FLORENTIN SMARANDACHE

AFINITĂȚI

(traduceri din lirica universallă)

Editura Dorul
Aarborg, Danemarca
1998
 FLORENTIN SMARANDACHE

AFINIT^¼I
(traduceri din lirica universal_)

1989-1995 (Turcia, SUA)

Fiilor mei Silviu ·i Mihai

Editura Dorul
Aarborg, Danemarca
1998

Redactor de carte: Dan Romascanu

ISBN: 1-879585-62-6
ISBN-13: 978-1-879585-62-1
P O E M E T R A D U S E D I N A L T E L I M B I
Î N R O M ^ N E ¶ T E
 P r e f a ½ _

Am tradus o parte din nevoie, ·i alta din pl_cere.

Din nevoie deoarece m_ aflam într'un lag_r de refugia½i politici

in Turcia ·i mi se lungiser_ ochii dup_ viza americana de emigrare,
viz_ care se tot l_sa a·teptat_ pân_ la disperare! Aproape doi ani
de ner_bd_ri ·i descump_niri am înscris în memoria mea... Destui
colegi, nerezistând, î·i luau lumea'n cap ·i fugeau din lag_r haihui
prin Europa, trecând clandestin frontierele în Grecia ·i-apoi t_ind-o
spre inima continentului în Germania, Belgia, care pe unde nimerea,
ba ascun·i prin tiruri cu marf_ -- rupând prelata ·i cusând-o la loc
--, ba sufoca½i prin containere de vapoare. În lag_rul din Italia
au fost cazuri de sinucideri, omul cât era de om nu mai putea îndura
tortura psihic_ la care fusesem supu·i. Nu ·tiam când vom pleca,
nici unde, ·i nici m_car dac_ vom putea vreodat_!! Doi in·i înebuniser_,
·i nu-i mai accepta nici o ½ar_...
[Acum, când scriu aceste rânduri, simt c_ m_ descarc...]
Pu½in le p_sa func½ionarilor/birocra½ilor ONU de situa½ia noastr_!

¶i-atunci eu m'am refugiat în lecturi, în traduceri, ·i mai ales

în scrierea unui jurnal (pentru care aveau s_ m_ înjure mul½i pârli½i
fiindc_ descriam realitatea nud_, f_r_ inflorituri),
schimbând astfel universul concentra½ionar în care m_ sim½eam
încarcerat.

Înv_½am englez_ cu un profesor b_trân turc, care venea de 2-3 ori

pe s_pt_mân_ în camp. Amesteca½i acolo toate na½iile, noi, "studen½ii"
soartei! M_'mprietenisem cu polonezi, cu turci ·i t_tari, jucam ·ah
c'un ceh... ¶i-mi exersam (ne)cuno·tin½ele anglofone pe diver·e
poezii ce-mi c_deau în mân_.

A·a s'a n_scut volumul de fa½_.

Altora le-am tradus de bucurie ca-mi trimiteau c_r½ile lor, in

special dup_ ce ajunsesem in America, având audien½_ l_rgit_,
întrebându-m_ cum s_ le mul½umesc... ¶i m_ miram de unde-mi aflaser_
adresa? Probabil ca'n SUA informa½iile circul_u cu viteza...
(poemelor) luminii!

Pe câ½iva i-am cunoscut personal:

Paul Courget, din Bordeaux, m'a g_zduit la el în vara lui '92
când ma'ndreptam spre Bergerac unde fiic_-sa Annie Délperier organiza
un Festival de Poezie la care fusesem invitat. Paul, un b_trânel
simpatic, edita revista "Annales de l'Académie des Lettres et des
Arts de Périgord", iar Annie "La Toison d'Or" unde colaborasem ·i
eu din lag_r.
Teresinka Pereira, din Belo Horizonte, m'a înso½it în turneul
paradoxist din 1993 prin Brazilia. Cu pu½in_ spaniol_, pu½in_ francez_,
pu½in_ italian_, ·i îndeosebi pu½in mai mult_ român_, plus dic½ionarele
de rigoare pe care mi le trimisese mama prin po·t_, m'am putut în½elege
în... portughez_! Sosit în ora·ul ei natal, m'au întrebat rudele
Teresink_i ce a· vrea s_ v_d? P_i, bineîn½eles, un meci de fotbal
tipic brazilian, între dou_ echipe de club din primul e·alon. (Frumos
spectacol, în for½_.)
Scriitoarea a tradus în portughez_ versuri de-ale mele, ·i-a publicat
un amplu comentariu asupra activit_½ii-mi creatoare în "Revista de
Divulgacão Cultural" a Universit_½ii din Blumenau, Santa Catarina,
a simpaticului coordonator José Endoença Martins împreun_ cu Ornella
Inês Pezzini, pe care-i întâlnisem.
¶i, tot în acest ora·, editorul Douglas M. Zunino avea s_ insereze
prin revista sa "Interarte" poeme vizuale de-ale mele.
Teresinka cuno·tea doi poe½i români: pe Eminescu ·i... Ion Pachia
Tatomirescu!
Maria do Carmo Gaspar de Oliveira m'a osp_tat în apartamentul
familiei sale din imens populatul Rio de Janeiro.
Aici l-am întâlnit pe Gilberto Mendonça Teles, profesor universitar
de literatur_ în aceast_ metropol_, autor al unui studiu privind
"Vanguardia Europea e Modernismo Brasileiro", 1992 (pe care mi l-a
d_ruit cu dedica½ie). Auzise, dintre criticii români, de Adrian
Marino care publicase la Gallimard (probabil cu sprijinul lui Mircea
Eliade).
Mi-a stârnit interes poemul scris de o femeie despre... homosexuali.
Sunt curios cum ar descrie un b_rbat o Republic_ de Lesbiene?
Pierre Calderon, profesor de francez_ in Turcia (mai înainte
fusese în Iugoslavia, de unde se'ntorsese entuziasmat), iar so½ia
lui, artist_ decoratoare modern_ Colette Foëx Calderon, prin
publica½ia "Istambul Accueil" f_cea apel c_tre francezii din ora·
s_ ajute <un emigrant român care urmeaz_ s_ plece in America>. Mi-au
dat bani.
Christina Fuchs-Arthur, nem½oaic_ înalt_, blond_, ·i doamn_ fin_,
c_reia-i fusesem companion în Ankara pe vremea lag_rului;
½in minte c_ intr'o zi mi-a adus 100$ sa-mi tratez din½ii (îi spusesem
c_-mi puroia o m_sea, dar în½epam punga apoi îmi cl_team gura cu ap_
s_rat_), plus o geant_ de haine purtate, colectate de la cadrele
didactice ale unui liceu american din capitala Turciei -- mod de
într'ajutorare a noilor emigran½i.
Conversam în francez_, Christina predând aceast_ limb_ ca profesoar_,
·i discutam literatur_ universal_. Era o adev_rat_ lady/frau. Îi
pl_cea muzica simfonic_, ·i avea un câine fioros pe care-l ½inea în
apartament. Christina nu mai vroia s_ se'ntoarc_ în America, spunând
c_ via½a-i steril_, sperând s_ ob½in_ în continuare job-uri prin Europa.
<Uite, mi-a zis odat_, n'o s_ vezi tarabe de-_stea dincolo de ocean.>
În afara obiectelor de artizanat, admira bijuteriile ·i m_ târa prin
toate dughenele cu aur sau argint.
Când i-am pus în variant_ româneasc_ dou_-trei poezii, din cele pe
care le ½inea în manuscris, mi-a zâmbit amar <E greu de tradus, nu-i
a·a!?>, privindu-m_ sceptic.
Victoria Rotolo Dolyniuc mi-a fost secretar_ când lucram ca
inginer de software la Honeywell în Phoenix, Arizona. I-am ar_tat
primele încerc_ri de autotraducere, din volumele ce mai târziu se
vor numi "Circles of Light" ·i "Dark Snow", 1991-1993.

Cu al½ii am corespondat. Scrisorile fiind pentru mine un hobby!

Michèle de Laplante (mi-a ·i telefonat, dar nu'n½elegeam
accentul ei quebechez, a·a ca-mi pronun½a în englez_, iar eu îi
r_spundeam în... francez_!).
Raymond Bettonville mi-a expediat o plachet_.
MARJAN, în foaia sa volant_ "Le bouc des deux Sèvres", anun½a
cu surle <Marjan în român_>.
Jacqueline Delpy, directoarea revistei "Art et poésie de
Touraine", de calitate grafic_ ·i liric_, bien structurat_, la care
m_ f_cuse corespondent <american>, dar care m_ pistona mereu cu
pl_tirea abonamentului, motiv pentru care am ·i abandonat leg_tura
epistolar_.
Helle Busacca la rându-i mi-a tradus în italian_ toate
<formulele pentru spirit>,
precum Paul Georgelin, un italian care traduce din... român_ în
englez_ eseul lui Titu Popescu "Estetica Paradoxismului".
Amerigo Iannacone, care mi-a tradus tot volumul de haikuri
"Clopotul T_cerii" din francez_ în italian_ ·i esperanto.
El editeaz_ "Il Foglio Volante - La Flugfolio" în Ceppagna.
Key Kunihiro a scris un eseu în japonez_ amestecat_ cu englez_
despre paradoxism (nici c_ se putea o mai precis_ caracterizare a
imprecisului!). Adresa lui i-am transmis-o Dorei Mo½oc (fiica
dramaturgului ·i omului de cultur_ vâlcean Doru Mo½oc), care-au
început s_ corespondeze în englez_.
Pradeep S. Rana a compus un eseu despre <nonpoeme>, si-mi scria
c_ va face cunoscut paradoxismul în... Nepal, ½ara sa.
Léopold Sédar Senghor (n. 1906) mi-a trimis o scrisoare din
Fran½a scuzându-se c_ are peste 80 de ani...
Dennis Kann a fost al treilea so½ al Teresink_i. Poemele sale
mi-au parvenit prin ea, sesizându-i afinit_½i cu paradoxismul. Dup_
ce au divor½at (mi-a comunicat prin e-mail poeta) nu am mai auzit
de el. În fapt a tip_rit doar câteva poezioare prin reviste anoste,
·i acestea datorit_ so½ie-·i.
Rosemary Challoner Wilkinson locuia în California ·i-am
cunoscut-o prin intermediul Academiei de Poe½i din India, unde avea
rolul de secretar_.
Cu Eileen Siriwardhana din Sri Lanka am schimbat câteva misive.
M_, cum se scrie într'o insul_ de la cap_tul lumii? gândeam. Îmbâcsit
de prea mult_ literatur_ ·i influen½_ occidental_, ca un raft pr_fuit,
c_utam ineditul ·i ineditul cu orice pre½ în locurile cele mai
nesperate.
Sailendra Narayan Tripathy mi-a expediat volume cu dedica½ii.
Ce încântat s'a ar_tat când poeme de-ale sale au ap_rut în revista
"Meridian" din Craiova, prin bun_voin½a profesorului Marian Barbu.
I-am expediat întreg num_rul.
André Peragallo analog.
Claude LeRoy, dr_gu½ul de el, mi-a publicat prima carte în Fran½a,
"Antichambres et anti-poésies, ou bizarreries", 1989, când înc_ m_
b_l_c_ream în mocirla lag_rului, volum de experimente paradoxiste
cu desene geometrice stilizate, dar creat în perioada marocan_
(1982-4), ·i p_strat în sertar.
Claude edita revista "Noréal", la care publicam frecvent, am_gindu-m_
ca s_ mai treac_ timpul...
Bun_tatea lui se sim½ea din tonul frazelor a·ternute c_tre mine...
Pierre Günst-Horn: m'am trezit prin po·t_ cu un volum cu coper½i
groase purtând semn_tura lui. De unde auzise de mine?

Am intrat în rela½ii cu ei prin intermediul revistelor, fie indiene

precum "Kavita India", "Poesie India", "Poetry Time", "International
Poets", "ppHOO", "Samvedana", "Fem-Lit", "By Word", "Inner Voice",
ori japoneze "Poetry Nipon", "Blue Jacket", ori braziliene "Poietike",
"Revista de Divulgacão Cultural", etc.

Pe al½ii i-am <întâlnit> prin antologii interna½ionale tip_rite în

India, Corea, ori SUA în care eram ·i eu prezent.

