Contabilitate

76. Societatea Comercială „A” importă în comision mărfuri din Canada, pentru care se
cunosc următoarele date:
- valoarea externă a mărfii 100000 euro 400000
- taxe vamale 20% 80000
- comision vamal 1% 4000
- comisionul entităţii de import – export 5% la valoarea facturii externe
- TVA 19%
- curs de schimb 4 lei/euro
Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile.

Rezolvare:

504000 % = % 504000

428000 371 401 400000

76000 4426 446.01 80000

446.02 4000

446.03 20000

86. Societăţile comerciale „A” şi „B”, încheie un contract de asociere în participaţie, în

scopul realizării unei activităţi de producţie, în următoarele condiţii:

- Contabilitatea asocierii se va ţine de societatea „A”;

- Amortizarea utilajelor puse la dispoziţie de către societatea „B” se va transmite

societăţii „A” în baza unui decont lunar;
- Cota de participare la profit sau pierdere a celor două societăţi este de 50% pentru
societatea „A” , 50% pentru societatea „B”.
După prima lună de activitate a asocierii situaţia se prezintă astfel:
- S-au înregistrat cheltuieli în valoare de 6.000 lei, astfel:

- Cheltuieli cu materiile prime: 2.000 lei;

- Cheltuieli cu materialele auxiliare : 130 lei;

- Cheltuieli cu salariile personalului : 2.500 lei;

- Contribuţii sociale, pentru salariile personalului: 720 lei;

- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor: 650 lei, din care 500 lei, amortizarea
utilajelor transmisă prin decont de către societatea „B”.
- S-au obţinut venituri din vânzarea produselor finite în valoare de 8.000 lei;
Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile.

Rezolvare:

Inregistrări ale asociatului A

1. inregistrare cheltuieli cu materiile prime:

601 = 301 2000
2. inregistrare cheltuieli cu materiile auxiliare:

6021 = 3021 130

3. inregistrare cheltuieli cu salariile:

641 = 421 2500

4. inregistrare cheltuieli cu asigurăriile sociale:

645 = 4311 720

5. inregistrare cheltuieli cu amortizarea:

6811 = 281 650

6. inregistrare transmitere cheltuială cu amortizarea către societatea B:

4582.B = 6811 500

7. inregistrare venit din vanzarea produselor finite:

4111 = 701 8000

8. inregistrare transmitere venit din vânzarea produselor finite către societatea B:

701 = 4581.B 4000

Inregistrări ale asociatului B

1. preluare venituri de la asociatul A

4582.A = 701 4000

2. preluare cheltuială cu amortizarea de la asociatul A

6811 = 4581.A 500

93. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit înregistrează la 31 decembrie a

anului 2009 următoarele date:
- cheltuieli cu materiile prime: 120.500 lei;
- cheltuieli cu materiale auxiliare: 3.200 lei;
- cheltuieli cu energia şi apa: 5.500 lei;
- cheltuieli privind mărfurile: 180.000 lei;
- cheltuieli cu reparaţiile curente ale utilajelor: 25.500 lei;
- cheltuieli de reclamă şi publicitate: 1.500 lei;
- cheltuieli de protocol: 2.800 lei;
- alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi: 85.500 lei;
- cheltuieli cu impozite şi taxe: 6.200 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului: 115.000 lei;
- cheltuieli cu contribuţiile sociale: 33.350 lei;
- cheltuieli cu majorări de întârziere: 1.550 lei;
- cheltuieli de sponsorizare: 3.500 lei;
- alte cheltuieli din exploatare: 650 lei;
- cheltuieli cu amortizarea utilajelor: 45.500 lei;
- ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi: 4.550 lei;
- cheltuieli cu dobânzile: 9.200 lei;
Total cheltuieli: 644.000 lei
- venituri din vânzarea produselor finite: 355.000 lei;
- venituri din vânzarea mărfurilor: 243.000 lei;
- venituri din prestări servicii: 73.450 lei;
- alte venituri din exploatare: 3.700 lei;
- venituri din dobânzi: 550 lei.
Total venituri: 675.700 lei
Pierderea fiscală de recuperat aferentă exerciţiului precedent este în sumă de 9.350 lei.
Cheltuielile înregistrate în contabilitatea societăţii sunt efectuate în scopul
desfăşurării obiectului de activitate al societăţii şi a obţinerii de venituri impozabile.
Din valoarea cheltuielilor cu majorările de întârziere 1.340 lei reprezintă majorări pentru
plata cu întârziere a obligaţiilor bugetare iar 210 lei majorări de întârziere datorate în
cadrul contractelor economice către furnizori. Alte cheltuieli reprezintă cheltuieli
înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ corespunzător.
Amortizarea a fost calculată prin utilizarea metodei liniare, valoarea contabilă a activelor
amortizabile corespunde cu valoarea fiscală şi nu există reevaluări a acestor active.
Ajustările pentru deprecierea creanţelor clienţi s-au constituit cu respectarea prevederilor
art. 22 din Codul fiscal, fiind considerate cheltuieli deductibile.
Cheltuielile cu dobânzile sunt aferente unui credit bancar, fiind astfel considerate integral
deductibile.
Până la data de 30 septembrie a exerciţiului financiar societatea a constituit, declarat şi
plătit un impozit pe profit în sumă de 1.850 lei.
Societatea nu are constituite rezerve legale, capitalul social subscris vărsat al societăţii
având o valoare de 20.000 lei. Suma de 3.700 lei, înregistrată la alte venituri din
exploatare, reprezintă penalităţi de întârziere plătite bugetului de stat şi anulate ulterior,
care în momentul înregistrării lor au fost tratate ca şi cheltuieli nedeductibile. În
consecinţă suma de 3.700 lei reprezintă venituri neimpozabile.
Pe baza veniturilor totale realizate în anul 2008 de către societate, în sumă de 211.500
lei, a fost stabilit un impozit minim anual de 4.300 lei.
Închiderea exerciţiului financiar se definitivează până la data de 15 februarie a anului
următor.
Se cere să se determine: impozitul pe profit şi să se înregistreze operaţiunile în
contabilitatea societăţii.

Rezolvare:

1. cheltuieli cu materiile prime: 120.500 lei;

601 = 301 120500

2. - cheltuieli cu materiale auxiliare: 3.200 lei;

6021 = 3021 3200

3. - cheltuieli cu energia şi apa: 5.500 lei;

605 = 401 5500

4. - cheltuieli privind mărfurile: 180.000 lei;

607 = 371 180000

5. - cheltuieli cu reparaţiile curente ale utilajelor: 25.500 lei;

611 = 401 25500

6. - cheltuieli de reclamă şi publicitate: 1.500 lei;

623,01 = 401 1500

7. - cheltuieli de protocol: 2.800 lei;

623.02 = 401 2800

8. - alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi: 85.500 lei;

628 401 85500

9. - cheltuieli cu impozite şi taxe: 6.200 lei;

 635 = 446 6200

10. - cheltuieli cu salariile personalului: 115.000 lei;

641 = 421 115000

11. - cheltuieli cu contribuţiile sociale: 33.350 lei;

645 = 4311 33350

12. - cheltuieli cu majorări de întârziere: 1.550 lei;

6581 = % 1550
4311 1340
401 210

13. - cheltuieli de sponsorizare: 3.500 lei;

6582 = 5121 3500

14. - alte cheltuieli din exploatare: 650 lei;

658 = 5121 650

15. - cheltuieli cu amortizarea utilajelor: 45.500 lei;

6811 = 2814 45500

16. - ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi: 4.550 lei;

6814 = 491 4550

17. - cheltuieli cu dobânzile: 9.200 lei;

666 = 5186 9200

18. - venituri din vânzarea produselor finite: 355.000 lei;

4111 = 701 355000

19. - venituri din vânzarea mărfurilor: 243.000 lei;

4111 = 707 243000

20. - venituri din prestări servicii: 73.450 lei;

4111 = 704 73450

21. - alte venituri din exploatare: 3.700 lei;

 4482 = 7588 3700

22. - venituri din dobânzi: 550 lei.

5187 = 766 550

23. Inchidere conturi de cheltuieli

121.01 = % 644000
601 120500
6021 3200
605 5500
607 180000
611 25500
623.01 1500
623.02 2800
628 85500
635 6200
641 115000
645 33350
6581 1550
6582 3500
658 650
6811 45500
6814 4550
666 9200

24. Inchidere conturi de venituri

% = 121.01 675700
701 355000
707 243000
704 73450
7588 3700
766 550

Profi brut = 675700 - 644000 +1340 – 3700 = 29340

Imp/Pr = 29340 * 16% = 4694
La 30.09 a fost declarat si plătit imp/pr 1850

25. Stornare impozit pe profit de la 30.09

691 = 441 -1850

121.01 = 691 -1850

 26. Inreg. Impozit pe profit

691 = 441 4694

121.01 = 691 4694

Impozit / Pr de plată rămas = 4694 – 1850 = 2844

După înregistrări Creditul contului 441 va fi de 2844

141. Societatea comercială A cumpără în leasing financiar un echipament în valoare de

500.400 lei de la o societate de leasing românească. Durata leasingului este de 36 luni,
avansul este 30%, valoarea reziduală este de 20%, iar rata lunară este de 6.950 lei.
Eşalonarea ratelor se găseşte în următorul tabel. Înregistraţi operaţiile aferente în
contabilitatea locatorului şi locatarului. Utilizaţi IAS 17 „Contracte de leasing”.

