APELE STĂTĂTOARE ȘI GHEȚARII

Ape stătătoare → lacurile, bălțile, mlaștinile

Lacuri → naturale → Lacul Baikal → cel mai adânc lac din lume
→ Lacul Marea Caspică → cel mai întins lac din lume

→ artificiale (create de om)

 Lacurile naturale pot fi:

•Lacuri vulcanice → se găsesc în craterul unui vulcan stins: Lacul Sf. Ana

→ se află în număr mai mare în Islanda, Noua Zeelandă și

Japonia.

•Lacurile tectonice s-au format în șanțuri adânci, provenite prin ruperea

scoarței terestre. Cel mai adânc lac din lume, Baikal, este un lac tectonic.
Alte lacuri tectonice sunt Tanganyika (Africa) și Marea Moartă (Asia).

•Lacurile provenite din foste mări au suprafețe foarte mari. Un astfel de lac
este Marea Caspică, cel mai întins lac din lume.

•Lacuri carstice;

•Lacuri cu apă sărată: Lacul Amara;

•Lacuri tip lagună: Lacul Golovita, Lacul Razim;

•Lacuri de tip liman fluviatil: Căldărușani, Snagov;

•Lacuri de baraj natural: Lacul Roșu;

•Lacurile glaciare au apărut în locurile ocupate în trecut de ghețari.

Acestea sunt mai numeroase în nordul Americii de Nord (Marile Lacuri), nordul
Europei (Ladoga) și pe munții înalți.

Ex. → Lacul Ladoga, Lacul Onega → pe teritoriul Rusiei

→ Lacul Bucura , Lacul Zănoaga → în România

Lacurile artificiale sunt create de oameni pentru obținerea energiei electrice,

alimentarea așezărilor cu apă potabilă, irigații, turism etc.
Lacul Volta din Africa este cel mai întins lac artificial din lume.

Ele pot fi:

•Lacuri de acumulare: Lacul Vidraru de pe Argeș;

•Iazuri / heleștee;
•Lacuri de agreement: Lacul Herăstru, Lacul Titan, Lacul Tineretului.

Bucureștiul este străbătut de Râul Dâmbovița, Râul Colentina.

GHEȚARII

•Apa în stare solidă reprezintă 2% din volumul total al hidrosferei. Suprafața

totală a gheții reprezintă o zecime din întinderea uscatului.
•Ghețarii → acumulări de apă dulce în stare solidă.
→ se formează în ținuturile zăpezilor permanente – în regiumile
polare și pe munții înalți. Zăpada se acumulează de la an la an și
se transform în gheață.
•Antarctida și Groenlanda sunt acoperite de mase enorme de gheață, cu grosimi
de mii de metri, numite calote glaciare.
•De pe marginile calotelor se desprind bucăți uriașe de gheață – aisbergurile
care plutesc pe mări și oceane până se topesc.
•Apele oceanice îngheață în regiunile polare și formează straturi de gheață
groase de câțiva metri, numite banchize.
•Ghețarii montani se formează pe munții înalți, acolo unde temperatura aerului
coboară mult sub oºC.
•În zonele calde sunt ghețari la peste 5 000m, în zonele temperate – la peste 3
000m și în zonele reci – la mai puțin de 1 000 metri.
Ghețarii montani sunt importanți pentru regiunile în care se găsesc. Alimentând
cu apă râurile ți formând prin eroziune văi glaciare.