Sunteți pe pagina 1din 54

Avantaj la Start

-Cum să ai un avantaj în faţa colegilor de


liceu/facultate-

de Pera Novacovici
Cuprins
I. Introducere. . . . . . . . . 3

II. Capitolul I – Programarea socială . . . . 8

III. Capitolul II – Banii . . . . . . 22

IV. Capitolul III – Cum să devii un sclav modern . . 22

V. Capitolul IV – Eşecul. . . . . . . 22

VI. Capitolul V – Părinţii, prietenii, anturajul. . . 28

VII. Capitolul VII –Atracţia sexuală şi iubirea. . . 33

VIII. Capitolul VIII – Personalitate alfa . . . 44

2
Există lucruri bune care se întâmplă la şcoală.

Faptul că înveţi să citeşti şi să scrii, faptul că înveţi să socializezi, faptul că


înveţi câte ceva despre responsabilităţi.

Ceea ce e greşit în şcoală e că durează prea mult.

Nu ai nevoie de clasele 1-12 ca să înveţi să scrii, să citeşti, să socializezi şi să


devii o persoană responsabilă.

Un tânăr pe măsură ce trece din pubertate în adolescenţă are resurse tot mai
mari de energie.

În perioada adolescenţei se formează întreaga personalitate a unui om, şi exact


când e foarte important ca tânărul să fie lăsat să se exprime cum simte, să
creeze, să devină atunci i se pun toate obstacolele chiar de către societate şi
şcoală.

Dacă sari cu picioarele pe bănci, eşti indisciplinat, elev problemă şi ţi se scade


nota la purtare.

Dar eşti tânăr şi ai energie. Eşti nevoit să stai în bănci ore întregi şi să
memorezi informaţii fără aplicabilitate practică în viaţa reală. ANI DE ZILE.
Când la terminarea şcolii/facultăţii tânărul nostru nu ştie cum să dobândească
independenţa financiară, nu are parte de relaţii împlinite cu sexul opus, este
depresiv şi nefericit, pentru asta cui trebuie să scădem nota la purtare?

Această îndobitocire în masă se numeşte PROGRAMARE SOCIALĂ şi are menirea


să transforme tineri cu potenţial, cu energie şi personalitate în nişte sclavi
moderni.

Care atunci când vor ajunge la vârsta potrivita pentru a face şi termina o
facultate, vor şti doar să caute o slujbă la îndemnurile şi urletele părinţilor, îşi
vor face credite pe care nu le vor putea plăti nici în 20 de ani, trăiesc nişte
relaţii triste şi nefericite, devin consumatori compulsivi, fac ceea ce le zice
societatea şi apoi ajung pensionari care zbiară că nu au bani de medicamente şi
că guvernul nu are grijă de ei.

Lucrurile astea nu sunt invenţii de-ale mele ci doar o constatare simplă.

Uită-te la pensionarii de azi. Şi lor li s-a spus ce să facă.

Mergi la şcoală, fii un elev model, caută-ţi o slujbă, fă-ţi familie şi copii, ieşi la
pensie şi mori.

3
Uită-te la pensionarii din jur. Câţi dintre ei sunt cu adevărat fericiţi la sfârşitul
vieţii lor ?

Asta e o poză care circulă de mult timp pe internet.

Însă mesajul este genial şi ilustrează perfect realitatea.

Sunt sigur că un adolescent creativ şi rebel l-a inventat şi l-a scris pe un perete
fără să se gândească că mesajul va ajunge în întreaga lume.

Mesajul spune aşa :

“Go to work, send your kids to school


Follow fashion, act normal
Walk on the pavement, watch TV
Save for old age, obey the law
Repeat after me: I AM FREE”

E amuzant şi ironic.

Dacă există printre cititori persoane care nu se descurcă cu engleza, am să


traduc. Îmi cer scuze pentru majoritatea, care ştiu engleză şi probabil e
obositor pentru ei să repet acelaşi lucru de 2 ori 

Mergi la muncă, trimite-ţi copiii la şcoală

4
Urmează tiparele în modă, poartă-te normal
Mergi pe trotuar, uită-te la TV
Economiseşte pentru bătrâneţe, supune-te legii
Repetă după mine : SUNT LIBER

Faptul că ceea ce spun eu aici este spus de mulţi alţii, cu MULT înainte mea
este ilustrat şi de acest fragment din Cele trei surori a lui A.P.Cehov, scrisă
la 1900 !!! ( Mulţam Adina pentru acest fragment).

„ANDREI: O! Unde sînt zilele de odinioară! Cînd prezentul şi viitorul erau


luminate de speranţe! De ce oare devenim atît de goi, de cenuşii, atît de
trîndavi, nepăsători, netrebnici şi nenorociţi cînd începem să trăim?!...

Iată! Oraşul acesta are două sute de ani şi o sută de mii de locuitori... şi nu e
nici unul care să nu semene cu ceilalţi! Nici în trecut şi nici în vremurile
noastre nu s-a ivit printre ei vreun mare înfăptuitor, un cărturar, un pictor sau
vreun om cît de puţin însemnat, care să stîrnească invidia sau dorinţa fierbinte
de a-i semăna!

Nu fac decît să bea şi să mănînce, să doarmă şi pînă la urmă să moară! Apoi se


nasc alţii care... trăiesc la fel!

Ca să nu se tîmpească de plictiseală, se distrează clevetind, îşi umplu viaţa cu


jocurile de cărţi şi cu băutura, cu judecăţi fără rost.

Nevestele îşi înşeală bărbaţii, iar aceştia mint, prefăcîndu-se că nu ştiu şi nu


aud nimic... O educaţie grosolană otrăveşte sufletul copiilor, înăbuşind în ei
orice scînteie divină.

Aşa cresc, devenind nişte cadavre ce seamănă între ele, tot atît de jalnici ca şi
părinţii lor... (şi arătînd cu degetul spre copilul pe care îl are în faţa lui, în
cărucior): şi tu vei fi la fel!!!“ A.P. Cehov, Trei surori, 1900

Numele meu este Novacovici Pera

Şi eu am fost un sclav al acestei societăţi.

Şi eu am ascultat sfaturile părinţilor mei iubitori, şi eu am mers la şcoală şi am


luat note mari, şi eu am mers la lucru şi am căutat să fac bani, să am o relaţie
de cuplu fericită şi să nu ies în evidenţă prea mult de teama de a nu fi judecat
de cei din jur.

Şi am fost un mare nefericit, un distrus.

Părinţii mei au divorţat când am avut 10 ani, am fost sărac toata adolescenţa,
am fost virgin până la 19 ani, am mers 3 ani la lucru în paralel cu facultatea şi
nu am avut nici măcar o zi de concediu. Uram oamenii care mergeau în excursii

5
şi mi se părea că sunt nişte inconştienţi care pierd vremea în loc să fie la
calculator în birouri şi să îşi construiască un viitor.

În cel mai nefericit moment al vieţii mele, mi-am descoperit vocaţia.

Am ieşit din turmă.

A fost o clipă de iluminare, din cauza suferinţei prea mari pentru că o voce în
capul meu urla “ ELIBEREAZĂ-TE DE JUG” în timp ce toate vocile din afară,
părinţi, profesori, cetăţeni model strigau “ Munceşte, fă bani, fă-ţi familie şi
ocupă-ţi locul în societate”

În momentul în care am decis că îmi voi lua întreg destinul în mâini chiar dacă
voi muri într-un şanţ, sărac şi mort de foame.

Ei bine, se întâmplă lucruri aproape magice atunci când o persoană se


hotărăşte să îşi asculte vocea interioară.

Am trecut prin experienţe de viaţă care m-au învăţat multe lucruri.

Sunt de părere că nu îi poţi învăţa pe alţii decât ceea ce tu deja ai trăit şi


experimentat.

Eu nu mă mai pot întoarce în timp şi nu pot să schimb viaţa tristă de liceean pe


care am avut-o. Şi nici primii ani de facultate care au fost la fel de trişti.

Însă te pot învăţa pe tine acele lucruri pe care le-am trăit şi care m-au
transformat odată ce am găsit puterea interioară de a mă elibera din turma de
oi care poartă numele cosmetizat de « societate »

Pot să te învăţ cum să câştigi bătălia cu părinţii.

Pot să te învăţ cum să câştigi bătălia cu sistemul educaţional.

Pot să te învăţ cum să câştigi bătălia cu anturajul care te descurajează şi te


umileşte.

Pot să te învăţ cum să ai succes în relaţii, cum să îţi descoperi vocaţia, cum să
îţi faci afacerea ta făcând ceea ce îţi place în fiecare zi, cum să călătoreşti
unde vrei, să cunoşti oameni extraordinari şi să îţi faci prieteni care te
respectă, iubesc şi înţeleg şi care împărtăşesc aceleaşi pasiuni ca şi tine.

Pot să te învăţ cum să ai relaţii de iubire în care ambii parteneri sunt


satisfăcuţi.

Pot să te învăţ cum să scurtezi mult timp din evoluţia ta şi cum să ai rezultate
mult mai rapide decât am avut eu.

6
Te interesează ? Dacă da, continuă.

Ce înseamnă să fii un adolescent cu personalitate?

Pentru sistemul nostru, care în marea lui majoritate este vai de el, să fii un
tânăr cu personalitate şi iniţiative înseamnă să fii un copil problemă.

Lucrurile sunt foarte simple.

În cea mai importantă perioadă a dezvoltării tale, 11-19 ani, faci şcoala
generală şi liceul.

În această perioadă se dezvoltă întreaga ta personalitate şi ce face sistemul


nostru minunat de învăţământ?

Te pune să stai în bancă, să aculţi de autoritatea de la catedră, să îţi înăbuşi


orice exprimare a energiei şi a personalităţii tale.

Eşti tânăr, ai energie, este ora 11 dimineaţa şi au trecut 3 ore de când stai cu
fundul în banca aia nenorocită.

Ai chef să îţi dezmorţeşti corpul şi te simţi plin de energie.

Te urci cu picioarele pe bancă şi începi să sari.

Intră un/o profesor/profesoară

Eşti elev problemă, te pedepsim. De când a fi un tânăr sănătos şi plin de


energie înseamnă să fii “ anormal?”

Câte oportunităţi îţi oferă sistemul educaţional să îţi consumi energia în mod
benefic?

Câte excursii au organizat pentru tine cei de la şcoală, cât de mult te


încurajează să faci sport de dragul de a face sport şi nu pentru perfomanţă?

Soluţii nu avem, dar hai să băgăm în cărucior cu rotile toţi adolescenţii.

Atunci am avea linişte într-o sală de clasă, nu?

HANDICAPAŢI, aşa ne vrea sistemul. Şi nu doar cel educaţional. Dar asta e altă
poveste.

Şi nu exagerez deloc.

7
Programarea socială

„Matrix este un sistem, Neo. Sistemul acesta este inamicul nostru. Dar
când eşti în interiorul lui, te uiţi în jur, ce vezi? Oameni de afaceri,
profesori, avocaţi, meşteşugari. Însăşi minţile oamenilor pe care încercăm
să le salvăm. Dar până când reuşim, aceşti oameni încă sunt parte din acest
sistem şi asta îi face inamicii noştri. Trebuie să înţelegi: majoritatea acestor
oameni nu sunt pregătiţi să fie deconectaţi. Mulţi dintre ei sunt atât de
obişnuiţi cu el, atât de dependenţi de sistem, încât vor lupta să îl
protejeze.” (Morfeus, Matrix)

Cum s-a ajuns la programarea socială şi ce este ea

Experienţa mea e simplă în privinţa muncii. Am fost privilegiat, muncind


în timpul facultăţii, timp de 3 ani, la o firmă care se ocupa cu importul şi
distribuţia de cărţi de specialitate. Să fiu într-un mediu cu cărţi din orice
domeniu şi internet la discreţie, într-o vreme în care în România încă nu erau
serviciile de internet de astăzi şi când nu aveam calculator acasă, a însemnat
foarte mult pentru mine şi dezvoltarea mea. Când mă gândesc la câte am
învăţat pot spune că ar fi trebuit să dau eu bani mai degrabă decât să fiu eu
plătit! A fost frumos şi am multe, multe amintiri frumoase.

Am plecat pentru că mi-am spus că trebuie să îmi urmez visurile, orice ar


fi. Ar fi trebuit să mă fac calculatorist, dar nu era pentru mine. Am avut şefi,
dar s-au purtat foarte frumos cu mine. Să plec a fost decizia mea, pentru că
vroiam să studiez psihologia şi aveam nevoie de tot timpul pentru mine, pentru
citit şi experimentat ceea ce vroiam să aflu.

Însă ceea ce am văzut în fiecare zi în jurul meu a adunat foarte multă


furie în mine.
De ce spun asta? Pentru ca să nu înţelegi greşit ceea ce urmează să spun.
Să nu îţi imaginezi că am fost dat afară din vreo fabrică şi că acum îmi vărs
frustrările.

