BRONȘIOLITA ACUTĂ

DEFINITIE
Boală inflamatorie difuză
a căilor respiratorii
inferioare de calibru
mic determinată de
obstrucția acestora prin
procesul inflamator

Bronșiolită acută se
caracterizează prin:
 Obstrucție - datorită
edemului mucoasei
acestora
 Acumulării de mucus și
detritusuri celulare
care afectează cele mai
mici bronhiole
ETIOLOGIE
 aproape exclusiv virală
 virusul sincițial respirator responsabil de > 50%
din cazuri

 bronșiolita apare în primii 2 ani de viață

 vârf de incidență la vârsta de 6 luni

 incidența este mai mare iarna și primăvara

 sursa infecției virale este de obicei un membru al

familiei care are o boală respiratorie minoră
FACTORII FAVORIZANTI

 lipsa alimentației naturale

 condiții de aglomerare la domiciliu

 mame fumătoare

 fumul de țigarete în încăpere

 funcție pulmonară alterată

MANIFESTĂRI CLINICE
 La debut semne de infecție ușoară de căi respiratorii cu:
 coriza (secreție nazală serosa)
 strănut
 diminuarea apetitului
 febră 38-390C

 Dupa cateva zile apare:

 tuse frecventă
 polipnee
 wheezing
 dezvoltarea progresivă a dificultăților de respirație și
iritabilității
 alimentație dificilă din cauza ritmului respirator rapid

 În formele ușoare de boală simptomele dispar după 2-3 zile

 În formele severe simptomele se agravează chiar în câteva
ore
EXAMENUL FIZIC
 sugar cu polipnee
 wheezing

 torace destins

 semne de insuficiență respiratorie:

 număr de respirații 60-80/min

 dispnee
 cianoza
 dilatarea inspiratorie a aripilor nazale
 tiraj intercostal și subcostal
EXAMINĂRI PARACLINICE

 Analize de sange:
 hemoleucograma fara modificari caracteristice
 poate fi prezent sindromul inflamator
 Radiografia toracică:
 hiperinflație pulmonară
 transparență pulmonară crescută
 coaste orizontalizate
 spații intercostale lărgite
 aplatizarea cupolei diafragmului
EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
 Faza critica/acuta a bolii în care sugarul este
grav bolnav cu insuficiență respiratorie și acidoză
se situează în primele 48-72 de ore de la debutul
tusei și dispneei

 Evoluția nefavorabilă este fatală la:

 sugari mici
 prematuri cu acidoză respiratorie severă
necompensată
 deshidratare severă
 complicațiile bacteriene
TRATAMENT
 Igieno-dietetic: hidratare, atmosferă umedă

 Antiinfecţios: nu este necesară, antibioticele se

vor administra numai dacă:
 apar semne de suprainfecţie bacteriană :
Cotrimoxazol sau Ampicilină, 7 zile
 sugarul sub 3 luni – Eritromicina, 10 zile
 la şcolari, evoluţie prelungită : Eritromicina, 10-14
zile
TRATAMENT
 Patogenic: - fluidificarea secreţiilor: ACC

 Simptomatic: Antitermice, antitusive numai dacă

tusea este chintoasă şi seacă (Codeină)

 Internare pentru sugarii cu insuficienta respiratorie.

 tratament suportiv
 corectarea principalelor tulburări fiziopatologice
 se administrează oxigen
 in cazuri grave cu insuficiență respiratorie acută marcată
și desaturare în oxigen a sângelui arterial rezistentă la
tratament, necesită ventilație asistată prin intubarea
bolnavului
PNEUMONII
DEFINITIE

 reprezintă inflamaţia parenchimului pulmonar

CLASIFICARE
 etiologică
 infecţioasă
 neinfecţioasă
 după vârsta de apariţie
 după distribuţia anatomică
 -necomplicată
 -complicată
 după statusul organismului gazdă
 -pneumonie primitivă
 -pneumonie secundară
ETIOLOGIE

 -etiologia virusală este cea mai frecventă-> VRS,

virusuri gripale, adenovirusuri

 -etiologie bacteriană-> agenţii patogeni cei mai

frecvenţi sunt: Streptococul pneumoniae,
Haemophilus influenzae tip B
CLINIC
 tuse nespecifică, persistentă
 wheezing

 durere toracică

 tahipnee

 retracţie la nivelul părţilor moi ale

toracelui (tiraj)
 -tiraj intercostal, tiraj suprasternal
 cianoza
 auscultatie: raluri bronsice
CLINIC
 diferenţiere în funcţie de vârstă
 -sugar:
 -tablou clinic dominat de detresa respiratorie
 Cianoza
 Apnee

 Respiratie rapida

 Batai ale aripilor nasului

 Geamat expirator

 -copil mare,adolescent:
 -evidenta semnelor generale (febră,cefalee)
durere toracică
PARACLINIC
Radiografie toracică
 -obligatorie pentru diagnosticul la vârstă mică

 -opacitate lobară/ segmentară

 -infiltrat interstiţial difuz

 -disparitia semnelor radiologice se produce după 6-8

săptămâni

 Analize de sange: leucocitoza, prezenta

sindromului inflamator
TRATAMENT
 -necesită spitalizare:
-sugarii < 6 luni
-detresă respiratorie
-dificultăţi în alimentaţie
-cianoză
-apnee
TRATAMENT
 -tratamentigieno-dietetic:
-umidificarea aerului
-aport suplimentar de lichide
-hidratare şi alimentare
parenterala la cei cu disfagie
TRATAMENT ETIOLOGIC
 Se administreaza antibiotice
 Pe baza criteriului de probabilitate

 terapie de primă intenţie

 -nou-născut < 5 zile  ampicilină + gentamicină
 -sugar ≤ 3 luni  eritromicină

 - 4 luni-5 ani:

