Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

CR Chimie 19 (2016) 707e717

Liste de conținut disponibile la ScienceDirect

Comptes Rendus Chimie

www.sciencedirect.com

Cont/Revista

Apa ca solvent verde combinată cu diferite tehnici de extracție a

uleiului esențial din florile de lavandă
Aurore Filly A, Anne Sylvie Fabiano-Tixier A, *, Ce - rândul Louis c, Xavier Fernandez b,
Farid Chemat A
e d'Avignon et des pays de Vaucluse, INRA, UMR408, GREEN Extraction Team, 84000 Avignon, Franța
A universitate-

e Nice Sophia Antipolis, UMR 7272 CNRS, Institut de chimie de Nice, Parc Valrose, 06108 Nice, France
b universitate-

c Naturex SA, 250, rue Pierre-Bayle, BP 81218, 84911 Avignon cedex 9, Franța

info articol abstract

Istoricul articolului: Utilizarea apei ca solvent verde cu geometrie variabilă folosește fenomene fizice și chimice care sunt
Primit la 6 octombrie 2015 fundamental diferite de cele aplicate în tehnicile convenționale de extracție, cum ar fi hidro-distilarea,
Acceptat la 28 ianuarie 2016
distilarea cu abur sau extracția cu solvent. Au fost comparate avantajele și dezavantajele utilizării
Disponibil online la 1 aprilie 2016
apei ca solvent cu diferite stări fizice și chimice. Un total de zece tehnici de extracție: hidro-distilare
(HD), distilare cu abur (SD), turbo-hidro-distilare (THD), sare-hidro-distilare (NaCL-HD), enzimă-hidro-
Cuvinte cheie:
distilare (Enzyme-HD) , hidro-distilare micelă (Micelle-HD), hidro-distilare cu ultrasunete (US-HD) sau
Extracţie
hidro-distilare subcritică cu apă (SW-HD), extracție cu microunde fără solvenți (SFME) și distilare cu
Apă
abur cu microunde (MSD) au fost folosite pentru a extrage uleiul esențial din lavandă (Lavandula L.)
Solvent durabil
Tehnici verzi iar rezultatele acestora au fost comparate. Cantitatea a fost măsurată prin randamentul de ulei
COSMO-RS esențial și calitatea a fost evaluată folosind compoziția uleiului în special conținutul de acetat de
linalil, linalol și terpin-4-ol comparativ cu proba de control corespunzătoare: Hidro-distilarea. Pentru
un proces ecologic: timpul de extracție, consumul total de energie și CO2 emisiile au fost luate în
considerare și comparate cu hidro-distilarea convențională. Mecanismul care explică degradarea
acetatului de linalil a fost rezolvat prin utilizarea software-ului COSMO-RS. Pe baza condițiilor
experimentale prezente, se recomandă ca uleiul de lavandă să fie produs, de preferință, prin distilare
cu abur asistată de extracția cu microunde, pentru a reduce formarea subprodusului prin diferite
reacții chimice și pentru a obține o recuperare mai bună a uleiului.

© 2016 Publicat de Elsevier Masson SAS în numele Acade - mie des sciences. Aceasta este o
articol cu acces deschis sub licența CC BY-NC-ND (http://creativecommons.org/licenses/
de-nc-nd/4.0/).

1. Introducere uleiuri. Recuperarea uleiului esențial este facilitată de diferența de

Modul tradițional de izolare a compușilor volatili ca uleiuri
esențiale din florile de lavandă (Lavandula hybribia L.) este
distilare. În timpul distilării, plantele parfumate sunt expuse la
apă clocotită sau la abur, eliberând esențialul lor
* Autorul corespunzator.
Adresa de email: anne-sylvie.fabiano@univ-avignon.fr
(AS Fabiano-Tixier).
densitate a apei și a uleiului esențial la temperatura ambiantă.
Distilarea se face frecvent prin încălzire prelungită timp de câteva
minute până la ore, ceea ce poate provoca degradarea compușilor
termolabili prezenți în materialul vegetal inițial și, prin urmare,
deteriorarea mirosului. Această metodă convențională are un
consum mare de energie (70% din energia totală a procesului) și de
timp. Datorită creșterii prețurilor la energie și a eforturilor de
reducere a CO2 emisiile, oamenii de știință academicieni și
industriali sunt provocați să găsească

