lunare
disponibile pe o persoană şi
valoarea medie a minimului
de existenţă, %
Salariul mediu 5 084,0 5 697,1 6 446,4
lunar pe economie al unui
angajat, lei
Co-raportul dintre 2,7 ori 2,9 ori 3,2 ori
salariul mediu lunar pe
economie al unui angajat şi
valoarea medie a minimului
de existenţă pentru
populaţia în vârstă aptă de
muncă, %
Co-raportul dintre salariul mediu lunar şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru
populaţia în vârstă aptă de muncă diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale. Nivelul
maxim de acoperire al minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de
salariaţii din sectorul informații și comunicații – de 7,1 ori, iar cel minim – de salariaţii din artă,
activităţi de recreere şi de agrement, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 1,9
ori (vezi anexa, tabelul 2).
Tabelul 3. Co-raportul dintre pensia medie şi minimul de existenţă în 2016-2018
2016 2017 2018
Mărimea medie a 1 275,2 1 527,93 1 709,23
pensiei lunare stabilite2, lei
Co-raportul dintre 85,3 98,7 108,6
mărimea medie a pensiei
lunare stabilite şi valoarea
medie a minimului de
existenţă pentru pensionari,
%
Mărimea medie a 1 301,1 1 456,93 1 643,73
pensiei lunare stabilite
pentru limită de vârstă4, lei
Co-raportul dintre 87,0 94,1 104,4
mărimea medie a pensiei
lunare stabilite pentru limită
de vârstă şi valoarea medie
a minimului de existenţă
pentru pensionari, %
Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1574,2 lei şi reprezintă 83,2% din
valoarea medie pentru total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2019 a
constituit 1709,2 lei, ce respectiv face posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru această
13

categorie de populaţie la nivel de 108,6%. Dacă considerăm pensia medie pentru limită de vârstă
co-raportul respectiv este de 104,4%.
Tabelul 4. Co-raportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor şi minimul de
existenţă în 2016-2018
2016 2017 2018
Indemnizaţia 1 234,3 1 348,1 1 561,5
lunară pentru îngrijirea
copiilor în vârstă de până la
3 ani pentru persoanele
asigurate5, lei
Co-raportul dintre 84,1 88,8 101,4
indemnizaţia lunară pentru
îngrijirea copiilor în vârstă
de până la 3 ani pentru
persoanele asigurate şi
valoarea medie a minimului
de existenţă pentru copiii în
vârstă de 1-6 ani, %
Indemnizaţia 540,0 540,0 540,0
lunară pentru îngrijirea
copiilor în vârstă de până la
1,5/2,0 ani pentru
persoanele neasigurate, lei
Co-raportul dintre 36,8 35,6 35,0
indemnizaţia lunară pentru
îngrijirea copiilor în vârstă
de până la 1,5/2,0 ani
pentru persoanele
neasigurate şi valoarea
medie a minimului de
existenţă pentru copiii în
vârstă de 1-6 ani, %
În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 3 ani
constituie în medie 1561,5 lei pentru persoanele asigurate, aceste plăţi acoperă valoarea minimului
de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în proporţie de 101,4%. În cazul persoanelor
neasigurate mărimea indemnizaţiilor lunare pentru îngrijirea copiilor (540 lei) asigură doar 35,0%
din necesarul minim pentru copiii în vârstă de 1-6 ani.

Note:
1
Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice.
2
Mărimea medie a pensiei lunare stabilită la 1 ianuarie 2019.
3
Începând cu anul 2017 mărimea medie a pensiei lunare stabilite este calculată inclusiv cu
pensiile pensionarilor organelor de forță.
14

4
Mărimea medie a pensiei lunare pentru limită de vârstă stabilită la 1 ianuarie 2019.
5
Indemnizația lunară pentru îngrijirea copiilor pentru persoanele asigurate stabilită la 1
ianuarie 2019.

d) structura cheltuielilor.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2010 au constituit în medie pe o
persoană lunar 1371,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 12,7% (vezi anexa, tabelul 4).
În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuiet în medie cu
4,9% mai mult comparativ cu anul 2009.
Cea mai mare parte a cheltuielilor tradiţional rămîne a fi destinată necesarului de consum
alimentar – 40,8% (nivelul anului precedent). Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a
alocat 17,8% din cheltuielile totale de consum (+ 1,6 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte –
10,8% (- 1,4 p.p). Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (6,4% faţă de 6,2% în anul 2009),
transport (5,0% faţă de 4,7%), comunicaţii (4,6% faţă de 5,0%), dotarea locuinţei (3,9%),
învăţămînt (1,3% faţă de 0,5%), etc.
Figura 2. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor în anul 2010

