Predare nr 3

Pers care nu au capacitate succesorala.

Întrucât au capacitate succesorala numai persoanele care exista la data deschiderii

moștenirii (cnf art 957 alin (1) Cciv) , pf predecedate și pj care au încetat sa aibă
fiinta înainte de data deschiderii moștenirii nu au capacitatea de a mosteni . În cazul
pf partea din moștenire care s-ar fi cuvenit persoanei predecedate dacă ar fi fost în
viața la data deschiderii moștenirii va putea fi culeasa de către urmasii săi în cadrul
moștenirii legale dacă sunt indeplinite de către urmasii săi ,dar numai în cadrul
mosteniriii legale , nu și în cazul moștenirii testamentare ,daca sunt indeplinite
conditiile reprezentarii succesorale . (un beneficiu al legii potirivt caruia un
moștenitor de grad mai îndepărtat urca în locul ascendentului său decedat / nedemn la
data deschiderii moștenirii și culeg partea ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă era în viața
sau demn . Vezi 966 Cciv ) .
Dacă nu sunt indeplinite conditiile reprezentarii succesorale urmașul pf predecedate
nu poate veni la moștenire prin reprezentare ,insa ar putea ,eventual , să-l
mosteneasca pe defunct în nume propriu . Spre exemplu dacă defunctul nu lasa
descendenti și nici colaterali reprezentați (numai acolo e permisa reprezentarea
succesorala) ,dar lasa un unchi ,celalalt fiind predecedat , fiecare dintre cei 2 unchi
lasand veri primari în raport cu defunctul , V1 nu poate urca prin reprezentare pentru
ca în cadrul clasei a IV-a nu e permisa reprezentarea succesorala . În exemplul
acesta , singurul care mosteneste e U1. Dacă acest U1 ar fi nedemn sau renuntator ,
V1 ,urmasul lui U2 , va putea veni la moștenire alături de V2 ,dar în nume propriu .
(pt ca nu mai exista rude de grad apropiat care să-i inlature pe veri de la moștenire și
atuncii ambii vor veni în nume propriu și vor culege cote egale din moștenire) .

O alta categorie de persoane care nu au capacitate succesorala sunt pers decedate în

același timp . Potrivit 957 alin 2 Cciv ,daca 2 sau mai multe persoane au murit în
același timp fără să se poată stabili ca una a supraviețuit alteia ,acestea nu au
capacitatea de a se mosteni una pe alta . Astfel , prin persoane decedate în același
timp vom înțelege doua sau mai multe persoane care au decedat în aceeași
imprejurare sau imprejurari diferite ,in astfel de condiții în care nu se poate stabili ca
una a supraviețuit celeilalte . (Prezumtia morții concomitente a doua persoane – vezi
972 alin 1 lit C) .
Prezumtia morții concomitente este una relativa ce poate fi rasturnata de orice
persoana interesată să-l mosteneasca pe defunct prin orice mijloc de proba .
Dispozitiile art 957 alin 2 Cciv se aplica atât în cadrul moștenirii legale cât și în
cadrul moștenirii testamentare . Efectele acestei incapacitati se produc de drept
,nefiind necesara o hotărâre judecatoreasca (HJ) pentru a le atesta.
Vechea reglementare (Decretul 31 / 1954 privitor la pf și pj fixa numai situația
comorientilor – doua pers care au murit în același timp și în aceeași imprejurare fără
să se poată stabili ca una a supraviețuit alteia. Totuși printr-o interpretare extensiva se
ajungea și ca aceasta prevedere din art 21 decretul 31/1954 să se aplice și pers care au
decedat în același timp ,dar în imprejurari diferite) .
În literatura de specialitate ,se mai adauga o conditie și anume cea a reciprocitatii
vocatiei succesorale legale ,pt ca aceasta conditie face ca disp sa capete relevanta în
materie .

