LUCRARE DE DISERTATIE

Analiza practicilor de audit la nivelul pietelor

de capital ( Marea Britanie, Romania si Italia)

1
CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................3

MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA LUCRARII..........................................3

LISTA TABELELOR.......................................................................................................3

LISTA FIGURILOR SI IMAGINILOR...............................................................................3

CAPITOLUL I. VALENTE ALE AUDITULUI INTERN IN CONTEXTUL GUVERNANTEI

CORPORATIVE............................................................................................................4

1.1. EVOLUTIA AUDITULUI INTERN LA NIVEL INTERNATIONAL...........................4

1.2. DEZVOLTAREA AUDITULUI INTERN LA NIVEL NATIONAL.............................7

1.3. ROLUL FUNCTIEI DE AUDIT IN CONTEXTUL GUVERNANTEI CORPORATIVE. 8

CAPITOLUL II. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERNLA NIVELUL PIETELOR DE

CAPITAL....................................................................................................................11

2.1. FORMULAREA OBIECTIVELOR STUDIULUI SI DELIMITAREA ESANTIONULUI

11

2.2. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN LA NIVELUL MAREI BRITANII....13

2.3. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN LA NIVELUL ROMANIEI.............19

2.4. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN LA NIVELUL ITALIEI...................19

2.5. ANALIZA COMPARATIVA A PRACTICILOR DE AUDIT LA NIVELUL MAREI

BRITANII, ROMANIEI SI ITALIEI................................................................................19

CAPITOLUL III. CONCLUZII GENERALE ALE LUCRARII...............................................19

2
REFERINTE BIBLIOGRAFICE......................................................................................19

3
INTRODUCERE

MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA LUCRARII

Punctul de plecare a acestei lucre a fost intelegerea conceptului de audit intern si modului de
dezvoltare, a momentului aparitiei, si practicilor de audit intern de pe pietele de capital.

Una din motivatiile aceste lucrari este aprecierea si recunoasterea care este in continua
crestere pentr aceasta functie de audit intern, beneficiile care sunt aduse de implementarea
acestui department dar tototdata si cresterea numarului de auditori in viata de zi cu zi. Acest
trend este din ce in ce mai cunoscut si intalnit in cadrul companiilor atat pe plan national cat si
international.

Intreaga lume intelege ca auditul intern inseamna mult mai mult decat un simplu control pentru
conformitate, ci de fapt un aduit de eficacitate, care prin aplicarea sa adduce un plus valoare
firmei datorita creditului din ce in ce mai mare acordat recomandarilor sale.

Datorita acestor complexitati a auditului inter, consider ca este un domeniul bun de cercetare
atat pentru plan national cat si international.

Am ales efectuez acest studiu pe inca 2 tari in afara de roamnia, deoarece consider ca Romania
inca nu este sufficient de dezvoltata ca si celelalte tari din Uniunea Europeana. Totusi prezenta
conceptului in atat de multe companii a fost o surpriza placuta si ne face sa intelegem ca
suntem pe drumul cel bun.

4
LISTA TABELELOR
LISTA FIGURILOR SI IMAGINILOR

Figură 1 - Companiile listate la bursa de la Lndra------------------------------------------------------------12

Figură 2 - Existenta auditului intern----------------------------------------------------------------------------13

Figură 3 - Pozitia departamentului de audit intern fata de CA-------------------------------------------14

Figură 4 - Frecventa de raportare a rezultatelor raportului de AI---------------------------------------15

Figură 5 - Analiza practicilor de audit in functie de rolul sau responsabilitatile auditului intern- 16

5
 CAPITOLUL I. VALENTE ALE AUDITULUI INTERN IN CONTEXTUL
GUVERNANTEI CORPORATIVE

1.1. EVOLUTIA AUDITULUI INTERN LA NIVEL INTERNATIONAL

Aflam ca acest concept de audit intern isi face simtita prezenta inca de la inceputul anilor 1920
in America. Marile companii americane au folosit serviciile de audit inca din perioada de apogeu
a capitalismului industrial, dar aceasta activitate a fost de audit extern si nu inter, adica adusit
financiar. Criza din 1929-1933 urmata de recesiune determina toate comapniile cotate la bursa
sa inceapa reducerea cheltuielilor de audit extern care ajuta la cerificarea situatiilor financiare.
Aceasta a fost perioada in care a aparut auditul intern. Astle, cu aparitia auditului intern,
inceputul activitatii de audit extern, adica lucrarile regatitoare au fost preluate chiar de
comapnii, audituluui extern ramanandui doar supervizarea si certificarea conturilor. Asa a luat
nastere o noua functie la nvel de comapnie, realizata de salariati ai comaniei. Acesti salariati au
ajuns sa fie pastrati si dupa criza economica deoarece deja aveau cunostintele necesare pentru
a efectua un audit intern.

