VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

Instrucţiuni de proiectare

5835 519 RO 5/2015

Cuprins

Cuprins

1. Generalităţi 1.1 Recuperarea căldurii ..................................................................................................... 3

■ Transferul de căldură ................................................................................................ 3
■ Recuperarea căldură cu colectori geotermali/sonde geotermale .............................. 4
■ Recuperarea căldurii din apă freatică ....................................................................... 4
■ Recuperarea căldurii cu acumulator de gheaţă/dispozitiv solar de absorbţie aer ..... 6
■ Recuperarea căldurii din aerul ambiant .................................................................... 7
■ Regimuri de funcţionare ............................................................................................ 9
■ Uscarea construcţiei/uscarea pardoselii (necesar ridicat de căldură) ....................... 10
■ Indice de putere momentan şi indice de putere anual .............................................. 10
■ Calculul indicelui de putere anual ............................................................................. 11
1.2 Răcire ........................................................................................................................... 11
■ Utilizarea sursei primare ........................................................................................... 11
1.3 Generarea de zgomot ................................................................................................... 12
■ Zgomotul ................................................................................................................... 12
■ Puterea şi presiunea acustică ................................................................................... 12
■ Propagarea zgomotului în clădiri .............................................................................. 13
■ Reflecţia zgomotului şi nivelul de presiune acustică (coeficient de directivitate Q) .. 13
1.4 Prezentare generală a etapelor de proiectare a unei instalaţii de pompe de căldură ... 15
1.5 Normativ referitor la gaze de seră fluorurate ................................................................ 15
■ Teste de etanşeitate pentru pompe de căldură ......................................................... 16
■ Intervale pentru testarea etanşeităţii ......................................................................... 16
1.6 Dispoziţii şi directive ..................................................................................................... 17
1.7 Glosar ........................................................................................................................... 18

2. Index alfabetic ............................................................................................................................................ 20

5835 519 RO

2 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi

1.1 Recuperarea căldurii

Transferul de căldură
1
Dispozitiv solar de
absorbţie aer (soare)

Acumulator de gheaţă
(apă)

Circuit de fântână Circuit primar Circuit de Instalaţie de

(apă) Sol răcire încălzire
(apă)

Circuit primar
Sol
(sol)

Circuit primar
aer

Sursa termică sol
Colectorii de suprafaţă sau sondele geotermale preiau căldură din
sol. Circuitul primar (sol) conduce această căldură la circuitul de
răcire al pompei de căldură. Acolo se produce nivelul de tempera-
tură mai ridicat necesar pentru instalaţia de încălzire.
Sursa termică apa (circuit de puţuri)
De la apa care circulă în circuitul de puţuri, căldura se transferă în
circuitul primar (sol). De aici, în mod analog, are loc transferul de
căldură la sursa termică sol. Din acest motiv multe pompe de
căldură sistem sol/apă se pot transforma, cu ajutorul unui set de
modificare, în pompe de căldură sistem apă/apă.
Dispozitivul solar de absorbţie aer poate servi şi direct ca sursă pri-
mară.
Sursa termică aer
Pentru transferul de energie la pompa de căldură, un ventilator con-
duce aerul ambiental prin vaporizatorul pompei de căldură.
Prin procesul din pompa de căldură (circuitul de răcire) se atinge
nivelul de temperatură necesar pentru încălzirea agentului termic /
prepararea de apă caldă. Transferul de energie termică asupra
agentului termic / a.c.m. se face prin intermediul condensatorului.

Sursa termică acumulator de gheaţă/dispozitiv solar de absorb-

ţie aer
Agentul acumulator de căldură (apa) din acumulatorul de gheaţă
este încălzit de solul înconjurător şi de dispozitivul solar de absorb-
ţie. Pompa de căldură reţine această energie primară din acumulato-
rul de gheaţă şi o transferă în instalaţia de încălzire, prin intermediul
circuitului de răcire. Dacă în acest timp agentul din acumulatorul de
gheaţă ajunge sub punctul de îngheţare, se utilizează suplimentar
căldura de cristalizare.
5835 519 RO

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 3

 Generalităţi (continuare)
Recuperarea căldură cu colectori geotermali/sonde geotermale
Recuperarea căldurii cu ajutorul colectorilor amplasaţi în sol
1 Cantitatea de căldură ce poate fi preluată din sol, depinde de diferiţi
factori.
■ Conform informaţiilor disponibile în prezent, pământul argilos cu
conţinut mare de apă reprezintă o sursă de căldură adecvată.
Se poate aştepta o putere specifică de preluare a căldurii (putere
de răcire) de qE = 10 până la 35 W/m2 suprafaţă de sol ca valoare
medie anuală pentru funcţionare pe timp de un an (monovalentă)
(vezi şi „Indicaţii de proiectare“ din instrucţiunile separate de pro-
iectare a pompelor de căldură).
■ În cazul solului foarte nisipos, puterea de preluare a căldurii este
mai redusă. În caz de dubiu trebuie să se efectueze o expertiză a
solului.
1,2 pânã la 1,5 m
F
C
D
E
A Pompă de căldură
B Încălzire prin pardoseală
C Şaht colector cu distribuitor de agent termic sol
D Distribuitor de agent termic sol pentru colectorii geotermali sau
sondele geotermale (tur)
Recuperarea căldurii cu sonde geotermale
La o instalaţie cu sonde de căldură geotermale, în condiţii hidrogeo-
logice normale, se poate conta pe o putere medie de extracţie a son-
delor de 50 W/m lungime de sondă (conform VDI 4640).
Recuperarea căldurii din apă freatică
Utilizarea apei freatice trebuie aprobată de autorităţile competente
(de ex. serviciul de canalizare).
4 VIESMANN
Regenerarea solului încălzit se realizează deja începând cu a doua
jumătate a perioadei de încălzire prin radiaţie solară şi precipitaţii
mai puternice, astfel încât se poate asigura faptul că pentru perioada
următoare de încălzire „acumulatorul“ sol este pregătit din nou pen-
tru încălzire.
În principiu, trebuie avute în vedere următoarele:
■ În jurul conductelor de agent termic primar nu este recomandată
cultivarea unor plante cu rădăcini foarte adânci.
■ Suprafeţele de deasupra colectorului geotermal nu trebuie acope-
rite. Acoperirea împiedică regenerarea solului.
B
C
A
min. 5 m
E Distribuitor de agent termic sol (retur)
F Colector geotermal:
Lungime totală a unei singure coloane: ≤ 100 m
G Sondă geotermală (sondă duplex)
Foraje:
■ De forajele la adâncimi < 100 m răspunde serviciul de canalizare.
■ Forajele de adâncime > 100 m trebuie aprobate de serviciul de
foraj de adâncime.
Pentru foraje trebuie angajată o firmă de foraje certificată.
Pentru utilizarea căldurii trebuie realizat un puţ aspirant şi un puţ
5835 519 RO
absorbant sau un puţ drenant.
Principii de bază pentru pompe de căldură
 Generalităţi (continuare)

D C

min. 5 m
B A

A Pompă de căldură D Puţ absorbant

B Schimbător de căldură de separare E Direcţia de curgere a apei freatice
C Puţ aspirant cu pompă pentru puţ F Încălzire prin pardoseală
Calitatea apei trebuie să corespundă valorilor limită pentru oţel inoxi- Substanţă Concentraţie Cupru Oţel ino-
dabil (1.4401) şi cupru, indicate în tabelul următor. Dacă se respectă în mg/l xidabil
aceste valori limită, se preconizează o funcţionare fără probleme a Elemente organice dacă au fost 0 0
puţurilor. Din cauza variaţiilor în ceea ce priveşte calitatea apei, constatate
recomandăm utilizarea unui schimbător de căldură din oţel inoxidabil Amoniac (NH3) <2 + +
cu rol de schimbător de căldură de separare a circuitelor (vezi şi în 2 până la 20 0 +
„Indicaţii de proiectare “ din documentaţia de proiectare separată > 20 – 0
pentru pompele de căldură). Clorură (Cl–) < 300 + +
> 300 0 0
În următoarele cazuri, este întotdeauna necesar un schimbător de Fier (Fe), dizolvat < 0,2 + +
căldură din oţel inoxidabil, fixat prin înşurubare, cu rol de schimbător > 0,2 0 0
de căldură de separare: Bioxid de carbon liber (agre- <5 + +
■ Valorile limită pentru cupru nu pot fi respectate. siv) (CO2) 5 până la 20 0 +
■ Pentru apă din lacuri şi iazuri. > 20 – 0
Mangan (Mn), dizolvat < 0,1 + +
Observaţie > 0,1 0 0
Se umple circuitul primar (circuitul intermediar) cu un amestec de
Nitraţi (NO3), dizolvaţi < 100 + +
antigel, de ex. Tyfocor.
> 100 0 +
Valoare pH < 7,5 0 0
Stabilitatea schimbătoarelor de căldură în plăci din cupru sau
7,5 până la 9,0 + +
oţel inoxidabil faţă de substanţele conţinute în apă
> 9,0 0 +
Oxigen < 0,2 + +
Observaţie
> 0,2 0 +
Tabelul următor nu este suficient şi serveşte numai ca un mijloc de
Hidrogen sulfurat (H2S) < 0,05 + +
orientare.
> 0,05 – 0
+ În condiţii normale, rezistenţă bună Carbonat acid (HCO3 –)/sulfaţi < 1,0 0 0
0 Pericol de coroziune, în special dacă mai mulţi factori au valoarea (SO4 2–) > 1,0 + +
0 Carbonat acid (HCO3 –) < 70 0 +
– Nu este indicat 70 până la 300 + +
> 300 0 0
Conductivitate electrică Cupru Oţel ino- Aluminiu (Al), dizolvat < 0,2 + +
xidabil > 0,2 0 +
5835 519 RO

