Sunteți pe pagina 1din 27

SISTEMUL BANCAR

ROMÂNESC
- CONTEXT, EVOLUŢII
ŞI PERSPECTIVE

2021
Florin Dănescu ▪ Experiență de peste 25 ani în industria de servicii bancare
și financiare;
▪ Licențiat în economie la Academia de Studii Economice și
absolvent EMBA la WU Executive Academy;
▪ 1995 Ministerul Finanțelor în cadrul relațiilor cu
organismele financiare internaționale;
▪ 1996 Șeful Departamentului Piețe Financiare din cadrul
unei bănci de stat de talie mare.
▪ 2000 Șef al Direcției Trezorerie, ulterior Prim-
vicepreședinte al unei bănci de talie mică cu capital privat.
▪ 2008 Președintele executiv al băncii;
▪ 2011 Președintele executiv al Asociației Române a
Băncilor;
▪ 2011 Membru ExCo (Comitet Executiv) al Federației
Bancare Europene;

2
CUPRINS

I. SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

II. FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ SISTEMUL BANCAR

III. ABORDARE STRATEGICĂ

3
SISTEMUL FINANCIAR

Elementele sistemului financiar sunt:


• pieţele financiare (piaţa monetară,
piaţa de capital);
• intermediarii financiari (băncile,
IFN-urile, societăţile de asigurări);
• infrastructura financiară (sistemele
de plăţi și casele de clearing).
Organisme de reglementare și
supraveghere: BNR și ASF
Rolul sectorului bancar rămâne dominant
în structura sistemului financiar, acoperind
76.1% din activele totale în 2020

4
SISTEMUL BANCAR

• Principalii indicatori financiari


Anvergură şi prudenţiali - nivel robust Performanţă
• Lichiditate imediată: nivel
• 34 instituții adecvat, peste valorile minime • Profitabilitatea: nivel solid,
115 mld. eur, reglementate - 37% tendinţă crescătoare- ROA:
total active nete 0.98%; ROE: 8.86%
• Solvabilitate: 23.18%,
• 75% din active semnificativ superioară limitelor • Stoc credite neperformante:
sunt deținute de minime obligatorii de 8% trend puternic descrescător,
instituții cu
3.83%
capital străin
• Raport Cost/Venit: nivel
Fundament intermediar, sub media europeană
Dec 2020

5
TENDINȚĂ GENERALĂ
DE CONSOLIDARE
Sursa: BNR

Creditul neguvernamental
din totalul 282 mld. lei (2020)
finanțării 76.1% 54 % din totalul creditelor acordate
României sectorului privat reprezinta
împrumuturi pentru populație
Depozite ale rezidenţilor
indicatorul de solvabilitate, peste
dublul pragului minim stabilit prin 23.18% 421 mld. lei clienţi neguvernamentali
(2020)
reglementare (2020) 11%, creșterea economisirii
interne în ultimul an
majorarea capitalului credite acordate /
social de către bănci 4 mld. € 65.89% depozite atrase sector
în perioada 2008-2017 privat (2020)

gradul de acoperire cu provizioane


60.95% este ridicat– (media europeana -
44,6 %)

6
ACTIVE

România înregistrează cea mai redusă


pondere a activelor sectorului bancar în
Produsul intern brut în comparație cu
țările din regiune și media UE.

Băncile mari dețin două treimi din totalul


activelor, iar tendința este de creştere.

Principalul absorbant al riscurilor crizei


a fost sistemul bancar, exclusiv prin
susţinerea acţionarilor săi - aporturi de
capital de 4 mld euro.

Numai Polonia, Cehia, Estonia, Malta, Slovacia și România au


Salvare 6 traversat criza fără sprijin public pentru bănci
vs
Guvernele UK, IE, FR, DE, ES, BE, EL, IT, NL, PT, SE, DK, AT, LU,
Level playing field 22 CY, SI, LV, FI, BG, HR au sprijinit băncile cu o îndatorare de stat de
peste 5 trilioane de Euro şi costuri de peste 200 mld Euro.

