Universitatea ” Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Proiect de consultanță pentru:

Diversificarea gamei de produse a companiei
Napolact

Masteranzi: Doroftei Alexandru Mădălin

Mititelu Daniela
Sîrghe Alexandra Marina
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Cuprins
I. Prezentarea companiei Napolact.................................................................................................3
II. Misiunea și obiectivul Napolact SA.........................................................................................4
III. Cererea și oferta pe piața produselor lactate..........................................................................4
IV. Aaliza SWOT pentru compania Napolact..............................................................................5
V. Diversificarea portofoliului de produse......................................................................................6
VI. Piața de înghețată din România..............................................................................................6
VII. Sfaturile noastre pentru compania Napolact privind lansarea gamei de produse ce
privește înghețata...............................................................................................................................15
1. BIO..........................................................................................................................................15
2. Natural / Clean Label / Tradițional.......................................................................................15
3. Light........................................................................................................................................15
4. High Protein............................................................................................................................15
5. Vegan.......................................................................................................................................16
VIII. Bibliografie..........................................................................................................................18
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

I. Prezentarea companiei Napolact

Cu o vechime de peste 115 de ani pe piața alimentară din România, Napolact este unul
din cei mai importanți producători de produse lactate din țară. Aceasta a fost fondată în anul
1905, în Cluj-Napoca, purtând denumirea „atelierul Vlad”, ce fabrica în primă fază unt şi
brânză de vacă. Aceasta se dezvoltă în timp, ajungând în 1936 să producă pe langă cele două
produse și iaurt, brânzeturi fermentate sau topite. În urma naţionalizării din 1948, „atelierul
Vlad” devine Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj. În anul 1990,
societatea își schimbă numele și devine Napolact, așa cum este cunoscută în zilele noastre.
Cu toate acestea, tradiția este mult mai veche și reprezintă inspirația pentru toate
produsele Napolact, „facute cu lapte din inima Ardealului”. Acestea văd produsele lor ca o
continuare a produselor tradiționale din gospodăriile rurale. Aceștia știu foarte bine că înainte
de a perfecționa un lucru, trebuie să îl înteleagă și să țină cont de sfaturile din bătrăni pentru
ca produsele lor să se apropie cât mai mult de ceea ce își doresc să fie.
Așa cu ei o spun, pasiunea pentru tradiție îi inspiră pe cei de la Napolact în tot și în toate.
Fie că este vorba de iaurt sau brânză, ei își doresc să ofere cele mai bune produse inspirate
dintr-o lume mai curată, mai liniștită, mai deschisă. Pentru toate produsele Napolact se
folosește lapte colectat exclusiv de la fermele din Ardeal.
Procesul de producţie se realizează în următoarele locații: Fabrica de produse lactate
Baciu, Fabrica de brânzeturi fermentate şi frământate, Fabrica de produse lactate Dej, Fabrica
de brânzeturi Huedin şi Fabrica de brânzeturi Ţaga. Distribuţia este realizată prin intermediul
magazinelor şi depozitelor din orașele Cluj-Napoca şi Bucuresti. Compania a trecut
începând cu anul 1990 printr-un amblu proces de modernizare. Prin implementarea unor
standarde de producție europene, în special în fabricile din Baciu şi Huedin, s-a putut realiza o
dezvoltare a exportului în ţările Uniunii Europene şi Statelor Unite.
În ceea ce privește portofoliul de produse Napolact, produce produse lactate, precum:
 laptele de consum: Cedra
 produse lactate acide: Napoca, Napolife, Cedra
 brânzeturi proaspete
 unt
 lapte praf
 brânzeturi în saramură, cu pastă filată şi fermentate ş.a
Printre aceste produse lactate Napolact se regăsesc și o serie de produse atestate la
Ministerul Agriculturii ca produse tradiționale românești: iaurtul Cedra, brânza Năsal, brânza
Târnava, brânza Alpina, brânza Alpina afumată, cașcavalul Bobâlna, cașcavalul Dej, brânza
telemea Huedin.
Totodată în anul 2005, Napolact a lansat, gama Napolact BIO, care pune la dispoziția
clientului produse 100% BIO, precum: lapte, iaurt, sana sau chefir. Aceste produse Napolact
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