< 10 µS/cm 0 0 Sulfaţi (SO4 2–) < 70 + +

10 - 500 µS/cm + + 70 până la 300 0 +
< 500 µS/cm – 0 > 300 – 0
Sulfit (SO3) <1 + +

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 5

 Generalităţi (continuare)

Substanţă Concentraţie Cupru Oţel ino-

în mg/l xidabil
Gaz cloric liber (Cl2) <1 + +
1 până la 5 0 +
1 >5 – 0

Recuperarea căldurii cu acumulator de gheaţă/dispozitiv solar de absorbţie aer

La pompele de căldură sistem sol/apă, se poate utiliza un acumula-
tor de gheaţă în combinaţie cu un dispozitiv solar de absorbţie aer,
ca sursă primară alternativă. Comutarea se realizează printr-un ven-
til de comutare cu 3 căi.
În funcţie de temperaturile din acumulatorul de gheaţă şi din dispozi-
tivul solar de absorbţie aer sunt posibile următoarele stări de funcţio-
nare:
■ Acumulatorul de gheaţă este utilizat ca singura sursă primară.
■ Dispozitivul solar de absorbţie aer este utilizat ca singura sursă
primară.
■ Acumulatorul de gheaţă se regenerează prin dispozitivul solar de
absorbţie aer şi prin sol.

H K

F F
G

A Pompă de căldură F Căldură din sol

B Încălzire prin pardoseală G Acumulator de gheaţă cu schimbător de căldură de captare şi
C Căldură de la radiaţia solară regenerare
D Căldură din aer H Ventil de comutare cu 3 căi pentru comutarea sursei primare
E Dispozitiv solar de absorbţie aer K Automatizare pentru instalaţii solare
Acumulatorul de gheaţă este introdus complet în sol şi umplut cu
5835 519 RO

apă. Volumul de apă necesar este calculat pe baza puterii de

încălzire şi de răcire. De exemplu, pentru o putere de încălzire de
10 kW este necesar un volum de apă de cca. 10 m3.

6 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)

Atunci când acumulatorul de gheaţă se utilizează ca sursă primară, Diagrama de mai jos arată cantităţile de energie la schimbarea tem-
apa se răceşte în acumulatorul de gheaţă. Cantitatea de energie dis- peraturii şi la trecerea apei din starea lichidă în starea solidă.
ponibilă pentru răcire este de 1,163 Wh/(kg·K). În cazul în care apa
îngheaţă, pompa de căldură poate utiliza suplimentar căldura de
cristalizare. Cantitatea de energie disponibilă în acest caz este de
1
93 Wh/kg, deci echivalentă cu aceea obţinută la răcirea apei de la
80 la 0 °C.

100

80
Temperatura în °C

93 Wh/kg 93 Wh/kg Cantitatea de energie

0,58 Wh/(kg·K) 1,163 Wh/(kg·K) Capacitate termică

specifică

Pentru a garanta funcţionarea pompei de căldură pe parcursul între- Vara acumulatorul de gheaţă poate fi utilizat şi pentru răcirea
gului an, acumulatorul de gheaţă este regenerat permanent prin dis- încăperilor (funcţie de răcire „natural cooling“). Pentru a obţine o efi-
pozitivul solar de absorbţie aer şi prin căldura din sol. În plus, dispo- cienţă mare, acumulatorul de gheaţă trebuie să fie complet îngheţat
zitivul solar de absorbţie aer poate fi utilizat ca singura sursă de la finalul perioadei de încălzire.
energie.
Eficienţa unui sistem de acumulator de gheaţă corect dimensionat
este comparabilă cu aceea a instalaţiilor cu sonde geotermale.

Recuperarea căldurii din aerul ambiant

Pompele de căldură sistem aer/apă se pot utiliza pe durata întregului
an, la fel ca şi pompele de căldură pentru sol şi apă freatică, respec-
tând limitele de utilizare (temperatura min. la intrarea aerului).
În clădiri cu consum standard redus de energie este posibilă funcţio-
narea monoenergetică, adică în combinaţie cu o rezistenţă electrică
suplimentară, ca de exemplu un preparator instantaneu de agent ter-
mic.
5835 519 RO
În cazul pompelor de căldură pentru aer/apă, puterea de extracţie a
căldurii din aer se stabileşte în funcţie de tipul constructiv şi de
dimensiunea aparatului. Un ventilator montat în aparat introduce în
vaporizator cantitatea de aer necesară. Acesta transmite energia ter-
mică din aer în circuitul pompei de încălzire.

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 7

 Generalităţi (continuare)

Amplasarea în interior

C
B K G

A Pompă de căldură amplasată în interior E Încălzire prin pardoseală

B Canal de evacuare a aerului G Distribuitorul circuitului de încălzire
C Canal de admisie a aerului K Automatizarea pompei de căldură
La pompele de căldură amplasate în interior, orificiile de admisie/
evacuare de la clădire trebuie montate în aşa fel, încât să nu se pro-
ducă niciun „scurtcircuit de aer“. Din acest motiv, recomandă ampla-
sarea pe colţ.

Amplasarea în exterior

K
H
L G

M
D

A Pompă de căldură amplasată în exterior H Cabluri electrice de legătură

D Acumulator tampon de agent termic K Automatizarea pompei de căldură
E Încălzire prin pardoseală L Preparator instantaneu de agent termic
G Distribuitorul circuitului de încălzire M Set hidraulic de racordare
Pentru conectarea pompelor de căldură amplasate în exterior la sis- În cazul utilizării unui preparator instantaneu de apă caldă menajeră
5835 519 RO

temul de încălzire, este disponibil un set de racordare hidraulică (accesoriu), acesta trebuie montat în clădire.
(accesoriu) de diferite lungimi.
Pentru comunicarea între pompa de căldură şi automatizarea mon-
tată în clădire sunt necesare cabluri electrice de legătură (accesorii).

8 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)

Regimuri de funcţionare
Regimul de funcţionare al pompelor de căldură se orientează, în
special, după sistemul de distribuţie a căldurii ales sau existent.
În funcţie de model, pompele de căldură Viessmann ating tempera-
turi pe tur de până la 72 °C. Pentru temperaturi mai mari pe tur sau
în cazul unor temperaturi exterioare extrem de mici, pentru acoperi-
rea sarcinii de încălzire poate fi nevoie de un generator de căldură
suplimentar (regim de funcţionare monoenergetic sau bivalent).
În clădirile noi, se poate stabili, de obicei, la alegere, sistemul de dis-
tribuţie de căldură. Pompele de căldură ating parametri anuali ridicaţi
numai în combinaţie cu sisteme de distribuţie a căldurii cu tempera-
turi reduse pe tur, de ex. 35 °C.
Regim de funcţionare monovalent
În cazul regimului de funcţionare monovalent, pompa de căldură
acoperă ca generator unic de căldură, întreaga sarcină de încălzire
conform EN 12831. Pentru acest regim de funcţionare este obligato-
Din cauza costurilor de investiţie scăzute pentru pompa de căldură,
funcţionarea monoenergetică poate avea avantaje economice faţă
de o pompă de căldură monovalentă, în special în construcţiile noi. 1
La configuraţiile tipice de instalaţii, sarcina de încălzire a pompei de
căldură este dimensionată la cca 70 până la 85 % din sarcina ter-
mică maximă necesară pentru încălzirea clădirii (conform
EN 12831). Perioada de funcţionare a instalaţiei de pompe de
căldură este de cca 92 până la 98 % pe an.
Regim de funcţionare bivalent paralel
Cote asigurate de regimurile de funcţionare bivalente
100
90