7
GRADUL DE INTERMEDIERE FINANCIARĂ (1)
Sursa:BNR

Intermedierea financiară (credit


neguvernamental/PIB) asigură
transferul capitalului dar și al
riscului între debitori și deponenți.
Cu un grad de 26.8% România
are cel mai scăzut
nivel din UE.

Sistemul bancar este pregătit din


punct de vedere al indicatorilor
de structură să îndeplinească
dezideratul de creștere a
intermedierii financiare.

8 8
GRADUL DE INTERMEDIERE FINANCIARĂ (2)

USA credite depozite


45% 7,700 mld. eur 10,800 mld. eur

Germania credite depozite


130% 4,909 mld. eur 4,766 mld. eur

România
25.% credite depozite
53.83 mld. eur 70.69 mld. eur

Sursa: analiza facuta la 2018 - Calcule proprii, estimări, 9


BNR, EBF, FDIC 9 mld. eur cost de oportunitate
BELGIUM 0.30
BULGARIA 0.41
CZECH REPUBLIC 0.19
DENMARK 0.17
GERMANY 0.39
ESTONIA 0.08
IRELAND 0.22
GREECE 0.22
CROATIA 0.27
SPAIN 0.62

Sursa:BCE– EU 27 minus GB
FRANCE

România – locul 16
0.56
ITALY 0.48
CYPRUS 0.64
LATVIA 0.13
LITHUANIA 0.18
LUXEMBOURG 0.40
HUNGARY 0.28
MALTA 0.24
NETHERLANDS 0.10
AUSTRIA 0.45
POLAND 0.36
SUCURSALE ȘI ANGAJAȚI

PORTUGAL 0.48
ROMANIA 0.24

Număr unități/1000 de locuitori


SLOVENIA 0.28
SLOVAKIA 0.24
FINLAND 0.19
SWEEDEN 0.18

BELGIUM 11.45
BULGARIA 7.21
CZECH REPUBLIC 14.73
DENMARK 28.93
GERMANY 13.73
ESTONIA 34.82
IRELAND 17.91
GREECE 12.80
CROATIA 12.63
SPAIN 4.54
România – locul 22

FRANCE 7.55
ITALY 7.05
CYPRUS 13.72
LATVIA 23.61
LITHUANIA 11.96
Număr angajați/unități

LUXEMBOURG 79.32
HUNGARY 9.63
MALTA 31.38
NETHERLANDS 35.88
AUSTRIA 12.98
POLAND 8.88
PORTUGAL 6.62
ROMANIA 8.08
SLOVENIA 12.07
SLOVAKIA 10.71
FINLAND 14.80
10

SWEEDEN 22.31
10
RATA CREDITELOR NEPERFORMANTE
Sursa:BNR

Rata creditelor neperfomantea


scazut la 3.83% (2020), dar se
situează încă peste valoarea
medie specifică UE (2,9%),
încadrând sectorul bancar
românesc în categoria de risc
mediu.

(cel mai bine: <3%


intermediar: 3%-8%
cel mai rău: >8%)

11 11
SOLVABILITATE

Indicator solvabilitate Fonduri proprii de nivel 1: 20 %


(cel mai bine: >15%;
(>8%) 23.18% intermediar: 12%-15%;
cel mai rău: 12%)

Solvabilitate globală

23.18
20.71
20.09
19.97

19.84
19.83
19.68

22

19.3
18.98
19.8
18.76

17.95

17.83

20
17.55
16.72
14.56
SEP- DEC- MAR- JUN- SEP- DEC- MAR- IUN- DEC- DEC- DEC-
16 16 17 17 17 17 18 18 18 19 20 2014 2015 2016 2017 2018 2019 UE DEC
Sursa:BNR 2019

Cel mai ridicat risc sistemic constă în deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente.
Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este un risc sistemic ridicat.