În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban total au constituit 1712,4 lei
pe o persoană lunar, respectiv cu 588,6 lei sau de 1,5 ori mai mult faţă de mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat
37,8% din cheltuielile lunare de consum (38,1% în anul 2009), iar în rural – 44,1% (43,8%).
Populaţia urbană cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,3% faţă de 17,3% în mediul
rural), servicii de comunicaţii (5,1% faţă de 4,1%), servicii de agrement (2,3% faţă de 1,0%) şi
pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (3,6% faţă de 0,6%).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti –
89,1%, celor în natură le revine respectiv 10,9% (vezi anexa tabelul 4-6). În gospodăriile urbane
cheltuielile în natură (4,0%) reprezintă de cele mai dese ori consumul produselor alimentare primite
15

gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 18,5% din
cheltuieli reprezintă consumul produselor obţinute din activitatea individuală agricolă.
Veniturile populaţiei în anul 2010 au fost în creştere pe parcursul primelor trei trimestre,
după care se înregistrează o reducere nesemnificativă a acestui indicator. De regulă, trimestrul II şi
III este perioada cea mai benefică pentru obţinerea veniturilor din activitatea individuală agricolă,
dar şi pentru plăţile salariale.
Figura 3. Evoluţia timestrială aveniturilor disponibile
Figura 4.Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor

populaţiei. Astfel, cel mai mult populaţia cheltuie în trimestrul III, iar cel mai puţin în trimestrul I.
Totodată, fluctuaţiile sezoniere ale preţurilor şi a veniturilor populaţiei au determinat înregistrarea
nivelului minim al ponderii pentru produse alimentare în trimestrul III, iar nivelul maxim în
trimestrul I.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2018 au constituit în medie pe o
persoană 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0% (vezi anexa, tabelul 4). În
termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,9%
mai mult comparativ cu anul 2017.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar –
43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de
consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate
pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%),
învățământ (0,5%), etc.
16

Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi
cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă
de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat
41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,6%. Pentru populația urbană a fost
înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în
mediul rural), servicii de comunicații (4,8% față de 4,4%), transport (4,6% față de 3,4%), hoteluri,
restaurante și cafenele (3,1% față de 0,5%) și pentru servicii de agrement (2,2% față de 0,7%).
Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru:
îmbrăcăminte, încălțăminte (11,4% față de 10,0%) și dotarea locuinței (4,1% față de 3,5%) (vezi
anexa tabelele 5-6).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti –
91,4%, celor în natură le revine respectiv 8,6%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură
constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și de regulă reprezintă consumul produselor
alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor
rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,3%), dat fiind acoperirii necesarului de
consum alimentar din contul produselor obţinute în mare parte din activitatea agricolă, precum și
primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).
Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe parcursul
anului 2018, de la 2330,3 lei în trimestrul I până la 2466,2 lei în trimestrul IV. Dacă considerăm
nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de
17

trimestrul I cu 5,6%. Contribuţia activităţilor salariale a înregistrat tendinţe similare pe parcursul

anului, și a crescut de la 40,8% în trimestrul I până la 45,8% în trimestrul IV (vezi anexa, tabelul 7).

Cheltuielile populaţiei de asemenea au crescut pe parcursul anului, astfel încât, cel mai puţin
populaţia a cheltuit în trimestrul I – 2332,4 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 2473,7 lei.
Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul
anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (43,3%), şi cea mai mare – în trimestrul II
(44,8%).
3. De analizat folosind datele din statistica.md pentru perioada 2007-2017:
a)dinamica întreprinderilor din sfera businessului mic și mijlociu (ÎMM) :
agricultura,comerț,industrie,deservire
Activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova în anul 20081
Biroul Naţional de Statistică comunică datele privind activitatea întreprinderilor mici şi
mijlocii în Republica Moldova în anul 2008.
În anul 2008 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 41,1
mii întreprinderii, sau cu 2 mii întreprinderi (cu 5,1%) mai mult faţă de anul 2007. Sectorul ÎMM
reprezintă circa 97,6 % din numărul total de întreprinderi.
18

Numărul persoanelor care activează în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă

a constituit 328,1 mii persoane, deţinînd 57,3% din numărul total de angajaţi ai întreprinderilor.
Veniturile din vînzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 64984,1
mil. lei sau 37,1% din venituri din vînzări în total pe economie.