Astfel a fost inteleleasa importanta si necesitatea sa, determinand inceperea cautarilor pentru a
standardiza aceasta functie. Asa a luat nastere Institutul Auditorilir Interni ( IIA) in Florida-
Orlando in anul 1941. Aceasta organizatie profesionala, care in scurt tim a devenit cunoscuta si
international a determinat aderarea mai multor tari: Marea Britanie, Norvegia, etc. IIA se
bucura astazi de membrii din peste 160 de tari. Acesta a fost cazul Americii, unde a inceput
conceptul de audit intern. In Europa acest concept se bucura de recunoastere abia dupa 1960
( in jur de 30-40de ani mai tarziu), avand un adevart imapct incepand cu anii 1980 abia. Putem
astfel afirma ca acest concept in Europa este destul de nou si in intreaga lume de asemenea,
avand mai putin de 100 de ani de cand a fost descoperit. Aceasta functie este un rezultat al
efortului de modernizarea a managemetului financiar.

Lucrul buucurator este rapiditatea cu care se dezvolta acest concept, necesitatea si aprecierea
sa in continua crestere si principul sau beneficiul, acela de plusvaloare adaugata firmelor care.

„Marea parte a cercetarilor si studiilor identificate in literatura de specialitate internatonala

pana la finalul secolului XX se axau cu preponderenta asupra eficientei cu care functioneaza
comitetul de audit” Bota-Avram C., Matis D. (2011). Aflam pe parcurs ca modul in care
interactioneaza comitetul de audit cu auditul intern este asemenea unui „forum independent”

6
Bota-Avram C., Matis D. (2011) de unde se gasesc solutii la problemele companiei si deci se
asigura un inceput de buna guvernanta corporativa.

Aflam ca la inceput, auditul era focusat numa pe procesele de raportare financiara, dar acestea
au suferit schimbari, astfel fiind mai extinese, si ajuta si la asigurarea unei buen guvernante
corporative.

In trecut rolul auditului intern era de a oferi asigurari in legatura cu conformitatea cu normele
nationale dar si internationale, ca in prezent, rolul acestuia s-a extins, incluzand si valorile
morale, identificarea si diminuarea riscurilor afacerii, ofetei de consultanta si emiterea de
recomandari managerilori si consiliului de administratie. Astfel, observam ca rolurile auditului
intern sun t din ce in ce mai vaste si deci si beneficiile sunt mai multe.

Tot o cercetare a domanei profesor Bota-Avram Cristina ne auta si la examinarea auditului si

modului de funtionare a comitetului de audit la nivel international.

„Importanþa comitetului de audit în cadrul de guvernanþã corporativã de la nivel european

este evidentã, dovadã în acest sens fiind prevederile mult mai consistente de care se bucurã cel
de-al treilea pilon al funcþiei de audit (comitetul de audit), comparativ cu celelalte douã
elemente ale funcþiei de audit (auditul extern ºi auditul intern), care nu s-au bucurat de aceeaºi
atenþie în modul de elaborare al acestor coduri europene de guvernanþã corporativã.”

Pentru Italia, din puntul de vedere a existentei comitetului de audit este prevazuta infiinatarea
unui comitet care are atributii de genul celor indeplinite de comitetul de audit dar denumirea
acestuia este mult difereta de ceea ce este obisnuit. Acest comitet poarta denumirea de
comitet de control intern ( internal control Committee). Pe langa existenta consiliului de
auditori care exista, acest comitet nu este asemanator cu consiulul de audit si deci nu putem sa
afirmam ca indeplinesc aceleasi functii sau ca sunt unul si acelasi departament. Este stipulat
faptul ca acest consiliul al auditorilor trebuie sa joace rolul unui consiliu de administratie.

In ceea ce priveste componenta si expertiza comitetului contabil de audit, asigurarea

independentei comitetuli de audit si numarului de intalniri a comitetului de audit aflam ca nu
exista precizati clare in acesst sens.

In cazul Marii Britanii, din punctul de vedere a existentei comitetului de audit intelegem ca
bazele infiintarii comitetuluid e audit sunt puse de consiliul de administratie si deci exista acest
comitet de audit.

Din punctul de vedere a pozitiei comitetului de audit nu exista precizari clare in acest sens, dar
totusi este intuit faptul ca exista o subordonare a comitetului de audit fata de consiliul de
administratie odata ce existenta acesutia depinde tot de consiliul de administratie.

In ceea ce priveste componenta comitetului de audit aflam ca exista un numar minim de 3

membrii care trebuie indeplinit, si ca in cadrul comapniilor mici , trebuie sa fie cel putin 2

7
membrii independenti de directorii executivi. Este obigatoriu ca cel putin un membru al
comitetului de audit sa aibe experienta recenta si relevanta in domeniul financiar.