12 12
Rata rentabilității activelor (ROA):
PROFITABILITATE (1) medie 2008 – 2020 (%)

Rata rentabilității activelor (ROA):

1.60%
1.40%
1.20%
1.00%
0.80%
0.60%
0.40%
0.20%
0.00%
Slovenia

Franta
Irlanda

Finlanda
Estonia

Luxembourh
Latvia

Cypru

Germania
Polonia

Olanda

Grecia
Lituania

Belgia
Suedia
Croatia
Cehia

Slovacia
Ungaria

Bulgaria

Malta

Danemarca
Spania

Italia

Marea Britanie
Romania

Austria

Portugalia

Sursă: EBA

Pe un interval de 13 ani, media


rentabilității activelor situează România
pe locul 7 în Uniunea Europeană.
13 13
Rata rentabilității capitalului (ROE):
PROFITABILITATE (2) medie 2008 – 2020 (%)

Rata rentabilităţii capitalului


propriu (ROE): 8.86%
(cel mai bine: >10%;
intermediar: 6%-10%;
cel mai rău: <6%)

14.58

12.21
11.89

11.8
10.1

8.86

7.71
2014 2015 2016 2017 2018 2019 DEC- MEDIA
20 UE
2019
-14.44

Sursa:BNR, EBA

Pe un interval de 13 ani, media rentabilității


capitalului situează România pe locul 10 în
Uniunea Europeană. 14 14
PROFITABILITATE (3)
Pretul produselor de creditare

NPL 11.35%
(medie 2008-
2019) vs 2.9%
in UE
Inflatia de 2.5
ori mai mare
fata de UE

8%
4% 50 de legi in
in ultimii 5
ani

În condițiile unui cost al riscului mult mai mare decât media europeană și a unor cheltuieli
operaționale ridicate, marja de profit a băncilor a rămas redusă pe parcursul ultimilor ani

15
IMPACT ÎN CIFRE

15 milioane de deponenți, păstrând


și crescând în condiții de siguranță
economisirea în România cu 16.38%
în T1 2020 față de decembrie 2018,
atingând o cifră 383.67 miliarde de
lei – nivel record.
272 mld. lei creditarea economiei
(T1 2020) cu efecte benefice în
creșterea nivelului de trai, de
educație, de creare de locuri de
muncă, etc.;
134 mld. lei credit guvernamental
(T1 2020) cu efecte asupra stabilității
financiare, a investițiilor de stat, plății
salariilor bugetare și pensiilor, etc.

16 16
IMPACTUL ECONOMIC AL SISTEMULUI
BANCAR ÎN ROMÂNIA (2012-2016) Impact
economic
actual
Contribuţie directă în PIB, prin valoarea adăugată 91.467 mil. RON
Valoare adăgată în PIB
brută pe care o generează în economie (2.67% din PIB)
Contribuţie directă la venitul de stat, prin taxarea
IMPACT Taxe și impozite 13.481 mil. RON
A salariilor, cât şi prin impozitarea profitului actorilor
(1.47% din veniturile fiscale)
DIRECT economici implicaţi în serviciile bancare
Creşterea nivelului calitativ al forţei de muncă
Personal direct implicat specializate, cât şi reducerea nivelului şomajului şi 57.887 FTE(full time
implicit a reducerii necesarului ajutorului de şomaj employee)

Contribuţie indirectă în PIB, generată de achiziţionarea 29.959 mil. RON


Valoare adăgată în PIB
de bunuri şi servicii din industriile conexe (0.87% din PIB)

IMPACT IMPACT Taxe și impozite în Valoarea adăugată creată în industriile adiacente


4.906 mil. RON
B industriile conexe determină taxe şi impozite suplimentare, ce determină
ECONOMIC INDIRECT un impact pozitiv în economia românească
(0,54% din veniturile fiscale)
Personal implicat în Personalul angrenat în industriile adiacente ca
31.085 FTE (full time
industriile conexe urmare a existenței industriei bancare
employee)