Tabelul 1. Evoluţia ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în totalul întreprinderilor

în anii 2006-2008
N N V
r. de r. de enituri
întrepri salariaţi, din
nderi, mii vînzări,
mii persoan mil. lei
e
T Î P T Î P T Î P
otal MM onderea otal MM onderea otal MM onderea
ÎMM în ÎMM în ÎMM în
total, % total, % total, %
2 3 3 9 5 3 5 1 4 4
1
006 6,1 5,4 8,1 74,9 23,3 6,2 17372,4 9011,6 1,8
2 4 3 9 5 3 5 1 5 3
1
007 0,0 9,1 7,8 74,1 27,4 7,0 48512,7 6738,3 8,2
2 4 4 9 5 3 5 1 6 3
008 2,1 1,1 7,6 72,1 28,1 7,3 75058,4 4984,1 7,1
1
Informaţia privind activitatea IMM pe anii 2006 şi 2007 a fost recalculată reieşind din
rezultatele efective obţinute pe anii respectivi.
Analiza ÎMM ne indică asupra creşterii dimensiunii întreprinderilor din sectorul dat. Astfel
veniturile din vînzări în medie pe o întreprindere a constituit 1581,1 mii lei sau cu 130 mii lei (cu
9%) mai mult faţă de anul 2007. Veniturile din vînzări ale ÎMM în mediu la un salariat constituie
198,1 mii lei sau cu 24,8 mii lei (cu 14,3%) mai mult faţă de anul 2007. Numărul de salariaţi în
mediu pe o întreprindere în anul 2008 a constituit 8 persoane ceia ce e identic cu anul 2007. Analiza
demografiei ÎMM ne arată că în anul 2006 pragul ÎMM a fost depăşit de către 116 întreprinderi
19

considerate ÎMM în anul 2005, în anul 2007 – de 211 întreprinderi, în anul 2008 – de 196
întreprinderi. Datorită acestui fapt întreprinderile nominalizate care au trecut pragul ÎMM au
contribuit la majorarea venitului din vînzări a întreprinderilor mari în anul 2006 cu 5269,1 mil. lei,
în anul 2007 cu 10003,3 mil. lei, în anul 2008 cu 8947,8 mil.lei.
Partea preponderentă a ÎMM îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, constituind în
anul 2008 circa 16,9 mii unităţi, sau 41% din total întreprinderilor mici şi mijlocii. În industria
prelucrătoare au activat 5 mii de ÎMM sau 12% din totalul ÎMM.
Tabelul 2. Evoluţia în dinamică a numărului ÎMM pe principale genuri de activitate
Denumirea 2007 2008 2008 în %
faţă de
2007
IMM (mii Ponderea IMM (mii Ponderea
unităţi) ÎMM în: unităţi) ÎMM în:
Total Total Total Total
întreprind ÎMM, % întreprind ÎMM, %
eri, % eri, %
Total 39,1 97,8 100 41,1 97,6 100 105,1
inclusiv: pe
genuri
principale
de activitate
a
întreprinderi
lor
Agricultura, 2,1 96,2 5,4 2,1 96,7 5,1 98,7
economia
vînatului şi
silvicultura
Industria 5,0 96,6 12,7 5 93,8 12,2 100,7
prelucrătoar
e
Energie 0,1 78,0 0,3 0,1 79,9 0,2 85,5
electrică,
gaze şi apa
Construcţii 2,4 97,9 6,0 2,5 97,6 6,1 105,9
Comerţ cu 16,0 98,3 41,0 16,9 98,2 41,1 105,4
ridicata şi
cu
amănuntul
Transporturi 2,8 98,1 7,2 2,9 98,1 7,1 103,0
şi
comunicaţii
Tranzacţii 5,2 98,7 13,3 6 98,4 14,6 115,3
imobiliare,
închirieri şi
activităţi de
servicii
prestate
întreprinderi
lor
Alte 5,5 97,6 14,0 5,6 98,2 13,6 102,1
activităţi
Tabelul 3. Veniturile din vînzări ale ÎMM aferente genurilor principale de activitate
Denumire anul 2007 anul 2008
a
Total, ÎMM, Ponderea Total, ÎMM, Ponderea
mil. lei mil. lei ÎMM în: mil. lei mil. lei ÎMM în:
total total total total
20