http://dx.doi.org/10.1016/j.crci.2016.01.018
1631-0748/© 2016 Publicat de Elsevier Masson SAS în numele Acade - mie des sciences. Acesta este un articol cu acces deschis sub licența CC BY-NC-ND
(http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/).
708 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717
tehnologii inovatoare (Fig. 1) care poate reduce consumul de
energie, poate realiza o reducere a costurilor și o calitate
crescută. S-a acordat multă atenție proceselor inovatoare, cum
ar fi tehnologia căderii instant controlate a presiunii (DIC),
extracția fluidului supercritic (SFE), extracția asistată cu
ultrasunete, extracția cu microunde, extracția asistată cu
enzime, solvenții alternativi, pentru izolarea uleiului esențial
din plante parfumate.[1e13].
În plus, utilizarea apei ca solvent are beneficii extraordinare
ca solvent de extracție verde, deoarece apa nu este doar ieftină
și ecologică; dar este și neinflamabil, netoxic, oferind
oportunități de procesare curată și prevenire a poluării.
În plus față de avantajele ecologice ale utilizării apei în locul
solvenților organici, purificarea produselor este în mod normal
facilitată deoarece, odată răcite, produsele organice nu sunt
solubile la temperatura ambiantă în apă, ceea ce face o pornire
mai rapidă și simplificarea etapelor procesului. Totuși, apa este
un solvent polar, cu o densitate, o vâscozitate și o activitate
care poate afecta solubilitatea, transferul sau contactul cu
matricea. Modificarea parametrilor și a condițiilor fizice de
extracție, poate depăși această problemă.
Temperatura mai mare de extracție poate crește
interacțiunea solvent-matrice, dar și transferul, solubilitatea și
difuzia. Constanta dielectrică macroscopică a unui solvent(εr)
caracterizează polaritatea mediului și controlează disocierea
ionică a sărurilor. Constanta dielectrică a apei scade la
temperaturi și presiuni ridicate, ceea ce crește difuzivitatea
apei. În aceste condiții, apa este capabilă să solubilizeze mai
multe molecule nepolare[10].
Fig. 1. Procese de izolare a uleiurilor esențiale din materialul vegetal.
În condiții moi, este posibil să se utilizeze aditivi de apă pentru a
ajuta extragerea produsului natural. O altă abordare alternativă
pentru intensificarea eliberării uleiurilor esențiale este hidroliza
parțială sau completă a pereților celulari prin intermediul
enzimelor.[14e16]. Moleculele de surfactant permit îmbunătățirea
solubilității mai multor molecule hidrofobe în apă[17]și în cele din
urmă sarea poate fi folosită pentru a crește concentrația anumitor
componente din uleiul esențial [18,19].
Acest studiu de față a fost planificat cu scopul de a proiecta
și optimiza o tehnică nouă și ecologică pentru extracția
uleiurilor esențiale din lavandă (L. hybribia L.) flori si posibila
imbunatatire a randamentului acestuia. Au fost investigate
comparații între nouă tehnici de extracție și HD convenționale,
precum și în ceea ce privește timpul de extracție, randamentul,
compoziția aromatică, energia utilizată și impactul asupra
mediului al procesului. În cele din urmă, sa propus utilizarea
software-ului COSMO-RS pentru a înțelege mecanismul de
extracție.
2. Materiale și metode
2.1. Material vegetal și chimic
Lavanda (L. hybribia L.) florile folosite au fost colectate din
sudul Franței în iulie 2013 (Alp'erbo SARL, Manosque, Franța).
Sulfatul de sodiu anhidru de calitate analitică și Tween 40 au
fost achiziționate de la Fisher Scientific (Leicestershire, Marea
Britanie). Celulaza dinAspergillus soluție apoasă a fost
achiziționată de la Sigma Aldrich (Steinheim, Germania).
 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717
2.2. Proceduri de extracție
Hidro-distilarea este metoda fundamentală de extracție a
uleiului esențial de lavandă. Acest studiu de față a fost
planificat cu scopul de a proiecta și optimiza o tehnică nouă și
ecologică pentru extracția uleiurilor esențiale din lavandă (L.
hybribia L.) flori si posibila imbunatatire a randamentului
acestuia.
Extracția uleiurilor esențiale din lavandă s-a realizat folosind
zece metode diferite; hidro-distilare (HD), distilare cu abur (SD),
turbo-hidro-distilare (THD), pretratare cu sare (Sare-HD),
enzimă (Enzyme-HD), micelă (Micelle-HD), ultrasunete (US- HD)
sau apă supercritică (WS-HD), urmată de hidro-distilarea
convențională și finisarea cu tehnici de extracție asistată cu
microunde, cum ar fi extracția cu microunde fără solvenți
(SFME) și distilarea cu abur cu microunde (MSD) (Fig. 2).
Variabilele experimentale adecvate (cantitatea de enzimă,
surfactant, sare și puterea microundelor) pentru fiecare proces
au fost optimizate pentru a maximiza randamentul uleiului
esențial.
2.2.1. Hidro-distilarea (HD)
Două sute cincizeci de grame de lavandă au fost amestecate cu
3 L de apă. Amestecul a fost supus hidro-distilării folosind un aparat
de tip Clevenger[20] conform Farmacopeei Europene timp de 2 ore
(până când nu mai este esențial
Fig. 2. Procese de extracție.
709
s-a obţinut ulei). Uleiul esențial a fost colectat, cântărit, uscat
sub sulfat de sodiu anhidru și depozitat la 4-C înainte de
analiză. Fiecare extracție a fost efectuată de cel puțin trei ori.
2.2.2. Distilarea cu abur (SD)
Pentru a facilita o comparație riguroasă, au fost utilizate
aceleași articole din sticlă și aceleași condiții de funcționare
pentru distilarea convențională cu abur. Sticlăria specifică
conținea 3 L de apă distilată și 250 g de lavandă pe raft, astfel
încât să nu existe contact între apă și lavandă. Apa a fost
încălzită, aburul a trecut prin eșantion, evaporându-se și
purtând uleiul esențial, și l-a îndreptat către condensator și
balonul florentin. Uleiurile obținute au fost recuperate,
cântărite, uscate pe sulfat de sodiu anhidru (Na2ASA DE4) și
depozitat în flacoane de culoarea chihlimbarului la 4 -C până
când este necesar. Fiecare extracție a fost efectuată de cel
puțin trei ori.
2.2.3. Turbohidro-distilare (THD)
În această metodă, s-au folosit aceleași articole din sticlă și
aceleași condiții ca și pentru hidro-distilare. Amestecul a fost agitat
continuu cu un agitator din oțel inoxidabil la 100 rpm, timp de 2
ore. Uleiurile obținute au fost recuperate, cântărite, uscate pe sulfat
de sodiu anhidru (Na2ASA DE4) și depozitat în flacoane de culoarea
chihlimbarului la 4 -C până când este necesar. Fiecare extracție a