BIO au ca sursă de proveniență 14 ferme ecologice amplasate în Ardeal, departe de orice

sursă de poluare, respectând normele legislației în vigoare, astfel încât aerul, apa, solul să fie
nealterate. Certificările obținute demonstrează faptul că laptele ecologic provine din surse
sigure, de la animale crescute în condiții naturale, care la rândul lor sunt hrănite cu mâncare
bio, fără aditivi, antibiotice sau alte substanțe chimice.
Napolact investește constant în tehnologii moderne de producție și colectare a laptelui,
precum și în dezvoltarea profesională a angajaților, pentru aș putea menține produsele în
standardele de calitate deja recunoscute la nivel internațional.

II. Misiunea și obiectivul Napolact SA

Înclinația companiei spre ceea ce însemnă tradiţionalul, subliniată și de sloganul acesteia

“Ca odinioară” şi prin identitate a produselor Napolact, este scpul ce îi ghidează în pe aceștia
spre a oferi produse lactate cu specific tradițional, așa cum erau facute din cele mai vechi
vremuri. Napolact îşi propun sa nu facă nici un compromis, ca prin respectul pentru calitate,
savoarea desăvârşită a produselor lactate, să se regăsească în aceeaşi măsură în toată gama de
produse Napolact.
Pasiunea pentru tradiţie îi inspiră în tot şi în toate. Fie că e vorba de iaurt sau brânză îşi
propun să ofere cele mai bune produse inspirate dintr-o lume mai curată, mai liniştită, mai
deschisă, o lume ca odinioară.
Principalul obiectiv al companiei este obţinerea unei cifre de afaceri şi unui profit cât mai
ridicat cât şi maximizarea satisfacţiei clienţilor şi fidelizarea acestora, prin oferirea unui nivel
calitativ ridicat al produselor sale, care corespunde standardelor ridicate de la nivelul UE.

III. Cererea și oferta pe piața produselor lactate

Piața produselor lactate a avut o creștere seminificativă în anul 2020, mai exact cu
15% față de anul anterior (2019), ajungând la o valoare de aproape 1,5 miliarde euro.
Această creșterea, se consideră a fi datorată, creșterii consumului și producției interne,
determinate de pandemie.
Această evoluție ascendentă a venit din creșterea consumului local, determinat de
restricționarea călătoriilor și întoarcerea românilor de peste hotare, astfel că cunsumatorii au
avut tendința de a face provizi ceea ce a dus la o creștere a vânzărilor și implicit la o cerere
mai mare pentru produsele de bază, în care s-au încadrat și cele lactate.
Totodată având în vedere sumele care rulează anual pe aceast sector, până la1 miliard
de euro, și faptul că investiţiile care au ca scop creşterea şi diversificarea producţiei au luat
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

amploare în ultimii ani de sute de milioane de euro, putem spune că piaţa românească a
produselor lactate, se află la în acest moment într-o plină dezvoltare. Vorbim despre o piaţă în
care concurenţa este foarte strânsă şi se intensifică tot mai mult, datorită multitudinii de
brand-uri noi sau noi produse lansate sub acelaşi brand, care apar pe rafturile marilor
distribuitori.
Principalele companii care activeză și domină piața produselor lactate sunt Napolact,
și competitorul direct al acesteia Lactalis, care este lider pe piață și are în portofoliu brandu-ri
precum, Albalact, Covalact La Dorna, Zuzu și Fulga.