Cota asigurată prin pompa de căldură

riu ca sistemul de distribuţie a căldurii să fie dimensionat pentru o
80

din sarcina de încălzire pe an în %

temperatură pe tur inferioară temperaturii maxime pe tur a pompei
de căldură. 70
Pentru dimensionarea pompei de căldură, trebuie ţinut cont, la A
60
nevoie, de perioadele de întrerupere suplimentare şi de tarifele spe- B
ciale ale distribuitorului de energie electrică. 50
40
Observaţie
La pompele sistem aer/apă trebuie respectate limitele de utilizare 30
inferioare (vezi instrucţiunile de proiectare ale pompei de căldură 20
respective).
Dacă temperaturile exterioare sunt mai mici decât limitele de utili- 10
zare, pompa de căldură se opreşte şi nu mai furnizează căldură. 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Regim de funcţionare bivalent Cota asigurată de pompa de căldură din
În regimul de funcţionare bivalent, pompa de căldură este comple- Sarcina maximă de încălzire (EN 12831) în %
tată la funcţionarea în regim de încălzire de un generator de căldură
suplimentar (cazan pe combustibil lichid/gazos). Acest generator de
Cota asigurată de pompa de căldură, exprimată în % din sarcina de
căldură este comandat de automatizarea pompei de căldură.
încălzire pe an (numai regim de încălzire), pentru o clădire standar-
dizată de locuinţe, în funcţie de puterea de încălzire a pompei de
Regim de funcţionare monoenergetic
căldură şi de regimul de funcţionare ales
Regimul de funcţionare, la care generatorul de căldură suplimentar
funcţionează cu energie, ca şi compresorul pompei de căldură. Ca
generator de căldură suplimentar se poate folosi un preparator A Regim de funcţionare bivalent paralel
instantaneu de agent termic pe circuitul secundar. B Regim de funcţionare bivalent alternativ
Din cauza costurilor investiţionale reduse pentru întreaga instalaţie
Cota asigurată de regimul de funcţionare monoenergetic de pompe de căldură, funcţionarea bivalentă este recomandată în
special pentru instalaţiile de cazane existente în clădirile mai vechi şi
renovate.
100
90 Observaţie
Cota asigurată prin pompa de căldură

La funcţionarea monoenergetică şi bivalent-paralelă, sursa de

80
din sarcina de încălzire pe an în %

căldură (sol sau apă) trebuie dimensionată la întregul necesar de

70 putere al clădirii, din cauza timpului de funcţionare mai mare (în
comparaţie cu funcţionarea bivalent-alternativă).
60
50 În funcţie de temperatura exterioară şi de sarcina de încălzire, auto-
matizarea pompei de căldură comută suplimentar la pompa de
40 căldură cel de-al doilea generator de căldură.
30 La configuraţiile tipice de instalaţii, sarcina de încălzire a pompei de
căldură este dimensionată la cca 50 până la 70 % din sarcina ter-
20
mică maximă necesară pentru încălzirea clădirii conform EN 12831.
10 Cota pompei de căldură este de cca 85 până la 92 % din sarcina de
încălzire pe an.
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Cota asigurată de pompa de căldură din Regim de funcţionare bivalent alternativ
Sarcina maximă de încălzire (EN 12831) în % Pompa de căldură preia complet încălzirea clădirii până la o anumită
temperatură exterioară (temperatură de bivalenţă). Sub temperatura
Cota asigurată de pompa de căldură, exprimată în % din sarcina de de bivalenţă, pompa de căldură se deconectează şi generatorul de
căldură suplimentar (cazan pe combustibil lichid/gazos) preia ali-
5835 519 RO

încălzire pe an (numai regim de încălzire), pentru o clădire standar-

dizată de locuinţe, în funcţie de puterea de încălzire a pompei de mentarea cu căldură a clădirii. Comutarea între pompa de căldură şi
căldură în regim de funcţionare monoenergetic generatorul de căldură suplimentar este asigurată de automatizarea
pompei de căldură.

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 9

 Generalităţi (continuare)

Regimul de funcţionare bivalent alternativ este recomandat, în spe-
cial, pentru clădirile mai vechi cu sisteme convenţionale de distribu-
ţie şi de descărcare a căldurii (corpuri de încălzire).
1 Tarife pentru alimentarea de la reţea
Pentru o funcţionare economică a pompelor de căldură, majoritatea
companiilor de distribuţie a energiei electrice oferă tarife speciale.
Acest tarife speciale permit companiei de electricitate deconectarea
temporară a alimentării pompelor de căldură atunci când reţeaua
este foarte solicitată.
Pentru pompele de căldură, este posibilă, de obicei, o întrerupere de
max. 3 x 2 ore într-un interval de 24 de ore. La încălzirile prin pardo-
seală, perioadele de întrerupere nu au o influenţă prea mare asupra
temperaturii ambientale, datorită reacţiei întârziate a sistemului. În
celelalte cazuri, se poate trece fără probleme peste perioadele de
întrerupere prin utilizarea de acumulatoare tampon de agent termic.
Opţional, la instalaţiile bivalente de pompe de căldură, generatorul
de căldură suplimentar poate prelua complet încălzirea clădirii în tim-
pul perioadelor de întrerupere.
Observaţie
Timpii de funcţionare dintre două întreruperi nu trebuie să fie mai
mici decât perioada de întrerupere anterioară.
Pentru alimentarea de la reţea fără întreruperi nu există tarife spe-
ciale de energie electrică. În acest caz, consumul de curent al pom-
pei de căldură este calculat împreună cu consumul de curent din
locuinţă sau din unitatea comercială.

Uscarea construcţiei/uscarea pardoselii (necesar ridicat de căldură)

Clădirile noi, în funcţie de tipul de construcţii (monolitic, etc.) prezintă Adesea pompele de căldură corect dimensionate nu pot acoperi
o cantitate mare de apă reziduală în straturile de şapă lichidă sau de acest necesar ridicat de căldură. De aceea, în astfel de cazuri tre-
ciment, de tencuială interioară, etc. buie utilizate aparate de uscare puse la dispoziţie de beneficiar sau
La aplicarea straturilor utile (faianţă, parchet, etc.) nu este permisă un preparator instantaneu de agent termic.
decât o anumită umiditate reziduală în stratul de şapă.
Pentru a evita deteriorarea clădirii, apa reziduală trebuie evaporată
prin încălzire. Ca urmare rezultă un necesar de căldură ridicat prin
comparaţie cu încălzirea normală a clădirii.

Indice de putere momentan şi indice de putere anual

Pentru evaluarea eficienţei pompelor de căldură cu compresor acţio-
nat electric, EN 14511 defineşte caracteristicile indice de putere
momentan şi indice de putere anual.
Indice de putere momentan
Indicele de putere momentan ∊ descrie raportul dintre puterea ter-
mică momentană şi puterea absorbită efectivă a aparatului.
PH
∊ =
PE
PH Căldura emisă de pompa de căldură către agentul termic pro
unitate de timp (W)
PE Consum mediu de curent electric al aparatului în decursul unui
anumit interval de timp, incl. consumul de curent pentru automa-
tizare, compresor, instalaţii de pompare şi dezgheţare (W)
Indicii de putere momentană a pompelor de căldură moderne se
situează între 3,5 şi 5,5, ceea ce înseamnă că la un indice de putere
momentană de 4 este disponibil, sub formă de căldură pentru
încălzire, cvadruplul energiei electrice utilizate. Partea mult mai mare
din căldura pentru încălzire provine din sursa termică (aer, sol, apă
freatică).
Cu cât este mai mică diferenţa de temperatură între intrare şi ieşire,
cu atât este mai mare indicele de putere momentană. Întrucât tem-
peratura de intrare a sursei termice depinde de condiţiile ambientale,
pentru creşterea indicelui de putere momentană ar trebui să se folo-
sească temperaturi de tur cât mai scăzute, de exemplu 35 °C în
combinaţie cu încălzirea prin pardoseală.
Indice de putere anual
Indicele de putere anual β reprezintă raportul între cantitatea de
căldură emisă timp de un an şi puterea electrică consumată în acest
interval de instalaţia de pompe de căldură în totalitatea ei. Sunt luate
în considerare inclusiv cotele de consum pentru pompe, automa-
tizări, etc.
QWP
β =
WEL
QWP cantitatea de căldură (kWh) produsă de pompa de căldură pe
timp de un an
WEL puterea electrică (kWh) absorbită de pompa de căldură pe
timp de un an

Punct de lucru
Indicii de putere momentană sunt măsuraţi în puncte de lucru prede-
finite. Punctul de lucru este indicat de temperatura de intrare a agen-
tului sursă termică (aer A, sol B, apă W) în pompa de căldură şi tem-
peratura de ieşire a agentului termic.