Pentru asigurarea independentei comitetului de audit este prevazuta obligativitatea membrilor

comitetului de audit de a fi independenti de directorii executivi.

Nu exista precizari clare pentru numarul de intalniri ale comitetului de audit.

Printre responsabilitatile comitetului de audit in cadrul companiilor din Italia si Marea Britanie,
regasim:

 Monitorizarea departamentului de managementul riscului;

 Monitorizarea eficientei sistemului de control intern;
 Monitorizarea modulu de functionar si al eficientei departamentului de audit inern
atunci cand acesta exista;
 Monitorizarea aplicarii corespunzatoare a procesului de raportare financiara si a
modului de aplicare a procedurilor contabile;

“În viziunea codurilor de guvernanþã corporativã europene, auditul intern nu se bucurã de

aceeaºi atenþie în prevederi ca auditul extern si comitetul de audit.” (Bota-Avram Cristina,
2011). Acest lcuru ar putea fi explicat de faptul ca este doritata asigurarea livertatii in
organizarea dar si implementarea funtiei de consigliere a managementului.

“ Atenþia acordatã comitetului de audit este evident mult mare decât celorlalte elemente ale
funcþiei de audit, ceea ce pânã la urmã justificã rolul semnificativ pe care acest organ de
conducere îl are sau ar trebui sã îl aibã în spectrul guvernanþei corporative.” (Bota-Avram
Cristina, 2011).

1.2. DEZVOLTAREA AUDITULUI INTERN LA NIVEL NATIONAL

Din cercetarea doamne profesor Cristina Bota-Avram decoperim ca in cazul Romaniei, lucrurile
nu stau la fel de bine ca si planul internatioanl. Aflam ca pe plan national, comapniile au
adoptat coduld de guvernanta corporativa „Bucharest Stock Exchange Corporate Governance
Code” in anul 2009 (un an mai devreme fata de Marea Britanie, si 3 ani mai tarziul fara de Italia)
Astfel Romania putem afirma ca este situata la mijloc. Sistemul de conducere la noi in tara este
de tip unitar sau dualist ca si in Marea Britanie.

Principiul „Aplici sau explici” este din nou adotat si de catre Romania, la fel ca si in Italia si
Matrea Britanie.

8
Din pacate atat din punctul de vedere al rolului auditului intern, a pozitiei auditului intern si a
organizarii functiei de audit intern, nu exista nici o precizare clara.

Acesta ar putea sa fie un semnal de alarma deoarece in aproape 10 ani, aceste componente nu
au fost clar delimitate sau stabilite, lucru care este ingrijorator pentru investitori, potentiali
investitori si partile interesate.

Consider ca la acest capitol mai avem mult de progresat.

Tot dintr-un studiu a doamne profesor Bora-Avram Cristina descoperima ca in Romania este
impusa necesitatea constituirii comitetului de audit pentru entitatile listate la bursa de valori
nationale. De majoritatea datilor, acest comitet de audit este infiintat char de catre consiliul de
administratie ( daca avem sistem unitar de conducere) sau de catre consiliul de supraveghere
( in cazul in care avems istem dualist de conducere).

Din alta cercetare a doamnei progesor Bota-Avram Cristina, descoperim ca numai din punctul
de vedere a pozitiei comitetului de audit si din punctul de vedere al asigurarii independentei
consiliului de audit nu exista precizari clare.

Exista informatii despre existenta unui comitet de audit, mai exact in cazul unui sistem unitar
consiliul de administratie infiinteaza comitetul de audit, la fel ca in Italia. Consiliul de
administratie indeplineste sarcinile si responsabilitatie in lipsa unui comitet de audit si pana la
infiintarea sa, colaborand impreuna cu auditorii interni si externi ( adica financiari). Pentru
aceasta, consiliul de administratie se intalneste de cel putin 2 ori pe an , cu auditorii atat externi
cat si interni in scopul discutiilor chestiunilor legate de raportarea financiara, controlul intern si
despre administrarea riscurilor.

In cazul Romaniei, comitetul de audit este alcatuit doar dn administratori neexecutivi si contine
un nuamr suficient de mare de administratori independenti. Ori de cate ori este necesar, acest
omitet de audit se va intalni, dar cel putin de doua ori pe an la fel ca in cazul Marii Britanii cu
ocazia intocmirii rapoartelor si rezultatelor semestriale si anuale.

Printre responsabilitatile comitetului de audit in cadrul companiilor din Romania, se numara:

 Monitorizarea departamentului de managementul riscului;

 Monitorizarea eficientei sistemului de control intern;
 Monitorizarea auditului financiar( statutar) si implicit a situatiilor financiare;
 Monitorizarea aplicarii corespunzatoare a procesului de raportare financiara si a
modului de aplicare a procedurilor contabile;

9
1.3. ROLUL FUNCTIEI DE AUDIT IN CONTEXTUL GUVERNANTEI
CORPORATIVE.