Dimportivă, nu cred că am avut nicio experienţă neplăcută mergând cei 3


ani la lucru, iar la şcoală mi-am iubit şi respectat majoritatea dascălilor. Maică-
mea e învăţătoare şi cunosc realitatea unui cadru didactic.

ÎNSĂ mi-am dat seama de ce noi toţi avem atât de multe probleme, de ce
nu ne urmăm visurile şi pasiunile şi ajungem să ne mulţumim cu puţin. Nu ştim
să ne purtăm cu femeile şi să obţinem sexul şi iubirea de care avem nevoie. Am
ajuns să considerăm chestiune de noroc lucruri foarte simple, pe care ar trebui
să le facem ca mersul pe jos şi respiratul. Nu mai avem visuri, suntem necăjiţi
şi ne e frică să spunem „Vreau tot ce e mai bun pentru mine!”.

8
În general, la şcoală, elevii cu opinii, cu atitudine şi personalitate sunt
consideraţi copiii problemă...

Cea mai mare crimă care se petrece în şcoli este distrugerea creativităţii.
Ţi se pune uniformă pe creier.

Însă la şcoală nu te învaţă nimeni decât să-ţi faci un CV şi să lucrezi


pentru altul. NU ţi se oferă ocazia să îţi dezvolţi talentele, ceea ce faci bine în
mod natural şi să te specializezi pe acel lucru, făcând toată viaţa bani din
ceea ce îţi place. Ai simţit ce uşor e să lucrezi la ceva ce îţi face plăcere?

Şi cum se face că atâţia oameni ajung să facă în scârbă nişte lucruri


muncind pentru alţii, cu unica motivare că la sfârşitul unei luni de muncă vor
primi nişte bani ce se vor duce pe produsele făcute de alţi oameni care, la
rândul lor, muncesc pentru alţii, cu aceeaşi scârbă...? Ţi se pare că exagerez?
Citeşte mai departe şi dă-mi voie să îţi explic.

O definiţie simplă de tot ne spune: Creativitatea reprezintă soluţia la


probleme... Dacă nu ai asta, ce rămâi? UN SCLAV

Din cauza asta nu ai bani, şi iubire, şi tot ceea ce vrei... Pentru că ţi-e
distrusă creativitatea şi eşti educat mai degrabă să mergi pe un drum bătătorit
şi să pui umărul la visurile altuia (patron, şef etc.), cineva care cumva a avut
destulă creativitate să ajungă în situaţia aceea, decât să îţi urmezi propriile
vise.
De ce foarte mulţi oameni au vieţi jalnice? De ce vedem atâţia pensionari
necăjiţi şi umiliţi după ce o viaţă întreagă au încercat, după puterile lor, să
facă lucruri pe care poate şi noi încercăm să le facem azi?

De ce atâţia oameni nu sunt multumiţi de calitatea vieţii lor, de relaţiile


lor, de iubirea şi sexul de care au (sau n-au) parte?

Să începem printr-un exerciţiu vizual simplu.

Poţi găsi asemănări între imaginile următoare?

9
Fig 1. Oi care merg la păscut

Fig.2 Muncitori mergând la lucru, anul 1921

10
Fig.3 Muncitori lucrând la birourile lor. "The Crowd" (King Vidor, 1928)

Fig. 4 Alţi muncitori la birourile lor în timpuri mai noi. "The Apartment" (Billy
Wilder, 1960)

11
Fig. 5 Muncitori şi muncitoare contemporani cu noi. "The Rapture"
(Michael Tolkin, 1991)

"Office Space
(Mike Judge,1999)"

FightClub"
(David Fincher, 1999)

Fig. 6 şi 7. Muncitori acum 8


ani.

12
Fig. 8 Oameni la birou. 2007

Cum s-a ajuns la programarea socială şi la distrugerea sistematică a ceea


ce este mai frumos, creativ, valoros în oameni? La mutilarea fiinţei umane şi
reducerea la o simplă oaie?

Sir Kin Robinson (la sfârşitul acestei povesti ai un link către discursul
ţinut la conferinţa anuală de la Ted Talks, Monterey, Canada; nu îl rataţi şi, de
asemenea, urmăriţi concepţiile despre educaţie şi dezvoltare personală ale
celorlalte minţi strălucite pe care le găsiţi acolo) ne spune aşa:

A fost odată ca niciodată, a fost începutul secolului XIX...

Începutul acestui secol, anii 1900, a adus cu el începutul erei industriale.


Înainte de începutul erei industriale, nu prea existau sisteme educaţionale bine
puse la punct. Dar acum era nevoie de oameni calificaţi care să muncească, aşa
că s-au făcut sisteme pentru educarea maselor, spre binele maselor, evident.
Ce anume era în capul listei în aceste sisteme educaţionale? Ceea ce aveai
nevoie ca să îţi poţi face treaba. Să completezi hârtiile şi să acţionezi
maşinăriile. Aşadar, în capul listei – limba maternă şi ştiinţele exacte. Apoi, pe
la mijloc, lucrurile de cultură generală, ştiinţele umaniste etc., pentru ca să
poţi schimba 2 vorbe la lucru cu colegii. Şi, la urmă, lucruri ca arta, teatrul,
muzica, dansul. Că doar ce să faci cu ele, doar nu o să te plătească şeful ca să
cânţi la muzicuţă!

A fost odată ca niciodată, a fost începutul secolului XIX...

Începutul acestui secol, anii 1900, a adus cu el începutul erei industriale.


Înainte de începutul erei industriale, nu prea existau sisteme educaţionale bine
puse la punct. Dar acum era nevoie de oameni calificaţi care să muncească, aşa
că s-au făcut sisteme pentru educarea maselor, spre binele maselor, evident.

Ce anume era în capul listei în aceste sisteme educaţionale? Ceea ce aveai


nevoie ca să îţi poţi face treaba. Să completezi hârtiile şi să acţionezi

13
maşinăriile. Aşadar, în capul listei – limba maternă şi ştiinţele exacte. Apoi, pe
la mijloc, lucrurile de cultură generală, ştiinţele umaniste etc., pentru ca să
poţi schimba 2 vorbe la lucru cu colegii. Şi, la urmă, lucruri ca arta, teatrul,
muzica, dansul. Că doar ce să faci cu ele, doar nu o să te plătească şeful ca să
cânţi la muzicuţă!
Aşadar, ne-au fost luate toate lucrurile care ne fac fiinţe unice,
minunate şi irepetabile, astfel încât din potenţialul uriaş pe care fiecare om
îl are la naştere se alege praful. Pentru că e nevoie de mulţi sclavi.

Acum, să lămurim un lucru...

Nu sunt un anarhic care vrea să ajungem cu toţii în epoca de piatră: îmi


place ideea de societate, îmi place că avem spitale, poliţie şi armată,
telefoane mobile şi biblioteci cu cărţi minunate. Îmi place internetul şi îmi plac
băieţii programatori care fac programe şi jocuri faine, realităţi alternative
unde ne putem refugia de realitatea cotidiană.

Ce nu îmi place e preţul uriaş care trebuie plătit pentru toate astea!

Nu trebuie să nenoroceşti toate fiinţele încă din copilărie pentru a avea o


societate frumoasă. Poţi să ai o societate minunată fără să mutilezi fiinţa
umană şi să o transformi într-o clonă…

Lucrurile se schimbă oricum, aşa cum arată cercetările, iar viitorul


aparţine indivizilor specializaţi pe ceva ce sunt şi pasionaţi.

Ţi se spune când eşti tânăr: „Nu îţi urma hobby-ul şi pasiunile, pentru că
ele nu îţi pun pâine pe masă”… Asta e cea mai mare prostie pe care o poţi auzi!
DOAR cei care îşi urmează pasiunile au cu adevărat succes, pentru că pasiunea
este combustibilul care te duce acolo unde un mediocru nu va ajunge
niciodată. Poţi să te chinuieşti ca un câine, 20 de ani de carieră, să ai casă şi
maşină şi nevastă şi apoi să ajungi la casa de nebuni, pentru că nu e ceea ce
vrei, şi lucrurile pe care le obţii nu îţi dau nicio satisfacţie… Sunt pline
cabinetele psihologice de oameni la vârsta mijlocie care sunt în criza acestei
perioade, „Middle age crisis”. Pentru că au facut ce li s-a spus, în loc să facă
ce simt ei, şi acum, că au obţinut ce au vrut alţii ca ei să obţină, văd că sunt
goi pe dinăuntru, lipsiţi de fericirea ce le-a fost promisă şi nu mai au cale de
ieşire. În schimb, cei pasionaţi vor găsi tot timpul resurse să meargă mai
departe şi să ajungă acolo unde restul nu îndrăznesc… sau nu mai sunt capabili.

Şi cel care face ce îi spune societatea prin părinţi, şcoală, mass-media, şi


cel care îşi urmează visele şi pasiunile vor întâlni obstacole şi greutăţi înainte
să realizeze ceva cu adevărat frumos în viaţă şi să obţină ceea ce se numeşte
SUCCES. Însă cel cu pasiune va avea tot timpul energia şi combustibilul să lupte
mai mult şi mai bine decât celălalt, care merge pe un drum închis. Odată ajuns

14
la capătul drumului închis, ori renunţi la tot şi crăpi, ori te întorci şi îţi cauţi
pasiunea…

Arată-mi un om de succes şi am să îţi arăt un om care face ceea ce face


din pasiune…Această epocă, în care oamenii intră într-un sistem din inerţie, că
„aşa e normal”, se încheie.

Urmează epoca oamenilor care îşi descoperă talentul într-un anumit


domeniu, apoi îşi dezvoltă abilităţile şi fac bani din asta, fac bani din ceea ce
ar face şi fară bani, pentru că e ceea ce îi pasionează. Aşadar, nu zic să nu mai
mergi la şcoală, dar când mergi, să mergi ca să iei de acolo ce ai nevoie ca să
îţi dezvolţi abilităţile în domeniul în care ai talent natural, nu să mergi din
inerţie, ca oaia la păscut. Dacă eşti întrebat: „De ce mergi la şcoală, liceu,
facultate?” şi nu poţi da un răspuns concret, deja îţi creşte lâna pe spate.

Vrei să fii doctor pentru că îţi place ţie? Te duci la liceu sanitar sau clasă
specială de biologie şi apoi la Facultatea de Medicină.

Îţi place să desfaci chestiile electronice ca să vezi ce e în ele? Te duci la


un liceu cu profil tehnic, mate-fizică, informatică şi apoi la Politehnică.

Îţi place să citeşti, să scrii, să relaţionezi cu oamenii? Te duci la un liceu


cu profil uman şi apoi la o facultate cu profil umanist: limbi, relaţii publice,
psihologie etc.

Ai energie şi îţi place la nebunie activitatea fizică? Liceu sportiv şi facultă


de sport.
Îţi place arta şi ai talent la muzică, desen, teatru etc.? Liceu de profil şi
apoi Conservator, Facultatea de Arte sau Facultatea de Cinematografie şi
Teatru.

Evident, exemplele de mai sus sunt rudimentare, însă suficiente ca să


exprime ideea. La şcoală mergi că vrei tu să mergi, pentru că eşti atât de
pasionat de un anumit domeniu încât, atunci când ajungi la şcoală, îl iei pe
dascăl de guler şi zici: „SPUNE-MI TOT CE ŞTII!”. Aşa se merge la şcoală.
Oamenii ăia numiţi profesori şi profesoare de asta sunt acolo, pentru un salariu
jalnic, ca să mergi tu şi să îi intrebi şi să te înveţe. Mulţi dintre ei s-ar implica
mai mult, dacă ar avea cu cine.

Dar dacă sunt destui profesori care nu au vocaţie de educator, sunt şi mai
mulţi elevi şi studenţi care nu îşi merită titlul de discipoli.

Concluzie: E în regulă să mergi la lucru, atâta timp cât la lucru te


dezvolţi personal, nu pierzi niciodată din vedere faptul că scopul tău e să
ajungi liber şi independent, în toate aspectele vieţii: financiar, psihic,
spiritual. Şi eşti îndreptăţit să faci asta atâta timp cât ai în minte un vis pe
care eşti hotărât să îl urmezi, pentru că e ceea ce te face să simţi că trăieşti

15
cu adevărat. E bine să mergi la lucru dacă ai ocazia să lucrezi într-un domeniu
în care se află şi talentele tale naturale. E chiar indicat, pentru că îţi dezvolţi
abilităţile în acel domeniu. E în regulă chiar să mergi la o slujbă care e
rutinieră, atâta timp cât banii pe care îi iei sunt pentru un scop nobil: să îţi
plăteşti şcoala unde înveţi ceea ce îţi place, să ajuţi pe cineva drag sau ca să
mergi la mare şi să spargi toţi banii pe care i-ai strâns. Atâta timp cât nu pierzi
din vedere că totul e temporar şi nu te minţi singur că vei găsi ceva mai bun şi
HOP! te trezeşti că ai 200 de ani şi iesi la pensie tot de acolo!

