.

⚫ MODULUL III:

⚫ UTILIZAREA TIC PENTRU

OPTIMIZAREA PROCESULUI
EDUCAȚIONAL
 .

T1 Utilizarea tehnologiei informatice si

comunicationale in procesul de
predare
⚫ Proiectarea unității de învățare
⚫ Proiectarea activității de predare cu ajutorul
tehnologiei informatice și comunicaționale
 .

⚫ T2 Utilizarea tehnologiei informatice

si comunicationale in procesul de
invatare-evaluare
⚫ Utilizarea motoarelor de cautare
⚫ Produse multimedia ale invatarii elevilor:
afise, prezentari, publicatii, bloguri, wiki-uri
⚫ Proiectarea evaluării
⚫ Planificarea evaluării
 .

⚫ Structura portofoliului

⚫ Realizarea unui proiect didactic adecvat la

specificul disciplinei utilizând TIC.
 .

⚫ Școală sau educație – cum văd elevii școala

⚫ https://www.youtube.com/watch?v=DdtrXIQ3TqY
1.Elemente definitorii ale curriculumului.
Planurile-cadru
► disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de
pregătire obligatorii și opționale
► numărul minim și maxim de ore aferente acestora.

Trunchiul comun - disciplinele/ domeniile de studiu/

modulele de pregătire obligatorii.

Curriculumul diferenţiat – disciplinele / domeniile de studiu/

modulele de pregătire obligatorii, diferenţiat în funcţie
de specializare.

Curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/

domeniile de studiu/ modulele de pregătire opționale.
1.Elemente definitorii ale curriculumului.
Programele şcolare
Programele școlare stabilesc, pentru fiecare
disciplină:

► domeniul de studiu/ modulul de pregătire din planul

de învățământ;
► finalitățile urmărite: competenţe generale şi
specifice, valori şi atitudini;
► conținuturile fundamentale de ordin teoretic,
experimental și aplicativ;
► orientări metodologice generale.
1.Elemente definitorii ale curriculumului.
Programele şcolare
Acoperă 75% din orele de predare și
evaluare, lăsând la dispoziția cadrului
didactic 25% din timpul alocat disciplinei/
domeniului de studiu respectiv pentru:
► învățare remedială, în cazul copiilor cu
probleme speciale
► consolidarea cunoștințelor
► stimularea elevilor capabili de performanțe
superioare, conform unor planuri individuale
de învățare elaborate pentru fiecare elev.
2. Etapele proiectării demersului didactic

Proiectarea demersului didactic – activitatea

desfăşurată de profesor care constă în
anticiparea etapelor şi acţiunilor concrete de
realizare a predării.
► Lectura personalizată a programelor şcolare
► Planificarea calendaristică
► Proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare.
► Proiectarea secvenţială a lecţiilor.
► Proiectarea evaluării.
2. Etapele proiectării demersului didactic.
Etapa 1. Lectura personalizată a programelor şcolare

Demersul didactic personalizat – dreptul profesorului de a

lua decizii cu privire la un parcurs şcolar individualizat:
asociază optim
► elementele programei (competenţe generale, specifice,
conţinuturi, activităţi de învăţare)
► alocarea de resurse (metodologice, temporale şi
materiale).
Programa stabileşte competenţe, conţinuturi;
Profesorul poate opta pentru activităţi de învăţare, ordinea
de parcurgere a conţinuturilor, mijloace didactice etc.
Competenţă -> Competenţă -> Conţinuturi -> Activităţi
generală <- specifică <- <- de învăţare
2. Etapele proiectării demersului didactic.
Etapa 2. Planificarea calendaristică orientativă

Şcoala ...... Profesor:

Disciplina.... Clasa/ Nr. ore pe săpt./
Planificare calendaristică
(Anul şcolar .....)
Filiera teoretică, profil real, specializarea ..................

Unitatea Competenţe Conţinuturi Număr de Săptămâna Observaţii

de specifice ore alocate
învăţare
2. Etapele proiectării demersului didactic.
Etapa 2. Planificarea calendaristică orientativă
Asociază elemente ale programei (competenţe
generale, specifice, conţinuturi) cu alocarea de
timp pe parcursul unui an şcolar.
Etape:
► Realizarea asocierilor dintre competenţele specifice
şi conţinuturi (extrase din programa şcolară);
► Împărţirea în unităţi de învăţare (teme stabilite de
profesor);
► Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de
învăţare (stabilită de profesor);
► Alocarea timpului considerat necesar pentru
fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele generale/ specifice şi conţinuturile
vizate (stabilită de profesor).
 Proiectarea unitatii
. de invățare

Desfășurarea procesului de instruire necesită

anticiparea de către profesor a activităților din clasă.
Aceasta înseamnă, construirea strategiei predării
care presupune identificarea deprinderilor și a
informatiilor pe care trebuie să și le însușeasca
elevul; profesorul este cel care decide și este
responsabil asupra a "ce", "cum" si "când" se învață.
⚫ Conceptul care face diferenta fata de abordarea
traditionala a proiectarii demersului didactic -
proiectarea pe lectii - este unitatea de invatare.