Exemplu:
■ Pompe de căldură sistem aer/apă
A2/W35: temperatură de intrare a aerului 2 °C, temperatura de
ieşire a agentului termic 35 °C
■ Pompe de căldură sistem sol/apă
B0/W35: temperatură de intrare sol 0 ℃, temperatura de ieşire
agent termic 35 °C
■ Pompă de căldură apă/apă
5835 519 RO

W10/W35: temperatură de intrare a apei 10 ℃, temperatura de

ieşire a agentului termic 35 °C

10 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)

Calculul indicelui de putere anual

Vezi formularele online de pe www.viessmann.de sau www.waer-
mepumpe.de.
1
Pentru deschiderea formularului online de pe www.viessmann.de
selectaţi consecutiv următoarele link-uri:
Ú „Login“
Ú „Start Login“
Ú „Software-Service“
Ú „Online-Tools“
Ú „WP Indice de putere anual“
Ú „Calcul pompe de căldură indice de putere anual JAZ“

1.2 Răcire
Utilizarea sursei primare
În cazul pompelor aer/apă reversibile sau în combinaţie cu AC-Box
(accesoriu), la pompele de căldură sol/apă şi apă/apă, este posibilă
realizarea unei răciri active „active cooling“ cu funcţionarea paralelă
a compresorului, deoarece este utilizată capacitatea de răcire a
compresorului.
Căldura generată este degajată prin sursa primară (sau un consu-
mator).
În lunile de vară sau în perioadele de tranziţie, la pompele de
căldură sistem sol/apă şi apă/apă, poate fi folosit nivelul de tempera-
tură al sursei de căldură (sursă primară) pentru răcirea naturală
„natural cooling“ a clădirii.
Regenerarea solului
În regimul de încălzire cu pompă de căldură, este extrasă permanent
energie termică din sol. La încheierea perioadei de încălzire, tempe-
ratura din imediata apropiere a sondei geotermale/colectorului geo-
termal atinge temperaturi în jurul punctului de îngheţ. Până la înce-
putul următoarei perioade de încălzire, solul se regenerează. „Natu-
ral cooling“ accelerează acest proces prin conducerea căldurii din
clădire în sol. În funcţie de căldura asimilată de sondă în timpul verii,
temperatura medie a solului se poate mări în sonda geotermală.
Acest lucru are un efect pozitiv asupra indicelui de putere anual al
pompei de căldură.

Temperaturile în zona solului sunt estimate ca fiind relativ constante „Natural cooling“/„Active cooling“
de-a lungul anului. În stratul de sol neperturbat, de la o adâncime de
5 m se porneşte de la premisa unor variaţii foarte reduse de tempe- „Natural cooling“ este o funcţie de răcire foarte eficientă, deoarece
ratură, de ±1,5 K în jurul valorii medii de 10 °C. nu este necesară decât utilizarea a 2 pompe de circulaţie. Compre-
sorul pompei de căldură rămâne oprit. La funcţionarea în regim
„natural cooling“, pompa de căldură este conectată doar pentru pre-
Temperatura în °C pararea apei calde menajere. Utilizarea energiei termice evacuate
la nivelul solului din încăperi creşte eficienţa pompei de căldură la prepararea apei
0 5 10 15 20 calde menajere.
0 1. Mai
1. Feb. 1. Nov.
1. Aug. „Natural cooling“ se poate realiza prin intermediul următoarelor sis-
teme:
■ Încălziri prin pardoseală
■ Convectori cu ventilator
5
■ Plafoane de răcire
■ Reglarea temperaturii miezului de beton

Dezumidificarea aerului din încăpere în asociere cu „natural coo-

10 ling“ se realizează numai cu ventiloconvectoare (necesară evacua-
rea condensului).
Adâncime în m

Putere de răcire
De regulă, funcţia de răcire „natural cooling“ nu poate fi comparată
15 cu instalaţiile de climatizare sau de apă rece în ceea ce priveşte ran-
damentul. Capacitatea de răcire depinde de temperatura interioară,
10°C care depinde de alternanţele din timpul anului. Din experienţă, capa-
18 citatea de răcire este mai mare la începutul decât la sfârşitul verii.

În regim „active cooling“, pompa de căldură lucrează ca un genera-

Variaţia de temperatură în stratul nesondat, în funcţie de adâncime
tor de apă rece şi răceşte clădirea pe baza capacităţii de răcire exis-
şi anotimp
tente. Capacitatea de răcire disponibilă constant depinde de capaci-
tatea pompei de căldură.
În zilele fierbinţi de vară, clădirile sunt încălzite prin acţiunea tempe- Capacitatea de răcire în regim „active cooling“ este mult mai mare
raturii externe ridicate şi a radiaţiei solare. Pompele de căldură sis- decât la „natural cooling“.
tem sol/apă şi apă/apă împreună cu accesoriile corespunzătoare pot
utiliza temperaturile joase din pământ pentru a antrena căldura din
clădire în sol, prin intermediul circuitului primar.
5835 519 RO

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 11

 Generalităţi (continuare)

1.3 Generarea de zgomot

Zgomotul
1
Domeniul de percepere a zgomotelor de către om cuprinde domeniul Modificările presiunii aerului se percep în cazul în care acestea se
de presiune între 20 ∙ 10–6 Pa (prag de percepere a zgomotului) şi produc cu o frecvenţă cuprinsă între 20 şi 20.000 de ori pe secundă
20 Pa (1 până la 1 milion). Pragul de la care zgomotul provoacă o (20 Hz până la 20.000 Hz).
senzaţie dureroasă este de cca. 60 Pa.

Sursa de zgomot Nivelul de zgomot Presiunea acustică Senzaţie

în dB(A) în μPa
Linişte 0 până la 10 20 până la 63 Imperceptibil
Ticăitul unui ceas de buzunar, dormitor liniştit 20 200 Foarte încet
O grădină foarte liniştită, instalaţie de climatizare silenţioasă 30 630 Foarte încet
Locuinţă într-o zonă liniştită 40 2 ∙ 103 Încet
Pârâu care curge încet 50 6,3 ∙ 103 Încet
Vorbit normal 60 2 ∙ 104 Tare
Vorbit tare, gălăgie în birou 70 6,3 ∙ 104 Tare
Zgomot intens de trafic rutier 80 2 ∙ 105 Foarte tare
Camion greu 90 6,3 ∙ 105 Foarte tare
Claxon auto la o distanţă de 5 m 100 2 ∙ 106 Foarte tare

Fenomenul sonor din corp, zgomot transmis prin lichide

Oscilaţiile mecanice sunt introduse în corpuri cum ar fi componen-
tele de maşini şi de clădiri, dar şi lichide, sunt transmise prin acestea
şi în cele din urmă sunt emise în altă parte, parţial sub formă de zgo-
mot transmis de aer.

Zgomot transmis prin aer

Sursele de zgomot (corpuri antrenate să oscileze) produc oscilaţii
mecanice în aer care se răspândesc sub formă de unde şi care sunt
percepute diferit de urechea omului.

A Fenomenul sonor din corp

B Zgomot transmis prin aer

Puterea şi presiunea acustică

A Sursa de zgomot (pompa de căldură)

Locul de emisie
Unitate de măsură: Nivelul puterii acustice LW
B Locul intrării zgomotului
Locul de incidenţă
Unitate de măsură: Nivelul presiunii acustice LP
5835 519 RO

12 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)

Nivelul puterii acustice LW Nivelul presiunii acustice reprezintă mărimea de evaluare pentru
Desemnează întreaga emisie de zgomot a pompei de căldură, trans- emisiile instalaţiilor individuale.
misă în toate direcţiile. Ea este independentă de condiţiile ambien-
tale (reflexii) şi constituie mărimea de evaluare pentru surse de zgo-
mot (pompe de căldură) în comparaţie directă.
1

Nivelul presiunii acustice LP

Nivelul presiunii acustice este o mărime orientativă pentru intensita-
tea zgomotului percepută într-un anumit loc. Nivelul presiunii acus-
tice este influenţat în mod substanţial de distanţă şi de situaţia
mediului ambiant şi depinde astfel de locul de măsurare (adesea la o
distanţă de 1 m). Microfoanele obişnuite de măsurare măsoară
direct presiunea acustică.