„Crizele economice generate de scandaluri financiare uriaşe care au avut loc pe scena
europeană
şi americană au evidenţiat faptul că fraudele contabile sunt atribuite în mare măsură şi absenţei
controlului. Astfel, sunt evidenţiate legăturile strânse dintre fraude, guvernanţa corporativă şi
rolul auditului intern” (Pascu, 2011)

Guvernanta corporativa reprezinta pe scurt un set de norme,principii sau reguli bine stabilite de
catre compania care o implementeaza si a carei aplicabilitate este optionala. Exista deci tari
unde nu este obligatorie adoptarea unei guvernante corporative. Datorita evolutiei accelerate a
industriilor si deci si a comapniilor din ziua noastra, se pune un mare accent pe guvernanta
corporativa si respectarea acesteia spre deosebire de inceputul acestei notiuni.

Aceasta importanta din ce in ce mai sporita a guvernantei corporative este procurata de

siguranta si credibilitatea oferita firmei si care prin urmare atrage investitorii si partile
intereaste de firma.

Guvernanta corporativa angajeaza in colaborare actionarii, managementul, directorii si toate

alte partile interesate de comapanie sau din comapnie. Asadar putem afirma ca aceasta este
„lipiciul” dintre toti acesti pioni si imbunatateste eficienta economica si dezvoltarea firmei
precum si imaginii acesteia.

Autorii au pareri diferite despre ceea ce reprezinta guvernanta corporativa. Stilpon considera
ce guvernanta corporativa este fata „cea comportamentala, care se refera la modul in care
interactioneaza managerii unei comapnii, actionarii, angajatii, creditorii, clientii si furnizorii,
statul si alte grupuri de interese in cadrul strategiei generale a companei” (Stilpon, 2001) pe
cand Pascu considera ca exista o fata „normativa care se refera la setul de reglementari in care
se incadreaza aceste relatii si comportamete, descrise anterior, respectiv legea societatilor
comerciale, legea valorilo mobiliare si a pietelor de capital, legea falimentului, legea
concurentei, cerintele cotarii la bursa, etc” (Pascu, 2011). Intelegem astfel ca guvernanta
corporativa este atat normativa cat si comportamentala, lucru care ii aduce duble beneficii.

Aflam din codurile de guvernanta a tarilor ca orincipalul scop al guvernantei corporative este sa
faciliteze eficacitatea, antreprenoriatul si gestionarea prudenta care totodata poate aduce
succesul pe termen lung al comaniei.

Invatam de la guvernanta corporativa ca succesul pe termen lung este un obiectiv demn de luat
in considerare si de urmarit. De cele mai multe ori, succesul pe termen lung ne aduce ami multe
castiguri decat cele pe termen scurt.

10
Pascu sustine ca acest concept de guvernața cuprinde o arie vasta cum ar fi: responsabilitate
socială, practici de afaceri, sau activitățile de control sau valori morale,. „ Tocmai de aceea
asocierea termenilor ca: audit intern, control intern, guvernanţă corporativă, audit extern, este
oportună. Există o legătură temeinică între guvernanţa corporativă, auditul intern şi
management, precum şi între guvernanţa corporativă şi structurile manageriale, dar este
recunoscut faptul că există un tratament special în ceea ce priveşte problemele importante
legate de responsabilitatea socială şi de etica practicilor în afaceri”. De asemenea, guvernanţa
corporativă are o extindere foarte largă, care incorporeaza elemente precum transparenţa
auditului intern, existenţa termenelor foarte strânse pentru raportarea financiară,
responsabilitatea managerilor pentru veridicitatea informaţiilor prezentate în rapoartele
financiare sau comunicarea şi transparenţa totală asupra rezultatelor financiare (Pascu, 2011)

„Pe baza unei analize de continut a codurilor de guvernanta corporativa cele mai recente de la
nivelul Uniunii Europene, principalul obiectiv a fost acela de a identifica modul în care sunt
prevazute functionarea, rolul si responsabilitaþile comitetului de audit în contextul guvernantei
corporative de la nivel european.” Bota-Avram C., Matis D. (2011).

Aflam ca in momentul de fata printre rolurile guvernantei corporative se numara:

 Protejarea drepturilor actionarilor dar si a potentialelor parti interesate;

 Asigurarea transparentei financiare;
 Separarea clara a responsabilitatilor si a sarcinilor;
 Asigurarea acuratetei contabile;
 Urmarirea respectarii principiilor etice;
 Asigurarea stabilitatii sociale dar si economice a companiei.