Am tradus ce s'a nimerit. Criteriu-mi fiind: diversitate cât mai

mare. În alte pagini n'am putut face mai mult decât adapt_ri (în
special, unde era vorba de rim_ ·i ritm, situa½ia se complica)...

Pentru exila½i problema e, intr'adev_r, spinoas_ fiindc_ incearc_ s_

apar½in_ la dou_ sau mai multe culturi, dar sfâr·esc prin a fi ignora½i
de toate!

Un evantai de 42 poe½i din 23 de ½_ri. Curios s_ v_d cum se scrie

·i în alte p_r½i ale globului, în locuri cât mai pu½in cunoscute (½_ri
precum Benin, Gambia, Malaezia, Nepal, Sri Lanka), din culturi opuse
(cre·tine, islamice, budiste), limbi diferite. Mereu în c_utare de
exotism.
Cu excep½ia celor trei clasici: Octavian Goga, Tristan Tzara, ·i
Léopold Sédar Senghor (fost ·i pre·edinte al Republicii Senegaleze
între 1960-80), ceilal½i sunt scriitori contemporani.

Poemele sunt aranjate in ordine alfabetic_ pe ½_ri, iar in cadrul

aceleia·i ½_ri în ordine alfabetic_ pe autori.

Iulie 1998
 Florentin Smarandache
University of New Mexico
Gallup Campus, NM 87301, USA
 JOY BEAUDETTE CRIPPS (Australia)

1
PESTE PODUL VARDARULUI - SKOPJE

Structura roman_
a celui mai frumos pod
care a rezistat unui cutremur -
în timp ce cl_dirile înalte c_deau precum copacii
- destul de tare s_ ½in_ greutatea
atâtor armate ·i caravane spre vechiul ora·
care st_ la intersec½ia Europei.

Hotarele popoarelor Iugoslaviei

s'au schimbat, a·a-i r_zboiul, sânge ro·u
în marea lupt_, pentru oamenii obi·nui½i
- dar b_trânii tr_iesc ·i dau curaj
iar istoria care s'a scris
nu poate fi schimbat_ doar de voin½a
celor de ast_zi - care precum podul
·i arcul lui peste râul Vardar
în lumina aurit_ a apusului -
sunt bine înr_d_cinate în p_mânt ·i stânc_
pentru binele întregii Macedonii.
 RAYMOND BETTONVILLE (Belgia)

I (VIOLEN¼^ ¶I DAVID) 2

Rani½a e goal_
Rani½a e prea mic_
Rani½a e g_urit_. M_ a·ez în_untru
Orologiul î·i caut_ ochelarii
Pe care i-a pierdut ieri,
în noaptea care-i vorbea engleze·te --
Orologiul î·i caut_ ochalarii
Pân_ se stinge ca diminea½a
M_ scol seara iar noaptea m_ plimb
Pe o frânghie între dou_ faleze
Pe care mi le impui tu când nu e·ti
acolo.
 RAYMOND BETTONVILLE

II (VIOLEN¼^ ¶I DAVID) 2

¼igara mea ½igara mea de foi

Te reg_sesc mereu în norii de fum
C_nd cobor spre diavolul
Care m'a·teapt_ s_ cin_m
Norii femeii îmi strâng de gât toanele
Focul se ca½_r_ pe turnurile muzicii
În mijloc tinere fete danseaz_ se dezbrac_
Pentru a fi cump_rate ca porumbi½ele
Cu duzinele
B_rba½i ursuzi gâdil_ pisicile zbur_toare la cer
Dedesubtul m_rii pe·tele râde'n cascade
Pas_rea cite·te ziarul
¶i eu fumez
 RAYMOND BETTONVILLE

III (VIOLEN¼^ ¶I DAVID) 2

Ultimul pahar juca singur pe mas_

Îl priveam în chiuveta de sp_lat vase care se cl_tina
R_ul de mare m_ irita
Crabii nu se mai vindeau
Digurile erau pustii ca mine
Fotoliile r_sturnate î·i terminau tangoul
Suze½ele-si schimbaser_ culoarea
Curcubeul meu se plimba pe ocean
¼igara de foi era bun_
Demult...
demult...
 OVERNAC C. ANTOINE ADONH (Benin)

1
RITUALUL ÎMP^R^¼IEI P^CII

O rug_ciune pentru pace rena·te

R_d_cinile amiros în TONI
Precum HARLEM cântând JAZZ
Cu diaspora neagr_.

Ora·ul p_mântului înal½_ voci

preaiubi½ilor fii ale·i
A·teptând ecourile melancolice
Când dumnezeu ·ade afar_ pe lan½uri.

Comunit_½ile se zbat încle·tate

Pentru pace dup_ lovitura de schimb
Apusul coboar_ cu vulturul
¶i împ_r_½ia pariaz_ pe ritualuri.
 ALCIDES BUSS (Brazilia)

3
HAIKU

Interstelar
mi-arunc privirea în cer.
De unde m_ cheam_?
 MARIA DO CARMO GASPER DE OLIVEIRA (Brazilia)

4
REPUBLICA DE... HOMOSEXUALI

Republica de homosexuali
constituia numai un ora·.
Bine trasat,
cu str_zi foar-te fru-moa-se!
Planificat impecabil
de arhitec½i cu imagina½ie
infernal_, îndr_znea½_, fertil_.
Grozav ornamentat cu arbori
·i plin de gradini mi-nu-na-te,
idealizate de arti·ti.
Coaforii - cei mai pricepu½i!
Croitorii de lux!
Restaurante - de necrezut!
Galerii de pictur_, biblioteci,
teatre, cu arta cea mai fin_!
Aveau un Pre·adinte al lor,
comandant suprem.
Infanterie, Marin_, Aeronautic_.
Spitale,
o re½ea de maternit_½i -
(se mai n_·tea c_te-o broasc_ uneori).
Parada modei, zilnic.
Foarte ·ic, foarte stilizat!
Atât de mare elocven½_
nu s'a v_zut niciodat_.
De nedescris!
Fiindc_ se în½elege
c_ oamenii de sensibilitate înalt_,
·i gust rafinat,
sunt ei: homosexualii!
Se pare c_ asta-i calea
de când Oscar Wilde
a impresionat o lume întreag_
cu "Balada Pu·c_ria·ului"!
Dar mai indicat ar fi
s_ nu confund_m lucrurile.
Între acuzare ·i torturare
s_ nu exager_m;
nici s_-i aprob_m
ori aclam_m ca pe ni·te eroi.
Eu n'o s_-i critic vreodat_!
Dar nici s_-i aplaud nu pot!
În special fiindc_ sunt femeie,
·i cu lipsa asta de b_rba½i...
Imagina½i-v_ c_ însu·i
Gilberto Freyre*
a sus½inut afirma½ia
c_ homosexualii sunt
persoane cu sim½uri deosebite.
Chestiunile n'au de-a face
una cu alta.
Totu·i, ca intrig_
·i m_ las_ perplex_,
este felul cum
indivizi educa½i
·i maniera½i
se compl_ceau astfel, Dumnezeule!
iar aceasta din cauz_ c_
Republica de homosexuali
dup_ ce atinsese apogeul
a dec_zut, a decedat, s'a terminat...
Simplu, fiindc_ nu mergea!
Era împotriva naturii!
¶i împotriva ecologiei!
aidoma s'a întâmplat cu Republica Banana
de lesbiene!
* Sociolog ·i scriitor brazilian (n.t.).
 ELIZABETH RENNO (Brazilia)

5
PACE ÎN ROMÂNIA

Dup_ ploaie
Zboar_ p_s_rile
Cântând

Sub tunetul împu·c_turilor

Cad dictatorii
Umili½i

Privirea copiilor
M_rturise·te ac½iunea oamenilor
Care se transform_ în fiare
 TERESINKA PEREIRA (Brazilia/SUA)

6
FIU G^SIT

Ai izvorât din p_mânt

ca Buna Vestire din cer,
un soare vesel în vânt,
o ploaie de s_rut_ri,
dragoste în lini·tea zâmbetelor,
dragoste, dragoste ritmul dulce al unui vis.
Fiule, descoperit
în timpul care plute·te deasupra brizei,
îmbr_cat în suferin½a unei lumi întregi,
iubit de norocul unui destin
la fel de trec_tor ca vaporul
care dispare prin spa½iul de argint...
Fiule, eu te iubesc, ·i în aceea·i clip_
nu te cunosc,
deoarece mi-e team_ s_ suf_r
continentele nem_surate ale destinului t_u,
ale na·terii amare printre cer·etori
cu tentacule de câini de vân_toare,
tu despici timpul
t_râmurilor vertiginoase, viitorul,
acele drumuri orbitoare ale dragostei.
Fiule:
ad_post al respiratiei fermecate,
hai s_ tr_im fl_mânzind aceste pu½ine zile,
aceste clipe de siguran½_
·i lumin_ generoas_,
dragostea mea pentru tine
atât de pur_ ca un zvon de pâine cald_.
 TERESINKA PEREIRA

7
VACAN¼^ PL^CUT^

Mesage codificate cu drag

·i voci celebrând Cr_ciunul
au început deja în Louisville.

Privind spre Est ·i Vest de la

fereastra mea, îmi imaginez
vapoare pe coasta cealalt_ a ½_rii
uneori în Oceanul Atlantic,
uneori în Pacific:
vapoare înc_rcate de culori ·i de noroc,
recep½ii de gal_.

Îmi imaginez toate acestea fiindc_ este înc_

noiembrie
·i aici la mijlocul
P_mântului, primesc o felicitare de iarn_!
cu o pictur_ a unui misterios
vapor, ·i ur_ri pentru un
CRÂCIUN FERICIT!

Ridic vederea ·i scriu

cu litere de aur pe
oceanul ei albastru:
Ur_rile acceptate. VACAN¼^ PLÂCUT^!
 TERESINKA PEREIRA

8
ROBERTO

Nu ·tiu unde e·ti

dar m_ gândesc mereu la tine

Îmi scald memoria

în lacrimi
·i aplec urechea la ve·tile despre
mitul acesta numit libertate
pentru visul t_u
în spatele z_brelelor
(ce reprezint_ el: un tunel, foametea, bezna,
suspinele, sau?)

Acolo, în lini·tea nop½ii

eu sem_n cuvântul
ca o amulet_ sacr_
·i plâng pentru alte
LIBERT¼I
 TERESINKA PEREIRA

8
CHE GUEVARA

Exist_ oameni
care nu pier niciodat_
din con·tiin½a popoarelor,
vreau s_ spun mai exact
c_ uitarea moare
în timp ce numele r_mâne.

CHE GUEVARA*,
numele t_u circul_ prin toate locurile
în care rezisten½ele se preg_tesc,
·i se transform_ în speran½_
la popoarele
unde în fiecare zi un camarad
se stinge în lupta
pentru libertate.

_________________________________________________________________
*
Revolu½ionar sud-american (n.t.).
 TERESINKA PEREIRA

8
IMPRESII

Te gânde·ti mereu la lucruri eterne,

clipa este o floare coapt_
·i te înfurii pe timp...

Cau½i simplitatea, de parc_ ar exista

o durere diferit_ pentru fiecare or_,
de parc_ blânde½ea ar fi un r_u lin
devenind poezie în contact cu mâinile tale...

Ce ardoare febril_, dragostea mea,

ce suferin½e ireale!
Cum s_-½i explic c_ nu exist_ nici lun_,
nici stele, nici tobo·ari, nici ½igani,
c_ oamenii sunt simple parole,
c_ poezia ne tulbur_, ·i c_ motorul
func½ioneaz_, atunci s_ nu-½i trezesc eu dorin½e?
 TERESINKA PEREIRA

8
DOAR CUVINTE

Acum ½â·nesc cuvintele,

Ca lacrimile,
Ca fântânile ·i râurile,
Prin aripi telegrafice,
Cu timbre po·tale înaripate,
Injectate în covorul viu al Timpului.

Acum, când nu pot s_ te rev_d

Nici în oglinda dragostei,
Nici în pornirea dorin½elor tale,
Nici în tot ce însemnam eu
în inima ta,
S_tul_ de a·teptare...