Rata Valoare Dobândă

rămasă

Avans 150,120 350,280

Rata 1 20,850 329,430 46,120

Rata 2 20,850 308,580 43,201

Rata 3 20,850 287,730 40,282

Rata 4 20,850 266,880 37,363

Rata 5 20,850 246,030 34,444

Rata 6 20,850 225,180 31,525

Rata 7 20,850 204,330 28,606

Rata 8 20,850 183,480 25,687

Rata 9 20,850 162,630 22,768

Rata 10 20,850 141,780 19,849

Rata 11 20,850 120,930 16,930

Rata 12 20,850 100,080 14,011

Valoare reziduală 100,080 0 0

Total 500,400 x x
Inregistrări în contabilitatea locatorului

Cedarea echipamentului

4111 = 2131 500.400 lei

Încasarea chiriei de la locatar, lunar

5121 = 4111 6950 lei

Veniturile obtinute ca dobânzi afrente trimestrului 1 an 1

5187 = 766 (14% * valoare rămasă) 46120 lei

Locatarul va contabiliza :

Achizitionarea contractului

2131 = 167 500400 lei

167 = 404 500400 lei

Virarea ratei lunar

404 = 5121 6950 lei

Înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile aferente trimestrului 1 an 1

666 = 168 (14% * valoare rămasă) 46120 lei

Plata dobânzii

168 = 5121 46120 lei

La sfărșitul celor 3 ani se va înregistra:

La locatar:
Plata valorii reziduale

404 = 5121 100080

Audit

27. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit.

Raspuns:

Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile

fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit cu scop special se pot referi la :
• Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele
internationale de raportare financiara si de normele nationale;
• Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
• Respectarea clauzelor contractuale;
• Situatii financiare condensate (rezumate)

29. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui

cabinet ,o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate
renuntarii la propriile convingeri.

Rezolvare:
Apar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate
fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pâna la punctul în care obiectivitatea sa
este sau poate fi înteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi cazul în care
cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor
profesional aceluia al clientului.

Exemple în acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa
independentei de acest fel pot fi:

- a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, în litigiile sau în rezolvarea
neîntelegerilor cu terte parti.
36. Exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare auditate este
responsabilitatea
a) Auditorului intern
b) Auditorului extern
c) Contabilului sef

Rezolvare:

b)

41. Prezentati succint continutul unei scrisori de misiune de audit .

Rezolvare:

Continut:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii;
- intinderea lucrarilor de audit;
- forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de
audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

42. Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare .

Rezolvare:

Elementele probante în audit

Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune

de audit  reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care
acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau in documente justificative si
documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu
informatii din alte surse.

Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de

procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele
de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind
eficacitatea conceperii si functionării sistemelor contabile si de control intern.
Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea
intreprinderii si constau in proceduri care urmaresc obtinerea elementelor probante
prin care sunt detectate anomalii semnificative in situatiile financiare; ele sunt de
doua tipuri:
             -controale privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor;
            -proceduri analitice care constau in analiza tendintelor si ratiourilor
(rapoartelor) semnificative, examenul variatiior si examene de coerenta cu alte
informatii.
In functie de credibilitatea informatiilor obtinute in etapele precedente, auditorul
stabileste programele de control a conturilor pe baza carora să poată obţine
elementele probante necesare fundamentării opiniei sale.

            Aceasta etapă a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor

probante pentru a putea exprima o opinie motivată asupra conturilor anuale, ceea ce
presupune asigurarea respectarii regulilor legale si regulamentare de catre
intreprindere şi anume:

            -regulile de prezentare si de evaluare stipulate in normele legale si in cele

profesionale;

            -reguli de prudenta;

            -regulile referitoare la inventarieri;

            -reguli de tinere a registrelor si a contabilitatii;

            -existenta activelor si faptul că acestea apartin intreprinderii;

            -pasivele patrimoniale, veniturile si cheltuielile privesc intreprinderea in cauza.

Elementele probante trebuie să indeplinească cumulativ două conditii de calitate

pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: să fie suficiente si să fie juste
(adecvate).

Caracterul suficient se stabileste in raport cu numărul de elemente probante

colectate; caracterul just se apreciază in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta,
fiabilitatea lor.

In mod normal, auditorul considera necesar sa se sprijine pe elemente probante

care nu sunt concludente prin ele insele, dar care contribuie la elaborarea
convingerii sale. El poate deseori sa fie determinat sa caute elemente probante de
sursă sau natură diferită pentru a corobora o aceeasi afirmatie.

            Elementele probante trebuie, în ansamblul lor, să permita auditorului să-si

faca o opinie cu privire la situatiile financiare. In general, auditorul nu examineaza
totalitatea informatiilor la care are acces pentni a-si forma opinia, în măsura in care el
poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operatii sau un
control intern, aplicand tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau
esantion statistic.
 Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legătură cu ceea ce
constituie elemente probante suficiente cuprind:

            -Importanta riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:

   natura elementelor in cauza;

   adecvarea controlului intern;

natura activităţilor realizate;

existenţa unor situatii susceptibile de a exercita o influenţă

neobisnuită asupra conducerii întreprinderii;

situatia financiară a intreprinderii.

            -Importanta relativă a elementului avut in vedere, tinand

seama  de ansamblul informatiilor bilantului contabil.

            -Experienta căpătata în cursul unor auditari anterioare.

            -Concluziile procedurilor de audit, in special descoperirea eventuală a unor

fraude sau erori.

            -Tipul de informatie disponibila.

In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la testele de procedura,

aspectele sistemelor contabile si de control intern asupra cărora auditorul va
strange elemente probante se referă la:

            -conceperea sistemelor contabile si de control intern; sunt aceste sisteme

concepute de o manieră care să prevină sau să detecteze si să corecteze anomalii
semnificative?

            -functionarea sistemelor contabile si de control intern; aceste sisteme au

functionat de o maniera satisfacatoare pe toată perioada?

In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive,

auditorul trebuie să determine dacă elementele rezultate din aceste controale
precum si din testele de procedură sunt suficiente si adecvate pentru a stabili dacă la
elaborarea situaţiilor financiare de către conducerea intreprinderii au fost intrunite
criteriile următoare:

- de existenţă: un element al activului sau pasivului există la un moment dat;

 - de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii, iar
un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea dată, la un
moment dat;
- de apartenenţă (de realitate) tranzactiile sau evenimentele se referă la
intreprinderea dată si s-au produs in cursul perioadei respective;
- de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost
inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate;
- de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea
lor de inventar:
- de măsurare: o operatie sau un eveniment este inregistrată la valoarea sa de
tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei;
- de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata, clasata si
descrisa conform referentialului contabill apli cabil.

Obtinerea de elemente probante privind o informatie dată, de exemplu,

existenţa de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o altă
afirmatie, de exemplu, evaluarea lor.

Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand

elementele probante adunate, de origine si de natură diferite, sunt concordante. In
acest caz, auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il
obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cand elementele
probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante intre ele, poate fi necesara
folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei.

Trebuie să existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea unor

elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. Cu toate acestea, dificultatile si
costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin
ele însele, omisiunea unei proceduri.

Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezintă o
importanţă semnificativă, el trebuie să se străduiască să obtina elemente
probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dacă nu este în măsura să
obtina aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie să formuleze o opinie
fără rezervă.

 Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante

Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmareste obtinerea elementelor

probante care să îi permită să dea certificarea asupra situatiilor financiare,
utilizand diverse procedee si tehnici care privesc:

 controlul asupra pieselor justificative şi control de verosimilitate;

 observarea fizică;
 examenul analitic.

Pentru obtinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:

            -inspectia fizica si observatia, care constau în a examina activele,
conturile sau in a observa maniera de aplicare a procedurilor;

            -confirmarea externă (directă), care consta in a obtine de la tertii

intreprinderii informatii asupra soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilor
derulate;

            -examenul documentelor primite de către intreprindere, care servesc ca

piese justificative sau la controlul operatiilor respective;

            -examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii facturi, conturi,

balante, etc.;

            -control aritmetic;

            -analize, estimari si confruntări între informatii si docu mente;

-examen analitic, care constă în:

- efectuarea de comparatii între datele care rezultă din situatiile

financiare si datele anterioare, posterioare si previzionale ale
intreprinderii;

- analiza abaterilor şi tendintelor;

-studiul si analiza elementelor neobisnuite care rezultă din comparatiile

efectuate;

            -informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre din

intreprindere.

    a) Tehnica sondajului

            Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu

poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cauta
elementele probante pe un esantion adecvat, utilizand tehnica sondajului cel mai
bine adaptat fiecarei situatii.

Sondajul este definit ca o tehnica care consta in selectionarea unui anumit

numar sau părti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a
elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la
intreaga masă sau multime. Tehnica sondajului sate reglementata de Standardul
International de Audit (ISA) nr. 530.

Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua

naturi diferite:
 -in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii fuctionării controlului intern,
auditorul cauta să demonstreze că elementele care constituie masa, multimea,
prezinta o caracteristică comuna (de exempla, vizarea sau aprofundarea comenzilor
cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra
atributiilor;

            -in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta să
verifice valoarea dată unei rnultimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra
valorilor.

Auditorul poate folosi in general două tipuri de sondaje: sondajul statistic si

sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urmă,
insa, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obtinute asupra esantionului la
intreaga masa sau multime. Alegerea intre cele două tipuri de sondaje depinde de
pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta
doreste să il dea concluziilor sale.

Oricare ar fi insă tipul de sondaj, este important să fie respectate cateva reguli
riguroase privind decizia asupra eşantionului si pentru parcurgerea unor etape
obligatorii.

b) Tehnica ohservării fizice

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ,
însă ea nu aduce decat o partee din elementele probante necesare şi anume numai
existenţa bunului respectiv; celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra
bunului, valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte tehnici.

Actiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca

obiectiv asigurarea că:

            -intreprinderea a prevăzut mijloace corespunzatoare care permit

recenzarea activelor in conditii de fiabilitate; această fază a interventiei constă in
studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii
propriu-zise;

            -aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfăcător; această fază constă
in verificarea faptului că persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect
procedurile si se situeaza in timpul inventarierii popriu-zise;

            -lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza

consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea
sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.

c) Confirmarea externă (directă)

            Este o procedură care constă in a cere unui tert, avand legaturi de afaceri cu
intreprinderea verificata, să confirme direct auditorului infonnatiile privind existenţa
operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si
intinderea acestei proceduri.
 Procedura se demareaza cu acordul conducerii întreprinderii supusa controlului;
dacă aceasta nu se arată favorabila pentru o astfel de procedură, auditorul se poate
gasi in una din urmatoarele doua situatii:

            -sau consideră că tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente

de probă;

            -sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de
limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesare
cu privire la certificare.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in

care auditorul are obligatia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:

            -confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;

            -confirmarea de catre bănci a soldurilor conturilor si alte informatii

considerate necesare;

            -confirmarea conturilor de clienti si debitori;

            -confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;

            -valori mobiliare cumpărate prin intermediari financiari; imprumuturi de la terti;

            -confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.

Confirmarea poate să fie pozitivă, atunci cand tertul solicitat isi exprimă acordul
asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativat atunci cand
tertului solicitat i se cere să nu raspundă decat in cazul in care nu este de acord cu
informatia care i s-a prezentat.

Auditorul trebuie să ia în consideratie orice fapt de natură să pună in discutie

fiabilitatea răspunsului obtinut la cererea de confirmare externă (directă).

Procedurile si principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, in

legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca
mijloc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul
International de Audit (ISA)  505, aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale
anului 2001.

d) Procedurile analitice
            Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale
intreprinderii:

            -cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;

            -cu rezultatele stabilite de întreprindere - bazate pe bugete sau pe previziuni -

sau estimate de auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizările);

            -cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte
întreprinderea;

            Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit si
anume:

            -pentru a ajuta auditorul să planifice natura, calendarul si intinderea altor

proceduri de audit (etapele anterioare);

            -in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;

            -ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V -

următoare).

            Atunci cand auditorul foloseste procedurile analitice ca şi controale

substantive, trebuie să tina seama de unii factori precum:

            -obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor;

            -disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;

            -sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt, în

general, mai fiabile decat sursele interne;

            -caracterul comparabil al surselor disponibile;

- cunostintele dobandite cu auditurile precedente etc.

Tehnica procedurilor analitice este reglementata prin Standardul International de

Audit (ISA) nr. 520.

51. Simulati o misiune de examen limitat asupra stocurilor.

Lucrări de efectuat intr-o misiune de examen limitat asupra stocurilor :

1. Dacă toate sumele datorate întreprinderii au fost încasate.

2. Dacă toate sumele încasate au fost contabilizate.
3. Dacă toate sumele pltite au fost contabilizate.
 4. Dac toate Ädescrcrile´ clien ilor corespund unor încasri efective.
5. Dac efectele remise spre încasare au fost corect evaluate.
6. Dac încasrile sunt contabilizate la suma real.
7. Dac încasrile i plile sunt înregistrate în perioada în care au avutloc.
8. Dac încasrile i plile sunt imputate corect în conturi.
9. Dac opera iile de încasri i pl i sunt justificate i autorizate.
10. Dac jurnalele (registrele) sunt corect totalizate i centralizate.

- cunoaşterea activităţilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;

- analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprindere;
- analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea
şi întocmirea documentelor de sinteză, strângerea informaţiilor ce vor fi înscrise în notele
anexe şi pregătirea situaţiilor financiare;
- aplicarea procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi
elementelor neobişnuite, constând în mod deosebit în:
•compararea situaţiilor financiare cu cele ale exerciţiilor precedente;
• compararea situaţiilor financiare cu situaţiile bugetare ale perioadei şi cele
previzionale;

Trezoreria este unul din posturile strategice ale oricrei întreprinderi,deoarece ea

condiioneaz capacitatea de finanare a activitilor inevoilor întreprinderii. Se
acord, deci, importan deosebit analizeiconturilor de trezorerie i înelegerii
evoluiei sale de la un exerciiu laaltul.Auditul realizându-se la o dat de închidere
anume, analiza soldrilor detrezorerie ale exerciiului sunt studiate prin revizuirea rezultatului
 
financiar i prin elaborarea rezultatului financiar i prin elaborareatabloului de fluxuri de
trezorerie.Controlul situaiei trezoreriei la data închideriiObiectiv i rol ± verificarea
faptului c soldurile conturilor de trezorerie,care figureaz în bilan, sunt justificate; o
anomalie în soldurile conturilorde trezorerie poate însemna iregulariti în procedurile
interne (deturnride fonduri, etc.) i poate pune în cauz situaia maselor bilaniere.
Deexemplu, o supraevaluare a conturilor de trezorerie se poate traduceprintr-o subevaluare a
NFR de exploatare.Controale de efectuat:- Stabilirea unui tablou comparativ al evoluiei de
la o închidere la alta asoldurilor conturilor bancare înscrise în balana general, se
separasoldurile pozitive de cele negative i se verifica dac la prezenterea înbilan s-a
respectat principiul necompensrii soldurilor;- Se verifica dac soldurile la închidere au
fost corect preluate ladeschiderea exerciiului urmtor;- Se analizeaza lista persoanelor
care sunt autorizate s aprobe i sefectueze micri n aceste conturi: funcii,
poziie ierarhic,incompatibiliti;- Se identifica conturile fr micare i
verificai justeea preluriisoldurilor;- Se confrunta soldurile cu extrasele de cont bancare
de la data îchideriii cu cele de la deschidere, stabilii diferenele i explicaiile
acestora:- În cazul operaiilor care figureaz în contabilitate, dar nu apar înextrasele de
cont, se identifica plile vechi i dac nu exist veniturineînregistrate i
concluzionai cu privire la impactul ajustrilor fcute,aplicând principiul prudenei;
 
- Se circularizeaza la bnci i se confrunta soldurile primite cu cele dinextensie i din
contabilitate;- Se controleaza conversia la data închiderii soldurilor în devizeAuditul
casierieiCasa este, în generel, o zon de risc puin semnificativ, întrucât, deregul, prin
lege, se stabilesc plafoane ale soldului de cas. În unelecazuri, îns, în comer de
exemplu, fluxurile sunt foarte importante iprocedurile trebuie adaptate în consecin.- Se
analizeaza procedurile interne de supraveghere i control ale casei;atenie la respectarea
principiilor de separare a funciilor;- Se confrunta soldurile contabile cu jurnalul de cas
sau orice altdocument stabilit de întreprindere pentru inventarierea micrilor înscriseîn
jurnalul de cas;- Ne asiguram c întreprinderea controleaz periodic casa prin
inventarfizic; separarea funciilor între persoana care face sau valideazinventarul fizic i
cea care are sarcina curent de supraveghere a casei.- Se studiaza natura tranzaciilor prin
cas;- Dac soldurile sunt mari i se estimeaza c procedurile interne suntinsuficiente, se
procedeaza la verificarea fizic a soldului de cas la dataauditului;- Studiem, în timp,
soldurile casei i ne asiguram c nu sunt solduricreditoare;- Pentru casa în devize, ne
asiguram de corectitudinea aplicrii conversieila data închiderii.Analiza NFR de exploatare-
Analizam NFR de exploatare, inând seama de volumul de activitate alîntreprinderii; dac
activitatea întreprinderii genereaz un NFR pozitiv,
analizam modalitile de finanare ale acestuia;- Analizam dac la închiderenu exist
descoperiri de conturi bancare;- Apreciem dac întreprinderea a procedat la cesiuni de
creane.Angajamente în afara bilanului- Luam cunotin de ansamblul cauiunilor
i garaniilor date i primitede societate, prin circularizarea cu instituiile de credit;
verificai dacaceste angajamente în afara bilanului figureaz în anexele la
situaiilefinanciare;- Pentru angajamentele acordate de societate, detrminam nivelul
risculuide activare a acestor angajamente; dac acesta antreneaz cheltuielisuplimentare
pentru societate, dac nu este cazul constituirii unuiprovizion pentru acestea.Valori
mobiliare de plasamentObiectivul principal este de a stabili c veniturile i cheltuielile
legate deplasamente de trezorerie sunt corect tratate i înregistrate în conturile înconturile
auditate, inând cont de natura acestor plasamente.- Facem un recapitulativ al plasamentelor
existente la data închiderii,precizând pentru fiecare cantitile deinute, valorile unitare
i valoareatotal; izolam plasamentele în obligaiuni, al cror tratament
contabildifer;- Verificam concordana dintre valorile figurând în aceast
situaieanalitic i soldurile conturilor din bilan; confruntam apoi cu
rspunsurileprimite la circularizri; asigurandu-ne c societatea este proprietaravalorilor
mobiliare înscrise în bilan- Facem o situaie recapitulativ a micrilor: intrri
corespunztoareachiziiilor, ieiri corespunztoare vânzrilor;- Apreciem metoda de
evaluare a valorilor mobiliare cedate, reinute de
 