“Rolul auditului intern în guvernanþa corporativã a dobândit valenþe semnificative, mai ales în
contextul ultimelor evoluþii ale mediului economic interna- þional ºi naþional, care reclamã
necesitatea ca auditul intern sã devinã tot mai activ ºi unul dintre jucãtorii cheie în procesul de
gestionare eficientã a afacerilor” (Cristina Bota-Avram, 2011)

“O bună guvernare corporativă asigură îmbunătăţirea performanţei economice şi stabileşte un

climat adecvat investiţiilor. Aceasta implică utilizarea eficientă a resurselor, scăderea costurilor
capitalului, creşterea încrederii investitorilor, reducerea nivelului corupţiei” (Crețu & Crețu,
2011).

“Exista însa si situaþii care stabilirea unui comitet de audit nu este neaparat impusa, ci mai
degraba formulata sub forma unei recomandari de a înfiinta acest comitet de audit ca organ de
guvernanta corporativa, iar decizia înfiintarii acestui comitet se analizeaza, de regula, anual,
tinand cont de marimea companiei”. Bota-Avram C., Matis D. (2011). Faptul ca, guvernanta
corporative nu este impusa prin lege reprezinta din punctul meu de vedere pentru unele tari un
avanta ( cele bine dezvoltate) iar pentru alte tari un dezavanta ( spre exemplu Romania)
deoarece daca nu va fi obligatory multi oameni nici nu vor fi interesati sa se documenteze sis a
afle beneficiile implementarii acesteia.

11
Astazi, auditul intern are un rol esential in cadrul guvernantei corporative, aducand o asigurare
impotriva riscurilor si in existenta performantei uni comapnii. Astfel intelegem ca auditul itern
sustine si ajuta guvernanta corporativa, asigurand un bun control, monitorizand si aferind
solutii pentru succesul firmei.

Din ce in ce mai multe companii inteleg ca auditul intern este o activitate independenta si
obiectiva care le sare in ajutor si le ofera o asigurare suplimentara in ceea ce priveste activitatile
controlate si de asemnea ofera asistenta si recomandari care ajuta la imbunatatirea
operatiunilor.

Din cercetarea domanei profesor Bota-Avram Crisitna asupra codurilor de guvernanta

corporativa si din implementarea lor atat pe plan national cat si international consider ca
importanta acordata funtieei de audit intern in viziunea codurilor de guvernanta corporative
nu este foarte mare, si ca prevederile sunt relativ restranse in ceea ce priveste reglementarea
acesteia.

„În contextul spatiului european, tarile membre ale Uniunii Europene si-au stabilit fiecare un
cadru de guvernanta corporativa al entitatilor cotate pe pietele de capital europene, avand la
dispoztie un ansamblu de prevederi legislative si instrumente juridice, care includ recomandari
si coduri de guvernanta corporativa, în marea lor majoritate fiind constituite pe baza
principiului „Aplici sau explici” (Comply or explain).” (Cristina Bota- Avram, 2011)

Intelegem totusi ca companiilor cotate la bursa de valori le este cerut sa intocmeasca o

declaratie de guvernanta corporativa , care sa justifice daca sunt conforme sau nu cu preveririle
codului de guvernanta corporativa.

Din studiul de caz realizat de domana profesor Bota-Avram Cristina observam ca pentru tarile
din lucrarea de fata (Italia, Romania si Marea Britanie) exista o analiza detaliata pentru
adoptarea codului de guvernanta corporativa.

Aflam astfel ca pentru Italia , acest cod de guvernanta corporativa a fost adoptat in anul 2006,
ca sistemul de conducere este in principal unul de tip traditional ( format din organe de
conducere de administratie si consiliul de auditori). Italia aplica principiul „aplici sau explici”.

De asemenea din acest studiu aflam ca rolul auditului intern este de a pune accent pe stabilirea
resonsabilitatii cu evaluarea procedurilor de control intern si rezulta din preveri ca responsabilii
cu revizuirea procedurilor de control intern joaca de fapt rolul unor auditori interni.

Acesti responsabili cu controlul ontern sunt subordonati indirect consiliului de auditori si

comitetului de control intern. Functia de audit intern eset organizata asta in cat se stipuleaza
obligatia consiliului de administratie asupra evaluarii eficacitatii sistemului de control intern.
Totodata nu este impusa implementarea unei functii de audit intern care sa ofere o asigurare
asupra sistemului de control.

12
In cazul Marii Britanii (UK) aflam ca acete coduri de guvernanta corporativa au fost adoptate
mult mai tarziu, in anul 2010 ( cu 4 ani intarziere fata de Italia) si ca sistemul de conducere
predominant este cel anglo-saxon. Acestia de asemenea aplica principil „aplici sau explici”.
Delasator este faptul ca din codurile de guvernanta corporative nu reiese care ar fi rolurile
auditului intern deoarece nu sunt precizari suficiente.