Acum, resimt între noi

distan½a,
În lumin_ vibrant_, conducându-mi visele,
Impulsie transcendent_, armonie
de univers,
For½_ îmbr_½i·ând tot orizontul,
Floare a zâmbetului, s_rut de adio...
 NOAH CHANG (China)

1
MONOLOGUL LUI VENUS F^R^ MÂINI

Eu sunt Venus
Zei½a frumuse½ii tale
Îmi p_strez bine ·i nud
Fiecare centimetru al corpului meu
Pentru tine ·i progenitura ta
S_ valorez, s_ admir ori s_ posed
Numai dou_ bra½e ce le-am avut cândva
S_ îmbr_½i·ez dragostea mea atât de scump_.
Au fost rupte deodat_ cu inima
Când dragostea sânilor mei s'a dus
Cât de frumo·i erau
În timp ce-i strângeam tare
Po½i s_-½i faci numai
O b_nuial_ ·i loc pentru imagina½ie.
 LI ZHI (China)

1
NU CONTEAZ^

Undeva în cer
Este o nou_ stea,
Nu conteaz_ cât de departe
Eu m_ voi uita dup_ ea.

Undeva în lume
Este un ocean mare,
Nu conteaz_ cât de lat este
Eu voi trece spre cel_lalt ½_rm.

Undeva în interior
Este un munte imens,
Nu conteaz_ cât de înalt este
Voi urca pân_ la vârf.

Nu conteaz_ cât de greu

Voi ignora dificultatea ·i
Nu m_ voi opri niciodat_.
 BYUNG-HWA CHO (Corea)

1
FRONTIERA FINAL^

Hai s_ ne desp_r½im f_r_ a ne lua r_mas bun;

Desp_r½irea e frontiera final_.

Aceast_ lung_ c_l_torie a t_cerii

se pare c_ se apropie de ultima oprire.
M_ uit dup_ bagaje
·i nu mai e nici unul.

Via½a-i la fel.
A·a arat_ trenul _sta
To½i au coborât
numai tu ·i eu am r_mas.

Banii conteaz_ pentru tine,

singur_tatea ·i evadarea pentru mine:
între noi nu exist_ loc pentru altceva.

Reflectând
a fost o zi de dizgra½ie teribil_
Eu stau pe marginea pr_pastiei în prezent
cu o inim_ nou_
privesc la cer, nori, copaci ·i vânt

¶i ne desp_r½im f_r_ a ne lua r_mas bun

Via½a-i la fel.
Desp_r½irea e frontiera final_.
 ABDEL AZIZ SHARAF (Egipt)

HADITH*-UL EXILULUI 1

P_mântul e închisoare
¶i rai
P_zit de stelele strig_toare
Alunec_ departe
¶i într_ în împ_r_½ia pasiunii.
Moartea e o creatur_
¶i tu apar½ii exilului
Secretul t_u se r_spânde·te afar_
¶i începutul timpului t_u
Vine dintr'un trandafir
Vei vizita istmele noastre
Pe urm_ te vei sfâr·i
Iar sufletul t_u va r_mâne perpetuum nedefinit.

----------------------------------------------------------------
*
Colec½ie din în½elepciunile profetului Mohammed.
 GINETTE BONVALET (Fran½a)

8
LINI¶TEA

O auzim venind seara,

Nimeni nu ·tie pe care drum.
Oare cu vântul u·or se traverseaz_ câmpia
Sau în sufletul nesigur
Pe care speran½a îl p_r_se·te?

În picioare, la pragul u·ii,

Am spune c_ o bucurie flutur_,
Ce apar½ine nim_nui
¶i-½i vorbe·te în ·oapt_ a·a de încet
Încât ·i lini·tea se mir_
¶i se îndep_rteaz_ profund în tine însu·i.
 PIERRE CALDERON (Fran½a)

9
TERASA MEA CU FRUNZE...

lui Predrag Matvejevig

Predrag, geografia
În ciuda ra½iunii noastre
Guverneaz_ economia
Orelor ·i anotimpurilor.

Terasa mea cu frunze

Ce se-acoper_ în plin_ var_
Reflect_ în alt spa½iu
Adânca mea uimire.

Aici, nici o toamn_ galben_!

Plecând, ce cuvânt adecvat.
¶i s'o spunem iar? În ce m_sur_
M_ desenezi cum voi fi!

S_ vedem mai departe. F_r_

Vreun ajutor omenesc, înspre Nord,
Peisajul purcede
La inventarea aurului.
 PIERRE CALDERON

9
MOMENT DE NELINI¶TE...

lui Michel Pinto da Silva

Prietene, totul reînvie,

Nimic nu z_d_rnice·te.
Fii sigur c_'n podgorie
Un vin îmb_trâne·te.

Nici ner_bdarea
Nu apare evident_!
Nici disperarea
S'o faci iminent_.

Ce este poezia?
Pic_tura unde via½a
La marginea extrem_
Echilibreaz_ moartea.
 PAUL COURGET (Fran½a)

8
PARFUMUL ABSEN¼EI

Pe care note,'n ce culoare

Sau odor, Madam_,
Solfegiezi cuvinte vr_jitoare
Care'n mine nasc o gam_?

Poate, (ele n'au murit

¶i eu le'mbin alene),
Parfumuri delicioase sunt
Pe care fiin½a mea le cerne?

Absen½a ta-mi spore·te, grea,

Lini·tea cumplit_,
În casa unde, pentru-a m_ vedea,
Ai revenit, iubit_,

Adeseori, o! bun_stare
Cu care s_ respir!
C_ci, mai presus de-orice culoare,
Pe tine te admir!

Întreag_ tu, de farmec fin

¶i corp frumos, ce sufletu-mi ador_,
Cu un surâs mai cristalin
Aprinzi o auror_!

Dar, pentru a'ndulci ·i eu

¶ederea ce m_ schimb_,
La tine îmi exalt mereu
Prezen½a fictiv_!
JACQUELINE DELPY (Fran½a)

10
2000

Opriti-v_ r_suflarea, adierea,

Opri½i-v_ cursul, voi apelor,
Când trinitatea zerourilor
Lâng_ doi va fi bine a·ezat_!

Aproape de doi... Ce enormitate!

Vede½i acest lucru incredibil:
Trei rotunduri, ou_ cosmice care se depun
Îngreunate de puterea lor.

Lâng_ doi, cheia de ambivalen½_,

Ace·ti trei germeni se vor alinia,
Vid sau speran½_, ciclu f_r_ nume,
Dualism ·i conflict, mi·care,

Doi: tu ·i eu... plus trei zerouri:

Pragul celui de-al treilea mileniu;
Doi rivali ·i trei nimicuri. Mister
În aurora noilor secole.
 JACQUELINE DELPY

ART^ ¶I LUMIN^ 8

Tu, cel care vezi cu ochii boga½i,

Ce faci cu lumina,
O re½ii prizonier_
Când aceasta apar½ine zeilor?

Fiindc_ tu e·ti Dumnezeu dac_'ndr_zne·ti

Pentru c_ razele ei te-au atins...
Îmbrac_-te cu claritatea sa
Ce face s_ str_luceasc_ toate lucrurile.

Tu, cel care por½i soarele

Pe piscurile sufletului t_u arz_tor,
¶tii ce dur_ este panta
A·tept_rilor spirituale.

Focul ei f_r_ mil_ se mistuie

În craterele viitorului... .
Dar se purific_ prin anulare
¶i frumuse½ea salveaz_ lumea!
 PIERRE GÜNST-HORN (France)

12
HAIKU (I)

Timpul când deschidem ochii.

Timpul v_zând un arbore cum cre·te.
¶i via½a a trecut deja.
1990

12
HAIKU (II)
Campionate:
Odat_ câ·tigi.
Odat_ pierzi.
Ce importan½_ are?

12
HAIKU (III)

Schimbi ideile prin cuvinte.

Ai impresia c_ st_pâne·ti universul.
Ce triste dezam_giri!
 CLAUDE LEROY (Fran½a)

13
SIMPLE CONFIDEN¼E

Toate p_s_rile în martie

narcisele galbene în martie
cerul muiat în martie
·i sufletul meu în martie:
muzic_ ploioas_
bucurii violente
cea½_ luminoas_

-O s_geat_ aurie str_pungând cerul

ca str_lucirea unui asfin½it
ne face s_ credem în lumin_
ca semn al speran½ei!

-Îmi pare r_u, deschide ochii

Nu exist_ în drumul de m_tase
deasupra focurilor ultimei toamne
nimic, dec_t un avion cu reac½ie...
 CLAUDE LEROY

14
***

To½i cu egoisme ascunse

Ascult_m grindina cum cade
Mintea ni-e plin_ de imagini
Unde lumea plânge mizeria

Aici foametea, mai departe r_zboiul

Atâtea priviri, atâtea repro·uri
Soarele prim_verilor n_scute-moarte
¶i tr_darea promisiunilor

Noi contempl_m aceast_ lume care

Sufer_ în spa½iul eternit_½ii
Cu picioarele la c_ldura sufletului neridat
La ad_postul vântului t_ios

Ah! Numai un respect ar fi suficient

Pentru ca imaginea s_ se prelungeasc_
Cu ajutorul gestului ·i-al inimii
Noi to½i am fi apostoli buni!
 MARJAN (Fran½a)

15
MOTIV

A fost licen½iat la Circ...

El, c_ruia îi f_cea o mare pl_cere
s_ mearg_ în mâini...
Pe mâinile celor
care mergeau în mâini...

4-6-1978
 MARJAN

15
DUP^ NUM^RUL S^U

Dup_ num_rul s_u care sfida moartea

acrobatul ·i-a tras câteva gloan½e
în pl_mâni...
¶i totu·i, în aren_, în seara aceea,
mai era aplaudat
·i de câte ori rechemat...
Dar el n'a putut s_-·i ierte
pl_mânii fiindc_ l-au fluierat...

25-1-1976
 MARJAN

15
CIRC

În fiecare sear_,
cu piciorul proptit
în pulbere,
tat_l îl ridica de la p_mânt
cu un u·or zgomot metalic
pe fiul s_u r_sf_½at, fiul s_u unic...
S_racul tat_ cu coastele rupte
de un tâlhar pl_tit!...
Fiul tr_ia pe spinarea tat_lui!...
 MARJAN

15
ÎNAINTE DE A SE SPÂNZURA...

Fixeaz_ bine frânghia de grinda

principal_
·i face un nod culant l_sând oche½ul
larg...
Trage un scaun apoi fluier_...

Prin cercul frânghiei, sare ultimul

s_u câine savant...

25-2-1976
 MARJAN

15
MOARTEA UNUI ACROBAT

Erau odat_ ·ase acroba½i

care de la un circ la altul
în_l½au o scar_ uman_.
Sus½in_torul de pe sol
era cel mai aplaudat...
Într-o zi,
ultimul partener
pierdut în spa½iu
sub capitel,
ultimul partener
s_tul de-a fi pe veci al ·aselea,
s_tul de bravurile din Postul Pa·telui,
îi cedar_ nervii
·i se arunc_ de pe al cincilea...

31-5-1976
 ANDRÉ PERAGALLO (Fran½a)

16
DRUMURILE M^RII

Toate drumurile
coboar_ c_tre mare.
De t_lpile noastre se lipesc
gr_un½e de nisip.

Ascult_
cântecul viorilor albastre.
Palmierii se culeg
iar p_s_rile
î·i dau întâlnire de Pa·ti.

Ca o invita½ie,
marea a·ezat_ lâng_ chei
n'a·teapt_ decât ora plec_rii.

Marea este un c_l_tor,

un zbor de pesc_ru· cu strig_te de copil,
o amintire a lucrurilor v_zute.

Astfel, a pleca este bine.