⚫ Unitatea de invatare reprezinta un ansamblu de

lectii, congruent din punct de vedere al obiectivelor
și competențelor urmărite, unitar din punct de
vedere tematic (al continutului disciplinar), cu
activitati adecvate, subordonate obiectivelor și
competențelor, si desfășurându-se cu resurse
specifice.
 Unitatea de invatare contureaza o structura didactica
deschisa si flexibila, care se desfasoara pe o perioada determinata
de timp, care are ca scop formarea unui comportament specific la
elevi si care da libertatea manifestarii creative a profesorului
intr-un cadru delimitat de obiectivele/ competentele/ continuturile
programei scolare.

Rezumând, conceptul de unitate de învățare are rolul de a

materializa conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizand
proiectarea didactica.
 Continuturile si . obiectivele de referinta/
competentele specifice ale programelor trebuie
grupate pe unitati de invatare, care apoi se
detaliaza, in timpul proiectarii, pe lectii.

Pentru a identifica unitatile de invatare, trebuie

sa avem in vedere principalele caracteristici ale
acestora, si anume:
⚫ unitatea de continuturi;
⚫ coerenta obiectivelor/ competentelor;
⚫ continuitate in timp;
⚫ finalizarea prin evaluare.
 2. Etapele proiectării. demersului didactic.
Proiectarea unei unităţi de învăţare

⚫ Proiectarea unităţii de învăţare - ca şi a lecţiei -

începe prin parcurgerea schemei următoare, care
precizează elementele procesului didactic într-o
succesiune logică, în vederea atingerii obiectivelor de
referinţă. Elementele procesului sunt aceleaşi,
oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
Elemente specifice proiectării UI:
⚫ Tema (numele unităţii de învăţare) – enunţ legat de analiza scopurilor învăţării.

⚫ Competenţe specifice din programa şcolară (numerele acestora);

⚫ Activităţi de învăţare – activităţi pe care elevii le realizează în vederea formării

competenţelor vizate; presupun orientarea către un scop, redat prin tema
activităţii. Activităţile sunt propuse elevilor spre rezolvare.
⚫ Resurse – specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material
didactic folosit etc. pentru fiecare activitate de învăţare:
- Forme de organizare a clasei

- Mijloace de învăţământ

- Alocare de timp

- Orice alte elemente utile

⚫ Evaluare – instrumente sau modalităţi de evaluare aplicate la clasă

Obs. la finalul fiecărei unităţi de învăţare se realizează evaluare sumativă.

2. Etapele proiectării demersului didactic.
Etapa 3. Proiectarea unei unităţi de învăţare
Şcoala ...... Profesor:
Disciplina.... Clasa/ Nr. ore pe săpt./ Anul...
Proiectul unităţii de învăţare
Unitatea de învăţare:.........
Nr. ore alocate: .........

Conţinut Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare Observaţii

uri specifice învăţare
 Programa școlară nu mai este o listă de conținuturi care
trebuie tratate în lecții individuale, conținuturile sunt grupate
în jurul unei teme, ajută la formarea unor aptitudini concrete

De asemenea, conținuturile fiind grupate pe unități de

învățare tematice, se creează o perspectivă mai clară asupra
legăturii dintre ele, aspect valabil și pentru elevi, și asupra a
ceea ce trebuie realizat într-un an școlar, ce competențe
trebuie dezvoltate sau formate;
 Unitatea de învățare se realizează pe o perioadă
mai mare de timp decât o lecție, există posibilitatea
unor abordări diferențiate, individualizarea învățării
în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au elevii;

Elevul este actor, învățarea este una activă astfel

că elevul își fixează mai bine noțiunile, înțelege mai
bine necesitatea de a cunoaște aspecte gramaticale,
observă că îi sunt indispensabile în realizarea unor
activități și astfel este mai implicat în propria
învățare (nu învață regula de formare a viitorului
doar pentru a putea rezolva niște exerciții, ci pentru
că cu ajutorul lui poate să se exprime mai bine
asupra proiectelor sau intențiilor pe care le are etc.);
 .
⚫ Proiectarea unității de învățare

⚫ Proiectarea unităţii de învăţare constă în parcurgerea

următoarelor etape:

⚫ Identificarea competenţelor specifice – În ce scop voi face?