Contribuţie indusă generată de cheltuielile salariaţilor 20.182 mil. RON


Valoare adăgată în PIB
din bănci şi industrii conexe (0,60% din PIB)
IMPACT Taxe și impozite în Valoarea adăugată creată datorită consumului derivat
C din salariile plătite în industria bancară și în industriile 13.481 mil. RON
INDUS industriile conexe (0,25% din veniturile fiscale)
adiacente determină taxe şi impozite suplimentare
Personal implicat în Personalul angrenat în economie ca urmare a
industriile conexe consumului salariilor plătite în industria bancară și în 20.135 FTE (full time
industriile adiacente employee)
Sursă: Analiză și estimări PwC
Asociația Română a Băncilor
17
IMPACT ÎN PIB-UL CUMULAT AL ROMÂNIEI
Impactul intermedierilor financiare asupra PIB-ului cumulat Impactul sistemului bancar asupra PIB
(milioane RON, 2012-2016)
Impactul pozitiv asupra PIB-ului este creat de:
2,7% 0,9% 0,6% 4,2% % din total PIB • serviciile bancare (efect direct)
20.182 141.608 • producţia mai mare a furnizorilor băncilor în România şi a
29.959 furnizorilor acestora, ca rezultat al achiziţiilor de bunuri și servicii
91.467 efectuate de către bănci (efectul indirect)
• consumul suplimentar al angajaţilor din sistemul bancar şi
angajaţilor tuturor furnizorilor de-a lungul lanţului de valoare,
generat de cheltuirea salariilor primite în economie (efectul indus)
Valoarea brută adăugată de ramura intermedieri financiare (CAEN
Impact Impact Impact Impact
64) s-a ridicat la 91.467 milioane de RON în perioada 2012-2016
direct indirect indus total
(2,7% din PIB-ul cumulat 2012-2016). Atunci când efectele indirecte
Evoluția anuală a impactului intermedierilor sunt luate în considerare, contribuția este mult mai mare, cu o
financiare asupra PIB (milioane RON, 2012-2016) valoare adăugată brută de 29.959 milioane RON (0,9% din PIB)
generată indirect, în industriile furnizoare și alte 20.182 milioane de
+7% RON (0,6% din PIB) valoare adăugată generată în industriile în care
31.411 ∑141.608 angajații ramurii intermedieri financiare și cei ai industriilor furnizoare
28.749 30.090 mln. RON cheltuiesc salariile încasate
28.075
6.674 3.328 3.764 Notă: Analiza se bazează pe
23.283 3.512 Impact indus impactul direct și indirect al Pentru fiecare 1 euro din valoarea adăugată brută generată de
6.413 ramurii economice care
2.904 6.280 5.995 5.984 Impact indirect aparține codului CAEN 64 – sistemul bancar, alţi 0,33 euro în valoare adăugată sunt generaţi de-
5.287 18.457 19.426 18.580 19.913 Impact direct Intermedieri financiare, cu
excepția activităților de asigurări a lungul lanțului de aprovizionare și alţi 0,22 euro sunt generaţi prin
15.091
și ale fondurilor de pensii
cheltuielile angajaților în economie
2012 2013 2014 2015 2016