Cerul flutur_ o batist_ albastr_
·i marea ne prive·te cu ochii de anemone.
 ANDRÉ PERAGALLO

16
POET NEN^SCUT ÎNC^

O, poet necunoscut, poet care se na·te,

Mi-ar place s_ fiu acel care vorbe·te cu
vocea ta.
S_ fiu cel care vorbe·te în mijlocul poemului.
S_ fiu în rug_ciunea ta, în oglinda ta
care arde.
S_ fiu în fa½a ta, în peisajul verde
pe care îl umpli de cuvinte ·i de for½e obscure
·i de loviturile istoriei.
Vr_jitor de cuvinte, mi-ar place s_ fiu
mai departe
·i mai în interiorul imaginii mele,
ca în aceste p_duri de legend_
unde p_s_rile se întorc în amurg
pentru a înnopta.
 ANDRÉ PERAGALLO

16
ART^ POETIC^

lui Jean L'Anselme

Pentru a fi clar ·i vesel

Pentru a-l g_si când îl c_ut_m
Pentru a-l recunoa·te
Pentru a tr_i cu impresia c_-l avem
Pentru a inspira încredere
Pentru a pl_cea
Pentru a-l îndr_gi
Pentru a-l reu·i
Pentru a avea un viitor
¶i pentru a vedea via½a în roz:

Un poem trebuie întotdeauna scris

cu cerneal_ albastr_.
 ANDRÉ PARAGALLO

16
CUVINTELE

lui Etienne Parize

Cuvinte care se duc singure în c_utarea

cuiva.
Cuvinte ca ni·te umbre care se joac_
cu lini·tea
(cuvinte în voiaj sau cuvinte care viseaz_).
Cuvinte b_tute de vânturi, cuvinte sp_late de
ploi.
Cuvinte care au dou_zeci de ani ·i merg
la r_zboi,
cuvinte de tr_snet, de vitraliu, de flori,
cuvinte care îmbr_½i·eaz_ o fat_ în sat,
sunt copiii no·tri, sunt micii no·tri copii.
Cuvinte cu respira½ia lor, cuvinte convulsionate,
cuvinte din inim_, cuvinte de sânge, cuvinte
ner_bd_toare s_ tr_iasc_.
Cuvinte angajate, cuvinte care spun,
cuvintele poemului,
cuvinte în s_rb_toare, cuvinte pentru via½_.
 ANDRÉ PERAGALLO

16
COPILUL CAPTIV

Lui Bernadette Nurit

Copilul cu trupul de orhidee,

copilul captiv caut_ ie·ire
din colivia sângelui. C_ldura
îl re½ine în drum. El face
mare caz. ¶i totu·i copilul
nu vede lumina decât prin
ochii mamei sale.
 ANDRÉ PERAGALLO

16
A PICTA

lui Chris Mestas

Picteaz_ cu visele
fotografia nop½ii.
Privirea lui seam_n_ culori.
În degete îi apare un ochi
ce devine solar,
precum un cerc de lumin_ sau un drum
de perpetuitate ·i auror_.
ADRIENNE SAVATTE (Fran½a)

8
***

Poezia înseamn_ pu½in

·i trebuie s'o ghice·ti
în spicele unui lan de grâu
sau în memoria unui trandafir.

Fiii Sfintei Fecioare pe paji·ti

sau apoteoza fugitiv_
a soarelui gata s_ apun_,
poezia înseamn_ pu½in.

Este o lacrim_ pe marginea unei gene,

o împlinire a sufletului, ·i este exilul
pe extremitatea locurilor tr_ite.
 TIJAN M. SALLAH (Gambia)

1
B^TRÂNUL

B_trânule, tu te ui½i la pic_turile de ploaie ce

Aduc evanghelia vie½ii,
Nuca plesne·te, se deschide în palmier
Contra lentului r_s_rit de soare.
Tu spui c_ vârsta are muzica ei...
Te treze·te la paternitate.
Tu spui c_ tân_rul e înc_rcat
Cu prea mult zgomot
¶i confiden½_ ·i r_bd_ri uscate.
¶i ·tiu de ce.
B_trânule, capul t_u e gri
Ca cenu·a, ai ars
Prin focul vie½ii,
Experimentând contururi dure
Mai mult decât porumbeii s_lbatici
Din tufi·ul b_t_torit de vân_tori.

B_trânule, ai v_zut zile

Arzând ca motorina pân_ ce teama noastr_
Se zvârcole·te în mormintele lor
Acum ·tiu de ce surâsul t_u
E calm. Prea multe pic_turi
Ud_ inima ta. ¶i acuma
Te ui½i la stâlpul casei
Cald precum un ferment.
 CHRISTINA FUCHS-ARTHUR (Germania/SUA)

7
CONEXIUNE

În_untrul unei perle c_l_toream

printr'un curcubeu
spuma m_rii
era în p_rul meu
·i-mi carboniza r_suflarea.

În crepuscul cea½a îmi devenise sor_

plutind pe fa½a mea
·i oferindu-mi din când în când
un s_rut de dragoste.
 CHRISTINA FUCHS-ARTHUR

7
REALITATE

Lumea mea este o reflectare a unui hele·teu

unde ramuri înoat_ tainic în ap_
unde sunetul este subteran
·i râsul ca o bolborosire
unde lumina ·i umbra se joac_ împreun_

Lumea mea este întoars_ pe dos

dar cu ochiul mintii
eu pot uneori s_ v_d clar
înaltul din cer

Lumea mea este o imagine, albastr_ ·i verde

în sunet murmurat
razele soarelui str_lucesc nestingherite
·i pic_turile stropilor de ap_
·i du·ul luminii
sunt spum_ ·i scânteie pe pielea mea
·i descump_nesc
str_inul sau trec_torul
fiindc_ prea se gânde·te
c_ lumea lui zace sub p_mânt
·i încet se scufund_ în adânc.
 V. S. SKANDA PRASAD (India)

7
EXPLOZIE

Plin_ de zâmbet
Ea mi-a dat un manifest
¶i apoi a râs!
Am implorat-o
S_ nu explodeze.
 V. S. SKANDA PRASAD

17
A¶TEPTARE

Doctorul a vrut
¶i-a a·teptat
Dar pacientul
N'a mai venit
 V. S. SKANDA PRASAD

7
REÎNTINERIRE

Când frica î·i îndreapt_ privirea pe furi·

M_ îmboln_vesc, m_ simt f_r_ speran½_ ·i ajutor
Pl_cerea vie½ii o pierd
Neobosite gânduri îmi încearc_ puterea
Valurile confuziei m_ izbesc;
Marte, spiritul meu,
Eu sunt jos inert
Dar apoi se ridic_ o voce
Vorbind din str_fundurile
Inimii mele;
U·or de la nevia½_
Din nimic m_ ridic
Ies afar_, caut
Realitatea îmi zâmbe·te
¶i o privesc insistent
Orizonturi deschid f_r_ sfâr·it
Unde este dulcea mea stea?
Gata! O g_sesc
Deasupra v_zduhului
Dulce stea a SPERAN¼EI
¶i-mi aflu calea
Recâ·tig; da, câ·tig
Retr_iesc iar_·i.
 C. K. SHREEDHARAN (India)

18
PERLE DE ÎN¼ELEPCINE

Perle de în½elepciune cad din adâncul ocean al Dragostei,

Din enorma Perl_ Stridie, Suflete Încarnate.
T_cute gânduri adânci, acestea mediteaz_
¶i scot perle excelente pentru folosul oamenilor.

Scopul acestui m_re½ suflet este pacea lumii, fericirea;

Prin medita½ie profund_ se realizeaz_ ·i aduc rezultate
str_lucitoare...
Sree Khrishna, Budha, Christ, Mohamed Nabi ·i al½ii
Au fost asemenea Perle Stridii, care au dat lumii
nepre½uite bijuterii.

Produs al lor, perlele de în½elepciune au fost deosebit de

fermec_toare
¶i f_cute spre a fi adorate de toate rasele fiin½ei umane.
Dac_ f_r_ s_buin½_, ca în jocul copiilor cu pietre, sunt
aruncate
Pierderea se va r_sfrânge asupra întregii lumi, dar nu
asupra Perlelor ori
Reîncarnatilor.
 SAILENDRA NARAYAN TRIPATHY (India)

INIMA POMULUI, ZÂMBET AL GÂNDACULUI ¶I OCHIUL FEMEII 7

Când cineva plânse groaznic în întuneric

Am vrut foarte mult s_-l consolez
Atunci am realizat c_ eram de fapt eu
Pisicile se s_lb_ticeau în ploaie
M'am dus la inima pomului
Pomul sângera dragoste
Sânge pe petale, asemenea ochilor de curcubeu,
Gândacii zâmbir_
Ei, în mod vizibil, erau mi·ca½i de versul meu
Am uitat figura surorii tale
precum ·i lunile ·i anii
în afar_ de chipul t_u, c_nd te-ai c_s_torit
Erau închi·i
Sub cerul ud
Am dormit ca un copil sugând
aroma de la sfârcul de flori ale nop½ii.
 SAILENDRA NARAYAN TRIPATHY

7
ORBUL CÂNTA

El cânta când trenul nostru se opri

Muzica din craterele ochilor s_i curgea
P_s_rile moarte au înviat
¶i zburar_ spre v_zduh
Soarele ne inund_ sub pântecele noastre
Florile au explodat ca un astru de hârtie
El cânt_
Cântecul
Ne-a sp_lat în alb
Cu sângele lui.
Noi deveneam nemuritori
Dumnezeu murea în extaz
El cânta mereu.
 SAILENDRA NARAYAN TRIPATHY

19
RUG FUNERAR

¶i luminile s'au stins

Când ·edeam pe teras_
De cuvinte fiindu-ne fric_
Departe unul de altul
¶i acolo ardea
Rugul, cu o ferocitate înceat_
Mistuind tot ce mai r_m_sese.

Ai gemut surd
¶i ai privit însp_imântat_
Dar frumuse½ea am v_zut-o
Ferecat_ în inima
Focului. Noi am ars amândoi
¶i am ars atât de înalt pe
Rug, cu o ferocitate înceat_
Mistuind tot ce mai r_m_sese.
 SAILENDRA NARAYAN TRIPATHY

19
PISICA PE ACOPERI¶UL DE TABL^ FIERBINTE

Ce ·tii tu iubito
Cum eu mor aici
În nop½ile ce trec f_r_ somn
În lunile ce trec neîncetat
Stelele sclipesc toat_ noaptea
Precum copiii nervo·i ce nu pot dormi
¶i privesc prin cuverturile g_urite
Stropii de rou_ cad precum lacrimile
Ale cui lacrimi, iubito, po½i ghici?
P_mântul însetat le bea
Eu sângerez în negur_
¶i noaptea bea pic_turile
Pe o hârtie curat_ î½i desenez buzele
¶i beau pu½in foc din r_runchii t_i
Ce este agonia? m'ai întrebat într'o zi
Acesta, iubito, este r_spunsul
Sângerând pân_ tu înmugure·ti
ca un trandafir al dragostei.
 HELLE BUSACCA (Italia)

20
SECERI¶UL

Angoasa este tot aceea·i din timpuri

imemorabile, o cas_ ce n'o reg_se·ti
iar dac_ o g_se·ti e ocupat_ de str_ini
o închisoare, o celul_
o fug_ lung_ prin subteranele
umede, ·tiind c_ vei fi prins din nou,
o avansare printre zidurile
ciclopice din aula unui tribunal
unde nu ·tii de ce
dar ·tii c_ vei fi condamnat la moarte
o aranjare pentru a descoperi modul
evad_rii, îns_ tocmai vin s_ te ia
la locul execu½iei
·i te treze·ti deodat_,
prietenii mei suferinzi de psihanaliz_
vor zice c_ este un progres
de când aveam 18 ani, atunci
sim½eam c_ îmi a½â½_ focul rugului
sau ca de la o mas_ de tortur_
eram azvârlit_ sus pe cer
nu m_ puteau ajunge.

Atunci aveam aripi

acum nu m_ arunc spre
un corp abandonat, m_ învârtesc
în fiecare noapte cu meandrele sale
·i acesta e seceri·ul vie½ii
care merge mân_'n mân_, tot mai înd_r_t.
 HELLE BUSACCA

20
CÂMPUL DE JOC

"Sunt perturbat de prea multe lucruri"

Vittorio Sereni 26.01.83.

Jocul s'a sfâr·it. Vino, du-te.