Propagarea zgomotului în clădiri

Propagarea zgomotelor în clădiri se produce atât prin intermediul
zgomotului transmis direct prin aer C de către pompa de căldură
cât şi prin trecerea sunetului din corp B în structura clădirii (pardo-
seală, pereţi, plafon). Transmiterea sunetului din corp se realizează
nu numai prin intermediul picioarelor de susţinere ale pompei de
căldură, ci şi prin intermediul tuturor îmbinărilor mecanice între
pompa supusă vibraţiilor şi clădire, ca de ex. prin conducte, canale
de aer şi cabluri electrice. În plus, oscilaţiile pot fi transmise şi sub
formă de zgomot transmis prin lichide prin intermediul circuitului pri-
mar şi al agentului termic de pe circuitul primar.
Transmiterea zgomotelor la un anumit punct de incidenţă, de ex.
dormitor, nu este obligatoriu să se realizeze pe cale directă. Astfel,
de exemplu, zgomotul transmis în exterior poate fi transmis din nou
în interior prin intermediul curţii de lumină.
D Prin proiectarea şi alegerea corectă a locului de montaj, propagarea
zgomotelor în spaţii care trebuie protejate (camere de zi, dormitoare,
A locuinţe învecinate) trebuie redusă astfel încât să fie respectate
cerinţele şi dispoziţiile locale. În Germania, trebuie respectate
DIN 4109 („protecţia fonică în clădiri înalte“), zgomotul TA şi, după
caz, alte dispoziţii locale şi regulamente contractuale (contracte de
C cumpărare). În anumite ţări, trebuie respectate legislaţia şi normati-
B
vele legale regionale.
Căi de transmitere a zgomotelor La nevoie, trebuie consultat un specialist în acustică.

A Pompă de căldură
B Fenomenul sonor din corp
C Zgomotul transmis prin aer
D Curte de lumină

Reflecţia zgomotului şi nivelul de presiune acustică (coeficient de directivitate Q)

Odată cu numărul suprafeţelor verticale, complet reflectorizante Q=2: Amplasarea liberă, în exterior a pompei de căldură
învecinate (de ex. pereţi) creşte exponenţial nivelul de presiune
acustică în comparaţie cu amplasarea liberă (Q = coeficient de
directivitate), deoarece radiaţia sonoră este îngreunată în compara-
ţie cu amplasare liberă.

Q=2

Q=2 Q=4 Q=8

Q Coeficient de directivitate
5835 519 RO

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 13

 Generalităţi (continuare)

Q=4: Pompa de căldură sau admisia / evacuarea aerului (în Următorul tabel indică în ce măsură se modifică nivelul de presiune
cazul amplasării în interior) pe un perete al casei acustică LP în funcţie de coeficientul de directivitate Q şi de distanţa
de aparat (raportat la nivelul de zgomot LW măsurat direct la aparat
1 sau la evacuarea aerului).
Valorile indicate în tabel au fost calculate pe baza următoarei for-
mule:

Q
L = LW + 10 · log
4 · π · r²

L = nivelul acustic la receptor

Q=4 LW = nivelul de zgomot la sursa de zgomot
Q = coeficient de directivitate
r = distanţa dintre receptor şi sursa de zgomot

Condiţiile legale pentru propagarea zgomotului sunt valabile în

Q=8: Pompa de căldură sau admisia / evacuarea aerului (în
cazul amplasării în interior) pe un perete al casei în cazul unui
colţ al faţadei construit înspre interior
următoarele condiţii ideale:
■ Sursa de zgomot este o sursă punctuală de zgomot.
■ Condiţiile de montaj şi de utilizare ale pompei de căldură sunt în
conformitate cu condiţiile avute în vedere la stabilirea nivelului de
zgomot.
■ Când Q=2, radiaţia se propagă în câmpul liber (nu există obiecte
reflectorizante/clădiri în împrejurimi).
■ Dacă Q=4 şi Q=8, se presupune o reflecţie completă la suprafeţele
învecinate.
■ Nu sunt avute în vedere eventualele zgomote provenite din împre-
jurimi.

Q=8

Coeficient de di- Distanţa de la sursa de zgomot în m

rectivitate Q, sta- 1 2 4 5 6 8 10 12 15
bilit la nivel local Nivelul de presiune acustică de durată LP, cu echivalent energetic, raportat la nivel puterii zgomotului LW în
dB(A), măsurat la aparat/canalul de aer
2 -8,0 -14,0 -20,0 -22,0 -23,5 -26,0 -28,0 -29,5 -31,5
4 -5,0 -11,0 -17,0 -19,0 -20,5 -23,0 -25,0 -26,5 -28,5
8 -2,0 -8,0 -14,0 -16,0 -17,5 -20,0 -22,0 -23,5 -25,5

Observaţie
■ În practică sunt posibile abateri de la valorile indicate aici, gene-
rate de reflexia zgomotului sau de absorbţia acestuia datorită con-
diţiilor locale.
Astfel, de exemplu situaţiile Q=4 şi Q=8 descriu adeseori inexact
condiţiile efective de la locul de emisie.
■ În cazul în care nivelul de presiune acustică a pompei de căldură,
calculat estimativ în următorul tabel, se apropie cu peste 3 dB(A)
de valoarea de referinţă admisă de cerinţele TA referitoare la zgo-
mot, trebuie realizată obligatoriu o prognoză exactă a emisiei de
zgomote (de către un specialist în acustică).
5835 519 RO

14 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)

Valori de referinţă pentru nivelul de evaluare conform normativelor în vigoare (în exteriorul clădirii)
Zonă/obiect*1 Valoare de referinţă pentru imisie (nivel de presiune
acustică) în dB(A)*2 1
pe timpul zilei pe timpul nopţii
Zone cu instalaţii industriale şi locuinţe, în care nu sunt majoritare nici insta- 60 45
laţiile industriale, nici locuinţele
Zone în care sunt majoritare locuinţele 55 40
Zone în care sunt numai locuinţe 50 35
Locuinţe care sunt legate direct la instalaţia cu pompe de căldură 40 30

1.4 Prezentare generală a etapelor de proiectare a unei instalaţii de pompe de căldură

Pe www.viessmann.de este disponibilă, pentru descărcare „Lista 4. Determinarea interfeţelor şi a corespondenţelor
de verificare pentru dimensionare/întocmire ofertă pompe de ■ Sursa de căldură pentru pompe de căldură (pentru pompe de
căldură“. Pentru aceasta, alegeţi succesiv următoarele linkuri: căldură sistem sol/apă şi apă/apă)
Ú „Login“ ■ Sursa (sursele) de căldură pentru instalaţia de încălzire.
Ú „Start Login“ ■ Instalaţia electrică (sursă de căldură).
Ú „Documentaţie“ ■ Condiţii constructive (vezi şi 5).
Ú „Liste de verificări“ 5. Contractarea unei firme de foraj (numai pompe de căldură
sol/apă şi apă/apă)
Procedeu recomandat: ■ Dimensionarea sondei geotermale (firma de forări).
1. Determinarea datelor clădirii ■ Încheierea contractului privind serviciile prestate.
■ Determinarea sarcinii termice exacte a clădirii conform ■ Realizarea operaţiunilor de forare.
DIN 4701/EN 12831. 6. Condiţii constructive (numai pompe de căldură aer/apă)
■ Determinarea necesarului de apă caldă menajeră. ■ În cazul amplasării în interior: Verificaţi statica pentru trecerea
■ Determinarea tipului de transfer de căldură (radiatoare sau prin perete, executaţi trecerea prin perete.
încălzire prin pardoseală). ■ În cazul amplasării în exterior: Proiectaţi şi executaţi fundaţia în
■ Determinarea temperaturilor pe sistemul de încălzire (scop: conformitate cu prevederile locale şi normele de tehnică de con-
temperaturi scăzute). strucţie.
2. Dimensionarea pompei de căldură (vezi Dimensionarea) 7. Lucrări la instalaţia electrică
■ Stabilirea modului de funcţionare al pompei de căldură (mono- ■ Depuneţi o cerere de instalare a contorului.
valent, monoenergetic, bivalent). ■ Pozaţi cablurile de sarcină şi de comandă.
■ Luarea în consideraţie a perioadelor de întrerupere posibile de ■ Amenajaţi locurile de amplasare a contoarelor.
către furnizorul de energie electrică.
■ Stabilirea şi dimensionarea sursei de căldură.
■ Dimensionarea boilerului pentru preparare de apă caldă mena-
jeră.
3. Determinarea condiţiilor cadru juridice şi financiare
■ Autorizarea pentru sursa de căldură (numai pentru sonda geo-
termală sau puţ)
■ Clarificarea posibilităţilor de finanţare la nivel naţional sau local.
Baza de date privind finanţarea, disponibilă la adresa
www.viessmann.de, conţine informaţii la zi despre aproape
toate programele de finanţare din Republica Federală Germa-
nia.
■ Tarife la energie şi participarea întreprinderii de distribuţie a
curentului electric din regiune.
■ Deranjarea posibilă a vecinilor din cauza zgomotului (în special,
la pompele de căldură aer/apă).