Precizari insuficiente sunt si in cazul pozitiei auditului intern. Aflam doar ca revizuirea eficientei
sale de catre comitetul de audir rezulta intr-o subordonare a audtului intern fara de comitetul
de audit.

Din analiza organizarii functiei de audit intern efectuata de doamna profes pe codul de
guvernanta corporativa adoptat de Marea Britanie intelegem ca acest comitet de audit intern
este de fapt cel care face o analiza anuala asupra necesitatii de implementare a functiei de
audit intern in cadrul intreprinderilor, facand totodata referire la consisliul de administratie.

Sunt explicate argumentele care justifica absenta functiei resprectie de audit intern in cadrul
companiilor in raportul anual de catre cinmitetul de audit.

CAPITOLUL II. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERNLA

NIVELUL PIETELOR DE CAPITAL

2.1. FORMULAREA OBIECTIVELOR STUDIULUI SI DELIMITAREA

ESANTIONULUI

Scopul aceste lucrari este de a evidentia modul de organizare a auditului intern si practicile in
cadrul a 3 tari ( Marea Britanie, Romania si Italia) pentru un esantion de 20 de comapnii de pe
piata de capital pentru fiecare tara. In ceea ce priveste delimitarea esantionului, cele 3 tari sunt
din Uniunea europeana.

Acest esantion de 20 de tari nu este intamplator, aceste tari au fost alese in functie de niste
crierii pe care eu le-am considerat importante.

13
Pentru Marea Britanie am ales de pe site-ul http://www.londonstockexchange.com/ top 20
firme care sunt cotate la bursa, in functie de indicele bursier. De asemenea am agautat un filtru
pentru a analiza doar companiile din Marea Britanie.

Observam ca aceste companii sunt din domenii vaste precum financiar sau petrolier, etc. Toate
companiile sunt cotate pe piata principala.

Figură 1 - Companiile listate la bursa de la Lndra

2.2. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN LA NIVELUL MAREI

BRITANII

14
In cadrul Marii Britanii, auditul intern este doar recomandat si nu prevazut in codul de
guvernanta.

Primul lucru pe care l-am analizat in cadrul delor 20 de companii de pe piata de capital din
Londra a fost existent departamenului de audit intern .

Existenta auditului intern

17
20

15

10
3
5

0
17 3
DA NU

Figură 2 - Existenta auditului intern

Consider ca acesta este cel mai important lucru in acest studiu de caz si doar de aici putem
incepe discutia.

Din tabel se poate observa ca din cele 20 de firme cotate la bursa din Londra in functie de
indicele bursier, doar 17 au implementat departamentul de audit intern. Cat despre cele 3 firme
care nu au implementat acest department nu considera ca auditul intern ii poate ajuta la
depistarea risurilor sau chiar prevenirea lor.

Faptul ca 85% din aceste 20 de firme au implementat departamentul de audit ne confirma

faptul ca aceste comapnii au o transparenta ridicata a activitatilor, asigura totodata investitorii
actuali dar ii si indeamna pe potentialii investitori. Beneficiul principal al acestui sondaj este
faptul ca aceste firme au asigurat prin implementarea departamentului de audit intern o
revizuire a sistemului contabil si totodata o mai buna protective impotriva fraudelor. Existenta
acestui department asigura informarea la timp a conducerii unitatii despre eventualele
deficient si face recomandari managementului cand este cazul.

Al doilea lucru interesant care trebuie bifat in acest studio de caz este pozitia departamentului
de audit intern fata de consiliul de administratie.

15
Observam din tabele ca avem 5 situatii:

departamentul
de audit intern este
subordonat consiliului
de administratie,
departamentul de audit
intern este ubordonat CA si
depatamentului financiar, nu
exista department de audi, departamentul de audit intern asista CA si avem si cazul in
care nu exista informatii
clare.
Figură 3 - Pozitia departamentului de audit intern fata de CA
Vedem ca 60% din comapnii au deartamentul de audit intern subordonat CA, 10% au
departamenul de audit subordonat CA si departamenului financiar, 5% din comapnii au
departamenul de audit care este asistat de catre CA, 30% nu au acest department si 10% din
cazuri nu prezinta informatii clare.

Un adevarat punt forte il reptezinta faptul ca departametul de audit intern este este
supravegheat indeaproape de catre cat mai multe personae, lucru care ajuta la evitarea
posibilelor lacune, problem sau deficient.

Putem afirma ca
in cazul firmelor din studiul nostru , majoritatea

16

Figură 4 - Frecventa de raportare a rezultatelor raportului de AI

departamntulor de audit (peste 75%) sunt bine monitorizate de catre cel putin consiliul de
administratie.