Vocatia la moștenire

Pentru ca o pf / pj să vină la moștenire ,nu este suficient ca ea sa aibă capacitate

succesorala și mai e necesar ca ea să fie chemata la moștenire de lege sau prin
testamentul intocmit de către defunct . În acest sens ,art 962 / Cciv precizeaza ca
pentru a putea mosteni ,aceasta trebuie sa aibă calitatea ceruta de lege sau sa fi fost
desemnata de defunct prin testament .Legea confera vocatie succesorala rudelor
defunctului în anumite limite inclusiv rudenia rezultata din adoptie soțului
supraviețuitor și statului sau după caz comunei orașului municipiului în ipoteza
vacantei moștenirii . In privința rudelor legea confera vocatie succesorala
ascendentilor și descendentilor defunctului fără limita de grad și rudelor în linie
colaterala pana la al IV-lea grad inclusiv .
Pe linie dreapta (ascendenta/descendenta) vocatia la moștenire nu e limitata de un
anumit grad de rudenie. Pe linie colaterala în schimb cum am arătat mai sus
legiuitorul a stabilit o limita .
Vocatia succesorala a acestor persoane este numai generala aceasta insemnand numai
o posibilitate de principiu de a mosteni din averea celui decedat . Pentru ca o
persoana sa mosteneasca în virtutea legii nu este suficient ca ea sa aibă vocatie
proprie la moștenirea celui decedat fiind necesar ca pers în cauza sa nu fie înlăturată
de la moștenire de o alta persoana chemata de lege într-un rang preferabil .
Pentru determinarea vocatiei concrete la moștenire ,legiuitorul nostru folosește doua
criterii tehnico-juridice ,respectiv criteriul clasei de mostenitori și criteriul gradului de
rudenie (în interiorul clasei de mostenitori) .
Vocatia succesorala testamentara poate sa aparțină în principiu oricarei persoane cu
capacitate succesorala ,testamentul intocmit de către defunct fiind recunoscut cu
anumite limitari ca temei al vocatiei testamentare .
Vocatia la moștenire are un dublu înțeles :
-in sens general se desemneaza vocatia potentiala / eventuala a unei pers de a- l
mosteni pe cel decedat .
Vocatia generala este specifica moștenirii legale și prezinta caracteristica de a fi
reciproca cu singura excepție a casatoriei putative (căsătoria nula sau anulabila în
care unul dintre soti e de buna-credinta – 304 Cciv) .
În literatura de specialitate s-a consacrat o excepție de la acest principiu (reciprocitatii
vocatiei succesorale generale) în cazul în care o pers a incuviintat mai multe
adoptii ,unele cu efecte depline altele cu efecte restranse . Sa spunem ca un anume X
l-a adoptat pe C1 cu efecte restranse ,l-a adoptat pe C2 cu efecte depline și mai are un
copil C3 ,copilul sau natural . C1 nu devine ruda cu C3 ,ceea ce înseamnă ca
principiul reciprocitatii funcționează în sens negativ aici . C1 nu poate să-l
mosteneasca pe C3 și viceversa . (C1 poate fi ruda doar cu adoptatorul)
In sens concret ,vocatia desemneaza acele persoane care sunt chemate sa culeaga
efectiv din averea celui decedat .Vocatia concreta presupune doua condiții :
-una pozitiva (vocatia succesorala generala) ;
-una negativă (pers în cauza sa nu fie înlăturată de la moștenire de altcineva aflat intr-
un rang preferabil sau de către un legatar ) .

Nedemnitatea succesorala . Reprezintă decaderea mostenitorului legal sau

testamentar din dreptul de a culege o moștenire ,inclusiv rezerva la care ar fi avut
dreptul pentru ca s-a făcut vinovat de o fapta grava fata de cel decedat sau fata de un
succesibil al acestuia . Nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila , înlăturarea
nedemnului de la moștenire fiind rezultatul voinței legiuitorului și nu a voinței celui
care lasa moștenire .
Ca sanctiune civila ,nedemnitatea succesorala prezinta urmatoarele caractere
juridice :
1.Se aplica în cazurile expres și limitativ prevazute de lege . Atat în cadrul moștenirii
legale cât și în cadrul moștenirii testamentare textele ce o reglelmenteaza sunt de
stricta interpretare și aplicare . Vezi art 10 Cciv .
2.Fiind o sanctiune civila produce efecte sanctionatorii numai în privința autorului
faptei .
3.Nedemnitatea succesorala produce efecte relative în sensul ca autorul faptei va fi
inlaturat numai de la moștenirea celui fata de care a savarsit aceasta fapta și nu de la
moștenirea altor persoane . Spre ex savarsind fapta sanctionata cu nedemnitatea fata
de un frate nu conduce la înlăturarea de la moștenirea soțului supraviețuitor al sau .
Exista și o excepție de la regula asta vezi art 958 alin (1) lit b .
4.Nedemnitatea succesorala presupune ca autorul faptei să fi acționat cu discernamant
întrucât în lipsa discernamantului nu se poate vorbi de vinovăție .