fost efectuată de cel puțin trei ori
710 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717
2.2.4. Extracție asistată de sare urmată de hidrodistilare
convențională (Sare-HD)
Două sute cincizeci de grame de lavandă au fost amestecate cu
3 L apă distilată care conține 150 g NaCl (valori determinate după
optimizare). Amestecuri au fost supuse hidrodistilării pentru
izolarea uleiurilor esențiale. Pentru a facilita o comparație
riguroasă, au fost folosite aceleași articole din sticlă și aceleași
condiții de funcționare. Uleiurile obținute au fost recuperate,
cântărite, uscate pe sulfat de sodiu anhidru (Na2ASA DE4) și
depozitat în flacoane de culoarea chihlimbarului la 4 -C până când
este necesar. Fiecare extracție a fost efectuată de cel puțin trei ori.
2.2.5. Extracție asistată de enzime urmată de hidro-distilare
convențională (Enzyme-HD)
Două sute cincizeci de grame de lavandă au fost amestecate cu
3 L apă distilată care conține 12 g de celulază dinAspergillus soluție
apoasă (SigmaeAldrich) [21e25]. Amestecuri au fost agitate timp de
60 min la 40°C-C și apoi supus hidro-distilării pentru izolarea
uleiului esențial. Pentru a facilita o comparație riguroasă, au fost
folosite aceleași articole din sticlă și aceleași condiții de funcționare.
Uleiurile obținute au fost recuperate, cântărite, uscate pe sulfat de
sodiu anhidru (Na2ASA DE4) și depozitat în flacoane de culoarea
chihlimbarului la 4 -C până când este necesar. Fiecare extracție a
fost efectuată de cel puțin trei ori.
2.2.6. Extracție mediată de micele urmată de hidro-distilare
convențională (Micelle-HD)
Două sute cincizeci de grame de lavandă au fost amestecate cu
o soluție apoasă de surfactant care conține 10% Tween 40. Pentru a
facilita o comparație riguroasă, s-au folosit aceleași articole din
sticlă și aceleași condiții de operare. Uleiurile obținute au fost
recuperate, cântărite, uscate pe sulfat de sodiu anhidru (Na2ASA DE
4) și depozitat în flacoane de culoarea chihlimbarului la 4 -C până
când este necesar. Fiecare extracție a fost efectuată de cel puțin trei
ori.
2.2.7. Extracție asistată cu ultrasunete urmată de
hidrodistilare (US-SD)
Extracția asistată cu ultrasunete a fost efectuată folosind un
reactor de extracție cu ultrasunete (BS2d34, Hielscher UIP
1000hd). Lavanda a fost extrasă cu 3 L de apă distilată cu
ultrasunete de 700 W. Extractorul și apa au fost reglate la 25-C
în timpul sonicării. După pretratarea de 1800 s, s-a efectuat
hidro-distilarea convențională pentru extragerea uleiului
esențial cu aceeași sticlărie. Uleiurile obținute au fost
recuperate, cântărite, uscate pe sulfat de sodiu anhidru (Na2
ASA DE4) și depozitat în flacoane de culoarea chihlimbarului la
4 -C până când este necesar. Fiecare extracție a fost efectuată
de cel puțin trei ori
2.2.8. Extracția apei subcritice, urmată de hidro-distilarea
convențională (WS-HD)
Ultraclave este un dispozitiv al companiei Milestone. Acesta este un
Reactor cu microunde multimod de 2,45 GHz cu o putere
maximă de 1200 W livrat în trepte de 10 W. În timpul
experimentelor, timpul, temperatura și puterea furnizate de
cuptorul cu microunde și presiunea internă au fost controlate
de software. Un compresor conectat la un cilindru de azot a
condiționat presiunea inițială. Ultraclava suportă o presiune
maximă de 200 bar și o temperatură de
220-. Un sistem de răcire este cuplat la cavitate. Sistemul de
deschidere poate fi la presiunea atmosferică cu o temperatură
sub 80-C. Vasul care conţine 250 g lavandă amestecată cu 3 L
apă, după ce a fost degazat prin ultrasunete, a fost introdus în
cavitate. Presiunea inițială de lucru a azotului a fost de 30 bar.
Temperatura de lucru de 125-C se atinge cu o putere de
incalzire de 1000 W. Cresterea temperaturii se realizeaza in 15
min, iar apoi se regleaza timp de 30 min. Lavanda pretratată a
fost supusă hidro-distilării convenționale pentru a extrage
uleiurile esențiale cu aceeași sticlărie. Uleiurile obținute au fost
recuperate, cântărite, uscate pe sulfat de sodiu anhidru (Na2
ASA DE4) și depozitat în flacoane de culoarea chihlimbarului la
4 -C până când este necesar. Fiecare extracție a fost efectuată
de cel puțin trei ori.
2.2.9. Extracție cu microunde fără solvenți (SFME)
SFME a fost realizat într-un cuptor de laborator cu
microunde NEOS (Milestone, Italia). Acesta este un reactor cu
microunde multimod de 2,45 GHz cu o putere maximă de 900
W livrat în trepte de 10 W. Se selectează ora și puterea
cuptorului cu microunde. Variabilele experimentale SFME au
fost optimizate pentru a maximiza randamentul uleiurilor
esențiale. Această procedură a fost efectuată la presiunea
atmosferică. Un condensator amplasat în afara unui cuptor cu
microunde a fost conectat la o sticlă specifică care conținea 125
g de lavandă după ce a fost înmuiat în 500 ml de apă distilată
timp de 10 minute. Lavanda a fost încălzită folosind o putere
fixă de 500 W timp de 45 de minute. Apa condensată a fost
refluxată în vasul de extracție pentru a asigura condiții
uniforme de temperatură și umiditate pentru extracție. Uleiul
esențial și apa aromatică au fost pur și simplu separate prin
decantare într-un balon florentin.2ASA DE4) și depozitat în
flacoane de culoarea chihlimbarului la 4 -C până când este
necesar. Fiecare extracție a fost efectuată de cel puțin trei ori.
2.2.10. Distilarea cu abur la microunde (MSD)
Pentru a facilita o comparație riguroasă, au fost folosite
aceleași echipamente și aceleași condiții: timp și putere.
Procesul se bazează pe principiul convențional de distilare cu
abur în care radiația cu microunde este aplicată doar pe
reactorul de extracție. Utilizarea aburului de apă generat în
interiorul vasului necesită ca levănțica (125 g) să fie susținută
deasupra apei clocotite printr-o grilă. Apa a fost încălzită,
aburul a trecut prin eșantion, evaporându-se și purtând uleiul
esențial, și l-a îndreptat către condensator și un balon florentin.
Uleiul esențial a fost colectat, cântărit, uscat sub sulfat de sodiu
anhidru și depozitat la 4-C până la utilizare. Fiecare extracție a
fost efectuată de cel puțin trei ori.
2.3. Metode de calcul: software COSMO-RS
Modelul de screening asemănător conductorului pentru
solvenți reali (COSMO-RS) dezvoltat de Klamt și colegii de
muncă este cunoscut ca o metodă puternică de descriere
moleculară bazată pe o abordare chimică cuantică. COSMO-RS
