Olimpiada școlară la matematică, clasa a XII-a, etapa etapa municipală. 06.02.

16
Soluții. Barem de corectare
1
f : ( 0 ;+∞ ) →R , f ( x )=
Subiectul 1. Să se determine mulțimea primitivelelor funcției 1+ √ x+ √ x +1 .

Soluție:

1 1+ x− x+1 1+ x− 1+x
¿ f (x )= = √ √ = √ 2√ =
1+ √ x+ √ x +1 ( 1+ √ x + √ x+1 ) ( 1+ √ x−√ x+1 ) ( 1+ √ x ) −( √ x +1 )2
1+ √ x− √ x +1 1+ √ x− √ x +1 1 1 √ x +1
¿ = = + −
1+2 √ x +x−x−1 2 √ x 2√x 2 2√x 4p

1 1 1 √ x +1 1 1 x +1
¿ (
∫ f ( x )dx= ∫ 1+ √ x +√ x+1 dx= ∫ 2 √ x + 2 − 2 √ x ) dx √ x+ x− ∫ √ dx
= 2 2 √x 2p

√ x +1 [ √ x=t ¿ ] [ x=t
2
¿ ] ¿ ¿¿ ¿
¿ ∫ dx=¿ ¿
√x ¿
¿ 3p

1 1
¿ ∫ f ( x )dx= √ x + 2 x− 2 [ √ x √ x+1+ln ( √ x + √ x+1 ) ]+ c . 1p
n
∑ k√ k !
k=2
lim 3
, n∈ N ¿ −{ 1 }
Subiectul 2. Să se calculeze: n→∞ n .

Soluție:

2p 1p 1p
k k k
√ k != √ 1⋅2⋅3⋅.. .⋅k ¿ ¿ atunci √ k !¿¿
Deci 1p 2p 1p
n
k
∑ √ k ! ¿ ¿ ¿
k =2
1p 1p
n
∑ k√ k !
Atunci
0¿¿ , deci
lim
n →∞
k=2
n3
=0
Subiectul 3. Să se calculeze volumul corpului obținut prin rotația suprafeței determinate de cercul
2
x 2 + ( y−b ) −r 2 =0 , b≥r în jurul axei Ox.

Soluție:

Suprafața obținută prin rotația unui cerc în jurul axei Ox, care nu intrsectează cercul se numește tor .

Y1 y2
z

x
y

1) ( y−b )2=r 2−x 2 , atunci y−b=±√ r 2 −x 2 2p

2 2
y 1 =b− √r −x ecuația semicercului inferior ACB
2 2
y 2 =b+ √ r −x ecuația semicercului superior

r r
V (C )=π ∫ ( y 2 − y 21 ) dx =2 π ∫ ( y − y )( y + y ) dx
2 1 2 1
2
2) −r 0 2p
2 2 2 2
3) ( y 2 − y 1 )( y 2 + y 1 ) =2 b⋅2 √ r −x =4 b √ r −x
2p

r r
2 2
V (C )=2π∫ 4b√r −x dx=8πb∫ √r −x dx¿ [ Notăm¿ ]
2 2[ x =rs i n t¿ ] [ dx=rcostd t¿ ] ¿ ¿
¿ ¿
0 0
¿ 2p

2p
Subiectul 4. Latura bazei unei prisme triunghiulare regulate are lungimea a, iar muchia laterală – lungimea h.
Să se determine cea mai mică distanță pe suprafața prismei de la un vârf al bazei de jos până la mijlocul laturii
opuse a bazei de sus.

Soluții:

Distanța pe suprafața prismei de la punctul A la punctul M se poate realiza în două moduri:

AM = AQ +QM , Q ∈ [ BB 1 ] AM = AE + EM , E∈ [ A1 B1 ]
I. ; II. .Pentru a determina cea mai mică
distanță pe suprafața prismei de la punctul A la punctul M, utilizăm desfășurata prismei. 1p

AM = AQ +QM , Q ∈ [ BB 1 ]
I. ;

a
B ,C B 1 M=MC 1=
1. M este mijlocul [ 1 1 ] . Fie B1Q = x, atunci QB = h – x. 2 .
h−x h h 2h
=2⇔ x= ⇒ B Q= , BQ =
2. Δ MB 1 Q este asemenea cu Δ ABQ ,atunci
1
x 3 3 3 . 1p
4 h2 √ 9 a 2 +4 h2
3.
AQ =√ AB 2 + BQ 2 = a2 +
√ 9
=
3

1p
h2 a2 √ 4 h2 + 9 a2
4.
QM =
√ + =
9 4 6 1p
9 a2 +4 h2
AM = √
5. Deci 2

1p
 AM = AE + EM , E∈ [ A1 B1 ]
II. .

a √3
A 1 M= , m ( ∠ MA 1 A ) =1200
1. 2
1p
2 2 2 0
2. În ΔA 1 MA avem MA = AA 1 + A 1 M −2 AA 1⋅A 1 M⋅cos 120 . 1p
2 2 2
3 a ah √ 3 4 h +3 a +2 ah √3
MA 2 =h 2 + + ⇒ MA= √
3. 4 2 2
1p
√9 a 2 +4 h2 √3 a 2+4 h2+2 ah √ 3
4. Pentru a decide care distanță este cea mai mică comparăm 2 cu 2 .
√9 a 2 +4 h2 √3 a 2+4 h2+2 ah √ 3
Dacă 2 < 2 , atunci obținem h>a √3 și cea mai mică distanță de

AM = AQ +QM =
√ 9 a 2 +4 h2
la A la M este 2 . 1p
Dacă 0<h≤a √ 3 , atunci cea mai mică distanță de la A la M este

√ 3 a2 +4 h2 +2 ah √3
AM = AQ +QM =
2 . 1p