IV. Aaliza SWOT pentru compania Napolact

Puncte tari Puncte slabe

 societatea oferă o gamă  poziția pe piața de desfacere nu
diversificată de produse lactate, este consolidată suficient;
acoperind o zonă destul de  concurența strânsă între companiile
însemnată din piața locală; de pe primele locuri;
 gamă variată de produse de  cota de piață diversificată pe
calitate; categorii de produse.
 poziția pe piața;
 alinierea activității firmei din
toate punctele de vedere la
normele UE;
 dublarea capacității de producție
a firmei datorită colaborării a unui
număr cât mai mare de ferme care
produc materia primă;
 rețeaua de distribuție este
națională;
 rețeaua de colectare și desfacere
este bine organizată.
Oportunități Amenințări
 educarea consumatorului asupra  perspectiva unei concurențe
importanței consumului de lapte și puternice din partea companiilor
a produselor lactate; prezente pe piață;
 orientarea consumatorilor către  diversificarea ofertei firmelor
produsele de calitate superioară și concurente existente;
cele certificate bio; -pătrunderea pe  modificări ale mediului natural;
noi piețe;  modificări în contextual economic
 lansarea de noi produse; la nivel national;
 potențiala apariție unor noi
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

concurenți.

V. Diversificarea portofoliului de produse

Compania Napolact are ca obiectiv oferirea de produse de calitate superioară, la un preţ

cât mai accesibil oricărui client, urmărind să satisfacă cât mai mult cu putință cerinţele
clienţilor, atât acelor actuali cât şi a celor potenţiali.
Datorită concurenţei destul de strânse între companiile de pe piaţa lactatelor, Napolact îşi
propune ca prin producerea și oferirea de noi produse de calitate și la un preț avantajos să îşi
consolideze clienţii loiali şi de asemenea atragerea de noi clienţi.
Conducerea firmei Napolact îşi doreşte ca prin această măsură să realizeze totodată și
creşterea cotei de piaţă, astfel încât să-și mențină poziția pe piață și să se apropie cât mai mult
de liderul Lactalis.
Principalul produs care este vizat de această diversificare a portofoliului de produse este
înghețata, din lapte 100% bio. Având în vedere tradiția în fabricarea produselor lactate
înghețata care ar urma să fie produsă de Napolact, trebuie să fie de o calitate superioară,
asemenea celorlalte produse oferite de companie și care au câștigat deja inima românilor.
În primă fază se are în vedere introducerea unor sortimente de înghețată cu arome de bază,
precum vanilie, ciocolată, caramel și fructe de pădure, ulterior compania propunându-și să
diversifice aromele pentru a putea acoperi cât mai mult dorințele clienților.
Pentru a oferi companiei o imagine cât mai clară asupra pașilor ce urmează să fie parcurși
în vederea introducerea pe piață a înghețatei Napolact Bio, vom realiza o cercetare asupra
pieței înghețatei din Româania pentru a putea datele necesare lansări pe piață a unui produs
care să fie cât mai aproape de dorințele potențialilor clienți.
În demersul realizări acestei documentări pentru sprijinul procesului de consultanță vom,
analiza diverse articole și studii de piață, cu privire la piața de înghețată din România, pentru a
oferi informații cât mai fondate cu privirea la preferințele românlor în materie de înghețată,
precum brand, aromă sau metoda de prezentare a produsului.

VI. Piața de înghețată din România

România se află pe locul 12 în topul celor mai mari producători de înghețată din Uniunea
Europeană, cu aproape 50 de milioane de litri de înghețată produsă în anul 2018, conform
datelor Eurostat. Producţia este în creștere cu 4% față de perioada anterioară, cu toate că a
pierdut două poziţii, fiind întrecută de Suedia şi Cehia. Doar din producţia locală, un român
consumă anual 2,6 litri de îngheţată (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet), însă, conform
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

datelor prezentate la sfârșitul anului trecut de Ziarul Financiar, „în România consumul ajunge
la circa 4 litri per cap de locuitor”, diferența fiind asigurată din importuri.
În termeni valorici, producția de înghețată a anului 2018 a fost de 85 milioane de euro,
fără a se înregistra variații majore în ultimul deceniu, în timp ce valoarea importurilor de
îngheţată s-a triplat în această perioadă. Astfel, dacă 88% din îngheţata consumată de români
în 2008 era de producţie autohtonă, în 2018 doar 63% din desertul zilelor caniculare era
produs în ţară, restul fiind importat.