întreprindere i validai conformitatea la regulile fiscale; numai metodaFIFO este admis
sau CMUP (costul mediu unitar ponderat); asigurandu-ne de respectarea principiului
permanenei metodelor; dac au avut locschimbri de metode, msurai impactul
asupra rezultatului i verificamc s-au fcut meniuni anexe; prin sondaj, Verificam
respectarea metodeide meniuni evaluare a ieirilor de valori mobiliare în plasament;-
Controlam dac:‡ Metoda CMUP este aplicat, valoarea unitar a plasamentelor
laînchiderea exerciiului trebuie s corespund costului mediu unitarponderat al
ultimelorintrri; facei aceasta pe categorii de titluri;‡ Metoda FIFO este aplicat,
valoarea unitar a plasamentelor laînchidere trebuie s corespund costului unitar al
ultimelor intrri; faceiaceasta pe categorii de titluri.- Pentru fiecare categorie de valori
mobiliare, verificam c valoarea netcontabil în bilan la închidere este conform
cursului real de închiderecomunicat de instituiile financiare; evaluam, pentru fiecare
categorie,plus valoarea sau minus valoarea latent; dac este plus valoare
latent,verificam ca aceasta s nu fie prins în bilanul de închidere (prudena);în toate
cazurile verificam c analiza s-a realizat fcând distincia întrefiecare categorie de valori
i c nu s-au fcut compensri între plusvaloare i minus valoare latent;- Pentru
fiecare categorie de obligaiuni figurând în bilan, comparamvaloarea lor contabil cu
cotaia acestora i apreciai rezultatul latent;analiza se face separat pe categorii de
obligaiuni i nu se faccompensri;- Analizam tratamentul contabil al dobânzilor
neajunse la scaden; înprincipiu, un venit financiar se contabilizeaz în contrapartid
cu un cont
de activ (508); corelativ, verificai dac cupoanele, neajunse la scden laînchidere, au
fcut obiectul unei înregistrri în contrapartid;- Evaluam ansamblul veniturilor financiare
contabilizate în timpulexerciiului i justificai-le fcând trimitere la controalele
precedente;explicai evoluia veniturilor financiare de la un exerciiu la altul
iconcluzionai cu privire la respectarea principiului separaiei exerciiilor.Nivelul i
evoluia trezoreriei- Completam tabloul de flux de trezorerie (anexat) i analizam
evoluia dela un exerciiu la altul;- Dac activitatea a degajat excedente de trezorerie
disponibilimportante, apreciem modul de utilizare a lor: investiii, scdereaîndatorrii,
remuneraii, acionari, etc.;- Dac activitatea a degajat nevoi de finanare suplimentare,
analizamoriginea: insuficiena rezultatelor, definit în partea superioar a bilanului,NFR
de exploatare în deteriorare, etc.; apreciem schema de finanarefolosit de întreprindere;-
Fluxurile de trezorerie plurianuale dovedesc o situaie financiarsntoas i
inut sub control?Capacitatea de autofinanare de exploatare, plurianualn n-1 n-2 n-
3Rezultat net contabil+Datorii la amortizri i provizioane-Reluri de amortizri i
provizioane-Rezultat asupra cesiunilor de activ (diferena dintre conturile 775 i 675)-Cota
parte de subvenii virate la rezultate (cont 777)=Capacitatea de autofinanare net
 
+Cheltuieli financiare efectuate (dobânzi, etc.)-Venituri financiare încasate (venituri, etc.)
+Cheltuieli excepionale pltite-Venituri excepionale încasate (altele decât cele asupra
ieirilor deactive)=Capacitatea de autofinanare de exploatare-Variaia pozitiv de
NFR+Variaia negativ de NFR=I. Flux de trezorerie de exploatare-Achiziii de
imobilizri (valori brute)+Ieirile de imobilizri (valori de ieire)-Creterea brut a
cheltuielilor de repartizat-Variaia pozitiv a NFR în afara exploatrii+Variaia
negativ a NFR în afara exploatrii=II. Flux de trezorerie privind activitatea de
investiii+Împrumuturi realizate în exerciiu (valori brute)+ Subvenii de investiii
notificate în timpul exerciiului+Creteri de capital+Creterea altor pasive pe termen
lung-Rambursri de împrumuturi-Cheltuieli financiare pltite-Diminuri de capital-
Distribuiri de dividende-Variaia pozitiv a NFR a exerciiului-Variaia negativ a
NFR a exerciiului=III. Flux de trezorerie aferent activitii de finanare= Variaia
net a trezoreriei în exerciiu(I+II+III)
 
+Trezoreria la deschiderea exerciiului=Trezoreria la închiderea exerciiului

Evaluare

108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea
acesteia.
Rezolvare:
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

109. Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi?

Explicati semnificatia acesteia.

Rezolvare:

Valoarea substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor
folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt
inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le

poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza
principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

Organizarea auditului intern

1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.

Rezolvare:
Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care
le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza suficiente confuzii chiar printre
specialisti.
Auditul intern reprezinta activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor
entitatii economice în scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului
riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia.
Controlul intern este format din ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii
publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia
si cu reglementarile legale , in vederea administrarii fondurilor in mod economic, eficient si
eficace, care include structurile organizatorice , metodele si procedurile
Auditul intern are urmatorul rol :

- Verificarea conformitatii activitatilor din entitatea economica auditata cu politicile,

programele si managementul acestuia, în conformitate cu prevederile legale;
- Evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse
si efectuate de catre conducerea unitatii în scopul cresterii eficientei activitatii entitatii
economice;
- Evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate
conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitatea economica;
- Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor
de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

Controlul intern si sistemul de control intern au rolul de a contribui la :

- Respectarea politicilor manageriale (deciziilor conducerii) si a reglementarilor legale,
precum si la indeplinirea cu regularitate, in mod economic, eficace si eficient a sarcinilor
stabilite
- Utlilizarea optima si eficienta a resurselor, protejarea activelor prin prevenirea si
detectarea abaterilor, erorilor si a fraudelor
- Efectuarea si mentinerea de înregistrari contabile corecte si complete, sistematizarea si
prezentarea informatiilor necesare diferitelor categorii de utilizatori prin intermediul
situatiilor financiare, conform unui referential contabil adoptat

Controlul intern, datorita caracterului sau sistematic si atotcuprinzator, raspunde nevoilor de

informare ale managerilor, membrilor Consiliului de Administratie si ai Comitetului de
Directie, precum si ale celorlalte persoane care detin functii de conducere si de executie,
favorizand dialogul dintre acstea, asigurand transparenta si democratia.
Pe baza informatiilor furnizate de controlul intern, conducerea are posibilitatea sa-si
fundamenteze mai judicios deciziile manageriale referitoare la programele de activitate, la
organizarea si coordonarea structuriilor entitatii, la delimitatrea responsabilitatilor pe
compartimente si pe persoanele implicate în efectuarea tranzactiilor si operatiunilor
respective si în consemnarea si prelucrarea informatiilor.
Urmarind efectuarea tranzactilor si a operatiunilor in conformitate cu normele legale si cu
deciziile conducerii, controlul intern previne si elimina neregulile si eventualele conflicte din
interiorul entitatii sau dintre entitate si terti (organe fiscale, clienti, creditori etc. ).
In practica, managementul este perceput ca fiind preocupat de organizarea sistemului de
control intern si de actualizarea permanenta a acestuia, datorita evolutiei riscurilor cu care
se confrunta entitatea.
Exista forme de control care nu implica costuri suplimentare pe care managerul le stabileste
pentru domeniul sau si care sunt menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate
activitatilor sub forma :

- Autocontrolul propriilor activitati efectuate prin respectarea de catre fiecare salariat a

procedurilor de control instituite
- Controlul mutual, realizat între fazele unui lant procedural, exercitat de fiecare post de
lucru asupra modului de efectuare a prelucrarilor în cadrul postului de lucru anterior, pentru
a putea adauga propriile prelucrari si a pregatii controlul pe care il va efectua postul de lucru
urmator
- Controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate
- Controlul partenerial, care se realizeaza prin delegarea unor competente intre diferite
paliere de responsabilitate.
Prin auditul intern se realizeaza:
- Cunoasterea mai aprofundata a specificul entitatii;
- Garantarea permanentei interventiilor operative pentru redresarea situatiei, pentru
modificarea sau aplicarea corecta a metodelor de gestiune;
- Abordarea si a domeniilor mai putin semnificative sau prioritare, având un cost mai redus;
- Prin rapoartele pe care le întocmeste, informeaza conducerea, la intervale mai scurte de
timp, asupra concluziilor sale referitoare la sistemul contabil si sistemul de control intern din
entitatea respectiva;
- Asigurarea unei confidentialitati mai mari a informatiilor etc.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la

nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv.