⚫ Selectarea conţinuturilor disciplinare – Ce voi face?

⚫ Analiza resurselor – Cu ce voi face?

⚫ Stabilirea activităţilor de învăţare – Cum voi face?

⚫ Stabilirea instrumentelor de evaluare – Cât s-a realizat?

 Proiectarea unităţii de învăţare - ca şi a lecţiei -
începe prin parcurgerea schemei următoare, care
precizează elementele procesului didactic într-o
succesiune logică, în vederea atingerii obiectivelor de
referinţă. Elementele procesului sunt aceleaşi,
oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.
 Identificarea unei unităţi de învăţare se face prin tema acesteia.
.
Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei,
utilizând surse diverse, este primul pas în identificarea unităţilor de
învăţare în care va fi împărţită materia anului şcolar, respectiv, în
organizarea unui demers didactic personalizat.

Temele sunt enunţuri complexe legate de analiza scopurilor

învăţării, formulări fie originale, fie preluate din lista de conţinuturi
a programei, sau din manual, formulări care reflectă din partea
profesorului o înţelegere profundă a scopurilor activităţii sale,
talent.
 .
⚫ Rezultatele acestui demers se înscriu într-un tabel, ca cel
următor:

Conţinuturi Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare

. specifice învăţare

⚫ În rubrica referitoare la Conţinuturi apar detalieri de

conţinut necesare pentru explicitarea tematicii abordate în
scopul cuplării acestora la baza proprie de cunoaştere a
elevilor.
 .
⚫ În rubrica Competenţe specifice se trec numerele ce
identifică în programă acele competențe care se urmăresc a fi
formate/exersate/dezvoltate prin unitatea de învăţare
respectivă.

⚫ Activităţile de învăţare se construiesc pe baza asocierii

competențelor specifice cu conținuturile care le sunt adresate,
se exprimă în termeni de comportamente observabile şi
presupun orientarea către un scop: soluţionarea unei
probleme; problema trebuie făcută cunoscută elevilor, spre a-i
informa despre obiectivul/ scopul învăţării şi însumează mai
multe sarcini de lucru. Modul de prezentare a activităţii
trebuie să fie inteligibil pentru nivelul de dezvoltare cognitivă
al elevilor cărora îi este adresată.
⚫ Activitatile de invatare
.
Activitatile de invatare reprezinta elementele
constitutive ale strategiei de predare/ invatare. Se
construiesc pe baza realizarii corelatiei: obiective de
referinta - continuturi, respectiv, pe baza identificarii
asocierilor competente specifice - continuturi si au un
anumit scop.

Scopul activitatii de invatare se evidentiaza

printr-o tema, care se exprima in termeni de
comportamente. Fiecare activitate de invatare are ca
finalitate solutionarea unei probleme; problema este
facuta cunoscuta elevilor, spre a-i informa despre
obiectivul/ scopul invatarii si insumeaza mai
multe sarcini de lucru.
⚫ Rubrica Resurse cuprinde acele elemente care asigură
buna funcţionare a activităţilor de învăţare – forma de
organizare a activităţii de învăţare, mijloacele și
materialele didactice, timpul alocat, precum şi celelalte
elemente pe care cadrul didactic le consideră necesare
pentru realizarea demersului didactic.

⚫ În rubrica Evaluare se menţionează metodele/

instrumentele de evaluare aplicate la clasă. Începutul
unei unități de învățare debutează cu evaluarea inițială,
pe parcurs, este specifică evaluarea formativă, iar finalul,
presupune evaluare sumativă. Proiectarea activităţii de
evaluare se realizează concomitent cu proiectarea
demersului de predare/ învăţare.
 Proiectul unei unităţi de învăţare oferă imaginea
sintetică a desfăşurării fiecărei ore – în tabelul pentru
proiectul unităţii de învăţare, delimitarea lecţiilor se
realizează prin linii orizontale.

Astfel, pentru fiecare lecţie, elementele de conţinut şi

competenţele specifice, resursele necesare, precum și
instrumentele de evaluare prin care se identifică nivelul
rezultatelor învățării, se regăsesc în tabel.
 Care sunt secventele unitatilor de invatare?

⚫ In proiectarea unitatii de invatare, de cea mai mare

importanta, este identificarea ansamblului de activitati
consistente, corelate, care sa conduca la formarea
individului, competent, capabil sa faca fata provocarilor
secolului XXI si sa continue invatarea pe parcursul
intregii vieti.

⚫ Acest ansamblu structurat a fost gandit diferit pentru

gimnaziu si liceu.
2. Etapele proiectării demersului didactic.
Etapa 4. Proiectarea secvenţială a lecţiilor
Lecţia:
Componentă operaţională, pe termen scurt, a unităţii de
învăţare.