întreprin ÎMM, % întreprin ÎMM, %

deri, % deri, %
Total 148512,7 56738,3 38,2 100 175058,4 64984,1 37,1 100
inclusiv:
pe genuri
principale
de
activitate a
întreprind
erilor
Agricultur 4184,2 2771,6 66,2 4,9 5639,3 3680,2 65,3 5,7
a,
economia
vînatului
şi
silvicultur
a
Industria 24980,1 8179,1 32,7 14,4 27616,5 9377,4 34,0 14,4
prelucrăto
are
Energie 16698,4 266,6 1,6 0,5 19016,0 243,5 1,3 0,4
electrică,
gaze şi
apa
Construcţi 8494,7 5207,7 61,3 9,2 9883,9 5655,8 57,2 8,7
i
Comerţ cu 63045,1 30100,4 47,7 53,1 79045,8 33400,0 42,3 51,4
ridicata şi
cu
amănuntul
Transport 18300,1 4777,9 26,1 8,4 17574,9 5578,5 31,7 8,6
uri şi
comunicaţ
ii
Tranzacţii 4409,5 2909,3 66,0 5,1 5759,1 3948,5 68,6 6,1
imobiliare,
închirieri
şi
activităţi
de servicii
prestate
întreprind
erilor
Alte 8400,6 2525,7 30,1 4,5 10522,8 3100,1 29,5 4,8
activităţi
21

Suma profitului obţinut de întreprinderile mici şi mijlocii în anul 2008 a constituit 5483,2
mil. lei, sau cu 2362,4 mil. lei (de 2,3 ori) mai mult faţă de anul 2007.
c) volumul activelor materiale
Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2018, au fost realizate investiţii în active
imobilizate în valoare de 27464,7 mil. lei (preţuri curente), în creştere cu 12,9% (preţuri
comparabile) faţă de anul 2017.
Investiţii în active imobilizate. În anul 2018, investițiile în imobilizările necorporale au
însumat 640,3 mil. lei. Comparativ cu anul 2017 acest indicator a crescut cu 16,3%. Valoarea
investițiilor în imobilizările corporale a constituit 26824,4 mil. lei, în creștere cu 12,8% față de anul
precedent.
Tabelul 1. Structura investiţiilor în active imobilizate în anul 2018
Realizări, În % faţă de:
mil. lei
anul 2017 total
Investiţii în active 27 464,7 112,9 100,0
imobilizate – total
Imobilizări necorporale 640,3 116,3 2,3
Imobilizări corporale 26 824,4 112,8 97,7
din care:
clădiri rezidențiale 3 615,2 97,4 13,2
clădiri nerezidențiale 5 430,7 105,0 19,8
construcții inginerești 4 977,4 130,0 18,1
mașini, utilaje, instalații de 8 284,0 109,7 30,2
transmisie
mijloace de transport 2 799,2 126,9 10,2
alte imobilizări corporale 1 717,9 129,4 6,2
Pe tipuri de imobilizări corporale, în anul 2018 se înregistrează creştere a volumului
investițiilor la construcţiile inginereşti cu 30,0%, la mijloacele de transport – cu 26,9%, la maşini,
utilaje, instalaţii de transmisie – cu 9,7%, la clădirile nerezidenţiale – cu 5,0%. Volumul investiţiilor
la clădirile rezidențiale a scăzut cu 2,6% faţă de anul 2017.
Analiza structurii investiționale pe tipuri de imobilizări, evidențiază că din volumul total al
investițiilor realizate în anul 2018, cea mai mare pondere revine investițiilor în mașini, utilaje,
instalații de transmisie, care a constituit 30,2%.
Investiţii în active imobilizate pe surse de finanţare. Activitatea investiţională în anul
2018 a fost realizată preponderent din contul mjloacelor proprii ale investitorului. Din contul
acestor surse au fost însuşite 16792,7 mil. lei sau cu 5,7% mai mult, comparativ cu anul precedent.
Tabelul 2. Investiții în active imobilizate pe surse de finanţare în anul 2018
Realizări,mil. lei În % faţă de:
anul 2017 total
Investiţii în active 27 464,7 112,9 100,0
imobilizate - total
din care, finanţate din
contul:
bugetului de stat 2 883,5 191,1 10,5
22