Cineva ia copilul de mân_
în timp ce se afl_ între al½ii care fug
nu conteaz_ dac_ într'o fund_tur_ sau gr_din_
Pentru ceilal½i ca la început jocul continu_
precum apa ce acoper_
piatra care se scufund_
Vi-no, du-te.
Dar nu erai obosit în finalul
acelei lupte monotone cu ceva
care "nu se întorcea"; de aceea
trebuia s_ continui ca într'un amestec
Tu probabil de când avansase·i,
ai gre·it într'o anumit_ mi·care
uitat_; tovar_·ii m_car nici nu s'au sinchisit,
poate erau satisf_cu½i:
pentru asta n'au avut timp decât s_ se întrebe:
s'a dus? ¶i s'au înr_it
mai mult ca niciodat_.
Tu de atâta patim_
î½i rodeai sufletul, dar apropierea
nu era permis_ în acest contest, ori te descalificai.
¶i atunci jocul s'a sfâr·it.
Vino, du-te. Ceilal½i cread_ ce-or crede.
Sim½eam inima ta cum e asfixiat_,
gâfâiala pe jum_tate. Era aceasta,
care te "perturba".
La limit_,
poate acum o poart_ s'a deschis.
 HELLE BUSACCA

20
C^P^STRUL

Istoria e o falsificare
nu ·tiu a cui este istoria
·i nici despre ce
·i dedesubtul cui ·i ce anume
nici chiar teama nici durerea nu-s realitatea c_reia s_-i
r_spund_
Tu spui: "s'a f_cut un om
din trecutul lui"
Dar nu este, nu exist_
trecutul nic_ieri, nu-l atingi
·i nu-l vezi
Însa te po½i consola c_ solidul
·i concretul exist_ ·i au nume, carte de identitate
certificat de stare civil_ ·i cet_½enie, pa·aport ·i alte
diferite
nerealit_½i care îngr_desc florile computerelor

Imagineaz_-½i Polinezia necivilizat_ înaintea lor

·i bo·imanul care zice antilopei moarte: "iart_-m_
bun_ vân_toare a zilei, c_ eu sunt antilopa ·i tu
bo·imanul"...
Este al Americii templul a·trilor solului pentru
Pieile Ro·ii
când se d_ruie pe el însu·i Marelui Spirit
spus în somn.
Îns_ te po½i consola c_ dimpotriv_ aici pe fi·ele
de taxe e·ti un individ cu orice
miruire pe care nimeni altul n'o are la fel
chiar dac_ spui
în registrele lor f_r_ valoare când vei fi murind
Unde ar putea s_ le arunce.
De la scâncet pân_ ce explodeaz_ c_p_strul ·i-½i taie gâtul
·i apoi se vorbe·te r_u de Gestapo.
 HELLE BUSACCA

20
PETALE

C_r½ile se r_sfir_ ca florile

cu petale pu½in îng_lbenite câteodat_
mâine cuvintele vor fi
înregistrate pe band_ de plastic
indestructibil_, în sfâr·it
cum pretinde gloria
aten½ie, nu cea a poe½ilor:
ci a actorilor ·i a oratorilor.
Se vor îndopa
tinerii din scurgerea orgasmului lor
b_tând toba cu picioarele ·i mâinile înghesui½i la stadion
·i în sfâr·it gorila cu boxa mare
când se ambaleaz_ sunând din to½i r_runchii
de restul nu vor ·ti nici nu vor putea c_uta
s_-·i imagineze m_car în somn
timpul de alt_dat_ deja Prostit
deoarece c_r½ile se r_sfoiesc ca ·i trandafirii.
 HELLE BUSACCA

TV
20
(concerte de url_tori)

"Urechea uman_ nu era f_cut_,

tu zici, pentru anumite frecven½e".

Dar eu spun c_ se nasc adapta½i

înc_ din pântecele mamei lor
aici e muzica de neînlocuit deja
sp_larea creierului ce-o face televiziunea
f_r_ s_ mai vorbim de revistele reproduse mecanic.
Vin sus
ad_pta½i de reziduri ·i petrol
pl_mânii la proba de bariu, restul
precum microbii ·i virusurile, impurit_½ile lor contra
pisicu½elor
·i ele adaptate.
¶i chiar m_ doare
c_ schimbarea stelei polare n'o voi vedea.
 HELLE BUSACCA

TV
20
(sarb_torile Barozilor de-a lungul fluviului Zambezi)

Ah, odihne·te Africa neagr_

fabuloas_ în regale
culori ·i în minunate
coloane, corpuri de un abanos cizelat
nu te prinde în delirul de a masca
în co·urile sobelor robo½ii albi,
nu renega superba ta
aristocra½ie de milenii
ci perpetueaz_ tam-tam-urile tale,
·i trimite mesaje prin trunchiurile p_durilor tale,
nu-ti vinde, vai, pentru un blid
de linte, imperiul t_u.
 HELLE BUSACCA

TV
20
(redivivo anii '40)

Cum s'a dus via½a noastr_,

pierdut_, irosit_
·i totu·i întotdeauna minunat_
anii '40, '40
când era tân_r tat_l nostru
când eram noi b_ie½i,
·i suntem deja in optzeci·icinci,
eu aici în vâltoare, tu cine ·tie unde e·ti.
 HELLE BUSACCA

TV
20
(oase de dinozauri)

Poate, erau numai le·ui½i

Timpul în fond e oboseal_
a tuturor oaselor, a tuturor celulelor,
a tuturor atomilor,
care te încercuie·te ·i te pierde în cea½_
în praf ·i în z_pad_
în bobocii iasomiilor
în paharele de aur "forsytie"
într'o alt_ lume unde
nu a c_lcat picior de om.
 HELLE BUSACCA

PLÂNGERILE TV (ale primitivilor)

·i laud_ avortului 20

Dimpotriv_ când voi disp_rea eu

nu va plânge chiar nimeni
nu va plânge nimeni acel plâns care la un moment dat
ni se cerea pentru c_ eram atât de pro·ti
dar cândva am plâns timpul pân_ la cenu·_
·i am gravat în piele cicatricele pe care nici un fel de
chirurgie plastic_
nu le poate scoate; nu suntem f_cu½i
s_ suport_m altora caracterul nostru
de·irat ·i frustr_rile
·i falimentele ·i frica
·i complexele de vinov_½ie injectate de p_rin½i
·i adev_ratele remu·c_ri
·i mi·elia care dezl_n½uie
fiara, nu devenim victimele
utopiilor din nenoroci½ii ani fizici ·i voin½a
noastr_ de putere, semn al neputin½ei, ·i ce este mai r_u
ademenirile noastre de a nu g_si un motiv valid
de trai ·i un pretext de a umple golul,
n'ar fi suportat nimeni spectacolul
mizeriei noastre, greutatea, pr_bu·irea
catastrofele mizeriei noastre
·i astfel dansa½i to½i
dansa½i to½i pe pulberea mea când voi disp_rea.
 HELLE BUSACCA

20
BARCA VISURILOR

...·i atunci, pe urm_, în noapte,

am pictat barca visurilor
barca de culoarea vinului
care acosteaz_ dintr'o mare divin_
la o insul_ de culoarea vinului
plin_ de copaci cu umfl_turi de vin
pe un râu în amurgul de culoarea vinului
·i este acolo, ne a·teapt_ înc_,
barca, ce nu poate fi atins_, de·i este atât de aproape
 HELLE BUSACCA

20
S^RB^TOAREA

lui Alberico Sala

ce r_mâne de la s_rb_toare
- vezi c_ te anivers_m -, spune alberico,
aici pe mas_ în casa Annastellei
în marele vas de cristal
la milano, sunt câteva stele ve·tejite
·i cu muguri putrezi
care nu se mai deschid
din acei glorio·i crini de aur ·i flam_
- de gladiole nici o urm_ -
se pierd fe½ele v_zute
o singur_ dat_ din întâmplare erai tu
·ezând în curtea unei c_su½e
purpurie str_lucitoare
între sute ·i sute de lucr_tori
între ei ·i surâzând beai încet
un vin proasp_t alb ·i gândeai
la tot ce s'a dus demult
- s'a dus f_r_ s_ fi avut nimic -
a·a cum ar fi nu ·tiu cum
pentru al½ii s_rb_torile lor,
pentru mine s_rb_toarea mea are un gust amar.
 HELLE BUSACCA

20
OPRIRE LA MILANO

"Da, golul ·i t_cerea, da Tao -

zice Kuang-tsi - da", con·tient
c_ totul e metamorfoz_ continu_
·i astfel ·i contrariul s_u -

dar tu dac_ ·tiai ce-i t_cerea

înainte s_ te fi n_scut, desigur
c_ ai fi uitat acum
bântuit_ de aceste îngrozitoare
mugete de motoare, agonii urlate.
 HELLE BUSACCA

20
MUN¼II ELBRUS ÎN TV

Da, era în '54

·i coboram în salturi de pe coline
de la Fiesole la Campo-di-Marte
eu ·i prietena mea, nu era drum
nici sârm_ ghimpat_ sau bariere
numai prim_vara
cu lalele de toate culorile
sute ·i sute de povârni·uri
de iarb_ ·i de m_slini.
Ezitan½i
culegeam câteva. Anul '54.

Acum la ·ase mii de metri

pe mun½ii Elbrus unde p_s_rile
de smaragd ·i zefir trec ca norii
·tiu de plumbul criminalilor
frustran½i care, în locul stabilit la orice fo·net,
pândesc caprele s_lbatice la curbe
coarne ce pasc în pace
·i lalele ale curcubeului.
 AMERICO IANNACONE (Italia)

21
SINGURI

Tot mai singuri într'o societate

de solidaritate cu cel puternic.
Fiecare este singur
pe drumul infernului pavat
de bunele inten½ii ale cuvintelor
·i de egoismul faptelor.
O cale str_lucind de aur
captivant_ ·i ucig_toare...
Singuri în scepticismul rezultat
singuri în r_utatea dobândit_.
 KATSUE KOMADA (Japonia)

1
O FOTOGRAFIE

Aici e o fotografie
Floarea soarelui în spate, un b_iat prive·te fix înainte
Hainele lui sunt decorate cu flori: ciclamene,
Hortenzii ·i câ½iva fluturi verzi.
Fotografia am g_sit-o într'o libr_rie de mâna a doua
dup_ ·coal_ în drum spre cas_.

R_m_sese între filele unei c_r½i.

B_iatul o ascunsese demult,
·i azi printr'o for½_ supranatural_, m'a întâlnit.
I-am dat prima s_rutare
Un b_iat de acum o sut_ de ani... ·i eu.
 KEY KUNIHIRO (Japonia)