combină considerațiile chimice cuantice (COSMO) și
termodinamica statistică (RS) pentru a determina și prezice
 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717
proprietăți termodinamice fără date experimentale. COSMO-RS
este o metodă de predicție relativ nouă pentru solubilitate și
alte elemente fiziceeproprietăți chimice. Teoria COSMO-RS este
prezentată anterior în mai multe lucrări[21e25]. O scurtă schiță
a cursului practic al unui COSMO-RS este luată în considerare
aici. Calculul a fost investigat pentru trei molecule de interes
(acetat de linalil, linalol și 4-terpineol), utilizând programul
cosmotherm, (Versiunea C30 Release 13.01). Modelul COSMO
este aplicat pentru a simula un mediu conductor virtual pentru
molecula de interes. Într-un astfel de mediu, molecula induce o
densitate de sarcină de polarizares pe interfața dintre
molecule și conductor, adică pe suprafața moleculară. Astfel, în
timpul algoritmului de auto-consistență de calcul cuantic,
molecula de dizolvat este convergentă la starea sa optimă
energetic în conductor în ceea ce privește densitatea
electronică și geometria. Metoda chimică cuantică standard
pentru COSMO-RS este teoria funcțională a densității (DFT),
care este utilizată în acest studiu. Rezultatul unui calcul DFT/
COSMO este un fișier care oferă această geometrie optimizată
a moleculei, energia totală a moleculei în mediile sale
conductoare și informații tridimensionale complete despre
densitatea sarcinii de polarizare:s-suprafaţă. Aceste calcule
acționează ca intrare de informații moleculare pentru utilizarea
modelului la solvenți reali. Thes-suprafața fiecărei molecule X
este convertită într-o funcție de distribuție (s-profil). Ecuațiile
complete sunt date în Klamt[22,23]. În cele din urmă,
potențialul chimic al compusului X în sistemul S este calculat
prin integrare, ceea ce dă histogramas-potenţial. Potențialul
chimic poate fi utilizat acum pentru a calcula o mare varietate
de proprietăți termodinamice, cum ar fi solubilitatea și energia
reacției. Opțiunea de solubilitate permite calcularea automată
a solubilității unui compus lichid sau solid j într-un solvent i. În
cadrul calculului, toți compușii sunt considerați și soluți.
Această abordare este optimizată pentru calcularea multor
substanțe dizolvate într-un număr limitat de solvenți, la o
anumită temperatură sau într-un interval de temperatură. Aici,
valorile solubilității fiecărei molecule de interes au fost
calculate în apă în intervalul de temperatură: 25e150 -C (Fig. 6).
Este important de menționat că valorile obținute sunt relative,
nu absolute. Panoul de reacție permite practic calcularea
constantei de echilibru (Kreac) și energia liberă (DGreac) a unei
reacții date într-un solvent arbitrar. Energia liberă de reacție
Gibbs este definită ca diferența dintre energiile libere totale ale
compușilor produs și ale compușilor reactanți.
Pentru un exemplu de reacție: linalol / 4-terpineol, energia
liberă este definită ca:
DGreac ¼ Gð4 terpineolÞ -GðlinalolÞ
Constanta de echilibru a reacției poate fi calculată din
energia liberă Gibbs a reacției:
-- - Evaluarea senzorială a fost utilizată pentru a discrimina
DGreac
RT
Kreac ¼ e
În fiecare calcul, trebuie specificat solventul, temperatura și
ambele părți ale reacției. Abordarea standard oferă o predicție
în raport cu o energie de reacție.
711
2.4. GC și GCeIdentificarea MS
2.4.1. Cromatografia gazoasă cu ajutorul unui detector ionic de
flacără (FID)Analiza GC a fost efectuată utilizând un
cromatograf de gaz Agilent 6850, în următoarele condiții de
funcționare: gaz vector, heliu; temperaturi ale injectorului și
detectorului, 250-C; volumul injectat, 1ml; rație împărțită 1/100;
Coloană HP1 (J&W Scientific), polidimetilsiloxan (10 m 1 mm id,
grosimea filmului 0,4mm; debit constant 0,3 mL/min). Program
de temperatură 60e250 -C la 4 -C/min și 250 -C timp de 80 min.
Indicii de retenție au fost determinați cu C6 la C27 standarde de
alcani ca referințe. Cantitățile relative de componente
individuale se bazează pe zonele de vârf obținute fără corecția
factorului de răspuns FID. Au fost efectuate trei replici pentru
fiecare probă. Media acestor trei valori și abaterea standard au
fost determinate pentru fiecare componentă identificată.
2.4.2. Analiza cromatografie gazoasă-spectrometrie de masă
GCeAnaliza MS a fost efectuată utilizând un Agilent 6890N
cuplat la un Agilent 5973 MS (Agilent, Massy, Franța). Fiecare
probă a fost diluată la 10% în diclormetan. Probele au fost
analizate pe o coloană capilară cu silice topită HP-1MS™ (
polidimetilsiloxan, 50 m 0,25 mm id
figrosime lm 0,25 mm; Interchim,
Montluçon, Franța) și INNOWAX (polietilenglicol, 50 m 0,20 mm
id figrosime lm 0,4 mm; Interchim,
Montluçon, Franța). Condiții de funcționare: gaz purtător, heliu;
debit constant 1 ml min-1; temperatura injectorului, 250-C;
raport de împărțire, 1:150; program de temperatură, 45-Ce250
-C sau 230 -C, la 2 -C/min apoi s-a menținut izotermic (20 min) la
250°C -C (coloană apolară) sau 230 -C (coloană polară);
temperatura sursei de ioni, 230-C; temperatura liniei de
transfer, 250-C (coloană apolară) sau 230 -C (coloană polară);
energie de ionizare, 70 eV; Spectrele de masă de ionizare
electronică au fost obținute în intervalul de masă de 35e400
amu.
2.4.3. Identificarea componentelor
Identificarea componentelor sa bazat pe potrivirea
computerului cu biblioteci comerciale (Wiley, MassFinder 2.1
Library, NIST98), biblioteci de spectre de masă de laborator
construite din substanțe pure și date din literatura de
specialitate MS. [8,26,27] combinat cu o comparație a indicilor
de retenție GC (RI) pe coloanele apolare și polare raportați în
literatură. RI-urile au fost calculate cu ajutorul unei serii de
alcani liniari C6eC27 pe coloane apolare și polare (HP-1MS™și
HP-INNOWAX). Compușii disponibili în laborator au fost
confirmați prin co-injecție externă de compus standard.
2.5. Analiza senzorială
intensitățile principalelor caracteristici aromatice ale probelor
de lavandă. Fiecare ulei esențial a fost evaluat olfactiv de către
C. Louis (Perfumer de la Naturex, Franța). Zece mostre
codificate diferite de ulei esențial de lavandă obținute prin
diferite tehnici au fost clasificate în 12 atribute de miros:
lavandă florală, erbacee, camforacee, lemnoasă,
712 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717

