OLIMPIADA ŞCOLARĂ DE MATEMATICĂ

Clasa a XI-a, 06 februarie 2016, faza de municipiu

1. Calculaţi∶
1−cosx ∙ √ cos 2 x ∙ √3 cos 3 x ∙ … ∙ √n cos nx
2
, unde n ∈ N ¿
x

2. Fie funcţia f ( x )=( ax+ b )m ( cx+ d )n ,m>1 , n>1 , a ,b , c , d ∈ R¿, x∈ R.

mad+nbc b d
Demonstraţi că este cuprins între şi .
ac ( m+ n ) a c

−1
3. Se consideră funcţia f∶ (−1, 0 ) ∪ ( 1 ,+∞ ) → R , f ( x )=
¿
.Determinaţi punctele
x
2 2
x +y
M( x , y ) ∈G f , pentru care este minim.
x+ y

4. Fie triunghiul ABC înscris în cercul C( O ; r ) , H – ortocentrul acestui triunghi. Pe laturile AB

şi AC se iau punctele D şi E , respectiv, astfel încît DA ¿ AH şi AE ¿ AO. Demonstraţi că
lungimea segmentului DE este egală cu raza cercului circumscris triunghiului ABC.

ШКОЛЬНАЯ ОЛИМПИАДА ПО МАТЕМАТИКЕ

XI-й класс, 06 февраля 2016, муниципальный – тур

1−cosx ∙ √ cos 2 x ∙ √3 cos 3 x ∙ … ∙ √n cos nx

1. Найдите предел∶ 2
, гдe n∈ N ¿
x

2. Дана функция f ( x )=( ax+ b )m ( cx+ d )n ,m>1 , n>1 , a ,b , c , d ∈ R¿, x∈ R.

mad+nbc b d
Докажите, что заключено между и .
ac ( m+ n ) a c

−1
3. Дана функция f∶ (−1, 0 ) ∪ ( 1 ,+∞ ) → R , f ( x )=
¿
.
x
x 2+ y 2
Найдите точки M( x , y ) ∈G f , для которых является наименьшим.
x+ y

4. Произвольный треугольник ABC вписан в окружность C( O ; r ) . H–точка пересечения

высот треугольника. Точки D и E расположены на сторонах AB и AC, соответственно
так , чтобы DA ¿ AH и AE ¿ AO. Докажите, что длина отрезка DE равна радиусу
окружности.

Soluţii. Barem de corectare.

1−cosx ∙ √cos 2 x ∙ √3 cos 3 x ∙ … ∙ √n cos nx 1−cosx 1
S1 Notăm Ln ¿ . Atunci L1 ¿ ¿ . 1p
x 2
x2 2
1−cosx ∙ √cos 2 x ∙ √ cos 3 x ∙ … ∙ √cos nx+ √cos nx−√n cos nx
3 n n
Ln¿ =¿
x2
√n cos nx−cosx ∙ √cos 2 x ∙ √3 cos 3 x ∙ … ∙ √n cos nx+ 1−√n cos nx =¿
x2
 1−cosx ∙ √cos 2 x ∙ √3 cos 3 x ∙ … ∙ n−1√ cos (n−1) x n 1−√n cos nx
(¿ 2
· √ cos nx + 2
)¿ 2p
x x
1−√n cos nx
Deci, Ln¿ Ln-1+ , ( ∀ ) n ≥2. 1p
x2
1−√n cos nx
¿ prin amplificare cu conjugata ¿
x2
1−cos nx 1
= · 1−cosnx =¿
x ( √ cos nx + √ cos nx +…+ √ cosnx +1 ) n
2 n n n
n−1 n−2
x2

1 ( 1−cosnx ) 1 2 n
· ¿ · · n =¿ . 2p
n ¿¿ 2 2
n
Deci, Ln¿ Ln-1+ , ( ∀ ) n ≥2. 1p
2
3 4 n
Astfel, L2¿ L1 + 1, L3¿ L2 + , L4¿ L3 + , ........... , Ln¿ Ln-1+ . 1p
2 2 2
Adunînd relaţiile obţinem:
3 4 n
L2 + L3 + L4 + ... + Ln-1 + Ln¿ L1 + L2 + L3 + L4 + ... + Ln-1 + 1+ + + ... + ⇒
2 2 2
1 1 1 1 1+n n(n+1)
Ln¿ L1 + ( 2 +3 + 4 + ... + n ) ¿ + ( 2 +3 + 4 + ... + n )¿ · · n= 2p
2 2 2 2 2 4

S2 Rezolvînd ecuaţia f ( x )=0 , adică ( ax +b )m ( cx +d )n =0 , observăm că zerourile funcţiei f sunt

−b −d
x 1= şi x 2= .2p
a c
m−1 n m n−1
f ´(x) ¿ am ( ax+ b ) ( cx+ d ) +nc ( ax+b ) ( cx+ d ) ¿
( ax +b )m−1 ( cx +d )n−1 [ nc ( ax +b )+ am ( cx +d ) ] ¿
( ax +b )m−1 ( cx +d )n−1[(mac + nac) x + mad + ncb] 2p