22
DANSÂND ÎN TIGAIA FRIG^RII

Urm_ritorul ·i urm_ritul.
Tr_g_torul ·i cel împu·cat.
E în regul_.
Nu-s mort înc_.
Ce-a v_zut criminalul
De cealalt_ parte a perdelei purpurii
De la focul pistolului.
Ce-i iadul?
A fost o continu_ fug_ spre eternitate.
Criminal s_lbatic,
A fost eternitatea pe care-ai vrut s'o vezi
într'o clipit_?
Nu po½i nega.
Creierul copilului continu_ s_ se minuneze,
c_utând extazul pur.
Nu pe o câmpie deschis_ nici pe o mare deschis_.
Ci în lumea lor plin_ cu putoarea dec_derii.
Este o societate în care egalitatea m_rturisit_
nu r_mâne niciodat_ în form_ infim_
Caut_ iubire într'o bucat_ de carne rar_.
Caut_ iubire în intestinele vomitate.
Caut_ iubire în ½esutul alb al creierului stropit
în obrazul t_u.
Caut_ iubire în sângele proasp_t b_ltind pe pardosea.
Înc_ nu m_ predau.
Ce este acum aici: via½a ·i moarte
Numai acestea dou_.
Urm_ritorule,
Po½i vedea via½a pur_?
Divina nebunie î·i înal½_ capul.
M_ face s_ râd.
Asta-i foarte simpl_.
Este completa egalitate.
Bucur_-te de ea.
Exact ceea ce c_ut_m.
Lumea îl cheam_ iad.
Dar tu descoperi c_ acesta este însu·i paradisul.
Se vede c_ dezl_n½uita fric_ îl face pe criminal
s_ mearg_ ·i mai departe.
N'are rost s_ dea înapoi acum.
Pentru mine, care n'am fost recrutat pentru
Câmpul de lupt_,
Cel mai bine e c_ pot gusta
Extazul divin adus de mirosul
de carne proasp_t_ al p_mântului.
De cealalt_ parte a palmierului,
Po½i s_-i vezi ascunzându-se.
În spatele soarelui pe Plaja din Vene½ia
Po½i s_-i vezi ascunzându-se.
Râzând b_trânilor tr_da½i întotdeauna de lume.
Fusese alegerea mea.
Fusese un dans nebunesc cum niciodat_
nu mi s'a mai întâmplat.
Cel pu½in,
Precum în vara lui 1986,
Eu nu-s înc_ b_trân,
A·teptând acolo.
În fa½a unui pistol straniu,
Comunicând o team_ care te ½ine tremurând, ·i de care
Sper s_ fiu împu·cat.
Arterele în bra½ul meu stâng se umfl_ purpuriu.
Furtun_ de z_pad_ cu probleme.
Simt o strângere în gât. S_ fie oare con·tiin½a mea?
O refrac½ie începe de metal greu.
Criminalul se gr_be·te prin vinele nebune.
Atâta vreme cât î·i face efectul
Egalitatea exist_ chiar paralel cu teama.
Pe câmpul de lupt_ al creierului,
Pe câmpul de lupt_ al sim½urilor,
Criminalul se gr_be·te al_turi cu 300 kilometri
pe or_.
Este viteza.
Adev_ratul ei nume este Viteza.
Criminalul, care niciodat_ n'a cunoscut neobr_znicia,
M_ tot fug_re·te.
M_ simt fericit.
Cu un pericol sigur de 100% min½ii mele
Sunt atât de fericit încât fac pe mine.
Oh!
Asta este realitatea.
Jur,
Asta nu-i o minciun_.
Continui s_ m_ învârtesc tot mai repede.
Curând sunt înghi½it de
O pretins_ nebunie.
Nu vreau s_ m_ trezesc din aceast_ deziluzie,
Vreau doar s_ r_mân posedat.
Vreau doar s_ fiu o bucat_ de carne moart_
pe câmpul de lupt_ al sor½ii.
O, doamne al vitezei,
Te rog,
Nu l_sa acest descurajat criminal s_-·i vin_ în sim½iri.
Pe m_sur_ ce m_ dezmor½esc
Capul m_ doare teribil.
Detestarea de sine într'o lume de cenu·iu.
Vomitând nu-i de-ajuns s_ scuturi starea aceasta de pe tine.
Detestabile Los Angeles,
De ce sunt eu aici?
Pentru ce?
Iubite Los Angeles,
De ce am f_cut asta
În sub½iatul joc de sânge v_rsat,
Singurul vis ce-l v_d,
Este cel al uciderii nebune·ti unul pe altul.
F_r_ prea mult zgomot, un vânt uscat sufl_ trecutul.
Pur_ via½_ ·i moarte
Taie prin semnele ochilor mei
umbrite lacrimi.
O, cred.
Exist_ via½_ pur_ ·i moarte.
Acel adev_r pe care Viteza mi l-a ar_tat.
Aproape sigur,
Va r_mâne cu mine pân_ la moarte.
Instinctul criminal începe.
V_ spun,
Este sfâr·itul copil_riei
Care nu se sfâr·e·te niciodat_,
Clipirea ochilor repetându-se
Cu înmormânt_ri ·i noi na·teri.
Vinele mele sunt tot libere,
Astfel continu_ s_ genereze iluzii imateriale
Pentru mine.
La sfâr·itul copil_riei,
Instinctul criminal începe.
Zbierând.
Este strig_tul venelor mele.
 GOON FATT CHEE (Malaezia)

1
O VOCE ÎN TRECUT

Nu te pot atinge, nu te pot ajunge,

Pentru tine sunt acum doar o voce în trecut:
Vorbele tale au fost gravate pe caseta
Min½ii mele, te v_d înc_ în lucrurile ce le fac,
În lacrimile ce le v_rs, în visurile ce le visez.

Deseori în mijlocul lucrului

M_ opresc ·i reflectez la spusele tale.
Însemn_tatea lor acum s'a schimbat.
Te v_d într'o lumin_ diferit_.
Te în½eleg ·i de aceea
Lacrimile-mi curg f_r_ ru·ine.

Câteodat_ cuvintele tale sunt pur_ esen½_

A în½elepciunii - în½elepciune a str_mo·ilor
Tu, care m'ai iubit, acum îmi porunce·ti
S_ las posterit_½ii aceast_ în½elepciune,
Hai s_ împ_r½im acest secret - o fi fost vreo voce
În trecut ale c_rei nuan½e au fost înregistrate
În caseta min½ii tale?

Dar mai sunt înc_ visuri de visat,

Iubiri de iubit, ·i te voi mai întâlni
În viitorul ce se cheam_ eternitate.
 PRADEEP S. RANA (Nepal)

1
PRIVIND PRIN FEREASTR^

Ora·ul arat_ imflamabil, toate liniile mute

Casele ·i str_zile largi sunt pline
Lumini schimb_toare se revars_ pe om_t
¶i cad fulgi de nea sclipitori
Pisica gri stând pe o fereastr_ unde
O fat_ tân_r_ s'a dezbr_cat
Bunic_-sa î·i opre·te respira½ia, poate un copil
În bra½ele sale d_ s_ se scoale
Ea respir_ încet ·i u·or
Copilul privind t_cut c_derea de z_pad_ de afar_
U·oare becuri pe sârm_ au fost prinse
De crengu½ele goale ale unui pin
Unde cândva p_s_ri s_lbatice au ·ezut
Un b_trân ad_stând sub un copac mare
¶i un autobuz ro·u oprind în fa½a lui
El se uit_ la copilul din geam.
Poate omul e precum fiul s_u ce-a murit
De SIDA, chiar în noiembrie
Autobuzul cote·te încet ·i dispare
El se tot uit_ pe unde s'a dus.
 MICHÈLE DE LAPLANTE (Québec)

23
SEISM

Vai! Aceste scâr½âieli sinistre!

Obiectele r_sun_
Zidurile fream_t_
Totul devine ruginiu

Falia se desprinde
Format_ din triste½i
¶i nenoroc
Pe care deja le credeam postume

P_mântul tremur_ ·i fream_t_

O, frisoane!
Con·tiin½a ofer_ discursuri
În fa½a acestei necunoscute a geologiei.

Ehei! S_ ie·im afar_ din haos

¶i s_ tr_im numai accidentul trecutului,
Numai secunda singur_ ne este dat_
În a noastr_ carapace de Spa½iu-Timp.

Aceste tres_riri reamintesc:

Nes_n_tatea materiei
Scurtimea mizeriei
¶i numele lui Dumnezeu pronun½at
liter_ cu liter_.
 TRISTAN TZARA (România/Fran½a)

S'a vorbit mereu despre acest poet francez de origine român_,

care de fapt este de origine <israelit_>, cum se mentioneaz_ în
certificatul s_u de na·tere (Moine·ti, 16 aprilie 1896) pe numele
adev_rat SAMUELI ROSENSTOCH. Notiunea de "dadaism" nu poate fi
deta·at_ de numele s_u.
N_scut_ ·i desf_·urat_ la Zürich (1915-9), ca o reac½ie împotriva
r_zboiului ·i avându-i ca principali fondatori pe Tristan Tzara ·i
Marcel Iancu, mi·carea dadaist_ se mut_ dup_ r_zboi la Paris (1920-3)
unde se destram_, l_sând loc, ·i contribuind în acela·i timp, la
formarea unui curent literar: suprarealismul, ini½iat de prietenul
·i rivalul de mai târziu André Breton.
Dar Tristan Tzara î·i continu_ produc½ia poetic_, dealtminteri
restrâns_, încadrându-se tendin½elor literare ulterioare ·i scriind
"de très beaux poèmes surréalistes" - cum îmi m_rturisea Philippe
Arnaud, profesor de poetic_ la Université de Fès (Maroc), pe vremea
când predam matematic_ la Lycée Sidi El Hassan Lyoussi din Sefrou.
Din p_cate, majoritatea criticilor au neglijat opera sa
suprarealist_ în favoarea celei dintâi, care
l-a consacrat pentru universalitate.
În afara "Primelor poeme", scrise în adolescen½_ pe române·te,
adunate ·i publicate de Sa·a Pan_ la editura "Unu" din Bucure·ti,
opera sa se întinde în spa½iul francofon - înc_ netradus_ în limba
român_.
De aceea v_ prezent_m în traducere câteva dintre poemele sale
postdadaiste (1924 - 1963):
 TRISTAN TZARA

8
PE UN RID AL SOARELUI

Îneca½i voi dimine½ilor setea mu·chii ·i fructele

în licoarea crud_ ·i secret_
funinginea ½esut_ în lingouri de aur
acoper_ noaptea sfâ·iat_ de motive m_runte

la orizontul ren_scut
o draperie de ap_ curg_toare larg_ vioaie
scâr½âie un mic coeficient particular
al amorului meu
în poarta adesea luminat_

h_r½uit_ de dorin½e ascunse

plâng_toare gr_bit_ palpitant_
te desfrunze·ti în prospecte de acorduri private
nestatornicia apei alunec_ pe corpul t_u cu soarele
prin miracolul cr_pat se întrevede masca
niciodat_ clar_ niciodat_ nou_
tu mergi via½a este cea care face biela s_ mearg_
·i iat_ de ce ochii se r_sucesc în de ce-ul lor

avantajul sângelui este strig_tul vaporului

un evantai de fl_c_ri pe vulcan tu ·tii
c_ venele mormântului
au condus atâtea cântece de ardoare
la evadare
lumea
o ·apc_ cu flori
lumea
un inel f_cut pentru o floare
o floare floare pentru buchetul de flori flori
o tabacher_ umplut_ cu flori
o mic_ locomotiv_ cu ochi de flori
o pereche de mânu·i pentru flori
din piele de flori ca florile noastre flori flori de flori
·i un ou
 TRISTAN TZARA

8
SUPRAFA¼^ BOAL^

El zice cântecul chiciurei infernal gâtul s_u este în½epenit

coada sa este o floare din fibre de fier
p_rul s_u este un resort capul s_u roz_ turtit_
la el totul este oxidat el gone·te pe o linie
dac_ eu sunt nebun domnule crizantem_ inima mea
este un vechi jurnal saturat
nu m_ privi prea mult luminile tale vor deveni fibre de fier
ca ·i scheletul copilului t_u
arborele n'are decât o singur_ frunz_
arborele n'are decât o singur_ frunz_
eu ascult pa·ii nebunului roag_-te prive·te
calul verde atletul
nep_s_tor ·i saltul sfântului în cristal
metal al varia½iilor de-a lungul urechilor elefan½ilor
prin care vars_ curcubeu de sulf ·i flori lunulare
tu curgi în mine multicolor_
venele în câteva pietre
scânteile care se deschid în pietre
frumosul sângereaz_
glod oaie
glob
moartea înnegre·te unghiile
mâinile tale luciferice mângâie lupoaicele ·i florile
ochiul t_u coace: coboar_ p_ianjenul de cupru
a·teapt_ în inim_ eu am ni·te pete atât de frumoase
la marginile cicatricelor ca rochiile tinerelor fete
în curcubeu de cenu·_
culorile umede hoin_resc
bete
 TRISTAN TZARA

MAREA BALAD^
8
A OBSCURIT^¼II MELE DOI

prive·te p_rul meu a crescut

resorturile creierului sunt gu·teri galbeni care se
lichefiaz_
câteodat_
spânzuratul
deschiz_tur_
arbore
soldatul
în regiuni ml_·tinoase unde p_s_rile se lipesc în lini·te
cavaler astral
tapi½erii faine
acid care nu arde precum panterele în cu·ti
jetul de ap_ scap_ ·i urc_
spre alte culori
cutremure
suferin½_ fiica mea a nimicului albastru ·i îndep_rtat
capul meu este gol ca un dulap de hotel
spune-mi încet pe·tii umililor tremur_ ·i se sparg
când vrei s_ pleci
nisipul
permis-de-trecere
dorin½_
·i podul rupe în al treilea rând rezisten½a
spa½iul
poli½i·ti
împ_ratul
greu
nisip
ce mobil_ ce lamp_ s_ inventez pentru sufletul t_u
septembrie de hârtie gaz
în imprimerie
eu te iubesc l_mâile care se umfl_ pe ghea½_ ne separ_
mama mea venele mele de-a lungul seniorului
mama mea mama mea tu a·tep½i în z_pad_ zgribulit_
electricitat
fabulos
disciplin_
frunzele se adun_ în construc½ii de aripi ne lini·tesc
pe o insul_ ·i urc_ precum ordinul arhanghelilor
foc alb
 LÉOPOLD SÉDAR SENGHOR (Senegal/Fran½a)

1
NOAPTEA PERPENDICULAR^

Femeie!

Las_ mângâierea mâinilor tale

S_ se odihneasc_ pe frunte-mi
Mâinile tale
M_t_soase ·i aurite

Lungi palmieri
Se odihnesc la sânul vânturilor
Nici o mi·care
Nici o leg_nare.