Sursă: Estimări PwC pe baza datelor furnizare de Institutul Național de Statistică – Tabelul intrări-ieșiri România 2012-2015
18
FACTORI EXOGENI CARE
INFLUENȚEAZĂ SISTEMUL BANCAR
• Pandemia COVID-19 a afectat sever toate sectoarele activității
economice și a determinat creșterea semnificativă a
incertitudinii la nivel global și reducerea rapidă a încrederii
investitorilor în economiile emergente;
• Acest aspect s-a regăsit în slăbirea în continuare a comerțului
internațional și a investițiilor, la nivelul atât al economiilor
avansate, cât și al celor emergente;
• Procesul ieșirii Marii Britanii din UE a contribuit la rândul său la
menținerea incertitudinilor economice și financiare la un nivel
ridicat;
• Aplanarea conflictului economic dintre China și Statele Unite a
contribuit la formarea unei perspective moderat-optimiste
pentru 2020, aceasta s-a schimbat dramatic odată cu
extinderea rapidă a pandemiei COVID-19 în primele luni ale
anului;
• Sunt vizibile manifestării tot mai pregnante unor practici
comerciale protecționiste.

19
FACTORI ENDOGENI CARE
INFLUENȚEAZĂ SISTEMUL BANCAR
Gradul de impredictibilitate al politicilor fiscale cu impact asupra
mediului de afaceri şi climatului investiţional general a continuat să
Ancore:
crească. Aderarea României la Organizaţia pentru
Riscul abordărilor politice populiste, atât la nivel discursiv, cât și de Cooperare şi Dezvoltare Economică
politici publice, în raport cu sectorul bancar, persistă. Intrarea României în Zona Euro
Acte normative cu efect negativ asupra sectorului bancar adoptate la
finele anului trecut: plafonarea dobânzilor, limitarea valorii
recuperabile a creanțelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu
executoriu al contractelor de credit, taxa pe active.
Indicele ROBOR a crescut conform așteptărilor
Zone certe de oportunitate, cu potenţial evident de creştere:
- Incluziunea financiară (In anul 2017, numai 58 la sută dintre adulți dețineau un
cont bancar, valoare neschimbată față de anul 2014).
- Agenda digitală (România – penultimul loc în Europa pe baza indicelui DESI,
dar locul 2 pe conectivitatea de mare viteză).
- Educaţia financiară (România – ultimul loc în UE 28 – şi prin avansarea pe
această componentă se poate obţine o creştere sustenabilă a intermedierii
financiare).

20 20
ABORDARE prosperitate și bunăstare
STRATEGICĂ
indicatori macro
Produs Intern Brut
PIB/cap de locuitor

indicatori micro
Incluziune financiară (58%)
Intermediere financiară
(26,4%)
NPL - riscuri (<6%)

piloni strategici
1. Educație financiară
2. Agenda Digitală
3. Creditare (IMM, Fonduri Europene, PPP)
4. Platforma financiară

integrat, măsurabil, echilibrat,


promovat prioritar și diferențiat
Expertiză
Consultanță
Implementare standarde
Inovație
Bune practici
Reprezentare organisme interne și internaționale
21
ACȚIUNE ARB: Cum creștem gradul
EDUCAȚIE FINANCIARĂ de educație financiară:
Platforma de Educație Financiară - creată de
22%, nivelul educaţiei financiare în România, locul 123 din stakeholderii industriei financiare; Manualul
143 şi ultimul loc în UE (2015). practic de educație financiară, lansat în S1 2018
35,7% ponderea persoanelor expuse riscului sărăciei sau Opționalul de educație financiară să devină
excluziunii sociale din populaţia României faţă de 22,4% în disciplină obligatorie
UE (2017)
Elaborarea, alături de Ministerul Educației
În România ponderea populaţiei nebancarizate este de 42% Naționale, de concepte financiare simple
faţă de 9,01% media UE
Programe de educație financiară: seminar mediul
Bănci > conturi > incluziune financiară > creşterea bunăstării academic, EU COFILE pentru jurnaliști, European
PIB/capita în preţuri curente a ajuns la 33,65% din media UE Money Week, www.educatiefinanciara.info
în 2018 faţă de 26,4% în 2008, iar puterea de cumpărare Pregătirea şi specializarea personalului din
standard PIB/capita a ajuns la 64% din media UE în 2018 sectorul bancar prin Institutul Bancar Român
faţă de 49% în 2008.
Elaborarea de cercetări academice de înaltă
Rolul educaţiei financiare este esenţial în creşterea clasă în domeniul reglementării bancare prin
bunăstării economice. Institutul Bancar European