Odata ce au fost analizate existent departamenului de audit intern si pozitia departamenului

fata de CA, urmatoarea curiozitate a fost ce se intampla cu rapoartele scrise de catre
departamenul de audit intern.

Aceste rapoarte in mod normal sunt redate conducerii unitatii pentru a fi analizate, semnate,
aprobate etc.

Putem observa ca 17 compani din 20 (85% din total) isi raporteaza frecvent descoperirile sau
constatarile precum si recomandarile consiliului de administratie si doar 3 comapanii din 20
(15% din total) nu fac raportari. Acest lucru este de inteles deoarece nu exista department de
audit intern.

Faptul ca auditul intern raporteaza cu regularitate CA reprezinta o bun implementare a acestui

department, o buna cooperare intre departamente si totodata proactivitate din partea firmei
pentru a fi eficace si pentru a preveni posibilele riscuri.

Cel mai interesant lucru ramane descoperirea rolului sau a responsabiitatilor auditorului intern
in cadrul celor 17 companii care au implementat acest department.

17
Atenti, acest grafic este reprezentativ pentru cele 17 companii si nu totalul de 20. Cele 3
comapnii care nu au implementat acest department au fost scoase din calcul.

Analiza practicilor de audit in functie de rolul sau

responsabilitati le auditului intern

14
12
10
8
6
4
2
0

Figură 5 - Analiza practicilor de audit in functie de rolul sau responsabilitatile auditului intern

Din acest grafic putem sa observant intai de toate, multitudinea de responsabilitati care revin
auditorilor: asistare la raportarile financiare, informarea consiliului asupra eventualelor riscuri
sau potentialelor problem, monitorizarea eficientei implementarii guvernantei corporative si
eficientei companiei, efectuarea expertizelor, evaluarea riscurilor, auditarea situatiilor firmei
impreuna cu auditoria externi, revizuirea problemelor de tip financiar interne, supravegherea si
rezolvarea altor problem dar si asigurarea respectarii drepturilor omului.

Din tabel putem observa ca la 4 firme, adica 23,53% din totalul de 17 firme care prezinta acest
department, departamentul de audit are responsabilitatea de a participa la rapoarte financiare.
Consideram aces lucru un beneficiu deoarece experienta unui auditor adduce un plus de
credibilitate rapoartelor financiare si asigura investitorii si posibilii investitori de transparenta
companiei.

18
Cred cu tarie ca mai multe firme ar trebuii sa impuna sau sa permita departamenului de audit
sa asiste la intocmirea sau predarea rapoartelor financiare deoarece reprezinta un avantaj
pentru firma si un plus de siguranta.

Functia de informare a consiliului cu privire la potentiale problem, diferite situatii sau doar de
consultare este indeplinita de catre departamentul de audit a 14 firme din cele 17, deci un total
de 82,36%.

Consider ca este foarte importanta aceasta functie deoarece acesta este principalul rol al
auditorului, de a examina si de a raporta situatia pentru a adduce imbunatatiri sau a informa
conducere despre eventualele amenintari sau riscuri. Aceasta cred ca este printer cele mai
importante functii si faptul ca o cifra asa de mare, 82,36% din departamentele de audit a
firmelor indeplinesc aceasta responsabilitate este un lucru bucurator. De aici ne dam seama ca
departamentul de audit nu are un rol superficial si ca opiniile sunt transmise.

Despre functia de monitorizare a eficacitatii implementarii guvernantei corporative si eficacitatii

firmei in general putem observa ca 70,59% din departamentele de audit a firmelor ( adica 12
din 17 comapnii in total) indeplinesc aceasta functie.

Acesta este un numar destul de mare si adduce un plus de siguranta in randul investitorilor.
Faptul ca implementarea guvernantei corporative este indeaproape supravegheata de catre
departamentul de audit denota o mare preocupare a firmei pentru guvernanta corporative.
Acest lucru este din nou in avantajul firmei deoarece reprezinta o mare preocupare pentru
guvernanta corporativa si deci inspira incredere pentru investitori.

Efectuarea experizelor poate de asemenea sa fie o indatorire a auditorilor dar nu in mod

obligatori. Acesta indatorire trebuie in principal realizata de catre expertii contabili. Faptul ca
este prezenta si in rolurile auditorilor paote doar sa reprezinte un avantaj bonus. Aceasta
lindatorire adduce mai multa siguranta comapniilor ca situatiile contabile nu prezinta probleme
si sunt complete si corecte.

Intalnim aceasta indatorire la departamentul de audit a 5 firme (29,41% din totalul de 17 firme).
Acest lucru este surprinzator si reprezinta un bonus pentru aceste comapanii.