T_cerea ritmic_
Tulbur_ fiin½a noastr_
Asculta½i
Asculta½i silabisirea ei
Neagr_ ·i alburie

Asculta½i b_t_ile
Pulsurilor negre ale Africii,
Vârtejuri adânci
Ale pierdu½ilor hamle½i
Negri ·i mu½i

Femeie!

Aprinde lampa
Clar_ ·i str_lucitoare
Pune copiii în pat
Vorbind ·i vorbind
De str_bunii Elissei.

Ca ·i noi, exila½i,
Ei n'au murit,
Las_ râul lor seminal
S_ se piard_ în nisip.

Vreau s_ te ascult
În acest bordei
Pentru umbre vizitatoare
Ale gra½ioaselor suflete
Capul meu pe sânii t_i
Str_lucitori
Ca o minge de kus-kus
Arzând în focul de afar_.
Las_-m_ s_ respir
Parfumul mor½ilor no·tri,
S_ meditez s_ meditez
¶i s_ cânt
Vocea lor vie
Înc_ o dat_ înc_ o dat_
S_ înv_½.

S_ înv_½ a tr_i
Înainte de a m_ scufunda,
Mai adânc, mai adânc
Decât s_ritorul de la trambulin_
În somnul întunecat ·i profund.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNÚ"* (Spania)

24
VISNUSIANISMUL

Deziluzia se adânce·te în sufletul meu

Inaccesibile piscuri traversând riscante roci
P_ianjeni ½es pânza
Zile monotone de rutin_ exacerbat_
¶i tinerii fug repede de copil_ria lor
Ce le scap_ din mâini a·a precum caii
În galopul lor ar sc_pa din frâie.
Dragostea zboar_ c_tre alte orizonturi
Spiritul macerat merge ici ·i colo
Vagabondând pe str_zi înguste
Printre catedrale romane, gotice ·i arabice,
Plimbându-se prin pr_v_lii de amintiri
cu turismul distractiv ·i obosit
În timp ce laptele dragostei
Sperma vâscoas_ curge în avalan·e.

----------------------------------------------------------------
*
De la "porecla" autorului <Visnú>.
Vishnu este ·i divinitate indian_: marele st_pân al zeilor
(n.t.).
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
II

În vârfurile furtunoase ale orizontului pierdut

Iubita spioneaz_ trecutul îndep_rtat
V_zu pe st_pânul posesor, acum nomad.
Domnul inimii ·i corpului ei
Viseaz_ cu dama lui prostituat_
La valurile m_rii ·i pe lun_ plin_
În noaptea verii tragice
Când se înal½_ sufletul s_u de diavol.

În eul s_u filosofic se întreba:

Cine sunt eu? De ce m'am n_scut?
Poate vântul mi-a împr_·tiat s_mân½a
pe ro·iile câmpii castelane
poate vântul nordestic îmi înghea½_ corpul.

Poate s_rutul dragostei a avut

întâlniri atavice noctambule,
În nop½i de triste½i tulburoase.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
III

Poate c_ spiritul emo½ionat m'a înnebunit

Conducându-mi neuronii cerebrali ai Eu-lui meu.
Acel clopot bocitor
s'a legat de sufletul meu însetat
pe întunericuri oculte, în ploi toren½iale
Marte în sine a murit
din OLIMPUL sacru zeii au protestat.

Ochii iubitei sale m'au tr_dat

eteruri ·i poeme pastorale, sentimente
în nop½i de sinistr_ singur_tate
s'a desfirat p_rul s_u
s'a dus în mare, s_-·i caute iubitul
·i scoicile marine
i-au dat înapoi ecoul clar
al b_rcii celeste a iubitului
în haosul ce se înal½_.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
CRED ÎN POPOR...

Cred în poporul ce-·i caut_ libertatea

Cred în oamenii elibera½i de r_u
Cred în poporul care nu se las_ înrobit
·i care caut_ dragostea, pacea ·i speran½a...
Cred în omul bun,
detest criminalul sângeros
Cred în lupta muncitorului
pentru ob½inerea unui salariu demn,
o bun_stare
Cred în poporul care lupt_ împotriva tiraniei
Care se manifest_ în mod pacific
Care îndep_rteaz_ dictaturile
numai prin cuvântul ·i libertatea sa.
Cred în lumea modest_ a câmpului
Cred în omul modern al ora·ului
Cred în pruncul care se na·te
·i în b_tr_nul care moare.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
II

Cred c_ p_mântul nu se va distruge

Cred c_ nu trebuie s_ fim supersti½io·i
Nici s_ ne fie mil_, trebuie s_ lupt_m
Pentru ca întotdeauna pre P_mânt
s_ fie pace, libertate ·i Justi½ie.
Cred c_ omul nu va produce
un genocid universal,
Cred c_ min½ile înfierbântate
·i dezechilibrate se vor lini·ti.
Cred în democra½ie f_r_ libertinaj
ca o formul_ esen½ial_,
Cred într'o Monarhie Constitu½ional_,
Cred în simbolurile unei Na½iuni
Cred într'o ½ar_ întreag_,
În tot ce se mi·c_ ·i vie½uie·te
Cred c_ va trece criza de identitate uman_.
Cred în popor, Stâlpul Fundamental al Umanit_½ii.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
ESTE ORA...

(I)

Este ora p_cii în lume

de extr_dare a rachetelor, a arsenalelor nucleare
de a evita "R_zboiul galaxiilor"
de a opri m_celul mondial,
Este ora pruncului ce se na·te,
Este ora adolescentului care iube·te,
care declar_ dragoste curat_ iubitei sale.
Este ora maturit_½ii omului
Pentru a schimba schemele umane
·i ca utopiile s_ devin_ realit_½i
pentru ca pacea, Dragostea ·i libertatea
s_ fie steagul întregii Umanit_½i.
Este ora de a se schimba fiecare în parte,
de a respecta crezurile, ideile, religiile ·i celelalte,
este ora de a convie½ui în societate
cu norme, cu legi
cu un Rege Suveran, cu o Constitu½ie.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
(II)

Este ora de a solu½iona problemele sociale

de a eradica foametea de pe P_mânt
Ca egalitatea mondial_ s_ devin_ o realitate
de bunuri, materii, idei... de libertate.
Este ora când fiecare trebuie s_ fie r_spunz_tor
·i s_ colaboreze cu societatea
de a lansa mesage pacifiste
de a se întoarce la Natur_, la via½_...

Este ora de a evita delicven½a social_,

purt_rile, sechestr_rile, omuciderile...
cu o umanitate uman_... este ora
liderului pacifist de a trimite mesage
Este ora de a cânta pacea, lini·tea,
siguran½a, Dragostea, fericirea.
Este ora de a trezi Umanitatea
·i a schimba lumea în realitate...
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
MONOLOGURI DE PRIM^VAR^

(I)

Câmpiile castelane iradiaz_ lumin_ celest_

Rândunelele reapar cu brio
Prim_vara fantezist_ ne înv_luie în mirosuri magice
cu adieri din_untrul p_mântului
câmpia toat_ este verde.
Crinii-s parfuma½i
Sunt îmb_tat de ambian½a naturii
Unde observ uneori str_lucitul cântec al p_s_relelor.
Este hrana transcendent_
care merge dincolo de sufletul meu
este senza½ia încânt_toare a Naturii
este lan½ul de mun½i cu mantia sa alb_
în prim_vara ploioas_ a lui optzeci·ipatru.
 JUAN MONTERO LOBO "VISNU"

24
CINE SUNT EU?

Da, cine sunt eu? În cazul c_ sunt un om,

De ce sunt om ·i nu animal ra½ional?
Cine mi-a dat via½_ p_mântean_?
A fost mama mea ori Fiin½a Superioar_
Care locuie·te într'o galaxie interstelar_.
În cazul c_ a· fi Poetul Dragostei,
al Naturii, al Speran½ei,
al P_cii, al Libert_½ii...
Cine m_ influen½eaz_?
Care fiin½_ îmi d_ruie inspira½ia poetic_?
În cazul c_ nu a· fi doar materie
¶i sufletul m_ incit_ s_ mor
s_ îndep_rtez pl_cerile mondene
în cazul c_ cineva m_ a·teapt_...
într'o mai îndep_rtat_ ·i ireal_ utopie.
 EILEEN SIRIWARDHANA (Sri Lanka)

1
MOARTEA ÎN VIA¼^

O p_s_ric_ a zburat în camer_

printr'o fereastr_ deschis_
Zorn_ind încoace ·i încolo
C_utând pe unde s_ scape,
¶i p_rea speriat_, ca într'o cu·c_.
El a scrâ·nit printre din½i a patra înjur_tur_
A ridicat mantaua grea sub care dormea
¶i-a aruncat-o asupra p_s_ricii.

Ea a fugit afar_ din camer_

Îngrozit_.

P_s_rica ar fi fost f_cut_ buc_½i

Intestinele ei, penele, ochi·orii
Ar fi murd_rit pardoseala
Pardoseala lui, oglinda lui.

El nu poate tolera intru·i

nu poate suferi murd_ria
Nu - nici m_car un minut
Revenirea imediat_ la normal
Normalul s_u.

Acum pute½i s_ v_ imagina½i cum un prunc

A supravie½uit între mii de mor½i
¶i cum ea a sucombat de milioane de ori
În_untrul vilei sale str_lucitoare.
 VICTORIA ROTOLO DOLYNIUK (USA)

25
CEA MAI STR^LUCITOARE STEA

Te doresc
oriunde-ai fi
privind pe cer în fiecare noapte
·i g_sind cea mai str_lucitoare stea
·i s_ ·tii
c_ eu am gândit-o acolo pentru tine
s_-i vezi frumuse½ea
·i eu
voi privi acela·i cer
·i voi zâmbi... tocmai ·tiind
c_ ·i tu
poate ai zâmbit
 VICTORIA ROTOLO DOLYNIUC

26
ORICUM, PRIETENUL MEU

Oricum,
dep_rtarea care a fost între noi
nu mai conteaz_
când suntem împreun_,
·i nici anii ce ne-au separat
nu mai conteaz_

Oricum,
noi g_sim un teren comun
chiar dac_ vie½ile noastre
au crescut în direc½ii opuse

Oricum,
noi realiz_m o comuniune
real_, c_ci, prietenul meu,
te ador, ·i î½i mul½umesc
cu toat_ fiin½a mea
 DENNIS KANN (USA)

7
PÂNZA DE P^IANJEN

Societatea victimizeaz_
individul
Societatea ucide
individul
Musc_ în pânza de p_ianjen
Cenu·_reas_ -
Rolul meu de b_rbat alb
în aceast_ "Familie neagr_"

7
SCURT^ ISTORIE A EVOLU¼IEI

1. Clis_
2. Maimu½_
3. Astronaut
4. Extinc½ie
 ROSEMARY CHALLONER WILKINSON (SUA)

27
PAS^REA PHOENIX PENTRU PACE

Este o minune s_ tr_ie·ti azi -

Bine-ai venit tehnologie! Ne-ai dat
O nou_ speran½_ pentru pace.

R_spânde·te noile, glorioasele raze

Tuturor oamenilor de pe fa½a p_mântului,
Pentru o nou_ via½_ ·i fericire.

Neamul omenesc este în mi·care, spiritele

Fiec_rei na½iuni ridicându-se din cenu·_
S_ lucreze pentru pace pe planet_.
 ROSEMARY CHALLONER WILKINSON

7
EXCITANTA VIA¼^ DE TR^IT

Doamne! ce excitante
timpuri - acestea
în care tr_im

Na½iuni se ridic_
s_-·i ocupe în mod egal locul
între noi.

Fiecare s_ lucreze cu mare eficien½_

în munc_
ob½inând roadele vie½ii

Rupându-·i lan½urile
na½iunile ating marele spirit
de armonie, dreptate ·i justi½ie.

Universul vede libertatea trecând

înalta evolu½ie con·tiincioas_
·i conducând înfloritor c_tre secolul 21.
 ROSEMARY CHALLONER WILKINSON

7
ÎN VECHEA ROM^

O pas_re cânta
la geamul meu afar_
S_ m_ trezeasc_ în zori

¶i eu leneveam
În aceast_ fericire
aici, în vechea Rom_.

Voi merge
pe unde a mers Petru
·i pe unde a vorbit Pavel

¶i în chinuri au suferit?
A fost numai ieri
¶i retr_iesc acestor întâmpl_ri.
 MONTRI UMAVIJANI (Thailanda)

1
DANS COSMIC

Religia s'a n_scut

din dansul în care te mi·ti
în cerc f_r_ s_-l rupi
f_r_ s_'l treci.
La fel ·i istoria.