Rezolvare:
Proceduri generale

1. Examinaţi jurnalele şi fişierul sistematic, identificând operaţiunile şi sumele neobişnuite;

2. Examinaţi fişierul sistematic, identificând creditările diverse;
3. Calculaţi totalurile pe linii şi coloane ale jurnalului încasărilor şi ale jurnalului vânzărilor şi
confruntaţi-le cu cartea mare;
4. Observaţi dacă contabilul conferă soldul contului bancar cu evidenţele contabile interne;
5. Observaţi dacă se foloseşte o andosare restrictivă pentru încasări;
6. Observaţi dacă situaţiile recapitulative lunare sunt expediate clienţilor;
7. Observaţi dacă contabilul compară totalul fişierului sistematic cu contul de carte mare;
8. Examinaţi fişierul totalurilor pe pachete de date, identificând iniţialele angajatului responsabil
de controlul datelor;
9. Examinaţi lista de preţuri aprobate din fişierul sistematic al stocurilor, verificând corectitudinea
şi autorizarea adecvată;

Expedierea (livrarea) bunurilor

10. Verificaţi o porţiune din succesiunea numerică a documentelor de livrare;

11. Confruntaţi documentele de livrare selectate cu jurnalul vânzărilor, pentru a confirma că
fiecare dintre ele a fost inclus.

Facturarea clienţilor şi înregistrarea vânzărilor în evidenţele contabile

12. Verificaţi o porţiune din succesiunea numerică a facturilor de vânzări din jurnalul vânzărilor;
13. Confruntaţi numerele de facturi de vânzare selectate din jurnalul vânzărilor cu:
 a) Fişierul sistematic al creanţelor-clienţi, verificând suma, data şi numărul facturii;
b) Copia facturii de vânzare, verificând suma totală înregistrată în jurnal, data, numele clientului şi
clasificarea contului. Verificaţi preţurile, înmulţirile şi însumările. Examinaţi documentele
justificative, identificând menţiunea verificării interne;
c) Avizul de expediţie, verificând numele clientului, descrierea produselor, cantitatea şi data;
d) Copia ordinului de vânzare, verificând numele clientului, descrierea produselor, cantitate, data
şi menţiunea verificării interne;
e) Comanda clientului, verificând numele clientului, descrierea produselor, cantitatea, dar şi
aprobarea creditării.
14. Confruntaţi vânzările înregistrate pornind de la jurnalul vânzărilor spre dosarul documentelor
justificative, care cuprinde o copie a facturii de vânzare, avizul de expediţie, a ordinului de
vânzare şi a comenzii clientului;

Prelucrarea încasărilor şi înregistrarea sumelor în evidenţele contabile

15. Obţineţi o listă preliminară a încasărilor şi confruntaţi sumele cu jurnalul încasărilor, verificând
numele, sumele şi datele;
16. Comparaţi lista preliminară a încasărilor cu copia borderoului de vărsământ, verificând numele,
sumele şi datele. Confruntaţi totalul din jurnalul încasărilor cu extrasul de cont bancar,
verificând întârzierile în depozitare;
17. Examinaţi listele preliminare, verificând clasificarea corectă a conturilor;
18. Întocmiţi o justificare a încasărilor;
19. Confruntaţi încasările înregistrate în jurnalul încasărilor cu extrasul de cont bancar, verificând
datele şi sumele depozitelor;
20. Confruntaţi înregistrările selectate din jurnalul încasărilor cu înregistrările din fişierul sistematic
al creanţelor-clienţi verificând datele şi sumele;
21. Confruntaţi creditările selectate din fişierul sistematic al creanţelor-clienţi cu jurnalul
încasărilor,verificând datele şi sumele.

Prezentarea SEBASTIAN S.R.L.

SEBASTIAN S.R.L., a fost înfiinţată în anul 1990 de asociatul unic, domnul Victor Mihuţ, ca o
societate cu răspundere limitată şi funcţionează cu sediul principal în Bucureşti având sucursale în Braşov şi
Piteşti.

Activele societăţii au valoare de 18 593 798,3 lei calculate la data de 01.01.2009. Activităţile se
desfăşoară în:

Bucureşti: 8 700 mp teren şi 2 400 mp construcţii;

Braşov: 1 000 mp teren şi 1 860 mp construcţii;

Piteşti: 1 300 mp teren şi 650 mp construcţii.

Toate spaţiile construite sau neconstruite sunt libere de sarcini şi sunt proprietatea societăţii
SEBASTIAN S.R.L.

Capitalul social a fost majorat de la 100 lei în 1991, la 7 189 000 lei în prezent prin aportul exclusiv
al domnului Preşedinte Victot Mihuţ.
 Activitatea firmei

Societatea SEBASTIAN a desfăşurat de la înfiinţare până în prezent următoarele activităţi, evoluţia

fiind ascendentă, trecând prin mai multe faze:

1990 – activitate de taximetrie

1992 – comercializare de autoturisme OLTCIT şi activitatea de rent-a-car ale autoturismelor;

1993 – primele vânzări cu plata eşalonată de autoturisme OLTCIT;

-se demarează construcţia sediului propriu în Bucureşti;

1997– începe activitatea de vânzare a autoturismelor în sistem leasing;

-demarează activitatea de reparaţii auto;

-demarează construcţia sediului în Piteşti;

1998 – SEBASTIAN S.R.L. devine distribuitor autorizat al DAEWOO AUTOTURISME;

-începe vânzarea de autoturisme DAEWOO cu plata în rate cu suport financiar propriu şi

bancar;

-se definitivează sediul din Bucureşti;

2000 – se încheie primele contracte în leasing-ul propriu, pentru autoturismele DAEWOO;

2002 – acordă finanţări pentru toate tipurile de autoturisme;

-leasing-ul devine principala activitate a firmei;

-vânzarea de autoturisme DAEWOO este în continuă creştere şi se adaugă şi alte mărci de

prestigiu în domeniul auto: BMW, MERCEDES, W, OPEL, LAND ROVER, SKODA,

RENAULT, PEUGEOUT, MITSUBISHI, KIA, NISSAN.

- se finalizează sediul din Pitesti;

2004 – ponderea contractelor de leasing începe să fie deţinută de utilaje şi echipamente astfel:
SEBASTIAN S.R.L. predă la chee fabrici de cherestea, de pâine, de confecţii, încălţăminte, utilaje de
construcţii (toată gama).

-începe construcţia sediului propriu în Braşov;

2006 – începe modernizarea sediului din Bucureşti, înălţarea cu trei etaje (metal şi sticlă)

2008 - începe o a doua investiţie la Braşov: sediu, service auto ultra modern;

2009 - la Piteşti începe o altă investiţie şi anume: showroom, sală, capacităţi de cazare.
 Atlierele auto ale societatii sunt aprovizionate de Registrul Auto Roman pentru desfasurarea
activitatii curente cat si pentrui efectuarea de inspenctii tehnice periodice.

Recunoaşterea activităţii evolutive a societăţii a fost confirmată prin clasificări meritorii în Topul
Firmelor întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie a României:

2002 – locul IV în topul firmelor pe municipiul Bucureşti;

- locul V în Topul Naţional al Firmelor;

2004 – locul III în Topul Firmelor pe municipiul Bucureşti;

-locul III în Topul Naţional al Firmelor;

2006 – locul II în Topul Firmelor din municipiul Bucureşti;

2008 – locul II în Topul Naţional al Firmelor;

2009 – locul IV în Topul Firmelor din Bucureşti (în domeniul comerţului)

Pentru viitor se intenţionează:

1. Dezvoltarea cu preponderenţă a activităţii de leasing;

2. Îmbunătăţirea calitÎţii serviciilor oferite clienţilor prezenţi şi viitori;

Datele Firmei

Capitalul social: 24 112 000 lei la data subscrierii şi vărsării

Nr. Reg. Com.: J40/775/1991

Codul fiscal: R1553653

Conturi Bancare:

BCR Lipscani – 2511.1-7/ROL

BCITI – 101005797000

BCR Braşov – 2511.31-115.2/ROL

BRD Braşov – 25110096206218

BCR Piteşti – 2511.1-93.1/ROL

BANCA TRANSILVANIA Piteşti – 2511000003501276

ABN AMRO BANK S.A. Piteşti – 264.10.01.00.648/ROL

 BANCA AGRICOLĂ sucursala coordonatoare Argeş – 284670

BRD-GSG sucursala Argeş – 251100996026445

Adresele sediilor:

Bucureşti: str. Împăratul Traian, nr. 32, sector 4

Tel.: 021/332.28.52; 021/332.36.14;

Fax: 092.154.049

E-mail: bucureşti@sebastian.ro

Braşov: str. Avram Iancu, nr. 36

Tel.: 0268/417.332

Fax: 0268/414.581

E-mail: braşov@sebastian.ro

Piteşti: Aleea Războieni, bl. 20, sc.A, parter

Tel.: 0248/250.900; 0248/250.127

Fax: 092/154.047

E-mail: piteşti@sebastian.ro

Descirerea etapelor în succesiunea logică

Etapa 0:

Zilnic, secretariatul marketing-vânzări are obligaţia de a înscrie în programul SAM – urmărire

contacte de leasing – încasări zilnice pentru fiecare contract.