Creşterea nivelului de trai şi modificarea substanţială a obiceiurilor de consum au

influenţat în mod pozitiv piaţa. Intensificarea consumului a atras, de altfel, şi investitori pe
măsură, dovadă fiind faptul că principalul jucător din piaţă, Betty Ice, a fost preluat de
gigantul Unilever după ce, în 2016, un alt mare jucător din domeniu, Alpin 57 Lux, fusese
preluat de grupul letonian Food Union.

a. Cererea de înghețată pe piața din România

Piața înghețatei în România, se află într-o continuă creștere, factori ce influențează această
creștere sunt reprezentați de cererea ridicată pentru produsele premium, preparate din
ingrediente de o calitate superioară și orientarea preferințelor consumatorilor spre produse
fără lactoză și zahăr.
Evoluţia semnificativă a pieţei de îngheţată din România vine în concordanţă cu creşterea
consumului la nivel naţional. Potrivit datelor Eurostat, ţara noastră a urcat două poziţii în
clasamentul celor mai mari producători din UE, până pe locul 10, cu o producţie de 47,8
milioane de litri.
Totodată având în vedere și factorii climatici, verile devenind din ce în ce mai toride pe
teritoriul României şi astfel se preconizează o creștere constantă a acestui sector, astfel
intrarea pe piața înghețatei poate reprezenta o mișcare strategică ce prezintă rentabilitate pe
termen lung.
Îngheţata este desertul cu o valoare a pieței globale ce a depășit 57 de miliarde USD, în
2018, care va crește din inovații și branduri noi. Lupta acerbă pentru atragerea consumatorului
se dă în comerțul modern. Așa arată, pe scurt, categoria înghețatei în acest moment.
Vectorii de creștere pentru piața înghețatei sunt influențați în special de cererea ridicată
pentru produsele premium, preparate din ingrediente de înaltă calitate, dezvoltarea a
numeroase platforme de livrare online a alimentelor și orientarea preferințelor consumatorilor
spre produse fără lactoză.
Pe de altă parte, preocuparea pentru un stil de viață sănătos, ce presupune reducerea
consumului de zahăr și conservanți, precum și incidența din ce în ce mai mare a intoleranței la
lactoză la nivel mondial ar putea încetini ritmul de dezvoltare.
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Fig. 1 – Consumul de înghețată la nivel european

Cu toate acestea după cum se poate observa, consumul de înghețată este din Româania,
deși este într-o continuă creștere, este încă cu mult sub media europeană de 6,3 litri pe an.
În ceea ce privește metoda de prezentare, tipul ambalajului, conform unui articol publicat
în anul 2020, pe https://artaalba.ro/inghetata-inovatii-branduri-noi-si-produse-premium/ ,
românii au următoarele preferințe:

Fig. 2 Preferințele românilor în funcție de modul de prezentare al înghețatei

Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

După cum se poate observa, înghețata la caserolă rămâne varianta preferată pentru
consumul casnic cu cea mai mare pondere în volum (41%), urmată de cea pe băț (17%) și cea
la pahar (14%) și la cornet (12%).
În anul 2018, 63% din înghețata cumpărată de români era de la producători autohtoni,
restul fiind importat. Acest lucru denotă o preferință mai mare pentru producători locali, ceea
ce ar oferi companiei Napolact, un avantaj competitiv pe această piață fiind un brand cu
tradiție în România.
La capitolul arome, consumatori români manifestă un mare interes pentru înghețata cu
vanilie, ciocolată sau cacao.
În imaginea următoare se poate observa care sunt preferințele românilor în ceea ce
privește aroma înghețatei
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Preferinţele românilor pentru aroma îngheţatei