1
DANSUL BUDIST

Am avut o emo½ie
dansând din corp, narând la fel!
·i ispitele date lui Buda
Venindu-ne înapoi.

1
IUBIREA

Iubirea mea niciodat_ nu se va împlini

din melodia vie½ii
care începe când dansul s'a sfâr·it.

1
UN TESTAMENT

Eu de asemeni trebuie s_ trec

prin Punctul T_cerii
unde toate timpurile sfâr·esc
·i dansul odihne·te ve·nic
în bronz ·i pietre.
 JOSÉ RÍOS (Uruguay)

28
M^SC^RICIUL

Banchetul decurge în toat_ splendoarea sa

Zgomotos se ciocnesc cupele de cristal ale mai-marilor zilei
Domnul ·i ale sale curtezane îs doritori de noi pl_ceri
în urgia lor.
Pentru distrac½ia comesenilor
De îndat_ apare m_sc_riciul...
Vocile festivilor amu½esc
s_ asculte monologul...
ce-l desf_·oar_ dizertantul.
Gesticuleaz_ ·i vorbe·te cu elocven½_
Pe teme ce-i incumb_ domeniul s_u
filozofeaz_, moralizeaz_, pactizeaz_,
politizeaz_, ironizeaz_ ·i gastronomizeaz_.
Este intelectualul care flateaz_
vanitatea boga½ilor.
Bufon a c_rui retoric_ sofisticat_
justific_ abuzurile dragostei
Dar dezgustul încre½e·te fruntea
domnului, care - parc_ încheind farsa -
adun_ de pe mas_ unele frimituri
din fa½a podiumului.
 JOSÉ RÍOS (Uruguay)

28
NOU SUFLET

Ce se pierde în uitare
adun totul în drumul meu...!
Am l_sat trecutul în locul r_mas,
·i nu mai pot spera nimic
de la ziua de ieri...!

Urme de amintiri goale

sunt în vechea mea valiz_.
Acum este ora de a construi,
o nou_ fervoare de a exista.
Departe sunt cele tr_ite...!

Fericit este omul care se treze·te

în fiecare diminea½_ cu un nou suflet...!
A L T E T R A D U C E R I
 TERESINKA PEREIRA (Brésil/É.U.)

1992 - 1993
29
CETTE JOURNÉE

Nous devons capituler

devant l'Ange de la Paix!

Notre Monde est tellement bon

comme le vin vieux dans une tasse d'or.
Qu'on le maîtrise mieux!

De la distance
l'Ange de la Paix
nous envoie des messages
avec des sons de cloches
qui nous amènent tous
dans le même rêve

De la hauteur des plus

anciennes étoiles, nous faîtons
cette journée et nous rappellons
qu'en dépit de n'importe quoi
la Paix est encore possible.
 30
OCTAVIAN GOGA (Romania)

Our ancestors never die

They still fight their war with us.
Their bones are long gone, dust,
But their fight with us not over
This ancient hate is spread
From father to father, from mother to mother.
And now from beyond the grave
They still call us to one more judgment.
 A D D E N D A

1
Traducere din englez_, din antologia liric_ "World Poetry",
editor Krishna Srinivas, Madras, India, 1995.
2
Traducere din francez_, din volumul "La Violence et David",
de Raymond Bettonville.
3
Traducere din portughez_, din volumul de poeme haiku "Natural,
Afetivo, Fragil", de Alcides Buss, Florianopolis, 1992.
Traducere din portughez_ de Teresinka Pereira ·i Florentin
4

Smarandache, iunie - iulie, 1993, din volumul "Kaleidoscope", de

Maria do Carmo Gaspar de Oliveira.
Traducere din portughez_ de Teresinka Pereira ·i Florentin
5

Smarandache, iunie - iulie, 1993, din antologia "A Hora da Graca",

de Elizabeth Renno, Academicas da AFAMIL, Coordonatoare Livia Paulini,
Belo Horizonte, 1991.
6
Traducere din englez_;
publicat_ în revista "Meridian", Editor Marian Barbu, Craiova, 1992.
7
Traducere din englez_.
8
Traducere din francez_.
9
Adaptare din francez_, din volumul "Poèmes/de/
Paris/et/d'Ailleurs", de Pierre Calderon, Ed. L'Alcyon, Istambul,
1990.
10
Adaptare din francez_, din volumul de versuri "2001 - La
Poésie!", de Jacqueline Delpy, Ed. Pinson, Les Sables-d'Olonne, 1991.
11
Adaptare din francez_.
12
Traducere din francez_, din volumul "Souvenirs d'un temps
d'oubli", de Pierre Günst-Horn, ilustra½ii de Éliane Giroud, Éditions
Arcam, Paris, pp. 155, 149, 147, 1991.
13
Traducere din englez_, din placheta "Fingers of light for
gloomy ways", de Claude LeRoy, Inter-Noréal, Caen, Fran½a, pp. 4-5,
1989, poemul "Single confidence";
publicat_ în antologia de autor tradus în diverse limbi
"Poèmes" de Claude LeRoy, Inter-Noréal, Caen, Fran½a, pp. 12, 17,
1992.
14
Adaptare din francez_, din revista "Noréal", Editor Claude
LeRoy, Caen, Nr. 81, p. 7, februarie 1991.
15
Traducere din francez_, din volumul "Marjan Circus", de MARJAN,
1978;
publicat_ în foaia volant_ "Le Bouc des Deux-Sèvres", Editor Marjan,
Niort, Fran½a, Nr. 196, iulie 1990.
16
Traducere din francez_, din placheta "Poèmes", de André
Peragallo ·i Teresinka Pereira, prezenta½i de Jean-Paul Mestas,
Étienne Parize, Froissy, Fran½a, mai 1989.
17
Traducere din englez_, din volumul de poeme "Moving Horizon",
de V. S. Skanda Prasad, Mangalore, India, 1991.
18
Traducere din englez_, din volumul "Pearls of Wisdom", de
C. K. Shreedharan, p. 1, 1991.
 19
Traducere din englez_, din volumul "I am Phallic God and other
poems", de Sailendra Narayan Tripathy, Poesie Publications Anant
Nagar, Berhampur, Orissa, India, 1989;
publicat_ în revista "Meridian", Editor Marian Barbu, Craiova, 1992.
20
Traducere din italian_, din volumul "Il libro del risucchio
(1980 - 1990)", de Helle Busacca, prefa½_ de Alberico Sala, Bologna
- Ferrara - Milano, 1990.
21
Traducere dup_ versiunea francez_ a lui Paul Courget.
22
Traducere din englez_, din volumul "Poet and Killer", de Key
Kunihiro, Alix & Book House Boys, Tokyo, 1993.
23
Traducere din francez_, din placheta "Poèmes à deux temps",
de Michèle de Laplante, Éditions de la Tombée, Montréal, p.3, 1991.
24
Traducere din spaniol_, din volumul "Visnusianismo", de Juan
Montero Lobo <Visnú>, Editura Cardeñosa, Vigo, Spania, 1990.
25
Traducere din englez_, din volumul "Great American Poetry
Anthology", Editor John Campbell, World of Poetry Press, p. 485,
1988.
26
Traducere din englez_, din antologia de poe½i americani "New
Voices", p. 175, 1985.
27
Traducere din englez_, din volumul "New Seed", de Rosemary
Challoner Wilkinson, Pul-Star Publishing Co., SUA, 1990.
28
Traducere din spaniol_, din volumul "Mangrullos/cuadernillo
poetico", de José Ríos, Edito: Hoja Literaria <Mi Articulo>, 1989.
29
Traducere din englez_ în francez_.
30
Adaptare din român_ în englez_.
 C u p r i n s

P O E M E T R A D U S E D I N A L T E L I M B I
Î N R O M ^ N E ¶ T E

Joy Beaudette Cripps (Australia)

Peste podul Vardarului - Skopje

Raymond Bettonville (Belgia)

I (Violen½_ ·i David)
II (Violen½_ ·i David)
III (Violen½_ ·i David)

Overnak C. Antoine Adonh (Benin)

Ritualul împ_r_½iei p_cii

Alcides Buss (Brazilia)

Haiku

Maria do Carmo Gaspar de Oliveira (Brazilia)

Republica de... homosexuali

Elizabeth Renno (Brazilia)

Pace în România

Teresinka Pereira (Brazilia/SUA)

Fiu g_sit
Vacan½_ pl_cut_
Roberto
Che Guevara
Impresii
Doar cuvinte

Noah Chang (China)

Monologul lui Venus f_r_ mâini

Li Zhi (China)
Nu conteaz_

Byung-Hwa Cho (Corea)

Frontier_ final_

Abdel Aziz Sharaf (Egipt)

Hadith-ul exilului

Ginette Bonvalet (Fran½a)

Lini·tea
Pierre Calderon (Fran½a)
 Moment de nelini·te
Terasa mea cu frunze...

Paul Courget (Fran½a)

Parfumul absen½ei

Jacqueline Delpy (Fran½a)

2000
Art_ ·i lumin_

Pierre Günst-Horn (Fran½a)

Haiku (I)
Haiku (II)
Haiku (III)

Claude LeRoy (Fran½a)

Simple coinciden½e
***

MARJAN (Fran½a)
Motiv
Dup_ num_rul s_u...
Circ
Înainte de a se spânzura
Moartea unui acrobat

André Peragallo (Fran½a)

Drumurile m_rii
Poet nen_scut inc_
Art_ poetic_
Cuvintele
Copilul captiv
A picta

Adrienne Savatte (Fran½a)

***

Tijan M. Sallah (Gambia)

B_trânul

Christina Fuchs-Arthur (Germania/SUA)

Conexiune
Realitate

V. S. Skanda Prasad (India)

Explozie
A·teptare
Reîntinerire

C. K. Shreedharan (India)
Perle de în½elepciune
Sailendra Narayan Tripathy (India)
Inima pomului, zâmbet al gândacului ·i ochiul femeii
Orbul cânta
Rug funerar
Pisica pe acoperi·ul de tabl_ fierbinte

Helle Busacca (Italia)

Seceri·ul
Câmpul de joc
C_p_strul
Petale
TV (concerte de url_tori)
TV (S_rb_torile Barozilor de-a lungul fluviului Zambezi)
TV (redivivo anii '40)
TV (oase de dinozauri)
Plângerile TV (ale primitivilor) ·i laud_ avortului
Barca visurilor
S_rb_toarea
Oprire la Milano
Mun½ii Elburs în TV

Amerigo Iannacone (Italia)

Singuri

Katsue Komada (Japonia)

O fotografie

Key Kunihiro (Japonia)

Dansând în tigaia frig_rii

Goon Fatt Chee (Malaezia)

O voce în trecut

Pradeep S. Rana (Nepal)

Privind prin fereastr_

Michèle de Laplante (Québec)

Seism

Tristan Tzara (România/Fran½a)

Pe un rid al soarelui
Suprafa½_ boal_
Marea balad_ a obscurit_½ii mele doi

Léopold Sédar Senghor (Senegal/Fran½a)

Nopatea perpendicular_

Juan Montero Lobo <Visnú> (Spania)

Visnusianismul (I)
Visnusianismul (II)
 Visnusianismul (III)
Cred în popor (I)
Cred în popor (II)
Este ora... (I)
Este ora... (II)
Monologuri de prim_var_ (I)
Cine sunt eu?

Eileen Siriwardhana (Sri Lanka)

Moartea în via½_

Victoria Rotolo Dolyniuk (SUA)

Cea mai frumoasa stea
Oricum, prietenul meu

Dennis Kann (SUA)

Pânz_ de p_ianjen
Scurt_ istorie a evolu½iei

Rosemary Challoner Wilkinson (SUA)

Pas_rea Phoenix pentru pace
Excitanta viat_ de tr_it
În vechea Rom_

Montri Umavijani (Thailanda)

Dans cosmic
Dans budist
Iubirea
Un testament

José Ríos (Uruguay)

M_sc_riciul
Nou suflet

A L T E T R A D U C E R I

Teresinka Pereira (Brazilia/SUA)

1992-1993 / Cette journée

Octavian Goga (România)

Our ancestors never die
 ISBN: 1-879585-62-6
ISBN-13: 978-1-879585-62-1