Nu e în regulă să mergi la lucru pentru că aşa ţi-au spus părinţii că face


un cetăţean (oaie) respectabil. Nu e în regulă să mergi la lucru dacă la lucru
nu îi pasă nimănui de dezvoltarea ta personală. Nu e în regulă să faci ce îţi
spun alţii şi să îţi neglijezi propriile tale nevoi. Nu e în regulă să îţi neglijezi
pasiunile şi visurile, pentru că cineva care nu a reuşit (pentru că a renunţat
ca un laş!) îţi spune că nici tu nu poţi, la rândul tău. Este teama din el care
vorbeşte, pentru că prin reuşita ta îl vei face să arate penibil.

Sir Ken Robbinson despre cum scolile ucid creativitatea ( In partea de jos a
acestui video ai LANGUAGES de unde poti alege limba romana)

http://www.ted.com/talks/lang/eng/ken_robinson_says_schools_kill_creativit
y.html

Opusul acestei persoane handicapate, care sta ore intregi cu fundul pe scaun si
inghite tone de informatie de care nu are nevoie doar ca sa ii fie evaluate
memoria prin teste care ii cer sa reproduca ca un papagal aceeasi informatie ar
fi o persoana ”persoană creativă”

Trăsăturile cele mai importante ale acestei persoane ar fi:

1. Receptivitate şi interes faţă de tot ce apare nou, chiar dacă e în domenii


diferite de interes.

2. Independenţa şi nonconformism în gândire şi acţiune.

3. Înclinaţia pentru rezolvarea problemelor complexe.

4. Capacitatea de a-şi asuma riscul în susţinerea şi promovarea ideilor


originale, proprii şi ale altora.

5. Perseverenţă şi rezistenţa la eforturi prelungite şi insuccese.

6. Sensibilitate şi profunzime în trăiri.

16
7. Capacitatea de a recepta şi cultiva umorul.

8. Încredere în forţele proprii.

9. Prestigiu în colectiv (bazat pe calităţi de personalitate, şi nu neapărat pe


rezultate).

După cum vedem, NICIUNA din aceste calităţi nu este promovată în sistemul
educaţional românesc, care dealtfel este vechi ca stră-străbunicul.

Acum că am văzut care e problema, să vedem care e soluţia.

Cred că există 2 domenii mari pe care şcoala le ignoră sau eşti minţit în faţă cu
privire la ce înseamnă succesul în aceste 2 domenii.

Ai auzit de piramida nevoilor a lui Maslow?

Asta e:

17
Nu am să intru prea mult în teoriile psihologice ale motivaţiei umane, însă am
să îţi spun pe scurt aşa:

Nu poţi trece la o treaptă superioară până când nu ai satisfăcute TOATE nevoile


de pe treptele inferioare.

Începem cu treapta de la baza piramidei şi urcăm:

1. Nevoi fiziologice în care avem nevoia de mâncare, apă, adăpost,


îmbrăcăminte, sex
2. Nevoi de securitate în care avem nevoie de sentimentul de siguranţă pe
care îl oferă grupul, liniştea zilei de mâine, etc
3. Nevoia de iubire şi aparţinere care cuprinde nevoia de iubire, de
prietenie, de apartenenţă la un grup sau mai multe
4. Nevoia de stimă de sine care exprimă nevoia omului de a fi un individ
unic, cu realizări de care să fie mândru
5. Nevoia de realizare, de a da un înţeles şi un sens vieţii sale, de a-şi
valorifica întreg potenţialul
6. Nevoia de autoactualizare, de a evolua pe plan spiritual

Evident există mai multe versiuni ale acestei piramide care poate fi cu 5, 6, 7
sau 8 trepte.

Ideea de bază rămâne aceeaşi.

Acum, hai să vedem ce face sistemul educaţional, şcoala şi facultatea ca să te


ajute să îţi satisfaci aceste nevoi.

Îţi dă alocaţie lunară şi îţi dă tone de informaţie cu care nu ai ce să faci.

Ţi se spune din clasa 1 până la terminarea facultăţii “ Învaţă şi vei avea o


slujbă bună şi astfel vei putea duce o viaţă fericită”

O MARE ABUREALĂ!

Şcoala nu te învaţă NIMIC util.

Te învaţă să scrii şi să citeşti.

Dar pentru asta nu trebuie să mergi de la 7 la 25 de ani la şcoală!

18
Bani nu fac cei cu note de 10 ci cei care au ABILITĂŢI DEZVOLTATE.

Bani nu fac cei care sunt cuminţi şi disciplinaţi ci NEBUNII VISĂTORI care nu
termină facultăţi şi îşi deschid afaceri.

8 oameni din 10 cei mai bogaţi ai lumii NU AU TERMINAT FACULTATEA.

Bill Gates, Steve Jobs. Citeşte pe google poveştile lor de viaţă.

Acum, nu îţi spun să nu faci şcoală.

Ce îţi spun e să nu mai fi o OAIE care urmează turma şi merge spre propria
distrugere.

Faptul că mergi la şcoală şi urmezi regulile părinţilor nu te va face o persoană


de succes, DIMPOTRIVĂ.

REGULA DE AUR: Dacă faci ce îţi spun cei din jur, vei avea ce au cei din jur, sau
mai puţin de atât.

Uită-te în jurul tău. Părinţi, profesori, prieteni.

Eşti mulţumit de ce vezi? Vrei să ai aceleaşi lucruri?

Dacă DA eu îţi urez succes.

Dacă nu, e timpul să te înconjori cu oameni care au trecut prin aceleaşi lucruri
prin care treci şi tu, care te înţeleg şi care au depăşit obstacolele până când au
ajuns la succes.

Numele meu este Novacovici Pera.

Am trecut prin tot sistemul educaţional, am făcut 2 facultăţi şi la 28 de ani mi-


am luat un an liber. Primul an fără şcoală în 20 de ani de viaţă. De la 7 la 28 de
ani am tot mers la şcoală.

Maică-mea e învăţătoare.

Am crescut din salarul ei pentru că taică-miu a fost absent din viaţa noastră.

Ştiu ce înseamnă să fii sărac, ştiu ce înseamnă să fii umilit şi depresiv, ştiu ce
înseamnă să ai ciorapii uzi când plouă afară, ştiu ce înseamnă să iubeşti şi să fii
ignorat, ştiu ce înseamnă să fii singur, ştiu ce înseamnă să fii virgin în liceu,
ştiu ce înseamnă să lucrezi ca un sclav.

Dar mai ştiu ceva.

19
Ştiu ce înseamnă să ai curaj să te revolţi, să îţi spui opinia şi să începi să asculţi
vocea din interiorul tău care URLĂ şi nu vocea celor din jurul tău care îţi
şoptesc descurajări. Ştiu ce înseamnă să îţi descoperi vocaţia, pasiunea şi visul
în viaţă, ştiu cum e să studiezi arta seducţiei ani de zile şi să ajungi să ai parte
de satisfacţie în relaţiile cu sexul opus, în relaţiile de prietenie şi în relaţiile de
iubire.

Ştiu ce înseamnă să îţi începi afacerea ta pe internet, cum să ajungi să trăieşti


făcând doar ce îţi place în fiecare zi, să mergi în excursii şi să dai cu vâsla în
râuri învolburate de munte, să te caţeri pe munţi, să faci drumeţii în locuri
uitate de lume.

Ştiu ce înseamnă să te înconjori cu prieteni asemeni ţie, cu pasiune şi visuri de


îndeplinit, prieteni care te susţin, te încurajează şi LUPTĂ împreună cu tine
pentru visul comun de a face lumea din jur mai bună.

Te pot învăţa nici mai mult nici mai puţin decât am trăit şi am obţinut eu în
viaţă.

Nu sunt aici decât să îţi ofer puterea exemplului meu şi să îţi arăt că se poate.
Şi dacă vrei, să te ghidez în drumul tău spre succes.

Aş putea să îţi povesesc foarte mult despre mine. Am să mă opresc aici.

Dacă vei citi până la capăt, vei găsi mai multe despre mine şi despre tot ce am
creat până acum.

Deocamdată, în acest material electronic am să mă ocup de acele lucruri care


să te ajute să porneşti în viaţă cu un pas înaintea celorlalţi.

Sunt optimist pentru că cred că mai ai o şansă. Încă mai poţi scăpa.

Am să îţi spun povestea mea şi apoi am să îţi dau o hartă.

Harta asta este ieşirea ta din labirint către libertatea finaciară, satisfacţia
totală în iubire şi sex şi relaţii. Libertatea de exprimare şi dezvoltarea
întregului tău potenţial.

Pot să îţi arăt harta şi pot să te ajut să ieşi.

Vocaţia mea în viaţă este psihologia. Am terminat facultatea şi toată viaţa


mea vreau să practic psihologia. Îmi permit să vorbesc aşa cum ţi-am scris
mai sus pentru că sunt LIBER.

20
Banii

“Cum să începi să faci bani încă din adolescenţă” este materialul lui Luca, iar
dacă citeşti acest material probabil ai şi acel pdf.

Nu am să vobesc aici şi acum despre cum să faci bani pentru că o face foarte
bine Luca. Acel material este lectură obligatorie.

Citeşte-l pe Luca la www.milionarulmioritic.com

Sclav modern

Referitor la acest aspect am scris 2 articole, 2 dintre cele mai bune articole pe
care le-am scris vreodată.

Unul din ele se referă la felul în care poţi ajunge sclav al societăţii din cauza
banilor şi al doilea despre cum poţi să ajungi sclav al societăţii din cauza
relaţiilor de cuplu pe care le ai.

http://www.personalitatealfa.com/blog/un-pas-simplu-pentru-a-deveni-un-
sclav-modernpas-pe-care-majoritate-oamenilor-il-fac/

http://www.personalitatealfa.com/blog/un-alt-pas-simplu-pentru-a-deveni-
un-sclav-modern-al-familiei-si-al-relatiei-tale-de-cuplu/

21
Eşecul

Pe măsură ce timpul trece şi am ocazia să vorbesc cu tot mai mulţi oameni,


încerc să găsesc soluţii cât mai eficiente, profunde care îi pot împuternici pe
oameni să îşi rezolve problemele lucrând la rădăcina acestor probleme şi
eliminându-le odată pentru totdeauna.

Interesant este faptul că aproape toţi oamenii, inclusiv eu, avem tendinţa să
căutăm soluţia cea mai rapidă pentru problemele noastre, dorim să obţinem ce
dorim ACUM şi nu ne place să aşteptăm.

Răbdarea e un lux pentru privilegiaţi în ziua de azi.

Problema e că atunci când cauţi calea cea mai rapidă, de obicei mergi pe
calea cea mai bătută. Calea pe care merg toţi nu e calea ta iar căile bătute nu
duc nicăieri.

Soluţiile rapide lucrează superficial şi nu îţi oferă o soluţie definitivă.

Dacă te doare o măsea pentru că e stricată, degeaba ameliorezi durerea


temporar cu o pastilă. Cauza rămâne acolo şi te va hăitui şi în continuare până
când nu rezolvi adevărata cauză.

Comparaţia aceasta poate nu e cea mai plăcută, însă de multe ori, problemele
pe care oamenii le au sunt grave iar soluţiile pe care ei le aleg sunt superficiale
şi de aceea majoritatea oamenilor suferă aproape permanent plângându-se de
viaţa lor, de soarta lor nefericită sau de lipsa de iubire din partea lui
Dumnezeu.

Realitatea e însă mult mai simplă.

Oamenii sunt făcuţi să aleagă calea cea mai rapidă. Procesul psihologic se
numeşte ”recompensă imediată” şi se datorează evoluţiei speciei umane. Când
strămoşii noştri trăiau în peşteri, să ai rezultate imediate făcea diferenţa între
viaţă şi moarte. Dacă vânătoarea avea succes, familia era prosperă. Dacă dura
mai mult de câteva zile în care nu aveau rezultate, întreaga comunitate era în
pericol. Nu era timp de planuri elaborate întinse pe ani de zile. Tribul trebuia
să se hrănească, să aibă lemne pentru foc, să aibă cu ce să se acopere când e
frig.

Recompensa trebuia să fie IMEDIATĂ.

Azi, deşi suntem la mii şi zeci de mii de ani de acele vremuri, acelaşi
mecanism psihologic care odată era aliatul nostru, s-a transformat în inamicul
nostru.

22
Pentru că astăzi, orice om are puterea şi acces la cunoştiinţele necesare
pentru a deveni o persoană fericită, împlinită, prosperă.

Şi totuşi atât de puţini reuşesc.

Pentru că deşi au atâtea posibilităţi în jur, oamenii încă se lasă ghidaţi de acel
instict ancestral.