ardei picant, fructat, gras/aldehidic, dulce/„bomboane”, săpun,
neplăcut, intensitate și persistență. Probele HD au fost utilizate
ca standarde. Produsele individuale au fost notate pentru
intensitatea diferitelor atribute de aromă pe o scară de 0e3,
unde:
Uleiul esențial de lavandă a fost preparat cu 10% etanol, în
pahare de plastic cu capac, care au stat la temperatura camerei
timp de 30 de minute înainte de analiză.
3. Rezultate si discutii

0: nu este prezent 3.1. Cinetica

1: ușoară intensitate
2: intensitate medie Fig. 3 arată variația randamentului de extracție în funcție de
3: intensitate mare timpul de extracție. Randamentul este definit ca procent de

A 7

HD
4
SD
THD
Randament (%)

3
US-HD

SFME
2 MSD
SW-HD

0
- 20 0 20 40 60 80 100 120 140

-1
Timp (min)

b 6

3 HD
Randament (%)

Sare-HD

Enzima-HD
2
Micelar-HD

0
- 20 0 20 40 60 80 100 120 140

-1
Timp (min)

Fig. 3. Profilul de randament al uleiului esențial obținut prin diferite metode de extracție folosind apă în diferite stări fizice (a) metode de extracție cu apă aditivată (b).
 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717 713

greutatea uleiului esențial extras din masa inițială de flori de
lavandă folosită. Hidro-distilarea (4.55± 0,16%) a fost metoda
de referință în izolarea uleiurilor esențiale. Randamentele
obținute prin distilare cu abur (4.49± 0,06) și enzima-HD (4,58 ±
0,14) au fost de același ordin de mărime cu cel al hidro-distilării
convenționale. Turbo-distilarea (THD) și pretratarea apei
supercritice (SW-HD) nu au un efect pozitiv asupra cineticii de
extracție și dau un randament maxim de 4,2± 0,36% și 3,89 ±
0,07%, respectiv, față de 4,55 ± 0,16% prin HD. O creștere a
temperaturii de extracție la 100-C la 125 -C prin metoda SW-HD
arată o scădere a eficienței de extracție. Astfel, a
timpul prelungit de expunere la fiecare temperatură de încălzire
pare să scadă stabilitatea terpenelor [28].
În caz contrar, este interesant de observat că pretratarea cu
ultrasunete a sării adăugate sau Tween 40 la hidro-distilare
arată o îmbunătățire a extracției. Într-adevăr, US-HD, Salt-HD și
Micelle-HD oferă randamente de 5,01± 0,45%, 5,06 ± 0,35% și
4,88 ± 0,07%, respectiv, împotrivă
4,55 ± 0,16% prin metoda convențională. Procesul de cavitație
care are loc în timpul sonicării provoacă ruperea pereților
celulari, ceea ce îmbunătățește extracția uleiului esențial.
Utilizarea sării în apă permite îmbunătățirea recuperării unor
constituenți volatili din apele florale.

tabelul 1
Compoziția chimică a uleiurilor esențiale de lavandă obținută prin diferite tehnici.

CompusA RIb HD (%) SD (%) THD (%) SFME (%) MSD (%) SUA-HD (%) SW-HD (%) Sare-HD (%) Enzimă-HD (%) Micelar-HD (%)

A-Thujene* 923 0,1 0,1 0,1 0,1

A-Pinene* 930 0,2 0,2 0,4 0,2 0,1 0,2 0,5 0,5 0,4 0,4
Camphene* 942 0,1 0,2 0,2 0,1 0,1 0,2 0,4 0,4 0,4 0,4
1 Octen-3-ol* 964 0,2 0,2 0,1 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Sabinene* 965 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,1
b-Pinene* 969 0,2 0,2 0,2 0,1 0,1 0,2 0,4 0,4 0,3 0,3
b-Myrcene* 983 1.1 1.1 1.0 0,7 0,5 1.0 1.5 1.3 1.4 1.4
n-hexilacetat* 995 0,2 0,2 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 0,2
A-terpinen* 1008 0,1 0,1 0,1
Pcymene* 1011 0,1 0,2 0,3 0,2 0,2 0,3 0,5 0,1 0,1 0,1
1.8 Cineol* 1020 3.8 4.5 4.3 4.0 3.5 4.9 4.6 5.5 5.6 5.4
limonen* 1021 0,5 0,5 0,6 0,3 0,2 0,5 0,7 0,7 0,7 0,7
(Z) b-Ocimene* 1027 0,8 0,8 0,4 0,3 0,2 0,5 0,4 0,9 0,9 0,9
(E)b-Ocimene* 1038 0,8 0,7 0,4 0,3 0,2 0,6 0,4 0,8 0,9 0,9
g-terpinen* 1049 0,1 0,1 0,2 0,3 0,2 0,2 0,2
(Z) Linalol oxid* 1058 0,5 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,7 0,7
(E)Linalol oxid* 1072 0,3 0,4 0,3 0,5 0,5 0,4 0,5 0,5 0,5 0,5
terpinolenă* 1078 0,3 0,3 0,4 0,2 0,5 0,5 0,5
Linalol* 1094 30,0 28.1 30.9 27.1 24.0 33.6 27.5 29.6 32.7 31.5
1-Octenil-3-acetat* 1097 0,4 0,4 0,3 0,4 0,4 0,4 0,3 0,4 0,4 0,4
Camfor* 1124 7.2 7.5 7.3 7.8 7.0 8.2 7.4 7.6 8.3 8.0
n-hexilizobutirat* 1134 0,2 0,2 0,2 0,1 0,2 0,2 0,3 0,3 0,3
Borneol* 1151 4.5 4.2 3.9 4.2 4.1 1.5 4.5 4.0 4.3 4.4
Lavandulol* 1152 0,8 0,7 0,8 0,8 0,8 0,9 4.8 0,7 0,7 0,8
4-terpineol* 1163 4.5 4.5 4.2 4.4 4.2 4.7 5.2 4.5 4.8 4.7
A-terpineol* 1174 6.2 4.7 4.8 1.8 1.8 6.2 10.2 5.3 6.4 6.5
Nerol* 1212 1.0 0,6 0,4 0,4 0,1 0,8 1.8 0,8 0,9 1.0
2-butirat de metil 1224 0,2 0,2 0,6 0,2 0,1 0,2 0,2 0,1
hexil *
3-butirat de metil 1230 3.4 1.5 0,2 0,2 0,2 2.5 0,2
hexil
Geraniol* 1240 2.1 5.2 2.7 3.2
Linalilacetat* 1244 13.7 21.8 19.4 30.1 29.6 16.1 1.2 15.3 12.3 11.3
Lavandulacetat* 1273 3.8 3.7 3.4 3.3 3.5 3.6 3.7 3.5 3.3 3.2
Tiglatehexil* 1309 0,2 0,2 0,2 0,2 0,3 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2
Nerilacetat* 1342 1.5 1.1 1.1 0,4 0,3 1.4 2.1 1.2 1.4 1.4
geranilacetat* 1361 2.8 1.9 2.1 0,8 0,8 2.6 3.9 2.3 2.6 2.5
b-Funebrene* 1406 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
b-Cariofilena* 1416 1.6 1.9 2.2 1.6 2.3 0,8 1.4 1.1 0,9 1.2
b-Bergamoten* 1431 0,1 0,2 0,2 0,2 0,3 1.0 0,1 0,1
(E,E)-Farnesene* 1446 1.2 1.4 1.8 1.4 2.0 0,6 0,7 0,8 0,6 0,9
Germacrene D* 1474 0,6 0,6 0,3 0,2 0,3 0,1 0,4 0,3 0,4
Linalilizovalerat 1493 0,7 0,7 0,8 0,6 0,9 0,4 0,5 0,4 0,4
b-Bisabolen* 1499 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,1 0,1 0,2
g-Cadinene* 1504 0,3 0,3 0,4 0,4 0,6 0,1 0,4 0,3 0,2 0,2
b-Sesquiphellandrene 1513 0,2 0,3 0,2 0,4 0,2 0,1 0,2 0,1 0,2
Caryofilenoxid* 1568 0,4 0,3 0,6 0,7 1.1 0,4 0,7 0,4 0,3 0,3
A-Cadinol* 1634 1.4 1.0 1.1 0,9 1.3 1.0 1.5 1.4 0,8 0,9
A-Bisabolol* 1666 3.0 2.2 2.3 2.0 2.9 2.1 3.1 3.0 1.6 1.9
*
Compuși cunoscuți în rozmarin.
A Compuși ai uleiurilor esențiale sortați pe familii chimice.