1.5 Normativ referitor la gaze de seră fluorurate

Normativul (UE) nr. 517/2014 a Parlamentului şi Consiliului Euro-
pean din 16 aprilie 2014 asupra gazelor fluorurate de seră şi pentru
abrogarea Directivei (UE) nr. 842/2006 (normativ gaze F) este un
instrument legal a Uniunii Europene referitor la manipularea gazelor
de seră fluorurate (gaze F).
Acest act normativ este în vigoare începând cu ianuarie 2015 în
toate statele membre ale UE*3. Înlocuieşte normativul în vigoare
până în prezent (UE) nr. 842/2006.
Gazele F sunt conţinute în agenţii frigorifici ai pompelor de căldură.
5835 519 RO
Normativul gazelor F reglementează reducerea şi utilizarea gazelor
F cu scopul micşorării emisiilor şi influenţelor dăunătoare climei a
acestor gaze. Aceasta se realizează prin următoarele măsuri:
■ Reducerea în etape a cantităţilor disponibile de gaze F în UE
(phase down)
■ Interzicerea în etape a utilizării şi punerii în circulaţie a anumitor
gaze F
■ Extinderea reglementărilor referitoare la testările etanşeităţii circui-
telor de răcire etc.

*1 Pentru stabilirea detaliilor conform planului de construcţie trebuie consultate autorităţile locale.
*2 Valabil pentru suma tuturor zgomotelor produse.
*3 Deosebit faţă de normativele europene trebuie respectate prevederile specifice naţionale care pot fi mai extinse faţă de cerinţele normati-
vului gazelor F.

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 15

 Generalităţi (continuare)

Normativul trebuie să fie respectat de următoarele grupuri: ■ Persoanele, care montează instalaţii cu gaze F, le scot din func-
■ Producători şi importatori de gaze F în UE ţiune precum şi execută lucrări de întreţinere şi service pentru
■ Persoane care pun în circulaţie produse cu gaze F, de ex. pompe acestea.
de căldură. ■ Persoane care exploatează instalaţii cu gaze F.
1
Teste de etanşeitate pentru pompe de căldură
Pentru pompele de căldură rezultă noi norme pentru testul de etan- CO2-echivalent
şeitate la circuitului de răcire. Pentru stabilirea intervalelor de întreţi- CO2-echivalent se calculează din valoarea GWP şi cantitatea de
nere sunt luate în considerare următoarele criterii: umplere de agent frigorific după cum urmează:
■ Valoarea GWP a agentului frigorific (Global Warming Potential,
potenţial de seră) CO2eagent fri- = magent frigorific · GWPagent frigorific
■ Cantitatea de umplere a agentului frigorific în circuitul de răcire
gorific
■ CO2-echivalent a agentului frigorific (CO2e)
CO2eagent fri- CO2-echivalent a agentului frigorific în circuitul de
Pe baza valorii GWP şi a respectivei aplicaţii (de ex. în pompe de
gorific răcire
căldură) este stabilit de la ce moment în timp agentul frigorific nu mai
magent frigorific Masa agentului frigorific în circuitul de răcire în kg
este permis a fi pus în circulaţie în UE.
GWPagent fri- Valoarea GWP a agentului frigorific
Valoare GWP gorific

În cazul amestecurilor de agenţi frigorifici sunt însumate valorile

GWP a componentelor singulare ce formează amestecul. Exemplu:
■ Vitocal 300-G, tip BWC 301.B08
Exemplu: ■ Agent frigorific R410A
R410A compus din 50 % din R32 şi 50 % din R125. ■ Cantitate de umplere 1,95 kg

GWPR32 = 675 CO2eR410A = 1,95 kg · 2088 = 4100 kg = 4,1 t

GWPR125 = 3500

GWPR410A = (0,5 · 675) + (0,5 · 3500) = 2088

Agent frigorific GWP

R134a 1430
R407C 1774
R410A 2088
R417A 2346
R404A 3990

Intervale pentru testarea etanşeităţii

Interval max. pentru testare etanşeităţii Normativ (UE) nr. 842/2006 Normativ (UE) nr. 517/2014
Fără dispozitiv de Cu dispozitiv de iden-
identificare scurgere tificare scurgere
Nu este necesară testarea etanşeităţii magent frigorific < 3 kg CO2eagent frigorific < 5 t
La sisteme închise ermetic: La sisteme închise ermetic:
magent frigorific < 6 kg CO2eagent frigorific < 10 t
la 12 luni la 24 luni 3 kg ≤ magent frigorific < 30 kg 5 t ≤ CO2eagent frigorific < 50 t
la 6 luni la 12 luni 30 kg ≤ magent frigorific < 300 kg 50 t ≤ CO2eagent frigorific < 500 t
la 3 luni la 6 luni 300 kg ≤ magent frigorific 500 t ≤ CO2eagent frigorific

Observaţie
Deosebit faţă de datele din tabel următoarele pompe de căldură nu
trebuie verificate la etanşeitate până la 31 decembrie 2016:
■ Pompe de căldură care conţin mai puţin de 3 kg gaze de seră fluo-
rurate.
■ Pompe de căldură ermetic închise care conţin mai puţin de 6 kg
gaze de seră fluorurate.
5835 519 RO

16 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)

Exemplu:

Interval de verificare a unui circuit de răcire în funcţie de cantitate de umplere mR410A (GWPR410A = 2088)
Interval max. pentru testare etanşeităţii Normativ (UE) nr. 517/2014 1
Fără dispozitiv de Cu dispozitiv de iden-
identificare scurgere tificare scurgere
Nu este necesară testarea etanşeităţii mR410A < 2,39 kg
la 12 luni la 24 luni 2,39 kg ≤ mR410A < 23,9 kg
la 6 luni la 12 luni 23,9 kg ≤ mR410A < 239 kg
la 3 luni la 6 luni 239 kg ≤ mR410A

1.6 Dispoziţii şi directive

Pentru proiectarea, instalarea şi funcţionarea instalaţiei trebuie res-
pectate în special următoarele normative şi directive:

Normative şi directive general valabile

BImSchG Pompele de căldură sunt „instalaţii“ în accepţia Legii germane de protecţie a mediului înconjurător.
BImSchG face distincţie între instalaţii pentru care este necesară aprobare şi cele pentru care nu este
necesară aprobare (§§ 44, 22). Instalaţiile pentru care este nevoie de aprobare sunt prezentate exclusiv
în dispoziţia 4 din Legea germană de protecţie a mediului înconjurător (4. BImSchV).
Pompele de căldură, indiferent de ce tip, nu cad sub incidenţa ei. De aceea pentru pompele de căldură
sunt valabile §§ 22 până la 25 BImSchG, adică, ele trebuie astfel proiectate şi exploatate, încât să fie
limitate la minimum neplăcerile evitabile.
Zgomot TA Trebuie respectate prevederile tehnice pentru protecţia la zgomot – Zgomot TA – pentru limitarea zgomo-
telor produse de instalaţiile de pompe de căldură.
DIN 4108 Protecţia termică în clădirile înalte
DIN 4109 Protecţia fonică în clădirile înalte
VDI 2067 Calcularea rentabilităţii şi consumului instalaţiilor cu consum de căldură, baze tehnice şi economice de
funcţionare
VDI 2081 Reducerea zgomotului în instalaţiile de aerisire
VDI 2715 Reducerea zgomotului la instalaţiile de încălzire cu apă supraîncălzită
VDI 4640 Utilizarea tehnică a suprafeţelor-suport, instalaţii de pompe de căldură cu împământare
Fişa 1 şi Fişa 2 (pentru pompe de căldură sol/apă şi apă/apă)
VDI 4650 Calcule pentru pompe de căldură - Operaţiuni rapide de calculare a parametrilor anuali ai instalaţiilor de
pompe de căldură - Pompe de căldură electrice pentru încălzire şi preparare de apă caldă menajeră
EN 12831 Instalaţii de încălzire în clădiri – Procedeul de calculare a sarcinii termice normate
EN 15450 Instalaţii de încălzire exterioare – Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompe termice

Hotărâri pentru circuitele hidraulice

DIN 1988 Dispoziţii tehnice pentru instalaţiile de apă caldă menajeră

DIN 4807 Vase de expansiune partea V: Vase de expansiune cu membrană pentru instalaţiile de preparare de apă
caldă menajeră
Fişa de lucru DVGW (DVGW-Ar- Directive pentru protecţia apei
beitsblatt) W101 1. Partea întâi: Protecţia apei freatice (pentru pompe de căldură apă/apă)
DVGW-Arbeitsblatt (Fişa de lu- Instalaţii de preparare apă caldă menajeră şi de conducte de apă caldă menajeră;
cru DVGW) W551 Măsuri tehnice pentru reducerea pericolului de răspândire a bacteriei legionella
EN 806 Dispoziţii tehnice pentru instalaţiile de apă caldă menajeră
EN 12828 Sisteme de încălzire în clădiri;
Planificarea instalaţiilor de încălzire cu apă caldă

Hotărâri pentru circuitele electrice

Racordul electric la reţea şi instalaţia electrică trebuie executate res-
pectând normativele VDE (DIN VDE 0100) şi prescripţiile tehnice de
branşare date de furnizorul de energie electrică.