În acest scop primeşte:

- De la compartimentul financiar-contabil, copii de pe extrasele de cont bancare;

- Informare, de la compartimentul financiar-contabil, privind sumele încasate pentru leasing prin
caseria sucursalei;
- Copii ale ordinelor de plată transmise prin fax de către utilizatori;
- Orice alte documente, se referă la încasări pentru leasing ( proces-verbal de compensare, contracte
barter etc.) numai cu aprobarea managerului de sucursală.
 Decadal, directorul marketing-vânzări al sucursalei efectuează analiza încasărilor la contractele de
leasing, în acest scop folosind raportul „Lista soldurilor la zi” din macheta „Urmărire contracte leasing”.

Managerul sucursalei împreuna cu directorul de marketing-vânzări vor analiza pentru luna care a
trecut „Lista Soldurilor la Zi”.

Etapa 1: În urma analizei zilnice, decadale şi lunare se stabileşte, de către Direcţia marketing-
vânzări, modul de desfacere a contractelor.

Etapa 2: Decadal se verifică de către Direcţia marketing-vânzări dacă pentru contractele a căror
desfacere nu este normală, există excepţii reprezentând convenţii scrise sau verbale cu utilizatorul.

ATENTIE! Convenţiile încheiate cu utilizatorul se vor păstra obligatoriu la dosarul de leasing. De

difuzarea acestora se va ocupa managerul, singurul în măsură să adopte o asemenea convenţie. Pentru
convenţiile verbale stabilite de manager, Direcţia markering-vânzări va completa formularul „Convenţie
Verbală” şi va solicita managerului confirmarea prin semnatură.

Etapa 3: Decadal se aduc la cunoştinţă managerului convenţiile cu utilizatorii, acesta efctuând

reglajele necesare în programul „Urmărire contracte leasing”.

Etapa 4:

Zilnic, secretariatul marketing-vânzări al sucursalei completează formularul de încasări zilnice

conform informaţiilor primite în Etapa 0 şi îl transmite electronic prin secretariatul sucursalei la
secretariatul general cu destinaţia „Direcţia marketing-vânzări SEBASTIAN S.R.L.”

Decadal, secretariatul marketing-vânzări al sucursalei completează formularul de raportare reglaje

pe care îl transmite electronic.

Lunar, secretariatul marketing-vânzări al sucursalei completează formularul de raportare închideri

contracte.

Etapa5: Directorul marketing-vânzări analizează lunar termenele de închidere ale contractelor şi

stabileşte dacă la termenele respective contractele s-au închis normal prin încasarea valorii totale a
contractelor şi a eventualelor penalităţi.

Dacă un contract se închide normal dispune secretariatului marketing-vânzări întocmirea fişei de

radiere.

Dacă la termenul de închidere nu s-a încasat valoarea contractului şi eventualele penalităţi,

contractul se consideră a se desfăşura anormal şi se revine la Etapa 1.
 Etapa 6: Se întocmeşte de către secretariatul marketing-vânzări fişa de radiere conform datelor din
programul „Urmărire contracte leasing”

Etapa 7: Secretara marketing-vânzări se deplasează cu fişa de radiere în scopul obţinerii vizelor la:

- Compartimentul administrativ la inspectoratul de asigurări care se va înscrie dacă sunt sau nu sume
de încasat de la utilizator;
- Compartimentul financiar-contabil care va certifica sumele înscrise în fişa de radiere conform
evidentelor contabile.

Etapa 8: În situaţia în care compartimentul ce verifică şi vizează fişa de radiere au înscris în aceste
eventuale debiete ale utilizatorului, direcţia marketing-vânzări a sucursalei urmareşte încasarea acestora
după care supune din nou fişa de radiere vizării.

Etapa 9: Dacă fişa de radiere a obţinut vizele, secretariatul marketing-vânzări solicită de la

managerul de sucursală aprobarea pentru radiere.

Etapa 10: După ce fişa de radiere a fost probată, se înmânează la compartimentul financiar-
contabilîn vederea emiterii facturii de vânzare

Compartimentul financiar-contabil are obligaţia de a solicita avizul telefonic al Direcţiei financiar-

contabile pentru emiterea facturii.

Obligatoriu va înscrie în fişa de radiere numărul şi data facturii de vânzare şi o va restitui Direcţiei
marketing-vânzări.

Etapa 11: Direcţia marketing-vânzări a sucursalei nu va primi de la compatimentul financiar contabil

fişa de radiere decât cu numărul facturii de vânzare înscris. Fişa de radiere se anexează la dosarul de
leasing. În acest moment va inştiinţa compartimentul administrativ, respectiv inspectorul de asigurări şi
biroul înmatriculare, faptul că bunul respectiv poate fi radiat din proprietatea SEBASTIAN S.R.L. dar nu se va
mai asigura de către firmă.

Direcţia marketing-vânzări va pune la dipoziţia acestora toate documentele necesare radierii.

Dacă este cazul compartimentului administrativ, va solicita de la intituţiile în drept restituirea

sumelor ce reprezintă luni de asigurare neutilizate sau impozite şi taxe achitate în plus faţă de perioada în
care bunul a fost proprietatea SEBASTIAN S.R.L.

Compartimentul administrativ are obligaţia de a radia bunul şi programul SAM „Evidenţa

Patrimoniului” după ce a intrat în posesia documentelor ce atestă radierea.
 Compartimentul administrativ înmânează direcţiei marketing-vânzări documentele referitoare la
radiere.

Etapa 12: Direcţia marketing-vânzări ataşează la dosarul de leasind documentele referitoare la

radiere şi arhivează dosarul.

Etapa 13: Dacă din analizele efectuate rezultă că un contract de leasing nu se desfăşoară normal, că
pentru contractul respectiv nu există excepţii şi că încercările de a se încasa debitele nu au avut rezultate,
managerul de sucursală va hotărî rezilierea contractului care se va lua cel mai târziu la două rate
consecutive neîncasate.

Hotărârea de reziliere se va aduce la cunoştinţă direcţiei marketing-vânzări a sucursalei şi a

compartimentului juridic.

Etapa 14: Direcţia marketing-vânzări va completa, în urma hotărârii de reziliere, formularul „Fişa de
reziliere” şi o va înmâna managerului de sucursală împreună cu dosarul de leasing.

Etapa 15: Managerul de sucursală verifică dacă fişa de reziliere este corect întocmită.

Etapa 16: Dacă fişa de reziliere este corect întocmită, aceasta se va înapoia direcţiei marketing-
vânzări şi se va difuza compartimentului juridic sau direcţiei din societate care a încheiat cu un asigurator o
asigurare de risc financiar.

Compartimentul juridic va notifica utilizatorul despre rezilierea contractului şi îl va soma să achite

debitul financiar.

Direcţia marketing-vânzări prin persoana desemnată, va completa biletele la ordin cu debitul

financiar din fişa de reziliere şi le va înainta cu borderou compartimentului financiar-contabil, care le va
introduce în bancă pentru decontare.

Etapa 17: Compartimentul financiar-contabil va urmări încasarea sau introducerea biletelor la ordin
neonorate.

Biletele la ordin neonorate se predau cu borderou prin mesager la compartimentimentul juridic şi

extrasul de cont cu sume încasate din biletele de ordin la direcţia marketing-vânzări.

Compartimentul juridic, prin persoana desemnată, va întreprinde imediat toate demersurile

necesare pentru investirea biletelor la ordin cu formula executorie.
3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Achizitii-Plati pina la
nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar , inclusiv.

Rezolvare:
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei intreprinderi asigurarea in ceea
ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pt a-i imbunatati operatiunile si
contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Aceasta operatiune este efectuata de un profesionist
contabil din cadrul intreprinderii si are ca obiecttiv verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de
control intern.
O misiune de audit presupune parcurgerea mai multor etape. In acest sens, seful compartimentului
de audit intern intocmeste un Plan de audit intern, respectand cerintele standardelor de audit intern.
Etapele parcurse in misiunea de audit sunt dupa cum urmeaza:

a. Intocmirea planului de audit de catre seful compartimentului de audit.