b Indicii de retenție relativ la C6en-alcani C27 calculati pe HP1MS nepolar™coloană capilară.

714 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717

Fig. 4. Principalii compuși ai uleiului esențial.

Prezența micelilor surfactant de Tween 40 în apă a redus
suprafața de tensiune dintre uleiul de pe flori și apa de
distilare; aceasta explică creșterea randamentului de extracție.
Unul dintre avantajele extractiei asistate cu microunde este
rapiditatea. Procesul de extracție cu microunde permite
obținerea de 80% din randamentul final în 20 min. Sfârșitul
procesului de extracție este atins după 30 min pentru procesul
cu microunde și 90 min folosind HD. În plus, valorile obținute
pentru randamentul uleiurilor esențiale sunt 3,9± 0,3% și 5,4 ±
0,5% pentru SFME și, respectiv, MSD, comparativ cu
4.5 ± 0,2%. Pe baza acestor rezultate inițiale, extracția MSD
pare a fi promițătoare.
3.2. Compoziția uleiului esențial
Un total de 47 de compuși majori (în acord cu literatura de
specialitate) au fost identificați în uleiul esențial de lavandă (tabelul
1). Uleiurile esențiale din flori de lavandă sunt extrase folosind
diferitele metode sunt toate destul de asemănătoare în profilul
lor de aromă. Principalii compuși volatili sunt linalol și acetat de
linalil, urmați de cantități minore de camfor, borneol, 1,8
cineol, acetat de lavandulil, 4-terpineol șiA-terpineol;
proporţiile acestora depind totuşi de tehnica de izolare
utilizată.
La fel de tabelul 1 arată, chiar dacă aceste probe par a fi
destul de asemănătoare, ele sunt diferite având în vedere doar
media lor în unii compuși oxigenați, cum ar fi acetat de linalil,
linalol și 4-terpineol. Procentul mediu de acetat de linalil este
puțin mai mare decât cel de linalol pentru extracția asistată
prin distilare cu microunde și abur, dar contrariul se observă
semnificativ în toate celelalte tehnici (Fig. 4). Aceste diferențe
se datorează probabil degradării acetatului de linalil (în contact
cu apa) în linalol (Fig. 5). În SD, SFME și MSD, levănțica nu este
direct în contact cu apa ca în HD, în consecință, degradarea
acetatului de linalil este mai puțin accentuată decât în HD.
[29]. Uleiul esențial obținut la cuptorul cu microunde arată mai mult

Fig. 5. Formarea linalolului și a 4-terpineolului.

 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717 715

0,0045 Lavandă florală

3
0,004 Persistența Ierbos
2.5
0,0035 2
solubilitate în masă: w_solub (g/g)

1.5
0,003 Intensitate Camforacee HD
Acetat de linalil 1
0,0025 THD
0,5
Linalool
0,002 0 SD
4-terpineol Cu săpun Woody
0,0015 US-HD

SW-HD
0,001

0,0005 Bomboane dulci" Piper picant

0 Fructat
Fa y/aldehidic
0 50 100 150 200 Citrice/Bergamot

Temperatura (°C)

Fig. 6. Solubilitatea în funcție de temperatura apei.

Lavandă florală
3
Persistența
2.5 Ierbos

2
valori ale acetatului de linalil și valori mai mici decât prin distilarea 1.5
Intensitate Camforacee
cu abur a linalolului. 1
0,5 HD
Pentru extracția Micelle-HD, procentul mediu de linalol a
0 SFME
fost mare și procentul de 4-terpineol a fost ușor peste hidro- Woody
Cu săpun
MSD
distilarea. Molecula de linalol este instabilă și se poate
transforma în 4-terpineol (Fig. 5). Calculul entalpiei libere (Greac)
și constanta(Kreac) a reacției a fost efectuată la 100 -C cu Bomboane dulci" Piper picant

programul COSMOtherm. Așa cum se arată înFig. 4b, Fructat

Fa y/aldehidic
rearanjarea linalolului a 4-terpineolului prezintă o valoare Citrice/Bergamot

negativă de Greac
si o valoare mai mare a Kreac. La 100-C, reacția este spontană și
totală. Datele teoriei confirmă ipoteza de rearanjare. Lavandă florală
3
Persistența
2.5 Ierbos
Aceleași observații pot fi făcute și pentru rezultatele găsite
2
cu THD, enzima-HD și US-HD. 1.5
Camforacee
În plus, SW-HD prezintă un procent mediu de linalol mai
Intensitate
1 HD
mare decât acetatul de linalil, care se poate datora degradării, 0,5
NaCl-HD
așa cum sa văzut anterior. Acest extract a prezentat și o 0
Enzima-HD
Cu săpun Woody
cantitate semnificativă de 4-terpineol. Acest procent poate fi Micela-HD
explicat prin rearanjarea linalolului în 4-terpineol dar și prin
creșterea temperaturii de extracție. Într-adevăr, calculul Bomboane dulci" Piper picant
solubilităților cu programul Cosmotherm, de
Fructat
Fa y/aldehidic
Citrice/Bergamot

Fig. 8. Analiza senzorială.

Impact asupra mediului

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5

SW-HD

Enzima-SD

US-HD
Ora (H)

Consum total de energie activat (kW/h)

Cuptor cu microunde (SFME, MSD)
kg de co2

Micelar-HD

Sare-HD

Conven onal (HD, SD)

Fig. 7. Analiza mediului.