Recompensa imediată.

Am un prieten care şi-a făcut credit la bancă să îşi cumpere haine şi telefon
mobil super nou (care în 4 luni e vechi). Creditul e pe 10 ani.

Nu contează ce se întâmplă peste un an de acum, contează să fac ORICE ca să


mă simt bine ACUM.

Capacitatea de a gândi raţional, specifică doar omului îţi spune să mai ai


răbdare un pic, să strângi nişte bani şi să îţi cumperi hainele şi telefonul ăla
dacă încă ţi le mai doreşti foarte mult.

Însă mamiferul din noi, care acţionează emoţional, spune ”VREAU ACUM”.

Rezultatul? Pentru că este băgat în credite, omul de care am scris mai sus, nu
numai că îşi scade mult şansele să fie prosper cu adevărat şi de a avea toate
hainele şi telefoanele pe care le vrea, dar pentru a plăti acel credit trebuie să
îşi piardă practic libertatea, pentru că acum nu mai poate pleca de la lucru
când vrea el. În fiecare lună trebuie plătit creditul.

Un preţ mare, pentru un beneficiu aproape inexistent.

Cunosc o familie care şi-a luat o maşină pe credit de 30 de ani. Maşina în


câţiva ani îşi pierde valoarea. Preţul adevărat care a fost plătit? Cele 2 fete
care acum sunt clasa a -12- a nu pot merge la facultate în alt oraş ”pentru că
nu sunt bani”, aşa cum a spus tatăl lor.

Stau şi mă întreb cât de mult poţi să cobori la stadiul de animal până la


punctul în care îţi laşi copiii fără educaţie pentru un moft de moment.

Recent am văzut o ştire cum că România este ţara cu cele mai multe persoane
operate din Europa.

Motivul? Oamenii nu tratează cauzele şi merg la doctor când e prea târziu.

Să previi o boală din timp prin alimentaţie sănătoasă, sport şi un stil de viaţă
sănătos nu face parte din mentalitatea de „recompensă imediată”, nu?

23
Mai bine să ajungem să fim tăiaţi ca la măcelărie decât să ne folosim un pic
mintea raţională.

Exemplele sunt multe, unele din ele chiar revoltătoare.

Dar nu suntem aici să judecăm, ci să ne educăm.

Zilele acestea am făcut o listă cu acele greşeli şi obstacole pe care aproape


orice om le va întâlni în viaţă atunci când merge pe drumul evoluţiei sale.

Sunt lucruri care pot face diferenţa între cei care reuşesc şi cei care nu.

Aproape sigur toţi dintre noi am făcut sau vom face aceste greşeli.

Felul în care le privim şi le tratăm vor atârna balanţa în favoarea noastră ca


oameni care îşi iau destinul în mână şi reuşesc, sau oameni care rămân în masa
mediocrităţii plângându-se veşnic de ”nenorocul” lor.

Greşeala numărul 1: Să îţi fie teamă de greşeală şi eşec

Este de departe greşeala cea mai mare pe care oamenii o fac. Omul este o
fiinţă care învaţă. Fiinţa umană învaţă încă din perioada prenatală, în cele 9
luni petrecute în uterul mamei şi până în clipa morţii.

Procesul de învăţare are eşecul şi greşeala ca lucruri ABSOLUT FIREŞTI.

Învăţatul oricărui lucru, dezvoltatul oricărei abilităţi nu ar fi posibil fără


greşelile din care să avem feedback pentru ca următoarele încercări să poată fi
mai bune.

Metafora copilului care învaţă este una dintre cele mai sugestive şi frumoase
exemple posibile despre cum este procesul de învăţare şi cât de bine ştie un
copil de 2 ani cum se învaţă un lucru şi e uimitor cum pe măsură ce copilul
devine adult uită că procesul de învăţare este acelaşi pentru orice vrei să
înveţi.

Când un copil învaţă să meargă, de obicei înaintea vârstei de un an, nu poate


sta pe picioare din prima încercare. Nici din primele 100 de încercări.

Copilul se confruntă constant cu eşecul într-un ritm pe care nici un adult nu îl


întâlneşte în viaţa reală.

Eşec după eşec: copilul cade din nou şi din nou, doar pentru a se ridica.

Pe măsură ce continuă să facă acest lucru, îşi dezvoltă mai mult forţa în
picioare, are mai mult echilibru şi libertate în mişcare.

24
Într-un final, reuşeşte să stea pe picoare şi să facă paşi; la un moment dat,
activitatea devine chiar distractivă.

Mă întreb dacă doar din povestea asta poţi găsi un indiciu pe care l-ai putea
lua şi folosi începând chiar de acum ?

Oamenii, de obicei, văd partea care se află la suprafaţă.

Văd campionul câştigând cursa, nu văd miile de ore de antrenament pe care s-


a pus baza rezultatului.

Văd omul de afaceri îmbogăţit, nu văd numeroasele eşecuri din care s-au
învăţat lecţii şi care au dus la succes.

Văd copacul, fără să vadă rădăcinile prin care copacul creşte, se susţine, se
hrăneşte.

Şi apoi, orbi parcă la această simplă şi frumoasă lecţie de viaţă, vezi oameni
care nu sunt dispuşi să respecte procesul de învăţare care se plâng toată ziua
de greutăţile din viaţa lor.

GREŞEŞTE FĂRĂ TEAMĂ DAR NU REPETA GREŞELILE. ÎNVAŢĂ DIN ELE ŞI FĂ


TOT TIMPUL ALTELE.

E cel mai frumos cadou pe care ţi-l poţi face singur.

Orice faci, indiferent că vrei să îţi dezvolţi personalitatea, că vrei să fii


vedetă, vrei bani mulţi, sex, putere, să cânţi frumos la pian, să ai relaţii
extraordinare de prietenie şi iubire, la început vei fi foarte slab; în orice
domeniu care crezi că te va duce la fericire sau la lucrurile care le vrei în
viaţă, la început vei fi foarte slab. Ca să ajungi unde vrei, paşii sunt următorii:

1. Curaj să acţionezi.

2. Eşec. Cu siguranţă nu vei reuşi din prima.

3. Lecţie învăţată. Vei învăţa o lecţie din încercarea ta.

4. Perseverenţă. Adică decizia de a continua, în ciuda eşecurilor temporare, a


obstacolelor şi a dezamăgirilor temporare.

5. Curaj şi mai mult pentru a acţiona din nou

6. Succes.

Acest ciclu se repetă din nou şi din nou, până când un copil învaţă să
meargă, până un om ajunge să aibă mulţi bani muncind, făcând afacerea lui

25
sau fiind un mare mafiot. Până când o persoană îşi găseşte partenerul sau
partenera de viaţă sau până când obţine puterea.

Gândeşte-te la eşec.

Învaţă să trăieşti cu eşecul.

Mai ales, învaţă că eşecul e ceva normal şi că eşecul şi succesul merg tot
timpul mână în mână, fiind de nedespărţit. Învaţă să priveşti cu detaşare
ambele, pentru că, aşa cum vei vedea, nu eşecul şi succesul contează, ci să te
simţi bine făcând ceea ce-ţi place şi să devii tot mai bun în ceea ce-ţi place.

Totul e un proces, e un drum. Nici eşecul şi nici succesul nu pun capăt


călătoriei. Tot timpul va fi alt drum, altă destinaţie, iar pe drumul tău vei
întâlni tot timpul obstacole şi oaze.

Greşeala numărul 2: Să uiţi care e greşeala numărul 1.

Într-un discurs către liceeni, Will Smith spune un lucru pe care toţi îl ştim însă
e nevoie ca cineva din când în când, să ni-l reamintească:

Cheia vieţii este alergatul şi cititul.

Atunci când alergi (sau faci în general aproape orice sport) ai un mic omuletz
în cap care îţi spune ”Am obosit, nu mai putem. Hai mai bine să ne oprim şi să
ne odihnim. Hai să renunţăm că nu mai are rost”.

Atunci când vei învăţa să învingi acel omuletz din capul tau care îţi spune
să renunţi, vei învăţa să nu renunţi atunci când lucrurile devin grele în viaţă
şi când obstacolele te descurajează chiar înainte de a obţine ce vrei.

Motivul pentru care cititul este FOARTE important este acela că înaintea
noastră au trăit MILIARDE ŞI MILIARDE de alţi oameni care şi ei la rândul lor s-au
confruntat cu aceleaşi probleme ca şi noi. Nu există problemă nouă pe care noi
o avem şi ei să nu o fi avut.

- cu familia

- cu banii

- cu iubirea

- cu visele în viaţă

- cu vecinul

- etc

26
Aşadar nu există problemă pe care noi să o avem şi pe care cineva să nu o fi
rezolvat deja şi să fi scris despre ea într-o carte.

Singura întrebare la care e bine să îţi răspunzi e întrebarea pe care un


bătrân mi-a adresat-o cu vreo 10 ani în urmă.

” Pera, tu citeşti cărţi bune?”

Mirat de întrebare, am spus ”Evident că citesc doar cărţi bune”

Bătrânul mi-a zis aşa cum numai un bătrân înţelept poate să o facă:”Ai
grijă, că citind cărţile bune, rişti să le ratezi pe cele FOARTE bune”

27
Părinţi, prieteni, anturaj

Privind în urmă, îmi dau seama cât de multă influenţă a avut lumea exterioară
asupra mea. Până la un anumit punct e normal şi firesc. Eşti copil, trebuie să fii
iniţiat în obiceiurile şi cultura în care te-ai născut, în care vei creşte, te vei
dezvolta şi îţi vei ocupa locul.

Trebuie să primeşti o educaţie de bază pentru ca să poţi apoi singur să te


educi, dezvolţi, etc.

Scopul părinţilor, al educaţiei, al societăţii şi al mediului în care o persoană


tânără creşte şi se dezvoltă, trebuie să fie unul singur:

Pregătirea fiinţei respective pentru o existenţă liberă şi independentă.

Realitatea însă ne arată cu totul altceva.

Părinţii îşi supraprotejează sau neglijează copiii, şi sub pretextul iubirii


părinteşti le răpesc toate abilităţile de a se descurca singuri în viaţă.

Mediul te acceptă cât timp nu eşti prea ambiţios şi de succes. Apoi egoismul şi
invidia celor din jur îşi fac simţită prezenţa.

Societatea bagă în instituţii nebunii şi handicapaţii. De partea cealaltă,


supradotaţii sunt ignoraţi. Mediocritatea este dusă la rang de virtute. Mai mult,
prin tv şi mass media ţi se spune ce să mănânci, cum să te îmbraci, ce
înseamnă succes. Adică eşti tratat ca o oaie proastă care nu poate să îşi ia
propriile decizii şi care nu simte ce trebuie să facă, ci are nevoie să fie dresată
şi condusă.

Prietenii. E un paradox cu prietenii. Cine se aseamănă se adună şi un idiot


preferă compania altui idiot în dauna tuturor geniilor la un loc.

Dacă vrei să evoluezi, singurii prieteni pe care este bine să îi ai sunt cei care
evoluează odată cu tine. Pentru că dacă ei rămân pe loc, devin o povară şi nu
te poţi ajuta nici pe tine şi nici pe ei. Ideal este să îţi faci prieteni mai educaţi,
mai de succes, mai buni decât tine. Pentru că vei învăţa de la ei. Întrebarea
este însă, EI vor să fie prieteni cu tine? Aici intervine caracterul şi

28
personalitatea ta. Ce fel de om eşti va determina ce fel de oameni vor dori să
fie alături de tine.

Să luăm un pic categoriile de mai sus şi să vedem de ce nu e bine să asculţi de


cei din jur, şi de ce cei din jur NU SUNT CAPABILI să îţi spună ce şi cum să faci,
să trăieşti şi ce să îţi doreşti.

Părinţii

O greşeală mare pe care părinţii o fac este supraprotejarea. Intenţiile lor sunt
bune, însă şi drumul spre iad e pavat cu intenţii bune. Ei îşi iubesc copiii şi vor
să le uşureze cât mai mult misiunea. Însă ce se întâmplă dacă creşti un câine
sau o pisică în casă, îl hrăneşti numai cu mâncare de la magazin, îl dezmierzi şi
apoi într-o zi îl pierzi şi animalul rămâne singur.

Cu toate simţurile atrofiate, nu ştie să îşi procure singur hrana, nu se poate


apăra de alte animale pentru că nu s-a bătut în viaţa lui, simte că lumea e prea
mare şi are un singur destin.

CEL DE VICTIMĂ.

La fel e şi cu oamenii astăzi. Priveşte o clipă în jur. Uită-te la televizor, uită-te


la vecinii tăi. E PLIN DE VICTIME. Guvernul e de vină. Soarta e de vină. Nu am
noroc în viaţă. Am fost păcălit. România e o ţară a lumii a treia. Nimeni nu mă
ajută. Etc, etc ,etc .