PLAN DE AUDIT

Nr.crt. Tema misiunii Obiective Unitatea Per.supusa auditarii Per.de desfasurare

1. Verificarea ciclului achizitii Eliminarea achizitiilor inutile FORTUNATO SRL 01.01.2010 - 01.09.2010
01.10.2010 – 01.11.2010
Reducerea cheltuielilor cu achizitiile
Achizitiile sa fie efectuate doar in interesul intr.
2. Verificarea ciclului plati Plati efectuate doar in baza documentelor FORTUNATO SRL 01.01.2010 -
01.09.2010 01.10.2010 – 01.11.2010
Respectarea termenelor de plata pt evitarea penalitatilor

b. Emiterea ordinului de misiune de catre comitetul de audit

Destinatar Seful departamentului de audit

Copie pt informare Seful activitatii auditate
Obiectul misiunii Verificarea ciclului de achizitii-plati

c. Intocmirea ordinului de serviciu

Ordinul de serviciu se intocmeste de catre conducatorul departamentului de audit intern si prin
acesta se numesc auditorii interni, precum si sarcinile de serviciu ale fiecaruia.
ORDIN DE SERVICIU

In conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr 1 si cu planul anual de audit intern, se va

efectua o misiune de audit intern la SC FORTUNATO SRL in perioada 01.10.2010 – 01.11.2010. Scopul
misiunii este varificarea operatiunilor legate de ciclul de Achizitii si Plati.
Echipa misiunii de audit este formata din urmatorii auditori:
-Ionescu Diana, seful misiunii de audit;
-Gavra Adrian, auditor;
-Bora Marin, auditor.

d. Declansarea misiunii de audit

In aceasta etapa se trimite o notificare privind declansarea misiunii de audit catre conducatorul
activitatii auditate.

e. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Aceasta etapa presupune:
-identificarea domeniului de activitate al unitatii auditate:
-domeniul de activitate al societatii FORTUNATO SRL – comert cu ridicata-
-verificarea contractelor cu furnizorii;
-verificarea comenzilor catre furnizori;
-se verifica daca achizitiile effectuate sunt conform cu comenzile facute
-verificarea contractelor cu clientii;
-verificarea comenzilor de la clienti;
-verificarea registrului de casa si a extrasului de cont;
-se verifica daca achitiile nu sunt prea mari in raport cu comenzile lintilor
-verificarea stocurilor;
-se verifica daca stocurile nu sunt prea mari, acest lucru demonstrand faptul ca nu se fac comenzi
conform cererii clientilor si se blocheaza banii in stocuri
-verificarea respectarii termenelor scadente la facturi;
-verificarea existentei sau nu a unor penalitati pt nerespectarea termenelor de plati;
-confruntarea situatiei fiecarui furnizor din evidenta societatii cu situatia primita de la fiecare
furnizor;

f. Se intocmeste Tabelul analiza riscurilor (matricea riscurilor)

MATRICEA RISCURILOR

Nr. crt. Risc DA NU

1. Exista contracte cu furnizorii? x
2. Achizitiile corespund cu comenzile? x
3. Exista contracte cu clientii? x
4. Exista comenzi de la clienti? x
5. Achizitiile se fac tinand seama de comenzile clientilor? x
6. Platile numerar sunt toate trecute in registrul de casa? x
7. Stocurile sunt prea mari in raport cu ritmul de vanzare? x
8. S-au respectat termenele scadente la plati? x
9. Exista penalitati de intarziere? x
10. Exista neconcordante intre situatia platilor din evidentale
societatii si evidentele furnizorilor? x

Riscul reprezinta orice eveniment, actiune, situatie sau comportament cu impact nefavorabil asupra
capacitatii entitatii publice de a-si realize obiectivele.

Expertize contabile

2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului

contabil.

Rezolvare:

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste

obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional,
permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta
profesionala.
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul
profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare
sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are
relatii cu altii.

27. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Rezolvare:

Profesionistul contabil de bazeaza in conduita sa pe mai multe principii:

- Integritatea

Un profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor

profesionale.

- Obiectivitatea
Profesionistul contabil trebuie sä fie impartial si nu trebuie sä admita
prejudecati sau abateri, conflicte de interese sau influentarea sa de cätre altii
in privinta incälcärii obiectivitatii.

- Competenta profesionala si bunavointa

Profesionistul contabil trebuie sä indeplineasca serviciile profesionale cu

bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de a-si mentne
cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura ca
un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent,
bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii, legislaiei si tehnicii.

- Confidentialitatea

Profesionistul contiabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor

dobândite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale si nu trebuie sä
utilizeze sau sä divulge aceste informatii fără autorizare clara si expresa sau
numai dacä exista un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest
lucru.

- Profesionalism - Comportamentul profesional

Profesionistul contabil trebuie sä actioneze intr-o manierä conformä cu buna

reputatie a profesiei si sä se abtina de la orice comportament care ar putea
discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar
discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale
profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai
profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul
larg.

- Respectarea normelor tehnice si profesionale

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in

conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii
contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului
sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate,
obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta (dupa
curn se va vedea in Sectiunea 8 de mai jos). In plus, ei trebuie sa se
conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:

- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)

- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate

 - Ministerul Finantelor Publice

- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari

- Legislatia relevantă

     Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea

profesiei

35. Onorariile şi independenţa.

Rezolvare:
Când onorariile primite de la un client sau de la un grup de care aparţine acel
client, reprezintă o parte importanţă din onorariile brute totale ale cabinetului în
ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie,
căci independenţa poate fi pusă în pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni
membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu
nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate, unui client, pe
bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este
condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servicii.

În ţările în care facturarea onorariilor este condiţionată de rezultat, este

autorizată de legislaţie sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate
la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate
ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte
metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

Studii de fezabilitate
 19 Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea
structură a fluxurilor de numerar:
An Cost Costuri de Total cost Total încasări Cash‐flow
investiție exploatare anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei ‐9.345 lei
1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei
3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei
6.295

Calculaţi valoarea actualizată netă şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul

acestui indicator.

Rezolvare:

Valoarea actualizata neta se determina ca diferenta intre fluxurile de trezorerie viitoare si

actualizate la rata dobanzii de piata.
VAN = -11.445 – 7.787,50 + 2097,22 + 1747,69 + 1543,21+ 1286,02 + 1072,67 = -
11485,69

22 Rata de actualizare este un element esențial în metodele de fezabilitate bazate pe

actualizare. Care este conținutul acestei rate?

Rezolvare:
Valorile ratei de actualizare sunt in functie de trei elemente :
1.durata de functionare (Df) ;
2.valoarea avantajului economic (Ph,Bh) ;
3.valoarea coeficientului de actualizare (a).
Astfel avem relatia :
Pact= f(Ph,Df,a)
Daca Ph si Df sunt considerate constante
Df • Ph = K = ctn
Pact = Kf(a)
Valoarea profitului actualizat Pact este influentat direct de valoarea factorului de
actualizare, a carui marime arata daca un efort investitional este eficient sau nu.
Marimea limita a volumului de investitii este desemnata de stabilirea factorului de
actualizare .
Daca prin realizarea unei investitii este obtinut un profit anual Ph de 2000 $ iar
durata de functionare Df este de 10 ani, valoarea maxima aefortului investitional care
 urmeaza sa fie acoperita din profitul actualizat va fi :
a. pentru a = 3% de 17060 $
b. pentru a = 5% de 15442 $
c. pentru a = 7% de 13030 $
d. pentru a = 9% de 12954 $
e. pentru a = 10% de 11518 $
f. pentru a = 11% de 11074 $
g. pentru a = 14% de 10432 $
Din aceasta reiese ca daca efortul investitional este de 11500$ vor fi acceptate toate
variantele de proiect la care rata de actualizare este mai mica de 10% si vor fi
respinse toate proiectele la care este mai mare de 10%.
Tinandu-se cont de regulile acualizarii, se foloseste factorul de dicontare multipla :
( 1+a)ª
Daca Ph este constant atunci :
Pact = Kf (a, Df)
Sunt impuse urmatoarele precizari care pot fi demonstrate :
a. cu cat coeficientul de actualizare este mai mic, influenta duratei de functionare
(Df) cuprinsa in factorul de actualizare
are o influenta mai mare asupra cresterii limitei acceptabileale investitiei ;
b. cresterea duratei de functionare conduce la reducerea inflatiei factorului de
actualizare in relatia :
c. daca creste atat durata de functionare (Df) cat si factorul de actualizare (a)
influentata in factorul tinde spre zero, ceea ce ne permite sa stabilim pana la ce
durata de functinare (Df) este oportun sa se aplice actulizarea.
In opinia lui J.M KEYNES si P. A SAMUELSON rata de actualizare trebuie sa exprime ‘’
eficienta marginala ‘’ a efortului investitional si care ar exprima importanta care se
acorda eforturilor investitionale viitoare considerata afi limita minima a eficientei
investitiilor derulate la nivel de economie nationala, care este necesara pentru
realizarea unui echilibru economic si a unui ritm optim de crestere economica.
Marimea ratei de actualizare este influentata de :
- rata dobanzii ;
- cresterea si oferta de capitaluri ;
- rata somajului ;
- rata profitului ;
- rata de inflatie ;
- stabilitatea monetara ;

23 Unul din indicatorii utilizați în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiționale

este termenul de recuperare. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?