716 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717

trei molecule de interes, la temperaturi cuprinse între 25 și
150°C -C (la pasul 25 -C) prezintă o solubilizare mai bună (Fig. 6
). Influența temperaturii asupra solubilității soluției apoase are
un efect semnificativ asupra 4-terpineolului, urmat de linalol și
un efect mai puțin asupra acetatului de linalil. Acest lucru
poate explica, de asemenea, nivelurile acestor molecule din
extractele de SW-HD.
3.3. Impactul asupra mediului, costuri și extindere
Extracțiile asistate de cuptorul cu microunde sunt clar
avantajoase din punct de vedere al timpului și al energiei (Fig. 7).
Energia necesară pentru efectuarea celor două metode de extracție
este de 3.452 kW h-1 pe gram de ulei esențial pentru HD și 0,298 kW
h-1 pe gram de ulei esențial pentru cuptorul cu microunde.
Consumul de energie a fost determinat cu un Wattmetru la intrarea
unui generator de microunde și o sursă de alimentare a unui
încălzitor electric. Hidro-distilarea necesită un timp de extracție de
120 de minute pentru a încălzi apa și materialul vegetal la
temperatura de extracție, în timp ce metodele cu microunde
necesită doar 30 de minute de încălzire a florii de lavandă (SFME)
sau pentru a încălzi apa (MSD).
În ceea ce privește impactul asupra mediului, cantitatea
calculată de dioxid de carbon eliberată în atmosferă este
dramatic mai mare în HD (2762 g CO2/g de ulei esențial) decât
prin extracția cu microunde (238 g CO2/g ulei esențial). Aceste
calcule au fost făcute în consecință pentru a obține 1 kWh din
cărbune sau combustibil, 800 g de CO2 vor fi respinse în
atmosferă în timpul arderii combustibililor fosili [30].
Pentru extracție, US-HD și SW-HD adaugă un consum de
energie la HD de 0,16 kW h și 1,28 kW h,
respectiv. Cu alți termeni, ultrasunetele au respins 128 g de CO
2, pretratarea cu ultraclavă a respins 1024 g de CO2. Utilizarea
enzimei sau a agentului tensioactiv scade consumul de energie
cu 5,05% și, respectiv, 13,05%, față de metoda convențională.
Extracția cu microunde este o metodă foarte curată, care
permite extragerea uleiului esențial fără a fi urmată de hidro-
distilare. SFME sau MSD generează floare proaspătă aromată
„fără ulei esențial” care ar putea fi folosită ca hrană pentru
rumegătoare. Metoda SFME are un avantaj suplimentar față de
MSD: etapa de tratare a apelor uzate nu este necesară.
Mai mult, cuptorul cu microunde și ultrasunetele devin
tehnologii mature și acceptate pentru aplicații industriale.
Extracțiile cu microunde și ultrasunete ar putea fi folosite pentru a
produce cantități mai mari de uleiuri esențiale prin utilizarea
reactoarelor de extracție la scară largă existente care tratează timp
de 10e100 kg de ierburi aromatice și condimente [31e37].
3.4. Analiza senzorială
Rezultatele analizei senzoriale sunt prezentate în Fig. 8.
Notele principale de lavandă aromatică și anume „lavandă
florală”, „ierbacee”, „camforacee”, „citrice/bergamotă fructată”
sunt în general bine reprezentate în toate probele. Este
interesant de observat că uleiurile esențiale SW-HD, SFME, MSD
și Micelle-HD dau cele mai tipice profiluri: „citrice/bergamotă
fructată” cu părți „gras/aldehidă” și „dulce/bomboane” care pot
fi asociate la cantitatea de acetat de linalil. În plus, tehnologia
de extracție cu microunde oferă un miros similar al plantei.
Eșantionul SW-HD oferă un „picant piper” tipic tipic& „
bergamotă citrice” interesantă, care sunt note caracteristice

masa 2
Avantajele și dezavantajele rezumate ale utilizării apei ca solvent cu geometrie variabilă au fost comparate cu hidro-distilarea.

Ulei esențial Extracţie De mediu

Tehnic Degradare Cost
Randament Timp prietenos

HD Referinţă Referinţă Referinţă Referinţă Referinţă

SD = = - = =
THD - = + = +
S.U.A. + + + + +
SW - + + + +
Sare + = - = =
Enzimă = + = - +
Micela + = + - +
SFME = - - - +
MSD + - - - +