E plin de oameni care se văd ca suflete nevinovate prinse într-o lume mare şi
rea.

Toate astea pleacă de la părinţi. Pentru că în loc să îşi educe copiii să lupte în
viaţă, să ştie că orice problemă apare, există soluţii chiar dacă de multe ori nu
sunt soluţii instant sau uşoare, în loc să îi crească în spiritul „ce semeni, aduni”
şi ” viaţa e o luptă”, părinţii de multe ori, fără să vrea, le taie creanga de sub
picioare propriilor copii.

Bunicul meu a făcut parte din orchestra Operei. Dar s-a gândit să îl facă pe
taică-miu inginer. A eşuat. S-a lăsat după primul an de facultate pentru că pur
şi simplu NU ÎI PLĂCEA. Apoi, s-au gândit să mă facă pe mine inginer. Eu am
fost mai fraier şi am făcut 5 ani. M-am trezit greu şi am mers la psihologie. Mă
uit în urmă şi văd că membrii familiei au impresia că dacă ei nu au reuşit să
facă ceva, trebuie să te chinuie pe tine să le continui treburile neterminate.

De acum încolo, dacă cineva din familia ta se trezeşte complexat de propriile


nerealizări şi începe să îţi ţină teorii despre ce ar trebui TU să faci ÎN viaţă şi
CU VIAŢA ta, spune-i aşa:

„ FĂ TU!”

29
Acum ştiu sigur, că nu e nimeni altcineva în afară de tine care să înţeleagă cu
adevărat şi să simtă ce e bine pentru propria ta persoană. Orice vis ai, orice
vrei să realizezi, aruncă-te cu entuziasm. E viaţa ta, e trupul, mintea şi sufletul
tău. Indiferent ce alegi să faci, chiar dacă eşuezi, ai mulţumirea că ai încercat
şi a fost decizia ta, nu decizia altora pentru tine.

Dar din experienţă ştiu că dacă vrei ceva foarte mult, eşecurile sunt doar lecţii
din care înveţi şi te ambiţionează şi perseverând, e doar o problemă de timp
înainte să ai ce îţi doreşti.

Colegi de şcoală/lucru

La curtea regilor din antichitate, bufonii erau singurii care avea voie să îi spună
direct şi pe faţă regelui tot ce credeau. Dacă altcineva îndrăznea să aibe un
moment de sinceritate, risca să fie executat.

Astăzi, într-un grup de oameni, dacă eşti comic, mediocru şi în nota generală a
grupului, îţi poţi permite să spui prostii şi lumea se va distra.

Dacă însă ai succes mai mult decât cei din jur, îţi faci duşmani de moarte dacă
le atragi atenţia că sunt leneşi, mediocri şi aşa or să moară.

În domeniul tău de activitate, dacă eşti cel mai bun, răpeşti tuturor celorlalţi
dreptul de a fi ei cei mai buni. În lumea asta, doar cei mai buni sunt ţinuţi
minte. Toţi ar vrea să fie măcar o clipă numărul 1. Însă foarte puţini reuşesc.
Toată munca mea este destinată oamenilor care au curaj să îşi urmeze visele,
luptă pentru ele, suferă eşecuri cu zâmbetul pe buze şi se aruncă în luptă din
nou. Eu cred în potenţialul oamenilor şi încerc să îi încurajez şi să le ofer
tehnici sau unelte care mie mi-au folosit enorm. Şi eu mă educ şi învăţ
încontinuu.

De asta vreau să te pregătesc pentru ce urmează. Dacă vei fi cel mai bun în
orice domeniu vrei tu, colegii tăi te vor invidia. Indiferent că eşti la şcoală,
facultate, ai un loc de muncă sau ai o afacere, tot timpul va fi concurenţă.
Asta e firea umană. Lupta pentru supravieţuire şi pentru a fi cel mai bun.
Studiez psihologia de 5 ani deja şi cunosc multe aspecte ale naturii umane. Şi
luminoase şi întunecate. Şi îţi spun doar atât:

„Afişat într-un anume fel, succesul personal poate face să turbeze de


invidie până şi un măgar” Arthur Schopenhauer.

Prietenii

Există oameni, foarte puţini la număr, pe care îi ştii de multă vreme şi cu care
ai depăşit încercări şi ai creat o legatură indestructibilă. Oameni pe care poţi
să îi înjuri în faţă şi să râdeţi împreună. Oameni la care le spui „ Câţi bani ai la
tine? Dă-i încoace că îmi trebuie”. Oameni la care mergi la 3 dimineaţa şi îi

30
trezeşti din somn şi care îţi spun „ Hai intră mai repede că mor de somn”.
Oameni care ar face orice pentru tine şi tu ai face orice pentru ei la rândul tău.
Fraţi şi surori din părinţi diferiţi.

Aceşti oameni se cheamă PRIETENI ADEVĂRAŢI.

Caracteristica principală a unui prieten adevărat este că nu te judecă, te


acceptă, şi NU ARE IMPRESIA CĂ ŞTIE EL CE E MAI BINE PENTRU TINE. Are
încredere că orice faci tu în viaţă e important pentru tine, respectă asta şi te
încurajează şi mai mult, chiar te ajută în mod dezinteresat.

Aşa cum am spus, aceşti oameni sunt foarte rari.

Există în schimb încă o pătură socială care nemeritat poartă numele de „


prieteni”. Acea pătură socială se cheamă „ anturaj” şi nu are nimic de-a face
cu prietenia.

E adevărat, sunt valori comune pe care anturajul le împărtăşeşte. Asta aduce


oamenii împreună. Dar în anturaj se respectă aceleaşi legi ca în natură. Cei mai
puternici supravieţuiesc, cei slabi sunt înlăturaţi. S-ar putea să ai un prieten
sau doi în anturaj, dar nu e condiţie obligatorie. Ai mare grijă să nu îţi confunzi
anturajul cu prietenia. Sunt lucruri total diferite, şi vei simţi asta pe pielea ta
de fiecare dată când există un interes la mijloc. Atunci ai să simţi cât de puţin
le pasă celorlalţi din anturaj de ceilalţi membri ai grupului.

În anturaj vei fi supus judecăţii grupului. E foarte important să nu laşi valorile


tale principale să fie corupte de anturaj.

Dacă tu vrei să faci ceva diferit în viaţă nu fă greşeala să pleci urechea la


părerea anturajului. Vei sfârşi rău. Sunt mulţi care sub emoţia şi entuziasmul
momentului au jucat după cum le-a cântat anturajul şi au sfârşit rău.

Alcoolici, oameni care au pierdut tot la jocuri de noroc, tineri în puşcărie


pentru droguri şi alte infracţiuni, oameni care la 30 de ani nu au nicio realizare
şi umplu barurile de la 10 dimineaţa, oameni care au abandonat şcoala şi
lucrează ca muncitori necalificaţi, oameni care îşi fac credite ca să îşi ia haine
şi telefoane mobile doar ca să plătească 10 ani pentru obiecte care nu le mai
folosesc într-un an.

Pot umple o carte doar cu poveşti despre oameni care au rămas să-şi sugă
degetul dupa ce s-au ratat pentru că au fost seduşi de mirajul pe care îl oferă
anturajul.

Dacă ţie nu îţi pasă de tine, FII SIGUR că nimănui nu îi va păsa mai mult.
Societatea manipulează prin mijloacele mass-media.

31
Există oameni slabi psihic. Există oameni care mor de frică. Există oameni care
sunt pierduţi dacă nu le spune cineva ce să facă şi cum anume să o facă. Există
sclavi moderni. Există turme de oameni aşa cum există turme de oi.

Pentru toţi aceştia, există televizorul. Autoritatea supremă.

Aşa cum părinţii îşi distrug fără să vrea copiii că sunt năpădiţi de prea multe
bune intenţii, la fel televizorul distruge personalităţi în formare. Cei care fac
emisiunile de la televizor sunt şi ei doar nişte simpli oameni. NU AU DE UNDE să
ştie ce te face pe tine fericit, mulţumit, împlinit. Televizorul trăieşte având
audienţă, şi pentru audienţă se adresează maselor, adică mediocrităţii. Dacă tu
ţinteşti sus în viaţă, vrei să excelezi în orice domeniu, televizorul e ultimul loc
unde vei primi o mână de ajutor.

Internetul e salvarea. Nu ştiu pentru cât timp internetul va fi neutru şi vei


putea să îţi selectezi informaţia liber şi necenzurat, dar cât timp ai
oportunitatea asta, foloseşte-o la maxim.

Concluzia?

Nu e nimeni care să te înţeleagă la fel de bine pe cât te înţelegi tu. Aşadar, e


bine să asculţi păreri diverse, să primeşti feedback. Dar la sfârşit, tu eşti
singurul care trebuie să ia deciziile privitoare la viaţa ta. Învaţă-te de pe acum
să iei deciziile ce te privesc. Dacă faci ce vor alţii pentru tine, vei avea ce vor
alţii pentru tine. Iar „ALŢII” indiferent cine sunt aceştia, vor ce e mai bun
PENTRU EI şi nu pentru tine. E firesc. E în natura umană. Toţi vrem ce e mai
bun.

Tu dacă vrei ce e mai bun, trebuie să înveţi să iei. Nimeni nu îţi va face
cadouri.

Succes.

32
Atracţia sexuală şi iubirea

Am avut plăcerea să o urmăresc pe Helen Fisher, într-un film în care îşi


expunea rezultatele cercetărilor. Helen Fisher este un antropolog care de 30 de
ani studiază biologia şi chimia atracţiei sexuale şi a iubirii.

Foarte pe scurt, ea spune că în urma studiului a zeci de mii de persoane


îndrăgostite, despărţite, în relaţii etc a observat că atunci când ne îndrăgostim
creierul nostru provoacă adevărate avalanşe chimice pe care noi le numim
emoţii, care alimentează pasiunea, obsesia, bucuria, gelozia.

În teoria acestui antropolog, există un ciclu de îndrăgostire care durează 4 ani


ţi că deşi oamenii se chinuie să întreţină relaţii monogame de lungă durată,
cercetările arată că cele mai multe divorţuri se înregistrează în al- 4 –lea an de
căsnicie.

Pe lângă asta, Helen Fisher spune că avem creierul setat pe 3 direcţii când vine
vorba de iubire. Un anumit set de emoţii care duce la ataşament, alt set care
duce la romantism şi alt set care duce la sex. Fiecare din aceste 3 grupuri are
emoţiile specifice şi în iubire acţionează de cele mai multe ori amestecate.

Toate bune şi frumoase până aici.

Însă acum abia începe partea interesantă.

Concluziile acestor cercetări foarte interesante şi bine documentate se termină


cu ideea că totuşi, componentele chimice şi emoţionale ale iubirii care durează
mult timp, pe viaţă chiar, rămân încă un mister.

Emoţiile atracţiei sexuale sunt într-adevăr substanţe chimice care pleacă din
creier. În momentul în care o persoană simte o puternică atracţie sexuală, la
nivel fiziologic se petrec anumite schimbări majore.

Creşte nivelul anumitor substanţe chimice care sunt defapt emoţii, şi


rezultatele sunt:

-ritm crescut al bătăilor inimii,

-lipsa poftei de mâncare,

-creşte sensibilitatea la toate cele 5 simţuri(văz, auz, miros, gust şi simţul


tactil),

-stări dese de euforie (fericire).

33
Apoi, inevitabil, organismul îşi termină resursele şi, după o perioadă de câteva
săptămâni, până la MAXIM un an, revine la starea normală.

Şi atunci se poate face evaluarea, iar aceasta este proba de care trebuie să
treacă orice relaţie pentru a putea vorbi despre o relaţie pe termen lung între
un bărbat şi o femeie.

În acest termen, majoritatea oamenilor cad în capcană. Din cauza acestor


emoţii transformatoare, oamenii cred că şi-au descoperit jumătatea, iau decizii
bazate pe aceste emoţii trecătoare, se căsătoresc , fac copii iar emoţiile se
diluează şi dispar.

Încă din 1820, filozoful Arthur Schopenhauer şi-a dat seama ce este defapt
atracţia sexuală cu biologia, comportamentele şi problemele care rezultă de
aici:

“Dragostea(a se citi „atracţia sexuală”) este vicleşugul întrebuinţat de natură


pentru a-şi atinge scopul, care nu este, în realitate, decât crearea unei fiinţe
noi.

Îndată ce voinţa speciei este satisfăcută, ea dispare şi, plăcerea individului


risipindu-se, îl readuce la cruda realitate. De aceea, însuşi Eros este înfăţişat
legat la ochi.” Arthur Schopenhauer

Majoritatea căsniciilor sfârşesc prin divorţ în al 4 lea an, spun cercetările. Asta
pentru că, în opinia mea, după cele câteva luni , maxim 18, deşi emoţiile
dispar, cuplul se străduieşte să facă relaţia să meargă. Dacă apare şi un copil,
eforturile sunt de înţeles.