VDE 0100 Executarea instalaţiilor de curent de înaltă tensiune cu tensiuni nominale până la 1000 V
VDE 0105 Funcţionarea instalaţiilor de curent de înaltă tensiune
EN 60335-1 şi EN 60335-2-40 Siguranţa aparatelor electrice pentru uz casnic şi scopuri similare
(VDE 0700-1 şi -40)
DIN VDE 0730 Partea 1/3.72 Hotărâri pentru aparate cu acţionare electrică pentru uz casnic
5835 519 RO

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 17

 Generalităţi (continuare)

Hotărâri pentru circuitele de agent frigorific

DIN 8901 Instalaţii de răcire şi pompe termice; protecţia solului, a pânzei de apă freatică, a apelor de suprafaţă –
Cerinţe tehnice de siguranţă şi de protecţia medului, verificări
1 DIN 8960 Agent de răcire, cerinţe
EN 378 Instalaţii de răcire şi pompe de căldură – Condiţii obligatorii de siguranţă şi de protecţie a mediului
(EU) Nr. 517/2014 Normativ (EU) nr. 517/2014 a Parlamentului şi Consiliului European din 16 aprilie 2014 asupra gazelor
fluorate de seră şi pentru abrogare Directivei (UE) nr. 842/2006

Norme şi normative suplimentare pentru instalaţiile bivalente de pompe de căldură

VDI 2050 Centrale de încălzire, principii tehnice pentru proiectare şi execuţie

EN 15450 Proiectarea instalaţiilor de încălzire cu pompe termice

Norme şi normative suplimentare pentru instalaţiile de aerisire

DIN 1946-6 Aerisirea locuinţelor

VDI 6022 Tehnică de ventilarea încăperilor, calitatea aerului din încăperi

1.7 Glosar
Dezgheţ
Înlăturarea peliculei de chiciură sau gheaţă din vaporizatorul pompei
de căldură pentru aer/apă prin alimentare cu căldură . La pompele
de căldură Viessmann dezgheţare se realizează conform necesaru-
lui prin circuitul de răcire.
Această valoare indică cât de puternic contribuie un gaz la încălzirea
climaterică globală în comparaţie cu CO2.
Puterea de încălzire
Este puterea termică utilă produsă de pompa de căldură.

Regim de funcţionare alternativ Puterea de răcire

Dacă temperatura exterioară depăşeşte temperatura bivalentă
setată, necesarul de căldură este acoperit exclusiv de pompa de
căldură. Nu se conectează nicio altă sursă de căldură.
Sub temperatura bivalentă, necesarul de căldură este acoperit
numai de cealaltă sursă de căldură. Pompa de căldură nu porneşte.
Agent de lucru
Noţiune specială pentru agentul de răcire din instalaţiile cu pompe
de căldură
Indice de putere anual
Se calculează ca raport între puterea termică şi puterea electrică a
compresorului într-o anumită perioadă de timp, de ex. 1 an.
Simbol: β
Instalaţie de încălzire bivalentă
Sistem de încălzire, care acoperă necesarul de încălzire al spaţiului
unei clădiri prin 2 purtători de energie diferiţi, de ex. pompă de
căldură şi generator de căldură încălzit cu combustibil.
CO2-echivalent (CO2e)
Această valoare arată cu cât contribuie o masă determinată a unui
gaz la încălzirea climaterică globală raportat la CO2.
Acumulator de gheaţă
Recipient cu volum mare, umplut cu apă, utilizat de pompa de
căldură ca sursă primară. Dacă apa îngheaţă ca urmare a extragerii
căldurii, cantităţile suplimentare de căldură de cristalizare se pot uti-
liza ca energie pentru încălzire.
Regenerarea acumulatorului de gheaţă se face prin dispozitivul solar
de absorbţie aer şi prin sol.
Element de expansiune (ventil de expansiune)
Element al unei pompe de căldură situat între condensator şi vapori-
zator, care serveşte la reducerea presiunii condensatorului la o pre-
siune a vaporizatorului corespunzătoare presiunii acestuia.
Suplimentar, elementul de dilatare reglează cantitatea pulverizată de
mediu de lucru (agent frigorific) care trebuie utilizată în funcţie de
Cantitatea de căldură care se poate extrage prin intermediul vapori-
zatorului dintr-o sursă de căldură.
Agent frigorific
Substanţă cu temperatură de fierbere scăzută, care într-un circuit se
evaporă prin preluare de căldură şi se lichefiază prin cedare de
căldură.
Procesul din circuit
Modificări de stare repetate ale unui agent de lucru prin alimentare şi
cedare de energie într-un sistem închis
Putere de răcire
Puterea de răcire este puterea utilă extrasă de pompa de căldură din
circuitul de răcire.
Indice de putere momentan COP (Coefficient Of Performance)
Se calculează ca raport între puterea termică şi puterea electrică
absorbită a compresorului.
Indicele de putere COP nu poate fi indicat decât ca valoare de
moment la un regim de funcţionare definitiv.
Simbol: ε
Indice de putere EER (Energy Efficiency Ratio)
Raport între puterea de răcire şi puterea electrică absorbită a com-
presorului.
Indicele de putere EER nu poate fi indicat decât ca valoare de
moment la un regim de funcţionare definitiv.
Simbol: ε
Monoenergetic
Instalaţie bivalentă pompă de căldură la care este utilizat al doilea
generator de căldură cu acelaşi tip de energie (curent electric).
Monovalent
Pompa de căldură este singurul generator de căldură. Modul de
funcţionare este adecvat pentru toate încălzirile de temperatură
joasă cu temperatură pe tur până la max. 55 °C.
5835 519 RO

încărcarea vaporizatorului.
„Natural Cooling“
Global Warming Potential (GWP) Metodă de răcire economică cu ajutorul puterii de răcire extrase din
Potenţialul de seră a unui gaz sol

