 prin acordul părţilor dacă legea nu interzice constatarea nulităţii prin

acordul părţilor contractante. Prin acordul părţilor nu pot fi instituite şi

nici suprimate cauze de nulitate, orice convenţie sau clauză contrară fiind
considerată nescrisă.

 Nulitatea relativă este, potrivit art. 1248 şi 1251, o sancţiune care intervine
pentru încălcarea dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes
particular - privitoare la capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia
dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege, şi
are următorul regim juridic:
 art. 1252 instituie prezumţia de nulitate relativă _ în cazurile în care natura
nulităţii nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege,
contractul este lovit de nulitate relativă.
 poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziţia legală
încălcată. Totuşi, prin excepţie, nulitatea relativă poate fi invocată şi de alte
persoane decât partea din contract al cărui interes a fost lezat şi anume
creditorii debitorului pe calea acţiunii oblice - art. 1560-1561, reprezentantul
sau ocrotitorul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă potrivit art. 46 alin.3, procurorul în condiţiile art. 46 alin.4
- când actul s-a încheiat fără autorizarea instanţei de tutelă;
 nu poate fi invocată din oficiu de instanţă;
 contractul lovit de nulitate relativă este susceptibil de confirmare;
 nulitatea relativă poate fi invocată pe cale de acţiune numai în termenul de
prescripţie prevăzut de lege. Nulitatea relativă poate fi opusă - pe cale de
excepţie, de partea căreia i se cere executarea contractului, şi după împlinirea
termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare, adică oricând. Cu
toate acestea, potrivit art. 1223, anulabilitatea pentru leziune nu poate fi opusă
pe cale de excepţie dacă dreptul la acţiune este prescris (dreptul la acţiune se
prescrie în termen de 1 an)
 nulitatea relativă se declară :
 de instanţă;
 prin acordul părţilor dacă legea nu interzice declararea nulităţii prin
acordul părţilor contractante. Prin acordul părţilor nu pot fi instituite şi
nici suprimate cauze de nulitate relativă, orice convenţie sau clauză
contrară fiind considerată nescrisă.

După modalitatea de consacrare legislativă, nulitatea poate fi:

o expresă - prevăzută ca atare de o dispoziţie legală
o virtuală - potrivit art. 1253, în afara cazurilor în care legea prevede sancţiunea
nulităţii, contractul se desfiinţează şi atunci când sancţiunea nulităţii absolute sau
relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziţiei legale încălcate să fie atins.
 Cauze de nulitate absolută:

 Nerespectarea dispoziţiilor legale privind forma contractului.

 art. 1179 alin. 2 - în măsura în care legea prevede o anumită formă a
contractului aceasta trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de
dispoziţiile legale aplicabile.
 art.1242 – este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe
care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.
2