 -formă uşoară amoxicilină sau augmentin sau

claritromicină
 -formă medie sau severă  cefuroxim sau nafcilină

+ ceftriaxon
TRATAMENTUL INSUFICIENŢEI
RESPIRATORII
-oxigenoterapie
-ameliorarea ventilaţiei  fluidificarea
secreţiilor,drenaj, aspiraţia secreţiilor,
bronhodilatatoare, ventilaţie artificială
-corectarea acidozei
-antitermice
-antitusive
ASTMUL BRONŞIC
DEFINIŢIE
 Boală inflamatorie cronică a cailor respiratorii
în care sunt implicate numeroase celule şi
elemente celulare

 Inflamaţia cronică produce creşterea

hiperreactivităţii cailor respiratorii care duce
la apariţia episoadelor repetate de wheezing,
dispnee, constricţie toracică şi tuse, in special
noaptea şi în primele ore ale dimineţii

 Cea mai frecventă boală cronică la copil

FACTORI DE RISC CARE CONDUC
LA DEZVOLTAREA ASTMULUI

 factori predispozanţi  factori genetici,

atopia
 factori cauzali  alergeni
 -praful de casă (acarieni, fibre, spori)
 -alergeni de origine animală

 factori adiţionali
 -infecţie respiratorie virusală, fumatul în timpul
sarcinii, poluanţi
FACTORI DE RISC PENTRU
EXACERBAREA ASTMULUI BRONŞIC

 -infecţia respiratorie
 -alergeni, sinuzita, rinita,

 -aerul poluant

 -efortul fizic şi hiperventilaţia

CLINIC

TRIADA CLASICĂ
 Wheezing
 Dispnee expiratorie
 Tuse
DIAGNOSTIC POZITIV
 clinic
 -episoade bronhoobstructive cu caracter recurent, ce
se remit spontan sau terapeutic
 -atopie
 -examen fizic-> wheezing, expir mult prelungit, raluri
bronşice

 probe funcţionale pulmonare

 -VEMS < 80%
FORME DE BOALĂ ÎN FUNCŢIE DE
SEVERITATE

 astm intermitent
 -simptome < 1/săptămână
 - funcţie pulmonară normală
 -simptomatologie nocturnă < 2/lună
FORME DE BOALĂ ÎN FUNCŢIE DE
SEVERITATE

 astm persistent, formă uşoară

 -simptome > 1/săptămână, dar nu zilnic
 -simptomatologie nocturnă > 2/lună
 -exacerbările pot interfera cu activitatea zilnică
 -necesită tratament profilactic cronic
FORME DE BOALĂ ÎN FUNCŢIE DE
SEVERITATE

 astm persistent,formă moderată (medie)

 -simptome zilnice
 -simptome nocturne > 1/săptămână
 -exacerbarea interferă cu activitatea zilnică şi somnul
 -necesită tratament cronic
FORME DE BOALĂ ÎN FUNCŢIE DE
SEVERITATE

 astm persistent, formă severă

 -simptomatologie continuă
 -exacerbări frecvente şi prelungite cu limitarea
activităţii
 -simptomatologie nocturnă frecventă
 -necesită corticoizi pe cale general
TRATAMENT
 evitarea unor factori declanşatori
 -reducerea expunerii la acarieni

 -renunţarea la covoare persane

 -înlocuirea pernelor cu puf, saltelelor din lână cu

perne din burete
 -lenjeria de pat şi perdelele spălate săptămânal
cu apă caldă
 -mobilier din lemn

 -evitarea expunerii la alergene animale

 -copii cu sensibilitate la polen

 -interzicerea fumatului în camera copilului

MEDICAŢIE ANTIASTMATICĂ

TERAPIA ACUTIZĂRILOR

 -betamimetice cu durată scurtă de

acţiune
 -anticolinergice
 -corticoizi sistemici
MEDICAŢIE ANTIASTMATICĂ

TRATAMENTUL CRONIC (PROFILACTIC)

 Betamimetice cu acţiune lunga

 Glucocorticoizi - inhalator

 Antileucotriene

 Metilxantine
CALE DE ADMINISTRARE
 Inhalatorie
 aparat de aerosoli,”spacer”,aerosol presurizat, nebulizator
cu aer comprimat
 -inspiraţie lentă şi amplă cu declanşarea sistemului
pulverizator în momentul începerii inspirului
 -inspiraţie lentă
 -după inspiraţie->pauză între inspir şi expir->contact
prelungit între medicament şi căile respiratorii
inferioare->depunerea medicamentului
 -camera de nebulizare = spacer (între gura copilului şi
aerosol)
 -unele au valvă unidirecţională
camera de nebulizare
TERAPIA ÎN ACUTIZARE

 Betamimetice cu durată scurtă de acţiune

 -se administrează 3 doze la interval de 20 minute
 -la 1 h după ultima administrare se face evaluarea
eficienţei respiraţiei:
 evoluţie bună (absenţa sau ameliorarea simptomelor)--

continuare cu betamimetice cu durată scurtă

(inhalator),la 3-4 ore,încă 1-2 zile
 simptomatologia persistă-> betamimetice cu durată

scurtă + corticoizi oral (prednison 1.5 mg/kg în 3 prize)

 -cortizon i.v.
 -rehidratare

 -oxigenoterapie

 -spitalizare
VA MULTUMESC!