bugetelor unităţilor 1 510,4 113,7 5,5

administrativ-teritoriale
mijloacelor proprii 16 792,7 105,7 61,1
surselor din străinătate 1 439,0 93,4 5,3
altor surse 4 839,1 119,5 17,6
Din contul surselor bugetare (bugetului de stat şi bugetului unităţilor administrativ-
teritoriale), în anul 2018 au fost realizate investiții în valoare de 4393,9 mil. lei, sau cu 54,8% mai
mult față de anul 2017.
Investiţii în active imobilizate pe forme de proprietate. Structura investiţională pe forme
de proprietate evidențiază că 47,1% din valoarea totală a investițiilor realizate în anul 2018, au fost
valorificate de către agenţii economici cu forma de proprietate privată. Valoare totală a investițiilor
efectuate de către acești agenți economici a constituit 12930,1 mil. lei, în creștere cu 7,4% față de
anul 2017.
Tabelul 3. Investiţii în active imobilizate pe forme de proprietate în anul 2018
Realizări,mil. lei În % faţă de:
anul 2017 total
Investiţii în active 27 464,7 112,9 100,0
imobilizate – total
din care, pe forme de
proprietate:
publică 8 834,4 120,6 32,2
privată 12 930,1 107,4 47,1
mixtă (publică şi privată), 85,3 83,8 0,3
fără participare străină
străină 2 807,2 112,3 10,2
a întreprinderilor mixte 2 807,7 119,4 10,2
Entităţile cu forma de proprietate publică au realizat investiţii în valoare de 8834,4 mil. lei,
în creştere cu 20,6% faţă de nivelul înregistrat în anul 2017. Valoarea investițiilor efectuate de
întreprinderile mixte şi cele cu proprietate străină au însumat 5614,9 mil. lei. Comparativ cu anul
2017 acest volum s-a mărit cu 15,8%.
Investiţii în active imobilizate pe regiuni 2. Distribuţia investiţiilor pe regiuni de dezvoltare
arată că cel mai mare volum de investiții a fost realizat de către entităţile înregistrate în municipiul
Chişinău, care în anul 2018 au valorificat 17263,4 mil. lei, ceea ce reprezintă 62,9% din volumul
total al investițiilor sau cu 14,6% mai mult față de anul precedent.
Tabelul 4. Investiţii în active imobilizate pe regiuni în anul 2018
Realizări,mil. lei în % faţă de:
anul 2017 total
Total 27 464,7 112,9 100,0
din care:
mun. Chişinău 17 263,4 114,6 62,9
Nord 3 657,6 109,3 13,3
Centru 3 859,5 105,4 14,1
Sud 1 875,4 116,3 6,8
UTA Găgăuzia 808,8 128,2 2,9
23

De asemenea, în anul 2018 a crescut volumul investiţiilor în active imobilizate, efectuate de

către entităţile înregistrate în UTA Găgăuzia – cu 28,2%, în regiunea Sud – cu 16,3%, în regiunea
Nord – cu 9,3% şi în regiunea Centru – cu 5,4%.
Investiţii în active imobilizate pe tipuri de activităţi economice. În anul 2018 cea mai
intensă activitate investiţională s-a reflectat la entităţile cu genul de activitate: administrare publică
şi apărare, care au realizat 19,6% din total investiţii, construcții – 13,6%, industria prelucrătoare –
13,0%, comerț cu ridicata și cu amănuntul – 11,4%, agricultură – 10,0%.
Tabelul 5. Investiţii în active imobilizate pe activităţi economice în anul 2018
Realizări, În % faţă de:
mil. lei
anul 2017 total
Investiţii în 27 464,7 112,9 100,0
active imobilizate - total
din care:
agricultură, 2 737,0 114,7 10,0
silvicultură şi pescuit
industria 122,5 de 2,1 ori 0,4
extractivă
industria 3 576,8 110,2 13,0
prelucrătoare
producţia şi 1 470,6 119,7 5,4
furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze,
apă caldă şi aer condiţionat
distribuţia apei; 130,7 24,1 0,5
salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de
decontaminare
construcţii 3 731,4 100,9 13,6
comerţ cu ridicata 3 137,0 114,7 11,4
şi cu amănuntul;
întreţinerea şi repararea
autovehiculelor şi a
motocicletelor
transport şi 1 512,4 108,8 5,5
depozitare
activităţi de 225,9 130,2 0,8
cazare şi de alimentaţie
publică
informaţii şi 1 792,5 121,8 6,5
comunicaţii
activităţi 645,3 126,4 2,4
financiare şi asigurări
tranzacţii 1 164,5 106,0 4,2
imobiliare
activităţi 285,4 111,4 1,0
profesionale, ştiinţifice şi
tehnice
activităţi de 180,1 47,0 0,7
24