18 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură

 Generalităţi (continuare)
Putere nominală absorbită
Puterea electrică max. absorbită a pompei de căldură care se poate
realiza în regim de funcţionare permanent, în anumite condiţii. Este
determinantă numai pentru conectarea electrică la reţeaua de ali-
mentare şi este menţionată de către producător pe plăcuţa cu carac-
teristici.
Randament
Se calculează ca raport între lucrul util şi lucrul consumat (căldură).
Regim paralel
Modul de funcţionare al unei instalaţii de încălzire bivalente cu
pompe de căldură.
Necesarul de căldură este acoperit în mare măsură în toate zilele de
încălzire prin pompa de căldură. Pentru acoperirea vârfurilor de
necesar trebuie să fie conectat generatorul de căldură suplimentar
„paralel“ cu pompa de căldură numai în puţine zile de încălzire.
Regim de funcţionare reversibil
În regimul de funcţionare reversibil succesiune etapelor de proces
este inversă în circuitul de răcire. Vaporizatorul lucrează ca şi con-
densator şi invers. Pompa de căldură extrage energia termică din
circuitul de încălzire, de ex. pentru răcire încăperii. Inversarea circui-
tului de răcire este utilizat şi pentru dezgheţarea vaporizatorului.
Dispozitiv solar de absorbţie aer
Colector care poate prelua energia soarelui şi a aerului ambiental
încălzit. Dispozitivul solar de absorbţie aer poate fi utilizat pentru
regenerarea unui acumulator de gheaţă sau direct ca sursă primară
a pompei de căldură.
Vaporizator
Schimbător de căldură al unei pompe de căldură, prin care se
extrage căldura unei surse de căldură prin vaporizarea unui mediu
de lucru (agent frigorific).
5835 519 RO
Principii de bază pentru pompe de căldură
Compresor
Dispozitiv pentru transportul mecanic şi comprimarea vaporilor şi a
gazelor. Sunt disponibile diferite tipuri constructive.
Condensator
1
Schimbător de căldură al unei pompe de căldură prin care un agent
termic este alimentat cu căldură prin condensarea unui mediu de
lucru (agent frigorific).
Pompă de căldură
Dispozitiv tehnic care preia o cantitate de căldură la o temperatură
inferioară (circuitul primar) şi, prin alimentarea cu energie, o cedează
din nou la o temperatură mai mare (circuitul secundar).
Dispozitivele de răcire utilizează partea primară. pompele de căldură
utilizează partea secundară.
Instalaţie cu pompe de căldură
Întreaga instalaţie compusă din instalaţie pentru sursa de căldură şi
pompa de căldură
Sursa de căldură
Mediu (sol, aer, apă, acumulator de gheaţă, dispozitiv solar de
absorbţie aer), din care se extrage căldură prin intermediul pompei
de căldură.
Instalaţie de sursă termică (WQA)
Dispozitiv de captare a energiei dintr-o sursă de căldură şi de trans-
port al agentului termic între sursa de căldură şi „circuitul rece“ al
pompei de căldură, inclusiv instalaţiile suplimentare.
Agent termic
Agent lichid sau gazos (de ex. apă sau aer), prin care este transpor-
tată căldură.
VIESMANN 19
Index alfabetic
A I
Absorbţia zgomotului........................................................................14
AC-Box............................................................................................. 11
active cooling....................................................................................11
Acumulator de gheaţă.............................................................. 3, 6, 18
Agent de lucru.................................................................................. 18
Agent frigorific.................................................................................. 18
Agent termic..................................................................................... 19
Alimentarea de la reţea.................................................................... 10
Apă freatică.................................................................................... 4, 5
Automatizare pentru instalaţii solare.................................................. 6
C
Cabluri de legătură.............................................................................8
Cabluri electrice de legătură.............................................................. 8
Calitatea apei..................................................................................... 5
Canal de admisie a aerului.................................................................8
Canal de evacuare a aerului.............................................................. 8
Căldură de cristalizare............................................................. 3, 7, 18
Circuit de puţuri.................................................................................. 3
CO2-echivalent.......................................................................... 16, 18
Coefficient Of Performance (COP)...................................................18
Coeficient de directivitate........................................................... 13, 14
Colector geotermal................................................................... 3, 4, 11
Compresor....................................................................................... 19
Condensator.....................................................................................19
Convector cu ventilator.....................................................................11
D Nivelul puterii acustice..................................................................... 13
Dezgheţ............................................................................................18
Directive........................................................................................... 17
Dispozitiv solar de absorbţie............................................................ 18
Dispozitiv solar de absorbţie aer.................................................. 6, 19
Dispoziţii...........................................................................................17
Distribuitor de agent termic sol...........................................................4
Distribuitorul circuitului de încălzire....................................................8
E Potenţial de seră........................................................................ 16, 18
Element de expansiune....................................................................18
Emisie fonică....................................................................................13
Energy Efficiency Ratio (EER)......................................................... 18
Etape de proiectare a unei instalaţii de pompe de căldură.............. 15
F Puterea acustică.............................................................................. 12
Fenomen sonor din corp.................................................................. 12
Fenomenul sonor din corp............................................................... 13
Foraje................................................................................................. 4
G Putere de răcire..........................................................................11, 18
Gaze de seră....................................................................................15
Generarea de zgomot...................................................................... 12
Generator de căldură extern........................................................ 9, 18
Global Warming Potential.......................................................... 16, 18
Glosar...............................................................................................18
GWP.................................................................................................18
H
Hotărâri
– circuite de agent frigorific.............................................................. 18
– circuite electrice............................................................................ 17
– circuite hidraulice.......................................................................... 17
– instalaţii bivalente..........................................................................18
– instalaţii de aerisire....................................................................... 18
Hotărâri pentru circuitele de agent frigorific..................................... 18
Hotărâri pentru circuitele electrice....................................................17
Hotărâri pentru circuitele hidraulice..................................................17
20 VIESMANN
Indice de putere............................................................................... 10
Indice de putere anual..........................................................10, 11, 18
Indice de putere COP.......................................................................10
Indice de putere EER....................................................................... 18
Indice de putere momentan COP.....................................................18
Instalaţie cu pompe de căldură........................................................ 19
Instalaţie de sursă termică (WQA)................................................... 19
Î
Încălzire prin pardoseală.............................................................. 8, 11
Întreruperea alimentării electrice de către ELECTRICA...................10
L
Limite de utilizare............................................................................... 9
M
Monoenergetic................................................................................. 18
Monovalent.......................................................................................18
N
natural cooling.................................................................................. 11
Natural Cooling................................................................................ 18
Necesar de putere complet................................................................ 9
Nivel de presiune acustică......................................................... 14, 15
Nivel de putere acustică...................................................................14
Nivelul de presiune acustică............................................................ 13
Nivelul presiunii acustice..................................................................13
P
Parametru anual.................................................................................9
Perioadă de întrerupere............................................................... 9, 10
Plafon de răcire................................................................................ 11
Pompă de căldură sistem aer/apă
– amplasare în exterior...................................................................... 8
– amplasare în interior....................................................................... 8
Presiunea acustică...........................................................................12
Procesul din circuit........................................................................... 18
Proiectarea instalaţiei de pompe de căldură.................................... 15
Propagarea zgomotului.................................................................... 13
Punct de lucru.................................................................................. 10
Puterea de încălzire......................................................................... 18
Puterea de preluare a căldurii............................................................ 4
Puterea de răcire................................................................................4
Puterea electrică absorbită a compresorului....................................18
Putere electrică................................................................................ 10
Putere nominală absorbită............................................................... 19
Puţ absorbant.................................................................................4, 5
Puţ aspirant.................................................................................... 4, 5
Puţ drenant.........................................................................................4
5835 519 RO
Principii de bază pentru pompe de căldură
 Index alfabetic
R V
Randament.......................................................................................19 Valoare GWP................................................................................... 16
Răcire.................................................................................................7 Vaporizator....................................................................................... 19
Răcirea clădirii..................................................................................11 Variaţia de temperatură în sol.......................................................... 11
Răcirea încăperilor............................................................................. 7 Ventil de expansiune........................................................................ 18
Recuperarea căldurii.......................................................................... 7
Reflecţia sunetului............................................................................14 Z
Reflecţia zgomotului.........................................................................13 Zgomot............................................................................................. 12
Regenerare sol.................................................................................11 Zgomot transmis prin aer................................................................. 12
Regim de funcţionare Zgomot transmis prin lichide............................................................ 12
– bivalent............................................................................................9 Zgomotul transmis prin aer.............................................................. 13
– bivalent alternativ............................................................................ 9
– bivalent paralel................................................................................9
– monoenergetic............................................................................ 7, 9
– monovalent..................................................................................... 9
Regim de funcţionare alternativ....................................................... 18
Regim de funcţionare bivalent............................................................9
Regim de funcţionare bivalent alternativ............................................ 9
Regim de funcţionare bivalent paralele..............................................9
Regim de funcţionare monoenergetic............................................ 7, 9
Regim de funcţionare monovalent..................................................... 9
Regim de funcţionare reversibil........................................................19
Regim de încălzire bivalent.............................................................. 18
Regim paralel................................................................................... 19
Reglarea temperaturii miezului de beton..........................................11

S
Sarcina de încălzire pe an..................................................................9
Schimbător de căldură de captare..................................................... 6
Schimbător de căldură de regenerare................................................6
Schimbător de căldură de separare................................................... 5
Schimbător de căldură în plăci...........................................................5
Serviciu de canalizare........................................................................ 4
Serviciu de foraj de adâncime............................................................4
Set de modificare pompă de căldură sistem apă/apă........................ 3
Set de racordare hidraulică................................................................ 8
Sistemul de distribuţie a căldurii.........................................................9
Sondă duplex..................................................................................... 4
Sondă geotermală.................................................................... 3, 4, 11
Stabilitate schimbătoare de căldură în plăci.......................................5
Substanţe conţinute apă.................................................................... 5
Substanţe conţinute în apă................................................................ 5
Suplinitor de apă rece...................................................................... 11
Sursa de căldură.............................................................................. 19
Sursa de zgomot.............................................................................. 13
Sursă primară...................................................................................11
Sursă termică
– acumulator de gheaţă..................................................................... 3
– aer...................................................................................................3
– apa.................................................................................................. 3
– dispozitiv solar de absorbţie aer..................................................... 3
– sol................................................................................................... 3

Ş
Şaht colector...................................................................................... 4

T
Test de etanşeitate........................................................................... 16
Transfer de căldură............................................................................ 3
Transfer de energie............................................................................3
Trecerea dintr-o stare în alta.............................................................. 7

U
Uscarea construcţiei.........................................................................10
Uscarea pardoselii........................................................................... 10
Utilizare sursă primară..................................................................... 11
5835 519 RO

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 21

22 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură
5835 519 RO

Principii de bază pentru pompe de căldură VIESMANN 23

 Firma Viessmann îşi rezervă dreptul de a efectua modificări tehnice!

Viessmann S.R.L.
5835 519 RO

RO-507075 Ghimbav
Braşov
E-mail: info-ro@viessmann.com
www.viessmann.ro

24 VIESMANN Principii de bază pentru pompe de căldură