Oferă înţelegerea procesului din perspectivă operativă, tactică.

 2. Etapele proiectării demersului didactic.
Elaborarea strategiilor didactice
Identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi de
învăţare; conceperea şi organizarea situaţiilor de învăţare.

Criterii Strategii didactice – Strategii didactice –

orientare orientare modernă
tradiţională
Rolul Urmăreşte prelegerea, Exprimă puncte de vedere proprii
elevului expunerea, explicaţia
Încearcă să reţină şi să Realizează un schimb de idei cu
reproducă ideile auzite ceilalţi
Acceptă în mod pasiv Argumentează, pune întrebări cu
ideile transmise scopul de a înţelege sensul unor
idei
Lucrează izolat Cooperează în rezolvarea
sarcinilor de lucru
 2. Etapele proiectării demersului didactic.
Elaborarea strategiilor didactice

Criterii Strategii didactice Strategii didactice –

– orientare orientare modernă
tradiţională
Rolul Expune, ţine Facilitează şi moderează
profesorului prelegeri învăţarea
Impune puncte de Ajută elevii să înţeleagă şi
vedere să explice punctele de
vedere proprii
Se consideră şi se Este partener în învăţare
manifestă ca un
părinte
 2. Etapele proiectării demersului didactic.
Elaborarea strategiilor didactice
Criterii Strategii didactice – Strategii didactice –
orientare orientare modernă
tradiţională
Modul de Învăţarea are loc Învăţarea are loc
realizare a predominant prin predominant prin formare
învăţării memorare şi de competenţe şi deprinderi
reproducere de practice
cunoştinţe, prin apel
la metode clasice şi
validate
Învăţarea conduce la Învăţarea se realizează prin
competiţie între elevi, cooperare
cu scopul de
ierarhizare
2. Etapele proiectării demersului didactic.
Elaborarea strategiilor didactice
Criterii Strategii didactice – Strategii didactice –
orientare tradiţională orientare modernă
Evaluare Vizează măsurarea şi Vizează măsurarea şi
a aprecierea cunoştinţelor aprecierea
competenţelor (ce
poate face cu ceea ce
ştie)
Pune accent pe Pune accent pe
aspectul cantitativ (cât elementele de ordin
de multă informaţie calitativ (valori, atitudini)
deţine elevul)
Vizează clasificarea Vizează progresul în
elevilor învăţare pentru fiecare
elev.
2. Etapele proiectării demersului didactic.
Etapa 4. Proiectarea evaluării
► competenţele de evaluat;
► performanţele minime, medii şi superioare pe care le pot
atinge elevii;
► specificul colectivului de elevi;
► momentul (iniţială, continuă, finală) şi scopul (predictivă,
formativă, sumativă) evaluării;
► instrumentele de evaluare
 .
⚫ Bibliografie:
⚪ *** (2002). Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de liceu. Aria curriculara
Matematica si Stiinte ale Naturii. Bucuresti: Aramis Print.
⚪ *** (2004). Impactul formativ al utilizarii AEL in educatie. Bucuresti: TEHNE. Centrul
pentru Dezvoltare si Inovare in Educatie.
⚪ *** (2007) Programul Intel-Teach. Cursul Intel Teach - Instruirea in societatea
cunoasterii. Versiunea 10, p. 2.31
⚪ *** (2002). Tehnologia informatiei si a comunicatiilor in procesul didactic - gimnaziu si
liceu. Ghid metodologic. Bucuresti: Aramis Print.
⚪ Anderson, L. & Krathwohl D. R. (eds.). (2000). Taxonomy for Learning, Teaching and
Assessing. A Revision of Bloom's Taxonomy of Educational Objectives. New York: Allyn &
Bacon.
⚪ Ausubel, P. D. & Robinson, G. F. (1981). Invatarea in scoala. O introducere in psihologia
pedagogica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica.
⚪ Noveanu, E. & Istrate, O. (2005). Proiectarea pedagogica a lectiilor MM. Modulul II.
Problematica obiectivelor. Bucuresti: Preprint.
⚪ Radu, I. T. (2000). Evaluarea in procesul didactic. Bucuresti: Editura Didactica si
Pedagogica.
⚪ Wills, S. si Alexander, S. (2000). Managing Technological Change and University Teaching.
In Evans, T. si Nation, D. (eds)Changing University Teaching: reflections on creating
educational technologies. Kogan Page. p. 56-72.
⚪ Raportat la functia pedagogica specifica pe care softul o indeplineste in cadrul unui proces
de instruire.