servicii administrative şi
activităţi de servicii suport
administraţie 5 391,2 140,2 19,6
publică şi apărare; asigurări
sociale obligatorii
învățământ 506,0 81,4 1,8
sănătate şi 710,0 150,6 2,6
asistenţă socială
artă, activităţi de 95,8 81,9 0,4
recreere şi de agrement
alte activităţi de 49,6 56,6 0,2
servicii
Punerea în funcţiune a obiectelor şi capacităţilor. În anul 2018 au fost construite și date
în exploatare: apeducte cu lungimea de 207,0 km, reţele de canalizare cu lungimea de 58,5 km,
reţele termice cu lungimea de 28,6 km, reţele de gaze naturale cu lungimea de 123,0 km, drumuri cu
îmbrăcăminte rigidă cu lungimea de 108,8 km.
Din obiecte de menire social-culturală, în anul 2018 au fost date în folosinţă: două instituţii
preşcolare (cu capacitatea totală de 200 locuri), o policlinică (cu 20 vizite pe schimb) și un spital (cu
capacitatea de 46 paturi).
Note:
1
Date precizate, prezentate conform cercetării anuale a activităţii investiţionale, de către
toate entităţile indiferent de genul de activitate, forma de proprietate şi forma organizatorico-
juridică înregistrate în Republica Moldova, cu excepţia teritoriului din partea stângă a Nistrului şi
mun. Bender
2
Informaţia în profil teritorial este elaborată conform amplasării sediului central al entităţii
raportoare.
d) venitul din vinzari.
Biroul Naţional de Statistică comunică, că în luna decembrie 2011 volumul cifrei de afaceri
la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a crescut cu 16,3% (în
preţuri comparabile) faţă de luna precedentă şi cu 22,3% - comparativ cu luna decembrie 2010.
Evoluţia lunară a indicilor volumului cifrei de afaceri
pentru comerţul cu amănuntul în anul 2011
25

În anul 2011 volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 17,1% (în
preţuri comparabile) faţă de anul 2010.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul
şi serviciile de piaţă prestate populaţiei în anul 2011
Activitate economică Decembrie 2011 în % faţă 2011 în % faţă de 20101
de:
noiembrie 20111 decembrie 20101
Comerţ cu amănuntul 116,3 122,3 117,1
Servicii de piaţă prestate 111,4 93,6 101,2
populaţiei
1
În preţuri comparabile
În luna decembrie 2011, volumul cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate
principală de servicii de piaţă prestate populaţiei a înregistrat o creştere de 11,4% (în preţuri
comparabile) faţă de luna precedentă şi o scadere de 6,4% - comparativ cu luna decembrie 2010.
Evoluţia lunară a indicilor volumului cifrei de afaceri
pentru serviciile de piaţa prestate populaţiei în anul 2011

În anul 2011 volumul cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de

servicii de piaţă prestate populaţiei a crescut cu 1,2% (în preţuri comparabile), comparativ cu
anul 2010.
26

Indicii valorici ai cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata

şi serviciile de piaţă prestate în special întreprinderilor în anul 2011
Activitate Decembrie 2011 în %
economică 2011 în % faţă de: faţă de 20102
noiembrie decembrie
20112 20102
Comerţ cu 115,4 105,5 112,9
ridicata
Servicii de 117,3 104,5 111,4
piaţă prestate în
special
întreprinderilor
2
În preţuri curente
În luna decembrie 2011 indicele valoric al cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate
principală de comerţ cu ridicata a crescut cu 15,4% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă şi
cu 5,5% - comparativ cu luna decembrie 2010.
Evoluţia lunară a indicilor valorici ai cifrei de afaceri
pentru comerţul cu ridicata în anul 2011