Vanilie
22% Ciocolată
Caramel
Cacao
50% Cacao+vanilie
12% Alte arome

6%
5% 5%

Fig. 3 – Preferințele românilor pentru aroma înghețatei

Ca și metodă de procurare a înghețatei românii preferă să achiziționeze cel mai des

acest desert din supermarketuri 54%, unul din doi cumpărători optând pentru acest canal de
vânzare.
Celelalte canale de achiziție utilizate fiind: de magazinele de cartier (19%) și
hypermarketuri (17%), tonetele de înghețată și gelateriile fiind cele mai puțin populare pentru
consumatori (8%).
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

procentaj metoda de procurare

tonete si gelaterii 8

hypermarket 17

magazin de cartier 19

supermarket 54

0 10 20 30 40 50 60

procentaj metoda de procurare

Locația de consum a înghețatei diferă în mare parte în funcție de varstă și activitatea

persoanelor, este consumată acasă într-o mai mare măsura de către persoanele inactive, cu
vârsta de peste 45 ani din mediul rural, pe când persoanele active de cu vârsta cuprinsă între
18-29 de ani, în principal din mediul urban, consumă înghețata în special pe stradă, din mers,
conform unui studiu realizat de Kantar TNS pentru revista Progresiv.
În ceea ce privește frecvența consumului de înghețată, conform aceluiași studiu
consumatorii români au următoarele tendințe, pe timpul verii:

 18% dintre respondeți consumă înghețată zilnic

 23% consumă de 4-5 ori pe săotămână
 30% de 2-3 ori pe săptămână
 14% o dată pe săptămână
 15% consumă înghețată de una pană la 3 ori pe lună.
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Frecventa consumului de inghetata

15% 18%
zilnic
4-5 ori/saptamana
14% 2-3 ori/saptamana
o data/saptamana
23%
1-3 ori/luna

30%

În graficul următor se poate observa care sunt principalele criteri de care țin cont românii
atunci când doresc să achiziționeze înghețată:

Criterii de alegere a înghețatei

Aroma 64%

Tipul înghețatei 49%

Prețul 44%

Marca 37%

Ingrediente 34%

Aspectul înghețatei 22%

Aspectul ambalajului 7%

Valori nutriționale 6%

Astfel observăm că 64% dintre presoanele care au participat la studiul realizat de

Kantar TNS, au ca criteriu principal de alegere a înghețatei aroma; 49 % au ca și criteriu
principal tipul înghețatei ( cornet, pe băț, caserolă, sandwich, pahar); 44% prețul sunt ghidați
de preț, marca este utilizată ca, criteriu principal de 37% din persoane; pentru 34% din
respondenți ingredientele sunt un criteriu esențial în decizia de cumpărare; iar aspectul
înghețatei reprezintă un criteriu de alegere pentru 22% din persoane.
 Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Conform celor de la ecoferma.ro, cele mai inedite versiuni de îngheţată sunt:

1. Cu conținut caloric scăzut

Cele două ingrediente principale din înghețata tradițională sunt smântâna și

zahărul, ceea ce presupune un număr mare de calorii. Dar, într-o lume din ce în ce mai
preocupată de sănătate, necesitatea reinventării înghețatei devine tot mai pregnantă. Astfel
cã, pentru consumatorii responsabili, brandurile au lansat inghețata cu conținut scăzut de
calorii și chiar înghețata veganã, care are la bază lapte vegetal, cum ar fi cel de soia sau
nucã de cocos. 

2. Arome noi

Ca răspuns la cerințele tot mai complexe ale pieței, producătorii lansează versiuni
din ce în ce mai exotice ale inghețatei. De la aromele de sfeclã roșie, busuioc și ulei de
măsline la versiunea de adulți cu aromă de Mojito, inghețata are parte de ingredinte tot
mai îndrăznete și neobișnuite.