Dar pentru că oamenii îşi bazează întreg viitorul doar pe nişte trăiri care dispar
rapid în timp, din cauza ignoranţei de multe ori, relaţii sfârşesc prost iar
oamenii se întreabă ce nu e în regulă, cu ei, cu lumea, cu viaţa şi cu iubirea.

Acum lucrurile se schimbă, iar educaţia pe această temă trebuie să devină o


prioritate , pentru că aşa cum spune un prieten al meu, Bogdan, nimeni nu s-a
născut învăţat, însă ai tot mai puţine scuze să mori prost.

Aşadar, să ştii despre atracţia sexuală, este un bun început, necesar, însă deloc
suficient.

Următorul pas este să înveţi cum să creezi TU această super emoţie în


persoanele de sex opus şi să le faci să fie atrase de tine.

Câteva observaţii de bun simţ, ne spun că preferăm mai degrabă :

-o persoană care are încredere în forţele ei , decât una care e tot timpul în
depresie şi necăjită

34
-o persoană care emană emoţii pozitive şi distracţie în jur, nu emoţii negative

-o persoană care face sport mai degrabă decât una care se neglijează

-o persoană care este apreciată şi respectată de cei din jur mai degrabă decât
gâsca grupului.

Mai mult, misterul de la sfârşitul cercetărilor despre atracţia sexuală, acela că


nu se ştie încă ce substanţă chimică este responsabilă pentru iubirea
adevărată, nu este chiar un mister.

Cercetările, care sunt foarte complexe şi bine documentate se referă doar la


interacţiunea sexuală, afectivă şi romantică între un bărbat şi o femeie. Şi sunt
şi eu de acord că există substanţe chimice ( emoţii) care sunt produse în creier
şi care sunt responsabile de toate aceste trăiri umane.

Însă există lucruri care nu pot fi traduse DOAR în substanţe chimice.

Să considerăm că fiinţa umană are doar corp şi creier, ar înseamna să o


mutilăm.

Am auzit cu toţii de instinctul de conservare. Creierul uman şi emoţiile lui îţi


spun să fugi în faţa pericolului şi să îţi salvezi viaţa. Ce anume este atunci atât
de puternic încât să depăşească condiţionările creierului şi emoţiile lui care
controlează întreg corpul, şi să facă o persoană, bărbat sau femeie să îşi
sacrifice viaţa, de exemplu?

Când o casă e în flăcări şi raţiunea îţi spune stai deoparte şi emoţiile îţi spun să
nu intri că arzi de viu, ce te face să intri totuşi şi să încerci să salvezi o altă
viaţă, poate cu preţul vieţii tale?

Când o ţară e în război, ce face o persoană să renunţe la ceea ce propriul


creier îi dictează? Raţiunea spune să nu lupţi pentru că dacă mori nu te vei mai
bucura de plăcerile vieţii şi că mai bine să moară altul, emoţiile îţi spun fugi,
pentru că poţi muri în orice clipă, şi totuşi de la începutul omenirii, pe fiecare
câmp de luptă, ceva contrazice creierul şi instinctul de conservare.

Ai văzut vreodată o mamă apărându-şi copilul? În faţa unui pericol care o


depăşeşte cu mult fizic şi psihic. La fel, dacă totul ar depinde de corpul fizic şi
de psihic, femeia ar trebui să renunţe la luptă înainte să înceapă. Însă o femeie
care se luptă pentru copiii ei este mai periculoasă decât 3 bărbaţi la un loc.

Pentru că pe lângă fizic şi psihic, omul are şi spirit.

În acest spirit se află răspunsul la întrebarea “ce este iubirea adevărată?”, care
este adevărat, merge de minune îmbinată cu atracţia sexuală.

35
Tot în acest spirit se află răspunsul excelenţei umane în orice domeniu.

Substanţele chimice din creier explică emoţiile ataşamentului, sexului şi


romantismului faţă de o persoană dar nu explică:

-iubirea de părinţi.

-iubirea de prieteni.

-iubirea de ţară.

-iubirea de sine.

Când însă adaugi omului pe lângă corp şi fizic un suflet, fiinţa umană devine
întreagă şi cu posibilităţi nelimitate.

De la aceste observaţii de bun simţ, am ajuns să scriu un material de 200 de


pagini în care explic lucruri ca:

- încrederea în sine

- inteligenţa emoţională

- comunicarea verbală şi nonverbală

- personalitatea

-atracţia sexuală şi iubirea

- statutul social

Am explicat şi care este viziunea mea despre atracţie sexuală şi iubire, care
este diferenţa şi unde se întâlnesc ele.

Orice fiinţă umană are potenţialul de a deveni o fiinţă extraordinară, însă ca în


orice domeniu, e nevoie de educaţie.

36
PENTRU BĂRBAŢI
Acum să trecem şi la problemele tale.

Dacă ai citit cartea Arta Seducţiei acolo la capitolul “one it is“ îţi explică de
ce nu e bine să rămâi blocat în sentimente pentru o singură fată. NU evoluezi şi
vei avea veşnic aceleaşi rezultate şi frustrări. Aplică lucrurile de bază cu fete
noi, altele şi altele, chiar şi simple conversaţii prin care să generezi emoţii.
Antrenează-ţi abilitatea de a interacţiona cu femeile şi de a crea atracţie.
Dezvoltate personal şi profesional în ciuda sentimentelor trecătoare pe care le
ai chiar dacă ele sunt puternice.

Un profesionist face ce e nevoie în ciuda emoţiilor, un amator se lasă purtat de


emoţii şi rămâne un mediocru toată viaţa.

Alege. :)

CHIAR DACĂ cineva mi-ar fi spus exact ce să fac în acele momente decisive în
cele 3 poveşti de mai sus (să spun “DA” la invitaţia fetei cu vinul, să mă aplec
şi să o sărut pe fata de pe bancă ce şi-a luat poşeta dintre noi sau să o iau pe
fiica lui NINJA şi să o trântesc pe pat) ORICUM aş fi greşit la următorul PAS
DECISIV.

Înţelegi?

Ăsta e secretul, singurul pe care trebuie sa îl afli ca să nu mai ai în viaţa ta


probleme cu femeile.

Ce anume să faci la fiecare pas decisiv.

Asta vreau să rezolvi în urma acestui articol.

Dacă nu ai acea experienţă de care tot se vorbeşte O SĂ RATEZI MOMENTELE


DECISIVE. Şi chiar dacă tu vii şi întrebi un sfat despre ce să faci într-o anumită
situaţie, probabil vei rata următorul moment decisiv şi tot aşa. Până înveţi ce
să faci în FIECARE din momentele decisive. .

Şi atunci, ce e de făcut?

Eu am să îţi spun ce e de făcut, dar tu trebuie să fii foarte determinat ca să


rezolvi problema. Dacă nu eşti 100% hotărât şi determinat, închide acum
articolul şi continuă cu filmele porno. E mult mai comod decât să înveţi pe
pielea ta prin încercare/eroare cum să faci fata pe care o iubeşti să te
iubească.

Mai eşti aici?

37
Bun.

Acum, eu pot să ies cu bine din aproape ORICE situaţie.

Care e diferenţa dintre omul care eram atunci şi cel care sunt acum? Mi-am
luat-o în freză de câteva ori ÎN FIECARE ETAPĂ.

Ăsta a fost procesul meu de învăţare.

Etapele procesului de învăţare.

Întrebările mele pentru tine sunt:

Ce experienţă ai în abordat fete şi ce experienţă ai în a fi respins de ele? Există


un tipar pe care îl urmezi sau de fiecare dată spui altceva şi eşti respins? Cum
anume abordezi şi cum iniţiezi conversaţiile cu femeile de care eşti interesat?

Ce experienţă ai în luat numere de telefon?

Ce experienţă ai în sunat femeile, care e experienţa ta în întâlniri şi cum


rezolvi situaţiile când acestea nu apar la întâlnirile stabilite?

Ce experienţă ai în atingerea femeilor, de câte ori ele s-au simţit confortabil


cu asta şi de câte ori te-au respins când le atingeai?

Ce experienţă ai în sărutat? Cum ştii care e momentul potrivit şi cu ce rezultate


o faci?

Ce experienţă ai la invitat o femeie la tine acasă sau să o duci în intimitate?

De câte ori ai dormit cu o femeie?

Ce experienţă sexuală ai cu femeile?

Ai petrecut timp într-o relaţie cu o femeie?

Astea sunt doar câteva întrebări de bază la care dacă nu poţi să răspunzi în
mod pozitiv SITUAŢIA TA E NASOALĂ, dragă prietene.

Niciodată nu o să fii fericit cu o femeie pentru că o femeie care te poate face


fericit pe tine sigur poate să facă fericit şi pe altul şi alţii au să lupte pentru
ea.

Tu va trebui să lupţi cu rivali iar tu dacă nu ştii nimic despre toate aceste
etape şi nu ai experienţă o să se ducă la ăla care ştie să o atragă şi să o poarte
prin fiecare etapă în timp ce tu priveşti cum îţi scapă printre degete femeia ce
o iubeşti.

38
Eu am păţit-o. De multe ori.

De asta am decis să fac orice e nevoie până învăţ şi o să fiu EU ăla care rămâne
cu femeia ce îmi place.

Acum, de ce crezi tu că am zis că eşti în budă dacă nu ai experienţă în etapele


ce ţi le-am descris mai sus?

Pentru că lista de mai sus te aşteaptă oricum să o experimentezi.

Şi până când nu vei putea vorbi în cunoştiinţă de cauză despre toate aceste
etape de mai sus, nu vei putea face femeia pe care o iubeşti să te iubească
PENTRU CĂ NU ŞTII CUM.

Mă crezi că nu vei fi fericit cu femeile niciodată până când nu îţi faci munca
asta de bază? Este datoria ta faţă de tine şi de dezvoltarea ta.

Crezi că poţi săruta fără să fii respins? NICIODATĂ. Nimeni nu are procentaj de
100% .

Crezi că poţi fii în pat cu o femeie şi să faci sex cu ea 100%? Nici Cassanova nu
o să facă afirmaţia asta.

Crezi că prima femeie cu care ai o relaţie va rămâne cu tine pe viaţă? Dacă


crezi asta eşti naiv. Pregăteşte-te pentru orice.

Începe procesul tău de învăţare ACUM.

Mesaj pentru fetele ce îşi caută un iubit

Din punctul meu de vedere ca bărbat am văzut 2 scenarii în relaţiile dintre


bărbaţi şi femei.

Scenariul 1 - femeia este mai puternică decât bărbatul, acesta este supus,
începe să muncească pentru ea şi pentru atenţia, iubirea, acceptarea ei şi
pentru sex, astfel începând să îşi neglijeze propriile vise în viaţă, propriul scop
independent de relaţie sau femeia pe care o iubeşte.

Astfel, acel bărbat devine un bărbat slab şi paradoxal, tocmai femeia care l-a
supus pentru ca să se asigure că el îi oferă toate resursele, timpul, energia,
salariul, etc îl va părăsi pentru că el nu mai poate oferi destule din cauză că s-a
lăsat limitat.

Astfel se distruge cuplul, familia, relaţia şi de obicei bărbatul este cel care
suferă cel mai mult pentru că femeia îşi va găsi mai repede pe altcineva.

39
SAU

Scenariul 2:

Femeia îl sprijină necondiţionat pe bărbat, îi trece totul cu vederea pentru că


îl sprijină şi iubeşte necondiţionat doar să îl vadă reuşind şi în acelaşi timp EA
este cea care îşi dedică întreaga energie lui şi rămâne de căruţă. Apoi el când
se vede ajuns, pe culmile succesului îşi caută una pe măsura lui pentru că
femeia ce i-a fost alături atâta timp nu mai e destul de bună. Pentru că ea s-a
neglijat şi şi-a neglijat viitorul pentru că a investit totul în el, iar el, odată
ajuns unde a dorit îşi dă seama că poate mai mult, vrea provocări noi.

Şi femeia pierde.

Aşadar, ca femeie, ce e de făcut?

Scapă de prejudecăţi şi tradiţii pe care le urmezi ” că aşa se face”.

Nu mai trăim în triburi şi nici în evul mediu.

Tu, ca femeie poţi obţine orice.

Bogăţie materială, educaţie, statut social, îţi poţi creşte copilul singură în
cazul în care vrei foarte mult să fii mamă, poţi să faci ORICE.

Nu ai nevoie de un bărbat pentru asta.

Ai nevoie de un bărbat pentru iubire, sex, familie, copii.

Nu ai nevoie de un bărbat pentru avantaje materiale. Nu e nevoie să faci sex cu


el, să îi găteşti şi să îi speli ca să primeşti în schimb drepturi.

Decât dacă eşti slabă şi ai un bărbat slab lângă tine care te acceptă aşa.