În anul 2011 indicele valoric al cifrei de afaceri în comerţul cu ridicata s-a majorat cu
12,9% (în preţuri curente), comparativ cu anul 2010.
În luna decembrie 2011 indicele valoric al cifrei de afaceri la întreprinderile cu
activitate principală de servicii de piaţa prestate în special întreprinderilor a înregistrat o
creştere de 17,3% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă şi de 4,5% - comparativ cu luna
decembrie 2010.
Evoluţia lunară a indicilor valorici ai cifrei de afaceri
pentru serviciile de piaţa prestate întreprinderilor în anul 2011
27

În anul 2011 indicele valoric al cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate

principală de servicii de piaţa prestate în special întreprinderilor a crescut cu 11,4% (în preţuri
curente) faţă de anul 2010.
Biroul Naţional de Statistică anunţă că în luna decembrie 2017 cifra de afaceri din
comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a înregistrat o
creștere de 7,9% (în preţuri comparabile) faţă de luna noiembrie 2017 şi o scădere de 13,2%,
comparativ cu luna decembrie 2016.
Figura 1. Evoluţia lunară a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul

În anul 2017 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete) s-a diminuat cu 4,6% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2016.
În luna decembrie 2017 cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei s-a
majorat cu 29,2% (în preţuri comparabile) faţă de luna noiembrie 2017 şi cu 1,4%, comparativ cu
luna decembrie 2016.
Figura 2. Evoluţia lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate populaţiei
28

În anul 2017 cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut cu
0,4% (în preţuri comparabile) în raport cu anul 2016.
În luna decembrie 2017 cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a
înregistrat o scădere de 7,1% (în preţuri curente) faţă de luna noiembrie 2017 şi o creştere de 7,9%,
comparativ cu luna decembrie 2016.
Figura 3. Evoluţia lunară a cifrei de afaceri în comerţul cu ridicata și cu amănuntul,
întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor

În anul 2017 cifra de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a fost în creştere
cu 12,9% (în preţuri curente) comparativ cu anul 2016.
În luna decembrie 2017 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului
cu autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 9,6% (în preţuri curente) față de luna noiembrie 2017
și cu 16,4%, comparativ cu luna decembrie 2016.
Figura 4. Evoluţia lunară a cifrei de afaceri în comerţul cu ridicata
29

În anul 2017 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete) s-a majorat cu 19,9% (în preţuri curente), faţă de 2016.
În luna decembrie 2017 cifra de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate, în principal,
întreprinderilor a sporit 11,8% (în preţuri curente) față de luna noiembrie 2017 și cu 9,6%,
comparativ cu luna decembrie 2016.
Figura 5. Evoluţia lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţa prestate, în principal,
întreprinderilor

4. Descrieti o situatie de incalcare a legii concurentei (antimonopol) din practica

economiei Moldovei.
Extras din Legea nr.183 din 11.07 2012 publicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova
,Obiectul şi scopul prezentei legi
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al
contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor
economice pe piaţă, stabileşte cadrul juridic privind activitatea şi competenţa Consiliului
Concurenţei şi responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.
(2) Scopul prezentei legi constă în reglementarea relaţiilor ce ţin de protecţia, menţinerea şi
stimularea concurenţei în vederea promovării intereselor legitime ale consumatorilor.
Consiliul Concurenței a sancționat întreprinderea „Etalonus-Grup” SRL cu 115951,60 lei,
pentru punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică, înainte de a obține autorizația
necesară din partea autorității de concurență, relatează NOI.md cu referire la datele Consiliului
Concurenței. O decizie în acest sens a fost emisă, joi 5 februarie 2015, de plenul Consiliului
Concurenței. Conform prevederilor Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, operaţiunile de
concentrare economică sînt supuse evaluării şi urmează a fi notificate Consiliului Concurenţei
înainte de punerea lor în aplicare, iar nenotificarea acestora reprezintă o încălcare a normelor
materiale. Concentrările economice sînt operaţiuni ce se realizează prin fuziune sau prin preluarea
controlului asupra unei persoane juridice. Astfel, la data de 3 iulie 2014, printr-o dispoziție a
30

plenului Consiliului Concurenței nr. 5 s-a dispus inițierea investigației privind existența semnelor de
încălcare a legislației concurențiale de către „Etalonus-Grup” SRL. Ca urmare a investigației
susmenționate, s-a stabilit că a fost realizată și pusă în aplicare o concentrare economică pe piața
ambalării și comercializării ouălor en-gros pe teritoriul Republicii Moldova.