Rezolvînd ecuaţia f ´(x) ¿ 0 , obţinem zerourile derivatei şi anume

−b −d −mad+ ncb
x 1= , x 2= , x 3= 1p
a c ac( m+ n)

Conform unei consecinţe a teoremei lui Rolle şi anume:

între două zerouri ale funcţiei există cel puţin un zerou al derivatei, cercetăm care dintre
zerourile derivatei sunt situate între cele două zerouri ale funcţiei f . 1p
−b −d
Este evident că x 1= şi x 2= nu aparţin intervalului considerat. 1p
a c
Atunci are loc una din relaţiile de mai jos :
−b mad +ncb d −d mad+ ncb b
← ← sau ← ← 2p ceea ce implică:
a ac (m+n) c c ac( m+ n) a

d mad+ ncb b b mad +ncb d b d d b

< < sau < < după cum < sau < . 1p
c ac (m+ n) a a ac (m+n) c a c c a
 x2 + y2 1
S3 Fie E( x , y ) ¿ . Înlocuind în expresia dată y¿− , expresia capătă forma
x+ y x
1
2 2
x2 + 2
x +y x 1
E( x , y ) ¿ = , care este bine definită: x− =0 ⇔ x=± 1∉ D ( f ) 1p
x+ y 1 x
x−
x
1 1 1 2
2
Notăm t ¿ x− ⟹ x + 2 = x− + 2=t +2. 1p
x x ( )
x
2

Pentru x∈ D ( f )=(−1 , 0 ) ∪ (1 ,+ ∞ ) , observăm că t¿ 0.

t 2 +2
În aceste condiţii avem: E( x , y ) ¿ . 1p
t
Determinăm valoarea minimă a expresiei E( x , y ) .
Modul I Definim funcţia g ∶ ( 0 ,+ ∞ ) → R t +2 .
¿
+¿ , g ( t ) =
2
¿
t
2
t −2
,
Calculăm g, ( t ). Obţinem: g ( t )= . Punctul critic al funcţiei este t=√ 2. 2p
t2
Realizăm următorul tabel de variaţie: 1p

t (0 , √ 2) √2 ( √ 2 ,+∞ ),
,
g (t ) - 0 +
g (t) ↘ 2 √2 ↗
min

t 2 +2 2
Modul II: E( x , y ) ¿ =t+ ≥ 2 √ 2 ceea ce rezultă din inegalitatea mediilor:
t t
1 2 2 2
(( )√
2 t t t )
t+ ≥ t· ⇔t + ≥ 2 √ 2 . Egalitatea are loc pentru t2¿ 2 ⟹ t ¿ √ 2.

1 2
Revenind la substituţie obţinem: x− = √ 2 x −√ 2 x−1=0 soluţiile căreia sunt
x
2+ 6 2− 6
x 1= √ √ şi x 2= √ √ . 1p
2 2
Atunci y 1=
√ 2−√ 6 şi y = √ 2+ √ 6 . 2p
2
2 2
Astfel, valoarea minimă a expresiei E( x , y ) este 2 √2 şi se realizează în punctele M1
√ 2−√ 6 , √ 2+ √ 6 şi M √ 2+ √6 , √ 2− √6 1p
( 2 2
2) ( 2 2
. )
S4 Fie C( O ; r ) cercul cu centrul în punctul O de rază r în care este înscris triunghiul ABC ce
satisface condiţiile problemei. Fie A1şi B1 picioarele înălţimilor triunghiului ABC coborîte din
A şi B respectiv.
°
Atunci patrulaterul A1 H B1 C este inscriptibil, deoarece m ( ∡ H B 1 C ) +m ( ∡ H A 1 C )=180 şi
deci
m ( ∡ A1 H B1 ) +m ( ∡ A 1 C B1 )=180 ° (1) 2p.
°
Însă m ( ∡ A H B 1) + m ( ∡ A 1 H B1 )=180 (2) 1p.
Deci, din (1) şi (2) ⟹ m ( ∡ A1 C B1 )=m ( ∡ A H B1 ) .
 A B1
Dar atunci sin( ∡ A1 C B 1¿ )=sin(∡ A H B1 ¿)= . ¿ ¿ (3) 1p.
AH
A B1
În triunghiul dreptunghic A B1B, cos (∡ BA B1 ¿)= ¿ ( 4 ) 1p.
AB
Din (3) şi ( 4), eliminînd A B1 se obţine:
A H sin( ∡ A1 C B 1¿ )= AB cos( ∡ BA B 1¿ ) ⟹¿ ¿
( ∡ BA B1 ¿ ) AB cos (∡ A)
A H= AB cos ¿= . 1p.
sin(∡ A 1 C B1 ¿ )¿ sin(∡ C)
AB
Din teorema sinusurilor, =2r . 1p.
sin( ∡ C)
Deci, AH = 2 r cos( ∡ A ¿ )¿ = AD. 1p.
În triunghiul ADE, aplicînd teorema cosinusurilor se obţine:
DE 2= AD 2+ AE 2−2 AD ∙ AE ∙ cos( ∡ A ¿ )¿ ⟹
DE 2=4 r 2 cos2 ¿ ⟹ DE 2=r 2 ⟹ DE =r 2p.