22
ACȚIUNE ARB:
AGENDA DIGITALĂ

• 11% față de 66% în UE- rata de participare la tranzacții online a consumatorilor Conectivitate UE
• 11% faţă de 18% în UE- rata de participare la tranzacții online a IMM-urilor 11/28 Cluster(medie)
• Rata de bancarizare la nivel global a ajuns la 69%, faţă de 51% în 2011 România
0,7
0,6
0,5
Colaborare şi cooperare pentru armonizarea legislației, 0,4
Servicii Capital
în paralel cu participarea la procesul de transpunere la publice 0,3
uman
nivel național a unor noi reglementări europene. digitale 0,2
27/28
28/28 0,1
Prioritizarea digitalizării bancare în cadrul proiectelor de
0
digitalizare a României.

Know-how bancar în implementarea serviciilor digitale și


în securitatea cibernetică - Transpunerea și aplicarea
prevederilor noilor reglementări europene: MIF, Reg.
Integrare Utilizare
SEPA, PSD2, Dir. 92, Dir. NIS etc.
tehnologie internet
27/28 28/28
Cooperarea pentru asigurarea securității cibernetice.

23
ACȚIUNE SBR: CREDITAREA IMM-URILOR

Accesul la finanțare este identificată ca o problemă puțin


presantă în perioada aprilie 2018 – decembrie 2019 (9 din 10 in
topul dificultăților întâmpinate).
IMM-urile reprezintă 99,7% din total companii, dar aduc 52,7%
din valoarea adăugată în economie față de media UE de 56,4%. Cum putem contribui
La nivel național, 2 din 3 angajați lucrează în IMM. la creșterea bunăstării?
IMM -uri/1.000 locuitori, mult sub media Susținem iniţiativele care promovează
29
europeană, de 58 de IMM-uri /1.000 de activitatea, finanţarea şi garantarea creditelor
locuitori. Tara noastră era pe ultimul loc în acordate IMM-urilor
UE la acest capitol
Protocol de colaborare ARB-AMR-CNIPMMR
din totalul locurilor de muncă din
65,8% Crearea unui produs de garantare a IMM-urilor
economia non-financiară
cu garanție de stat și la costuri competitive
IMM-uri noi și au fost dizolvate 80.181,
135.532 rezultă astfel un net de 55.351 de firme
noi, în anul 2018.
companii aveau un nivel al
40%
capitalizării sub cel prevăzut de lege.

24
ACȚIUNE SBR: CREDITARE – FONDURI EUROPENE

De ce băncile? Cum creștem gradul


Experiența dobândită: managementul proiectelor încă din pre-aderare de absorbție?
Asigurare lichiditate: finanțarea implementării proiectelor selectate
Planificare strategică sistematică, fiind
Consilierea potențialilor beneficiari - oportunitățile existente. prevăzută astfel și o predictibilitate
Specialişti: Comisia de fonduri europene din cadrul ARB necesară pe zona legislativă, atât pentru
statul român, cât și pentru investitori.
9 programe de Colaborare, bazată pe experiența și
implementare expertiza acumulate până în prezent atât
la nivelul sistemului bancar cât și la nivelul
peste 43 miliarde euro Autorităților de Management > soluții în
- Cadrul Financiar sprijinul beneficiarilor pentru o
Multianual 2014-2020 implementare mai facilă a proiectelor >
România (din care creșterea gradului de absorbție
aprox. 31 miliarde euro Eficientizarea colaborării între sistemul
pentru Fondurile bancar-autoritățile de management –
Europene Structurale beneficiari şi Educație financiară
şi de Investiţii)

25
Viitorul nu este despre tehnologie.
Viitorul este despre etică.

26
Vă mulțumesc!

27