 
3. Două arome în aceeasi cupă

Ați fost vreodată nevoiți să decideți între două arome de înghețată? În curând s-ar
putea să nu mai fie nevoie să alegeți. Elizabeth Fenner, expert în dezvoltare alimentară se
pregătește să lanseze înghețata cu „eliberare de aromă”.

Înfășurând o aromă de cireșe în bile mici de gelatină și amestecând-o în înghețată

de vanilie (un proces numit microîncapsulare), Fenner a creat un produs care, la primul
gust, pare a fi vanilie simplă. Dar, pe măsură ce căldura din gură descompune capsulele și
eliberează aroma din interior, aceeași lingură de înghețată începe să aibă gust de cireșe.

4. Înghețată fluorescentă

Studiourile creative Bompas and Parr au venit cu o idee   puțin bizară: înghețata
care străluceste în intuneric.

Prin adăugarea unei proteine fluorescente găsită în meduze(care dă o strălucire

verde sub lumina UV), designerii de la firma londoneză au reușit să creeze un produs
inspirat de Halloween care se aprinde într-o cameră întunecată. Chiar și mai spectaculos,
proteina trebuie să fie „activată” de căldură și mișcare fizică înainte ca aceasta să
strălucească, ceea ce înseamnă că această înghețată se aprinde numai atunci când o lingi!
Asemeni conceptului în sine, și prețul este unul pe măsură: 185 de dolari pe cupă.
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Concurența pe piața de înghețată

Fig. 4 – Top 10 companii producătoare de înghețată

Fig. 5 – Evoluția profitului producătorilor de înghețată

Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Cei mai mari cinci producători locali de îngheţată au realizat împreună anul trecut
afaceri de peste 70 mil. euro, adică aproape jumătate din valoarea totală a pieţei, şi au avut
peste 2.000 de angajaţi. Cel mai mare producător român de îngheţată a fost Betty Ice, care a
terminat cu afaceri de aproape 20 mil. euro şi care a fost la câteva sute de mii de euro distanţă
de Alpin.

Valoarea totală a pieţei de profil este estimată la 150 milioane euro, astfel că fiecare
român a cheltuit 7,5 euro (34 de lei) pe an şi respectiv mai puţin de un euro (2,8 lei) pe lună
pentru a mânca îngheţată.

Cum se promovează înghețata?

 Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

Cu toate că acești producători prezintă o vechime și au un portofoliu de clienți fideli,

câștigați în timp, compania Napolact venind cu un produs de nișă, mai exact cea de produse
Bio, nișă pe care este deja lider detașat prin gama de produse de acest tip pe care compania le
oferă, iar prin asta își poate asigura cu ușurință o poziție bună pe această piață,a înghețatei
Bio și să câștige loialitatea clienților care manifestă un interes sporit pentru produsele din
gama Bio, implicit pentru înghețata bio oferită de companie.

VII. Sfaturile noastre pentru compania Napolact privind lansarea gamei

de produse ce privește înghețata

Natural, clean label, premium, healthy, wellness, modern, convenience, tradițional,

etic, sunt tendințe cheie în industria alimentară, care pot influența succesul produsului. De
aceea trebuie studiate cu atenție inovațiile, piața și tendințele globale, găsirea de idei și
soluții adaptate tendințelor de pe piața locală și crearea conceptelor orientate spre succes.
Câteva detalii de care ar trebui să se țină cont în crearea produsului:
1. BIO
BIO nu mai este doar o nișă. Trebuie căutate soluții pentru dezvoltarea de produse BIO.
Acestea devin foarte importante pentru consumator atunci când vine vorbă de sănătatea și
starea de bine a acestuia.

2. Natural / Clean Label / Tradițional

Orientarea către produse naturale și cu etichetă curată reprezintă unele din cele mai
puternice tendințe, de aceea trebuie create concepte aliniate cerințelor. Cu toții suntem
consumatori, ne dorim produse de calitate, proaspete, cu gust, originale și sănătoase.Trebuie
găsite soluții pentru toate aceste concepte, precum și pentru multe altele, putând fi adaptate și
personalizate. Împreună cu o echipă de specialiști se poate aduce paleta de produse la un nou
nivel.