Rezolvare:
Se defineste ca fiind numarul de ani nece-sari pentru recuperarea investitiei totale
originale. Surplusul de venit asupra cheltu-ielilor secalculeaza înaintea amortizarii,
impozitelor si taxelor. Acesta este un con-cept foarte simplu: “cât timp dureaza pâna când îmi
voi recupera banii?”. Evident, sunt favorizate proiectele cu termen de re-cuperare mai scurt.
Termen de recuperare = Investitia initiala/Profit brut

Nota: Exista variante de calcul în care se utilizeaza profitul net, în locul profitului brut.
Desi prezinta, ca avantaje, simplitatea si indicacorect gradul de risc al proiectului (cu cât
termenul de recuperare e mai mare, investitia este mai riscanta), metoda pre-zinta o serie de
dezavantaje: nu sunt luate în considerare ratele profiturilor pentru di-feritele proiecte, nu sunt
puse în evidenta profiturile aparute dupa perioada de recu-perare, nu sunt puse în evidenta
efectele ratelor marginale.

Analiza diagnostic a intreprinderii

78. să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile
prezentate mai jos:

Indicator u.m.
Venituri din vânzarea mărfurilor 1000
Producția vândută 18000
Producția stocată 2500
Subvenții de exploatare 2000
Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2500
Costul mărfurilor vândute 700
Cheltuieli salariale 10000
Cheltuieli cu amortizarea 600
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 1200
Valoarea netă contabilă a elementelor de activ 400
cedate
Impozite şi taxe 300
Venituri din dobânzi 200
Venituri din diferențe favorabile de curs valutar 200
Cheltuieli cu dobânzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 40%

Rezolvare:

EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul

VA= MC+QE-Consumuri intermediare
MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor vandute=1000-700=300
QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500
VA=300+20500-(2500+200)=18100
EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600
RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu amortizarea –Ch cu
provizioanele pt exploatare+Ven din prov privind exploatarea=8600+600-400-600-200=8000
RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare =8000+(200+200)-(800+100)=7500
RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500
RN=7500-300 =7200
ICAF =EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )
-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane financiare calculate )
+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor de activ;cote parti din
subventii virate asupra rezultatului exercitiului )
-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a elementelor de activ cedate )
-Impozitul pe profit

CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900

II CAF= RN

+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate

-Ven. din provizioane
+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate
-Venituri din vanzarea activelor
-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului exercitiului
CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900
Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020
Dividende =7200*40%=2880

88. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre
care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 25000 u.m., cheltuieli
salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 2000 u.m., cheltuieli cu dobânzi 1000 u.m., impozit pe
profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea
mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 100 u.m., datorii financiare la începutul
anului 10000, datorii financiare la sfârşitul anului 11000.

Rezolvare:

Datele te obliga sa folosesti metoda directa:

Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati
catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (40000-25000)-10000 -1000-200 = 3800

Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe)
= 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit)
Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 10000-11000=
-1000
CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux
de numerar din acticitati de finantare = 3800-500-1000=2300

93. Apreciați oportunitatea unui împrumut suplimentar de capitaluri pe termen lung în valoare de
500 la rata de dobândă de 20%, daca acesta va creşte valoarea profitului net cu 200.

Rezolvare:

Rata dobanzii anuale

Proiectie pe 1 an

D = S0 * d’ * n = 500 * 20% = 100

Proiectie pe o perioada mai mare de 1 an : 3 ani

D = S0 (1 + d’)n - S0 = 500* ( 1 + 20%)*3 -500 = 1300

In primul exercitiu dupa accesare imprumtului rata dobanzii la credit va fi de 100 de

lei ceea c ear genera un profit de 200 de lei. In aceasta situatie imprumutl este oportun.
Pe termen lung insa in corelatie cu o dobanda compusa imprumutul nu este oportun
deoarece ar genera o doband mult prea mare fata de profitul obtinut. Singura conditie ca
imprumutul sa fie oportun pe termenul lung este aceea ca rata protilui sa fie mai mare decat
rata dobanzii.

Unde D = dobanda
S0 = suma depusa initial ( in cazul depozitelor) sau suma creditata
d’ = rata dobanzii
n = perioada de timp ; n = numarul de zile ale depozitului/360 zile
In acest caz, dobanda nu se capitalizeaza ci se incaseaza la sfarsitul perioadei.

Administrarea si lichidarea intreprinderii

14. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

Rezolvare:
Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea
creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie, de orice
fel, vor fi distribuite în următoarea ordine:
1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi plata
retribuţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 28;
2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile
de orice fel, precum şi cheltuielile.
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata
în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe
chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit
naturii lor, prevăzute la art. 122, şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 45. Dacă după plata sumelor
prevăzute la alin. (1) rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului,
în contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanţă garantată este îndreptăţit să participe la orice distribuire de sumă,
făcută înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri
vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul
obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a
împiedica un astfel de creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul supus
garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.

61. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Rezolvare:

1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii

Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa
aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul
constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a
directoratului.

2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate

In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate,

asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate in conditiile prevazute de
art. 204 din Legea societatilor comerciale, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.

3. Declararea nulitatii societatii comerciale

Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de

judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de
normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului
constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.

4. Hotararea adunarii generale

In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra
hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului
constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice
parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile
de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.

5. Hotararea tribunalului

Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive
temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea
societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de
instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza.

6. Falimentul societatii

Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de

dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului.
7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii

Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a

Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea
societatii in cazurile urmatoare:

 Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
 Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale,
situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul
registrului comertului.
 Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste
conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul
cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost
in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
 Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii.
Impotriva hotararii tribunalului orice persoana interesata poate face apel, in
termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

II. Operatiunile care se efectueaza in situatia dizolvarii societatii comerciale, cu

exceptia dizolvarii prin falimentul societatii

In continuare mentionam, exemple de astfel de operatiuni:

a) inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, inregistrarea

rezultatelor inventarierii si evaluarii;

b) intocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, in

functie de rezultatele inventarierii si evaluarii;

c) stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre

lichidator;

d) valorificarea elementelor de activ;

e) achitarea datoriilor societatii comerciale catre:

 bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale;

 salariati;
 alti terti (cum ar fi: furnizori, creditori diversi).

f) stabilirea rezultatului lichidarii;

g) calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe

dividende, TVA);

h) intocmirea bilantului de partaj;

i) efectuarea partajului capitalului propriu. Partajul consta in impartirea activului net

rezultat din lichidare, intre asociatii/actionarii societatii, in functie de prevederile actului
constitutiv, ale hotararii AGA si de cota de participare la capitalul social.
Consultanță fiscală acordată contribuabililor

Problema 1. O persoană deţine în Alba Iulia un apartament construit în anul

1983, având o suprafaţă utilă de 66,34 mp şi situat într-un bloc de locuinţe cu 4
etaje, 19 apartamente şi fără lift (zona C). Să se calculeze impozitul datorat de
respectivul contribuabil la bugetul local.

Supr.desf. = 66,34 * 1,2 = 79,61mp * 806 lei/mp = 64.164,05 leiRang II, zona C, bloc peste
3et. 8 locuinţe, rezultă coefficient 2,1 = 64.164,05*2,1 = 134.744,50.

Impozitul datorat, dacă ar fi prima proprietate= 134.744,5 * 0,1% = 134,74 = 135 lei
- ptr.a II-a proprietate = 135 + 65% = 223 lei
- ptr. aIII-a proprietate = 135 + 150% = 337 lei
- ptr. aIV-a proprietate = 135 + 300% = 540 lei.

Problema 3. Organizatorii unui spectacol artistic dedicat Zilei Europei au

obţinut încasări din vânzarea biletelor de intrare în sumă de 700 lei.
Să se calculeze impozitul pe spectacole pe care trebuie să îl achite organizatorii
spectacolului bugetului local.

Rezolvare:

impozitul pe spectacol = 700 * 5% = 35 lei

Problema 8. O persoană deţine un teren în Alba Iulia(localitate de rangul II)

despre care se ştiu următoarele:
- zona în cadrul localităţii – A;
- categoria de folosinţă – livadă;
- suprafaţa terenului - 1200 mp
Să se calculeze impozitul pe teren datorat de către contribuabilul respectiv.

Rezolvare:

Teren – rang II – zona A – livadă – 1,2 ha- intravilan – 1,2 * 46lei/ha * 4 = 220,8 = 221
lei- extravilan – 1,2 * 48lei/ha * 2,4 = 138,24 = 138 lei.

Problema 12. Creditorul S.F. solicită executarea silită a imobilului debitorului

B.C. pentru realizarea creanţei de 50000 lei. Debitorul B.C. formulează
contestaţie la executare susţinând că nu datorează decât 30000 lei. În legătură
cu taxa judiciară de timbru emiteţi o posibilă soluţie.
Rezolvare:
(între 38789,61 lei şi 193.948,20 lei) Creditorul SF va plati taxa judiciara de timbru in
valoare de 2.023 lei + 2% pentru ce depăşeşte 38.790 lei = 2023 + 2% * 11210 = 2023 + 224,2 =
2247,2
(între 19.394,81 lei şi 38789,60 lei ) Debitorul BC sustine ca datoreza doar 30000, In acest caz el va
plait o taxa de timbru de 1.247 lei + 4% pentru ce depăşeşte 19.395 lei = 1247 + 4% * 10605 = 1247 +
424,2 = 1671,2