5. De analizat folosind datele din statistica.md pentru perioada 2008-2018:

a)dinamica ratei dobanzii pentru credite.
Rata medie ponbderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională în luna
aprilie 2015 a constituit 13.66 la sută, majorându-se cu 2.17 puncte procentuale faţa de perioada
respectiva a anului precedent (Graficul nr. 1). În acelaşi timp comparativ cu luna precedentă rata
medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în moneda națională s-a majorat cu 0.17 puncte
procentuale.
Creditele acordate cu termene de la 2 până la 5 ani au continuat să rămână cele mai atractive,
ponderea lor constituind 39.7 la sută în aprilie 2015 din volumul total al creditelor în moneda
naţională (Graficul nr. 2) şi au fost acordate în medie cu o rată de 13.29 la sută (în descreştere cu
0.14 puncte procentuale faţă de luna anterioară).
Graf. 1. Ratele dobânzii la creditele noi acordate (% anual)

Sursa: bnm.md
b) dinamica preturilor terenurilor de pamant: Zona Nord si Zona Sud.
Preţul terenului agricol din Republica Moldova s-a stabilizat în ultimul trimestru al anului
trecut după ce a cunoscut o scădere constantă determinaă atât de deteriorarea climatului economic
general, cât şi de scăderea preţurilor agricole. Potrivit unor analize publicate de presă, preţul mediu
al unui hectar de teren agricol este echivalentul a 660 de euro. În funcţie de cât de bun este terenul,
31

un hectar poate ajunge şi la 1000 de euro. Suprafaţa medie a proprietăţilor agricole în Republica
Moldova este de 2,2 hectare, cele mai numeroase tranzacţii imobiliare având drept obiect între 0,5 şi
1 hectar. Aceasta nu exlude şi existenţa unor tranzacţii privind suprafeţe între 10 şi 20 de hectare de
teren agricol, dar foarte rar.
45.000 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol. Atâta vor trebui să achite cei care
doresc să procure pământ în municipiul Chișinău.
Potrivit portalului infomarket.md, cele mai scumpe terenuri sunt în centrul ţării.
Astfel, un hectar de teren agricol din partea centrală a țării poate fi cumpărat, în medie, cu
peste 8.000 de euro.
În nordul și sudul țării, hectarul de pământ costă peste 2.000 de euro.
Totodată, potrivit datelor statistice, prețul mediu al hectarului de teren agricol în alte țări este
mult mai mare.
Cel mai scump este pământul din Olanda și Danemarca, unde pentru fiecare hectar oamenii
trebuie să plătească 47.000 de euro și, respectiv, 33.000 de euro.
Hectarul de pământ din Germania poate fi cumpărat cu 15.000 de euro, iar cel din Franța
cu 2.000 de euro mai puțin.
Cel mai ieftin este terenul agricol din România, unde fiecare hectar costă aproape 5.000 de
euro.
32

c)dinamica investițiilor interne și externe pe ramuri

Pe parcursul anului 2011 economia Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare în
ascensiune, determinată în mare parte de sporirea consumului final. Sectorul investiţiilor a
înregistrat ritmuri accelerate de creștere, atingînd un nivel de 9,3% faţă de anul 2010 (date
preliminare). Volumul anual al investiţiilor în active materiale pe termen lung a constituit 15198,5
mil. lei. Necatînd la eforturile depuse pentru atragerea investiţiilor în active materiale, volumul
valoric al acestor în anul 2011 constituie circa 87-85% din cel înregistrat în anii 2007-2008. Astfel,
consolidarea eforturilor pentru ameliorarea mediului investiţional şi stimularea investiţiilor în active
materiale rămâne a fi o prioritate în agenda de acţiuni a Guvernului.
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Milioane
lei,
preţuri
curente
Investiţii 11 123,6 13 804,8 16 449,5 17 153,9 19 132,3 21 158,5 21 123,3 19 664,1
în active
materiale
pe termen
lung –
total

din care, 6 047,1 7 078,8 7 950,3 8 784,6 9 881,2 11 103,8 10 130,4 9 986,4
pentru
33

lucrări de
construcţii
-montaj

Punerea în 11 374,9 13 156,0 15 384,3 14 566,3 16 891,0 19 111,5 18 942,9 19 077,2

funcţiune
a
mijloacelo
r fixe

Volumul 3 863,2 4 853,5 5 337,1 6 113,2 8 150,6 8 707,4 8 212,8 8 200,0

lucrărilor
în
antrepriză