3. Light
Produsele Sugar Free sunt un must have în portofoliul oricărui producător din orice
domeniu al industriei alimentare, sub impactul presiunii reducerii consumului de zahăr și
modificării legislației europene. De aceea, sunt importante conceptele pentru produse light, ce
conțin doar îndulcitori naturali.
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

4. High Protein
Creșterea trendului fitness a dat naștere cererii pentru produsele „High Protein”.
Caracterizate prin conținut ridicat de proteine, precum și un conținut scăzut de zahăr și calorii,
sunt agreate atât de persoanele active, cât și de cele preocupate de o alimentație și o viață
sănătoasă.

5. Vegan
Veganismul este o nișă care se extinde permanent, iar produsele vegane pot aduce o
valoare adăugată clienților. Se pretează atât pentru persoanele ce urmează un stil de viață
vegan cât și pentru acei cu intoleranță la lactoză. 

Așadar, compania Napolact trebuie să fie foarte atentă și să studieze cu atenție tendințele
pieței la momentul extinderii gamei de produse pentru ca produsele să aibă succes.

Fig. 6 – Tendințe în piața înghețatei

Ce avantaje prezintă pandemia de coronavirus pentru extinderea portofoliului de

produse a companiei Napolact?

Criza generată de coronavirus ar putea deveni o mare oportunitate pentru companie

deoarece este un moment bun pentru investiții în susținerea producției locale, de la mici
ferme, la fabrici procesatoare. România importă de la fructe și legume, la produse de
panificație și dulcețuri iar pe de altă parte exportă cereale și alte materii prime care ar putea fi
folosite în lanțul de producție. Ruptura apare și din cauza faptului că sunt mulți producători
Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

mici care nu reușesc să realizeze producții constante și la prețuri competitive, astfel că

procesatorii merg către furnizori externi.

Producția de alimente, estimată la 50 de miliarde de lei în 2019, este pusă în această

perioadă la încercare din cauza cererii tot mai mari pentru anumite produse. România ar putea
tranforma acest lucru într-o oportunitate care ar duce țara de pe poziția de exportator de
materii prime și importator de produse cu valoare adăugată la cea de piață cu lanț de producție
integrat. Astfel, dacă am crea un circuit intern de producție, piața de alimente ar putea ajunge
la cel puțin 100 de miliarde de lei.
 Master: Managementul organizațiilor, anul 2
An universitar 2021-2022, semestrul I
Disciplina: Cercetare și consultanță în management

VIII. Bibliografie
 https://napolact.ro/despre-napolact;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Napolact;
 https://www.profit.ro/stiri/producatorii-lactate-piata-ajuns-1-5-miliarde-euro-
2020-crestere-15-fata-anul-precedent-consumul-local-crescut-dupa-au-
restrictionate-calatoriile-s-au-intors-romanii-strainatate-20136638;
 https://www.zf.ro/companii/cinci-companii-straine-fac-regulile-pe-piata-de-1-
mld-lei-a-19870554;
 https://www.economica.net/ce-lapte-cumpara-romanii-marcile-private-
incaseaza-mai-putin_172430.html;
 https://artaalba.ro/inghetata-inovatii-branduri-noi-si-produse-premium/ ;
 https://revistaprogresiv.ro/revista/2021-08-aug-hgf68rdu45346di78uy/ ;
 https://www.managerexpress.ro/idei-resurse/piata-de-inghetata-din-romania-ia-
amploare-2019-cel-mai-productiv-an-pentru-producatori.html;
 https://ecoferma.ro/inghetata-viitorului-care-sunt-cele-mai-recente-inovatii-ale-
acestui-desert/
 https://www.startupcafe.ro/afaceri/top-producatori-inghetata-romania.htm