Există oameni de calitate proastă şi există oameni de calitate bună. Şi femei şi


bărbaţi.

Când eu îţi spun să îţi dezvolţi personalitatea, să fii bună, înţelegătoare etc şi
tu îmi spui că ” el ce face?”.

Eu nu îţi spun să faci toată munca asta pentru un bărbat slab ci pentru unul
puternic.

Există în lumea asta bărbaţi cu integritate, care îşi urmează visurile, care au
suflet bun, sunt foarte buni la pat, trăiesc sănătos şi vor o femeie de calitate.

Pentru aia îţi cer să te pregăteşti.

40
Dacă nu îmi răspunzi la telefon pentru că ai citit undeva că e o regulă deşi tu
simţi că ai vrea să vorbim, dacă îţi calculezi şi programezi după câte întâlniri
facem sex, dacă simt că ai o strategie, EŞTI MOARTĂ.

Am să o iau ca pe o provocare şi am să îţi arăt că sunt mai tare ca tine.

Am să te fac sex şi am să te las.

Am să te fac să te îndrăgosteşti şi am să mă duc apoi la alta.

Ce vreau eu de la o femeie?

LOIALITATE

PUTERE

BUNĂTATE

PERSONALITATE

SĂ VREAU SĂ SAR PE TINE CÂND TE VĂD ÎN CHILOŢI

Iar eu în schimb am să fiu bărbatul pe care îl vrei. Puternic, cu viziune, liderul


tribului. Şi vom fi fericiţi împreună şi nu vom avea nevoie să ne mai uităm în
stânga şi în dreapta pentru că vom fi compleţi.

Dacă eşti femeie slabă, vei întâlni bărbaţi slabi.

Cu cât ai mai multă nevoie de strategii şi jocuri cu atât mai slabă eşti.

Am întâlnit câteva femei puternice. Ştii prin ce impresionau?

Nu aveau nicio strategie şi îţi ofereau totul din prima.

Şi tu vedeai că ORICÂND acea femeie poate avea orice bărbat şi constant se


dau bărbaţi la ea şi totuşi, ea te iubeşte pe tine.

Asta creează loialitate. Acum înveţi să o respecţi pentru că te tratează şi ea cu


respect.

Fac sex sălbatic cu ea şi a doua zi îmi face plăcere să iau micul dejun cu ea
pentru că O IUBESC ŞI O RESPECT pentru că şi ea la rândul ei mă iubeşte şi mă
respectă.

Scoate-ţi din cap strategiile. Dacă nu îi răspunzi la telefon şi el ştiind că te joci


şi totuşi accepta, e slab şi o să ai parte ŞI TU de acelaşi tratament pe care îl
oferi, mai devreme mai târziu.

41
Da, poţi să faci un bărbat să fiarbă după tine. Poţi să nu îi răspunzi la telefon.
Poţi să îl faci să te caute că disperatul, poţi chiar să îl faci şi să îţi dea inelul cu
strategiile tale psihologice.

DAR, eşti pregătită pentru ce urmează?

Toate astea vin cu un preţ iar la preţul ăsta mai e ataşată şi dobânda.

Orice bărbat cu o pereche de testicule, are un strop de mândrie.

Şi poate va fi orbit de emoţiile puternice ale atracţiei şi iubirii şi îşi va lăsa


orgoliul călcat în picioare ca să te aibă.

Însă pentru fiecare telefon la care nu îi răspunzi pentru că aşa spune strategia,
pentru fiecare dată când îl faci intenţionat gelos flirtând cu alţi bărbaţi, pentru
fiecare dată când îl înşeli şi el ştie, se va crea încă o picătură de resentimente
ascunse în sufletul lui.

Şi peste ani de zile, când lumea îţi va fi mai dragă, când el va fi vindecat de
emoţiile puternice faţă de tine, toate ţi se vor prăvăli în cap.

O să pierzi tot şi el se va bucura. Pentru că acum s-a trezit şi e timpul să


plăteşti. Şi cu dobândă.

În schimb, un bărbat căruia tu ca femeie îi vei oferi totul fără strategii şi jocuri
chiar dacă va pleca de lângă tine, crede-mă că atunci când va da de lumea
mare şi rea, când va vedea ce femeie a pierdut, nu doar că o să facă orice ca
să fie cu tine şi te va preţui şi admira la adevărata ta valoare, însă acum nu vor
mai fi doar emoţii de moment ci vă muncii din toate puterile să construiască
împreună cu tine o relaţie.

Pentru că ştie că tu dai totul şi ştie că acum trebuie să se ridice la acelaşi


standard.

Chiar dacă nu te va mai avea, când o să se gândească la tine va avea doar


sentimente pozitive şi sigur când va da de 2, 3 femei care aplica strategii te va
aprecia cu adevăra. Tu eşti femeia care a avut puterea să iubească şi să ofere
fără să ceară nimic în schimb.

Te va respecta şi te va admira şi va vorbi numai de bine despre tine oriunde.


Astfel , lăsând fiecare bărbat mai bun decât l-ai întâlnit, tu fiind puternică şi
trecând peste durerea despărţirii în cazul în care ea se petrece, vei avea o
reputaţie extraordinară şi bărbaţii se vor bate pe tine ca să te aibă cu totul şi
pentru totdeauna.

Asta e profilul femeii puternice. Şi al femeii slabe.

42
Strategiile nu merg.

Când eşti bărbat şi îţi place de o femeie, o iubeşti şi o vrei chiar dacă face sex
cu tine la prima întâlnire. Dacă femeia e nesigură, atunci îţi dai seama şi nu
mai îţi place de ea. Şi atunci femeia pierde. Nu din cauza sexului ci din cauza
personalităţii ei.

O personalitate puternică bate orice strategie.

Pentru fiecare carte despre cum să cucereşti bărbaţi pe care o citeşti, e foarte
important să citeşti 3 despre cum să devii o persoană mai bună, mai
atrăgătoare, competentă. Cum să îţi dezvolţi personalitatea pentru că
personalitatea îl va ţine lângă tine indiferent când faci sex cu el. Iar dacă nu ai
personalitate orice strategii vei aplica, după sex va pleca pentru că EŞTI
PLICTISITOARE.

Dezvoltă-ţi personalitatea şi problemele tale cu bărbaţii se vor evapora.

Lucrez împreună cu Andreea la un proiect care se vrea a fi cel mai îndrăzneţ


proiect de psihologie din România, pentru început.

Ea se ocupă de Stilul tău, blog-ul care în curând va avea şi forum, iar eu mă


ocup de Personalitate alfa, un blog şi un forum de dezvoltare a personalităţii.

Te invit să urmezi învăţămintele Andreei şi să arunci un ochi şi pe dezvoltarea


personalităţii tale.

Te asigur că te va ajuta foarte mult.

43
Personalitate alfa

De unde vine termenul, ce înseamnă şi de ce aş vrea să fiu alfa?

Tot timpul mi-au plăcut emisiunile despre viaţa animalelor şi îmi plac foarte
mult şi acum. Le urmăresc cu atenţie şi de fiecare dată aflu ceva nou şi
interesant.

Între toate speciile de animale, există două care au o viaţă socială uimitor de
asemănătoare cu cea a oamenilor: maimuţele şi lupii.

La început am spus o poveste despre maimuţe; acum o să spunem şi una despre


lupi:

Ca specie, lupul are una dintre cele mai sofisticate organizări sociale în lumea
animală, alături de maimuţă. Despre socializarea în lumea lupilor s-a scris
destul de mult, subiectul fascinându-i întotdeauna pe oameni.

Lupii sunt animale de pradă care trăiesc şi vânează în grupuri sociale cunoscute
sub denumirea de haite. Lupul este un animal social, iar ierarhia socială este
foarte strictă. Respectarea acestei structuri, cu lideri şi indivizi aflaţi pe trepte
diferite în ierarhie, este cheia supravieţuirii speciei în condiţii optime, atât din
perspectiva hranei, cât şi din cea a perpetuării: haita atacă şi doboară o pradă
masivă, mult mai mare ca dimensiune şi forţă decât un singur lup; şi tot
iererhia dictează strategia de împerechere şi înmulţire.

Mărimea unei haite se poate schimba în timp şi depinde de mediul


înconjurător, de personalităţile indivizilor şi de resursele de hrană.

În general o haită se compune din doi până la şase membri, dar poate ajunge şi
până la douăzeci. Ierarhia sau ordinea în haită este foarte strictă: pe treapta
superioară se află un mascul alfa şi o femelă alfa, urmaţi de toţi ceilalţi
indivizi, consideraţi membri beta ai haitei; iar, la capăt, un singur individ este
omega. În alfabetul grecesc antic, alfa este prima literă a alfabetului, beta a
doua, iar omega, ultima.

Membri omega sunt aproape tot timpul hărţuiţi de ceilalţi membri ai haitei şi
sfârşesc prin a părăsi haita sau prin a fi ucişi.

Ierarhia influenţează toată activitatea haitei: de la care lup mănâncă primul


până la care lupi se împerechează. (În general, doar perechea alfa.)

Perechea alfa are cea mai mare libertate socială din haită, dar nu sunt lideri în
înţelesul pe care îl dau oamenii cuvântului. Liderii alfa nu dau ordine. Alfa sunt
liberi să aleagă unde merg şi ce fac, iar ceilalţi pur şi simplu îi urmează.

44
Dacă unul din membrii alfa moare, acest lucru nu afectează statutul celuilalt
alfa; de obicei, alfa rămas îşi alege un alt partener.

Ordinea în haită este stabilită prin ritualuri, lupte sau poziţii ameninţătoare ale
corpului. Rareori un lup este ucis în lupta cu un alt lup; la finalul confruntării,
cel învins se pune pe spate cu gâtul expus celui învingător, ca un semn că viaţa
sau moartea lui depind de acesta din urmă. Învingătorul stă o vreme arătându-
şi colţii şi dominându-şi fostul oponent, după care ierarhia este stabilită şi
şansele de a provoca prea curând o nouă luptă sunt mici. De regulă, provocările
vin din partea lupilor tineri şi ambiţioşi.

Lupii preferă războiul psihologic în defavoarea luptei propriu-zise, iar ierarhia


se stabileşte mai degrabă în funcţie de personalitate şi atitudine, decât după
mărime şi putere.

Ierarhia în haitele mari se schimbă des, unde sunt mulţi lupi tineri: lupul A îl
supune pe lupul B, care îl supune pe lupul C, care îl supune pe A.

Astfel ierarhia se schimbă continuu şi nu e clar încă cine e lider, pentru că


membrii tineri nu sunt suficient de experimentaţi să-şi păstreze statutul.

Pierderea statutului se produce fie gradat, fie brusc. Un lup bătrân poate alege
să predea puterea unui lup mai tânăr care se arată ambiţios, şi ierarhia se
schimbă „fără vărsare de sânge”. În alte cazuri poate începe lupta, însă un
foarte mare procent din lupte sunt, de fapt, ritualuri şi nu se soldează cu răni
grave.

În unele cazuri, se poate întâmpla ca lupta să degenereze şi cel care pierde


este alungat din haită; sau, şi mai rar, poate fi ucis când ceilalţi lupi, întărâtaţi
de luptă, se alătură învingătorului pentru a da lovitura de graţie învinsului.
Acest gen de luptă se dă cel mai des iarna, în sezonul împerecherii.

Noile haite se formează când un lup părăseşte haita în care s-a născut şi
revendică un teritoriu. Totuşi, lupii tineri trebuie să evite teritoriile altor
haite: vor fi alungaţi sau chiar ucişi.

Mitul masculului feroce alfa este spulberat de ultimele cercetări.

În haită femela este alfa la fel de bine ca şi masculul.

Un studiu realizat asupra a patruzeci de haite de lupi a arătat că peste 50%


din haite erau conduse de femela alfa.

Iar în sezonul de împerechere şi fătare, femela este lideră absolută şi întreaga


haită acţionează pentru a-i asigura confortul şi securitatea.

45
Orice lup poate deveni alfa. Dar pentru a se întâmpla acest lucru, lupul trebuie
să îşi găsească un teritoriu şi un partener de sex opus cu care să se
împerecheze. Poziţia alfa se poate ocupa şi prin intrarea într-o haită în care un
individ din vechea pereche alfa lipseşte (a murit, a fost ucis). De asemenea, un
lup poate ataca şi ucide un individ alfa, preluându-i locul în ierarhie. Aceste
cazuri sunt însă rare.

Perechea alfa este dominantă în haită. Pentru a comunica dominanţa, alfa se


plimbă cu cozile în sus şi postura înaltă. Ceilalţi mebri ai haitei au o postură
supusă, cu cozile între picioare.

Caracteristici alfa printre lupi:

- alfa mănâncă primii

- alfa aleg cu cine se împerechează

- alfa hotărăsc când se pleacă şi unde se merge.