Evaluarea risurilor este una din indatoririle de baza a auditorilor. Surprinzator la acest studiu
efectuat este ca doar 64,71% din departamentele de audit a firmelor indeplinesc aceasta
indatorire. Acest lucru este destul de descurajator si nu inspira incredere din partea
investitorilor si posibililor investitori. Consider ca mai multe departamente de audit ar trebuii sa

19
se implice sis a indeplineasca aceasta indatorire fiind una din responsabilitatile lor si aducand
foarte multe beneficii totodata evitarea unui risc.

Situatiile intocmite de catre firma trebuie sa fie verificate pentrua fi corecte si complete. Aceste
informatii inainte de a fi publicate intr-un raport sau folosite in rapoarte au nevoie de dovezi sid
e verificari din partea unor auditori. Consider ca este de o importanta risicata indeplinirea
aceste responsabilitati din partea auditorilor. Din tabes si regasit in grafic observam ca 9 din 17,
adica in 52,94% din comapnii se regaseste in cadrul departamentului de audit intern aceasta
responsabilitate. Acest lucru nu este favorabil deoarece multi investitori sau potentiali
investitori ar putea fi descurajati si ar putea sa considere sau sa ceara o situatie auditata si
atunci firma nu are documente. Acest lucru ar trebuii numaidecat imbunatatit si acest procent
crescut.

Revizuirea problemelor de tip financiar interne este intalnita la 41,17% din firme (7 din 17).
Acest lucru este de un real ajutor deoarece de cele mai multe ori prin revizuirea problemelor se
poate intelege cauza si astfel se poate lucre la o solutie pentru evitarea problemelor si
rezolvarea cauzelor. Acest lucru este in folosul firmelor deoare adduce investitorilor si
potentialilor investitori siguranta ca daca exista o problem, toate cauzele sale vor fi analizate si
le ofera o asigurare ca vor fi evitate astfel de problem pe viitor sau chiar faptul ca nu se vor
repeat.

Consider ca firma are de castigat din aceasta indatorire si ca acest procent ar trebuii sa creasca
cat mai repede.

Surpriza vine din partea firmei Diageo Plc. Aceasta firma are in cadrul departamentului de audit
stabilit ca si rol asigurarea respectarii drepturilor omului. Consider ca aceasta indatorire nu
revine auditorilor si poate fi privita in 2 felri, ori ca o dezorganizare si ca o nestabilire clara a
rolurilor, ori ca o preocupare foarte mare pentru drepturile omului in cee ace priveste
consumatorii si salariatii. Inclin ca acest rol nu ar trebuii indeplinit de catre departamentul de
audit si propun o revizuire a rolurilor fiecarui department deoarece acest lucru va fi privit cu
neincredere de catre investitori si potentiali investitori.

Supravegherea si rezolvarea problem este nu in ultimul rand o atributie a auditorilor. Aceasta

responsabilitate este intalnita in 35.29% din companii ( 6 din 17 departamente de audit au
implementat acest rol din cadrul comapniilor analizate). Acest procent ar trebuii sa fie mai
ridicat din punctul meu de vedere deoarece ar reprezenta un avantaj pe termen lung pentru
toate partile cu care lucreaza firma si care se imlica deoarece nu este nimic mai satisfacator
decat eliminarea problemelor si siguranta ca acestea nu vor mai reveni.

20
Per ansablu, analizand rezultate obtinute din tabele si evidentiate in grafice, putem afirma ca
cea mai mare preocupare a departamentelor de audit a firmelor analizate este acordata
informarii consiliului, monitorizarii eficavitatii implementarii guvernantei corporative si
eficacitatii firmei in general, evaluarea riscurilor si auditarea situatiilor firmei. Aceste
responsabilitati si roluri aduc un plus de siguranta, transparenta si incredere potentialilor
investitori, investitorilor si partilor interesate.

2.3. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN LA NIVELUL

ROMANIEI
2.4. ANALIZA PRACTICILOR DE AUDIT INTERN LA NIVELUL ITALIEI
2.5. ANALIZA COMPARATIVA A PRACTICILOR DE AUDIT LA NIVELUL
MAREI BRITANII, ROMANIEI SI ITALIEI

CAPITOLUL III. CONCLUZII GENERALE ALE LUCRARII

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1. Audit Financiar nr 10/2011, - https://www.cafr.ro/uploads/AF%2010%202011%20-%20Site-

399f.pdf
2. Audit Financiar nr 9/2011 - https://www.cafr.ro/uploads/AF%209%202011%20-%20site-
164e.pdf
3. http://ecgi.org/codes/code.php?code_id=427
4. Pașcu Ana-Maria, Rolul auditului în optimizarea guvernanței corporative, 2011
5. Crețu, F., Crețu, C., Guvernanța corporativă- sursă de progres, inovare și democrație, Seria
Inginerie, Nr.2, 2011
6.

21
22