Efect negativ Referinţă Efect pozitiv

Semn + corespunzând la o valoare mai mare decât valoarea de referință

Semn – corespunzând la o valoare mai mică decât valoarea de referință
Culoarea roșie descrie un efect negativ
Culoarea verde descrie un efect pozitiv
 A. Filly et al. / CR Chimie 19 (2016) 707e717
de 4-terpineol și linalol [38], respectiv. De asemenea, se
observă că pretratarea materialului prin măcinare (THD) sau cu
ultrasunete (US-HD) înainte de hidro-distilare crește
caracteristicile „erbacee” și „camforacee” menținând în același
timp latura de „lavandă florală”. Pretratamentul cu sare (NaCl-
HD) sau enzimă (enzima-HD) a prezentat note atipice. În plus,
aceste extracte dau produse de intensitate și persistență mai
scăzute. În concluzie, pretratarea materialului cu măcinare
(THD), ultrasunete (US-HD), mediată de micele (Micelle-HD)
înainte de hidro-distilare convențională și extracție prin
tehnologie cu microunde (SFME și MSD) oferă o alternativă
excelentă la tehnologiile tradiționale precum hidrodistilarea
sau distilarea cu abur.
4. Concluzie
Utilizarea apei ca solvent alternativ pentru extracție include:
impact redus asupra mediului, extracție selectivă, utilizarea de
echipamente simple, fără pericole, pornire mai rapidă și
simplificarea etapelor procesului. Avantajele și dezavantajele
utilizării apei ca solvent cu geometrie variabilă au fost
comparate cu hidro-distilarea (masa 2).
Se consideră ca referință valorile timpul de extracție,
randamentul de extracție, degradarea, impactul asupra
mediului al Hidro-distilării. Un randament de extracție mai bun,
un timp de extracție mai scurt în comparație cu referință, dă un
impact pozitiv (verde). În schimb, timpii de extracție mai mari,
eficiența extracției mai scăzută, degradarea mai mare a
aromelor sau o evaluare semnificativă a impactului asupra
mediului vor fi considerate efecte negative (roșu).
Rezultatele au identificat tehnica optimă de extracție ca
fiind distilarea cu abur asistată cu microunde (MSD). Într-
adevăr, MSD oferă avantaje importante față de hidro-distilarea
tradițională. A dat un randament de 5,4% în 30 de minute, față
de 4,6% în 120 de minute pentru hidro-distilare și a consumat
0,298 kWh față de 3,452 kWh prin metoda convențională. Uleiul
esențial obținut a fost de o calitate excelentă (cantitate de
acetat de linalil și un miros similar al plantei). MSD este un
instrument promițător pentru extracția uleiului esențial din
florile de lavandă.
Mulțumiri
Aurore Filly mulțumește „Re - gion PACA” (ProvenceeAlpiie
Côte d'Azur) și clusterul de competitivitate PASS (Pôle Arômes
Senteurs et Saveurs) pentru bursa de doctorat.
Referințe
[1] Y. Li, AS Fabiano-Tixier, MA Vian, F. Chemat, Trends Anal. Chim. 47 (2013) 1
e11.
[2] N. Rombaut, AS Tixier, A. Bily, F. Chemat, Biofuels, Bioprod. Biorefină. 8
(2014) 530.
717
[3] A. Filly, AS Fabiano-Tixier, X. Fernandez, F. Chemat, LWTeȘtiințe alimentare
Tehnol. 61 (2015) 33.
[4] A. Filly, AS Fabiano-Tixier, Y. Lemasson, X. Fernandez, F. Chemat, C.
R. Chimie 17 (2014) 1268.
[5] Y. Li, AS Fabiano-Tixier, C. Ginies, F. Chemat, LWTeȘtiințe alimentare
Tehnol. 59 (2014) 724.
[6] Y. Li, AS Fabiano-Tixier, F. Chemat, Essential Oils as Reagents in Green
Chemistry, Springer, 2014.
[7] D. Mnayer, AS Fabiano-Tixier, E. Petitcolas, K. Ruiz, T. Hamieh,
F. Chemat, Food Anal. Metode 8 (2015) 586.
[8] S. Perrino-issartier, C. Ginies, G. Cravotto, F. Chemat, J. Chromatogr. A
1305 (2013) 41.
[9] T. Allaf, V. Tamao, K. Ruiz, F. Chemat, Ultrason. Sonochem. 20 (2013) 239.
[10] A. Mustafa, C. Turner, Anal. Chim. Acta 7 (3) (2011) 8.
[11] D. Pingret, AS Fabiano-Tixier, F. Chemat, Food Anal. Metode 7 (2014) 9.
[12] A. Farhat, AS Fabiano-Tixier, F. Visinoni, M. Romdhane, F. Chemat, J.
Chromatogr. A 47 (2010) 7345.
[13] A. Farhat, AS Fabiano-Tixier, M. El Maataoui, J.-F. Maingonnat,
M. Romdhane, F. Chemat, Food Chem. 125 (2011) 255.
[14] J. Chandran, K. Parukutty, P. Amma, N. Menon, J. Purushothaman,
P. Nisha, Food Science. Biotehnologia. 21 (2012) 1611.
[15] K. Hosni, I. Hassen, H. Chaâbane, M. Jemli, S. Dallali, H. Sebei,
H. Casabianca, Ind. Culturi Prod. 47 (2013) 291.
[16] HB Sowbhagya, KT Purnima, P. Florence Suma, AG AppuRao,
P. Srinivas, Food Chem. 113 (2009) 1234.
[17] H. Baydar, NG Baydar, Ind. Culturi Prod. 21 (2005) 251.
[18] MB Hassanpouraghdam, H. Nazemiyeh, MS Shalamzari,
LV Mehrabani, Chemija 23 (2012) 113.
[19] T. Shamspur, M. Mohamadi, A. Mostafavi, Ind. Crops Prod. 37 (2012) 451.
[20] JF Clevenger, J. Am. Farmacia. conf. univ. 17 (1928) 345.
[21] A. Benazzouz, L. Moity, C. Pierlot, V. Molinier, J.-M. Aubry, Coloids Surf., A
458 (2014) 101.
[22] A. Klamt, Echilibrul de fază fluidă. 206 (2003) 223.
[23] A. Klamt, F. Ecker, Echilibrul de fază fluidă. 172 (2000) 43.
[24] S. Oleszek-kudlak, M. Grabda, E. Shibata, F. Eckert, T. Nakamura, Environ.
Toxicol. Chim. 24 (2005) 1368.
[25] T. Zhou, Z. Qi, K. Sundmacher, Chem. ing. Sci. 115 (2014) 177.
[26] Norme AFNOR T 75-303, NF ISO 3054, Huile essentielles de lavender Abrial
(Lavandula angustifolia Miller Lavandula latifolia Medikus),
tip Franța, 2002.
[27] I. Bombarda, N. Dupuy, J.-P. Le van da, EM Gaydou, Anal. Chim. 613 (2008)
31.
[28] Y. Yang, B. Kayan, N. Bozer, B. Pate, C. Baker, AM Gizir, J. Chromatogr. A
1152 (2007) 262.
[29] Kiran Babu, GD; Singh, B. Cartea cu ulei de lavandă. Capitolul 8 Comp. din
Bio. Nat. Pro, 122.
[30] J. Bernard, Sci. Vie 68 (2001).
[31] M. Virot, V. Tomao, C. Le Bourvellec-Samour, C. Renard, F. Chemat,
Ultrason. Sonochem. 17 (2010) 1066.
[32] D. Pingret, AS Fabiano-Tixier, Le Bourvellec-Samour, C. Renard,
F. Chemat, J. Food Ing. 111 (2012) 73.
[33] S. Achat, V. Tamao, K. Madani, M. Chibane, M. Elmaataoui,
O. Dangles, F. Chemat, Ultrason. Sonochem. 19 (2012) 777.
[34] A. Filly, X. Fernandez, M. Minuti, F. Visinoni, G. Cravotto, F. Chemat, Food
Chem. 150 (2014) 193.
[35] L. Petigny, S. Perino, M. Minuti, F. Visinoni, J. Wajsman, F. Chemat, Int. J.
Mol. Sci. 15 (2014) 7183.
[36] Extracția alimentelor și a produselor naturale fără solvenți De: Chemat,
Farid; Fabiano-Tixier, Anne Sylvie; Vian, Maryline Abert; et al. TRAC-
TENDINȚE ÎN CHIMIE ANALITICĂ Volumul: 71 Ediție Specială: SI Pagini:
157-168 Publicat: SEP 2015.
[37] TJ Mason, F. Chemat, M. Vinatoru, Curr. Org. Chim. 15 (2011) 237e247.
[38] S. Arctander, Produse chimice pentru parfumuri și arome (produse chimice
aromatice), Vols. 1 și 2, Allured, Carol Stream, IL, SUA, 2000.