- alfa atacă primii prada sau duşmanii

Poveste

Ca o paranteză, o poveste care m-a făcut să îndrăgesc şi mai mult conceptul de


personalitate alfa, a fost o poveste de la o grădină zoologică, care ilustrează
extraordinar de bine atitudinea alfa.

Un tigru de cinci ori mai mare decât un lup a scăpat din cuşca lui şi a nimerit în
agitaţia sa exact la ţarcurile rezervate lupilor.

În mediul lor natural, în sălbăticie, e nevoie de mai mult de zece lupi pentru a
pune pe fugă o felină mare. Felinele se pot folosi şi de gheare şi de colţi pentru
a înfrunta lupii, aşa că ,în număr mic, lupii nu au nici o şansă, nici măcar la un
râs, dar mai ales la un tigru.

Martorii au povestit că ,în secundele imediat următoare ale intrării tigrului în


ţarc, liderul grupului, lupul alfa, a atacat imediat SINGUR tigrul, care cântărea
300 de kilograme, pe care l-a hărţuit şi l-a ţinut la distanţă câteva minute,
până când au apărut îngrijitorii şi au dezamorsat situaţia fără a fi victime.

Ceea ce m-a încântat la această poveste a fost faptul că am înţeles ce


înseamnă să fii alfa.

Atunci când ,după multe eşecuri şi „lupte” ,reuşeşti să ajungi alfa, nu mai eşti
egoist şi nu te mai lupţi cu cei din jur.

46
Când eşti alfa, este timpul să îţi asumi responsabilitatea pentru cei din jur şi
să lucrezi pentru interesul comun al grupului, şi, mai mult, să fii tot timpul
un exemplu pentru cei din jur.

Cu riscul vieţii, lupul din povestea noastră a ştiut instinctiv că, pentru că este
lider, e datoria sa să fie primul care atacă pericolul, fără ezitare.

În viaţa noastră, a oamenilor, când vei fi alfa, va trebui să ştii cum trebuie să
acţionezi în fiecare situaţie fără ezitare, să ştii când să îţi asumi riscuri şi cum
să câştigi.

Pentru asta e nevoie de atitudine, personalitate, valori şi principii, care


împreună să creeze un întreg unitar şi care, împreună cu genele moştenite de
la părinţii tăi ,să creeze o personalitate completă şi puternică. O personalitate
alfa.

Revenind la noi, oamenii

Pentru început, poţi găsi asemănări între haita de lupi şi societatea oamenilor?
Eu sunt sigur că da.

Omul e tot un animal social, care poate fi mult mai crud decât orice alt animal.
Omul e singura fiinţă de pe pământ care omoară din alte motive decât
supravieţuire şi hrănire.

Să fii alfa în societatea umană e o provocare mult mai mare.

Putem privi orice grup social al oamenilor ca o haită, în care există o ierarhie.
Oamenii ,în mod natural, se organizează în ierarhie, fără ca nimeni să le ceară
aşa ceva.

POVESTE

Copiii care formează o clasă imediat îşi găsesc un lider, formează o structură
de conducere care dictează ce este acceptat de grup şi ce nu, ce e “cool” şi ce
nu.

Într-o puşcărie, când deţinuţii ies în curte, ierarhia se stabileşte imediat, de la


şeful absolut până la deţinutul cel mai umlilit şi care se află în coada grupului
social.

Familia se situează cel mai aproape de echivalentul unei haite de lupi, pentru
că e nevoie de un bărbat şi o femeie ca să formeze un cuplu, iar, în cuplul
acela ,ei sunt alfa. În familie, pot apărea şi mebri beta şi omega, pot apărea şi
urmaşi şi de aici întreaga dinamică socială.

47
Problema e că să fii alfa în familia ta e una, dar să fii alfa într-un alt grup e cu
totul altă poveste. Alfa în anturajul de prieteni e cu totul altceva iar alfa la
locul de muncă diferă la randul lui.

Când am conceput acest material despre personalitate, nu m-am gândit decât


la un sigur tip de personalitate alfa.

Care sunt caracteristicile unui alfa printre oameni?

1. Încrederea în sine: este fundaţia a ceea ce urmează să înveţi. E nevoie să


ştii, dincolo de orice urmă de îndoială, că poţi să faci orice îţi propui.

2. Dominare: trebuie să-i poţi domina pe ceilalţi din grup, altfel îţi vei pierde
statutul.

3. Controleaza emoţiile: nu te lăsa controlat de ele. Poţi să te laşi purtat de


emoţii uneori, pentru ca emoţiile sunt insăşi viaţa. Poţi să iubeşti, să cânţi, să
dansezi, să te joci. Dar toate emoţiile de care te laşi purtat au direcţia vieţii şi
a destinului tău. Pericolul apare când nu mai ai nicio putere asupra vieţii tale şi
eşti purtat de emoţii înspre propria ta pieire.

4. Limbajul corpului: spune totul despre o persoană înainte ca acea persoană


să apuce să spună ceva.

5. Tonul vocii: împreună cu limbajul corpului formează 93% din comunicarea


între oameni. Cuvintele contează doar 7% şi, oricât de ciudat sună asta, vei
vedea în capitolul despre comunicare exact de ce.

6. Indiferenţa faţă de situaţii: pentru că alfa ştie că până la urmă totul se va


întâmpla aşa cum trebuie.

7. Umorul: oamenii care au statut social mai ridicat fac mai multe glume decât
ceilalţi şi râd mai mult decât ceilalţi.

8. Inteligenţa: trebuie să fie peste 90 I.Q. Fără nici un test, pot să îţi spun
sigur că ,dacă ai citit până aici, îndeplineşti această condiţie.

9. Creativitatea: foarte necesară pentru a găsi soluţii la probleme.

10. Educaţia: trebuie să fie continuă.

11.Să oscilezi: intre a fi previzibil şi imprevizibil.

12. Charisma sau personalitate magnetică: atrage oamenii


de partea ta.

48
13. Atracţia sexuală: dacă înveţi cum să-i faci pe alţii să simtă faţă de tine o
puternică atracţie sexuală, vei avea libertatea de a-ţi alege partenerul de sex,
ceea ce te va transforma într-o persoană şi mai atrăgătoare; iar aceasta este
una din calităţile cheie ale personalităţii alfa.

14. Lider în grup: nu mai e nevoie de alte comentarii.

Cunoaşterea este puterea ta.

Ca o concluzie: a-ţi dezvolta o personalitate alfa reprezintă o perspectivă pe


care nu ai voie să o ratezi, iar în încercarea ta sper să îţi fiu de folos, într-o
măsură mai mică sau mai mare.

AVERTISMENT:

Muppet-ul din tine este expert în găsirea de scuze pentru ratările pe care le ai
şi care te fac să te simţi bine, chiar dacă nu ai rezultatele pe care le doreşti,
dar faptele şi rezultatele te fac să fii o persoană mediocră, probabil pentru
întreaga viaţă, dacă nu elimini muppet-ul care se află în tine.

În fiecare om se află şi muppet-ul şi alfa. În majoritatea oamenilor, din cauza


educaţiei, a mediului, a societăţii, domină muppet-ul, adică acea parte din
fiecare om care se mulţumeşte cu puţin, îi este frică să acţioneze şi să îşi
urmeze visele, şi care găseşte scuze de fiecare dată pentru faptul că nu are tot
ce îşi doreşte de la viaţă.

Aştept să dezbatem orice subiect legat de ierarhia socială a oamenilor şi ce


anume îi face să urce sau să coboare pe scara socială.

Acum sunt psiholog şi meseria mea să ajut oamenii, să îşi creeze un stil de
viaţă fain, să fie fericiţi, sănătoşi, să îşi atingă scopurile, să îi motivez, să îi
încurajez să îi învăţ.

Sunt de principiu.

Mari minciuni de la părinţi şi societate: fă şcoală, munceşte, fă-ţi familie.


Abureli !

95% din populatia globului ajunge super săracă sau 100% dependentă de cineva
la bătrâneţe.

Uită-te la bunicii tăi şi la părinţii tăi. Pe ce drum merg ei?

Bunică-mea ( pe care o iubesc enorm) şi acum îi înjură pe guvernanţi. Că ce


pensie mică are şi că a lucrat zeci de ani ca să fie batjocorită.

49
Maică-mea şi taică-miu ( pe care îi iubesc enorm) s-au căsătorit la 2 luni după
ce s-au cunoscut.

Au divorţat după 10 ani. Aşteaptă salar în fiecare lună. O să fie bogaţi când o
să le dau eu bani.

Şi părinţii mei SUNT OK comparaţi cu situaţia în care se află alţi oameni.

Şcoala şi societatea, dacă mergi pe drumul pe care ţi-l arată ele TE VOR
DISTRUGE.

TE VOR FACE PRAF. O să îţi ia orice urmă de personalitate, demnitate,


mândrie.

O să fii un sclav înglodat în datorii care munceşte pentru alţii întreaga viaţă şi
o să îşi târască şi copiii în acelaşi sistem pentru că nu ştie cum e să ai o altă
viaţă.

O să fii nefericit/ă toată viaţa ta de iubirea de care ai /sau n-ai parte, de


relaţii, de viaţa sexuală etc. Nu o să ai habar cum e să relaţionezi cu o
persoană de sex opus şi o să dai bani la oameni ca mine, la psiholog. O să iei
pastile antidepresive şi o să mânci ca porcul/scroafa ca să îţi uiţi de suferinţa
ce ţi-o provoacă viaţa în fiecare zi.

Sunt un optimist incurabil.

Când ai îndoieli asupra puterii tale de a începe o nouă zi de luptă, citeşte


această poezie:

Decebal către popor

50
Viaţa asta-i bun pierdut
Când n-o trăieşti cum ai fi vrut!
Şi-acum ar vrea un neam călău
S-arunce jug în gâtul tău:
E rău destul că ne-am născut,
Mai vrem şi-al doilea rău?

Din zei de-am fi scoborâtori,


C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.

Cei ce se luptă murmurând,


De s-ar lupta şi-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orişicare laş fugar!
Murmurul, azi şi orişicând,
E plânset în zadar!

Iar a tăcea şi laşii ştiu!


Toţi morţii tac! Dar cine-i viu
Să râdă! Bunii râd şi cad!
Să râdem, dar, viteaz răsad,
Să fie-un hohotit şi-un chiu
Din ceruri până-n iad!

De-ar curge sângele pârău,


Nebiruit e braţul tău
Când morţii-n faţă nu tresari!
Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari
Când râzi de ce se tem mai rău
Duşmanii tăi cei tari.

Ei sunt romani! Şi ce mai sunt?


Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un întreg popor
De zei, i-am întreba: ce vor?
Şi nu le-am da nici lor pământ
Căci ei au cerul lor!

Şi-acum, bărbaţi, un fier şi-un scut!


E rău destul că ne-am născut:
Dar cui i-e frică de război
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i vânzător vândut

51
Să iasă dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus!


Voi braţele jurând le-aţi pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Şi-n zei! Dar vă gândiţi, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lângă noi!

Dacă ce ai citit ţi s-a părut interesant, scrie-mi aici :

LASĂ-MI UN MESAJ

Dacă vrei să fii informat despre noutăţi şi să primeşti articole gratuite, trece-ţi
numele şi emailul aici:

www.personalitatealfa.com

Dacă te interesează succesul cu femeile şi vrei să te înscrii la newsletter-ul


Arta seducţiei fă-o aici:

www.artaseductiei.ro

Dacă eşti femeie şi te interesează succesul cu barbaţii înscrie-te la Stilul tau


aici:

www.stilultau.com

Dacă vrei să-ţi dezvolţi creativitatea înscrie-te la newsletter aici:


www.creativitatea.com

Unul din cele mai bune site-uri de NLP în limba română coordonat de Marius
Simion şi Nicola Florina îl poţi vedea aici :

www.nlpmania.ro

Dacă vrei să comanzi cele 3 cărţi tipărite o poţi face aici:

Cartea Arta seducţiei – cum să ai succes cu femeile şi cu tine însuţi

52
http://www.artaseductiei.ro/shop/

Cartea Personalitate alfa - personalitate pentru viaţa de zi cu zi

http://www.personalitatealfa.com/blog/comanda-cartea-personalitate-alfa/

Cartea Stilul tău – pentru femeia care merită

http://www.stilultau.com/prezentare.php

Apasă pe imagine pentru a afla mai multe despre mine şi pentru a te


conecta cu mine la unul din serviciile sociale de mai jos.

Bibliografie şi lecturi suplimentare:

53
Am selectat câteva dintre cele mai utile şi valorase resurse cu care îţi poţi
continua educaţia. Pe mine m-au ajutat şi mă ajută enorm, sper să îţi
folosească şi ţie.

Napoleon Hill – Think and grow rich


Stephen Covey – 7 habits of highly effective people
George Leonard – Mastery
Jim Loehr, Tony Schwartz - The Power of Full Engagement.

54