Cazurile de nedemnitate

Cciv art 958 și 959 distinge în nedemnitate de drept și nedemnitate judiciara

Potrivit art 958 alin (1) lit a din Cciv este de drept nedemna de a mosteni persoana
condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intenția de a ucide pe cel care
lasa moștenirea . Potrivit 958 alin (1) lit b Cciv e nedrept nedemna de a mosteni
persoana condamnata penal pentru savarsirea înainte de data deschiderii moștenirii a
unei infractiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil ,care ,daca ar fi în viața la
data savarsirii faptei ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la moștenirea
faptuitorului.

Din aceste dispozitii rezulta ca suntem în prezenta nedemnitatii succesorale de drept

dacă sunt indeplinite urmatoarele condiții :
1.Mostenitorul sa fi pus în executare hotărârea de a-l ucide sau chiar să-l fi omorât pe
defunct sau pe un alt succesibil al acestuia .
2.Fapta sa fi fost savarsita cu intenție ,ceea ce înseamnă ca uciderea din culpa sau
LCM-ul nu atrag nedemnitatea de drept a faptuitorului .
3.Persoana sa fi fost în principiu condamnata penal în calitate de autor coautor
instigator sau complice pentru omor sau tentativa de omor .
4.In cazul în care condamnarea pentru aceste infractiuni este impiedicata prin decesul
autorului faptei, prin amnistie sau prescriptia raspunderii penale ,nedemnitatea
opereaza dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecatoreasca civila
definitiva .

În celelalte situații în care nu se ajunge la condamnarea penala a autorului faptei spre

exemplu a fost achitat pentru ca s-a aflat în legitima apărare sau a fost scos de sub
urmărire penala pentru ca nu a acționat cu discernamant ,persoana în cauza nu va
deveni nedemna de a mosteni .
În ipoteza în care ulterior condamnarii faptuitorul a fost amnistiat (amnistie
postcondamnatorie) ,gratiat sau reabilitat ,el va rămâne nedemn de a moșteni .
Mai Vezi 958 alin 3

Cazuri de nedemnitate succesorala judiciara

Potrivit 959 alin (1) Cciv poate fi declarata nedemna :

1.Persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intenție împotriva celui care lasa
moștenirea a unor fapte grave de violența fizica ori morala sau după caz a unor fapte
care au avut ca urmare moartea victimei .
Reprezintă fapte grave de violența fizica vatamarea corporala grava ,tortura ,relele
tratamente aplicate minorului , violul ,etc .
Fapte grave de violența morala pot fi denuntarea calomnioasa,marturia mincinoasa
,santajul ,samd .
Constituie fapte care au avut ca urmare moartea victimei LCM ,provocarea ilegala a
avortului care a avut ca urmare moartea femeii însărcinate ,lipsirea de libertate în
mod ilegal ce a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei .

Se observa ca nedemnitatea poate fi declarata în acest caz numai dacă faptuitorul a

fost condamnat dpdv penal . În plus , pentru ca persoana să fie declarata nedemna se
impune ca faptele grave la care face trimitere textul de lege sa fi fost savarsite
împotriva celui care lasa moștenirea și nu împotriva altei persoane oricat de apropiata
ar fi fost aceasta defunctului .

2.Poate fi declarata nedemna de a mosteni (959 alin (1) lit b) persoana care , cu rea-
credinta, a ascuns ,a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul .
Persoana trebuie să fi reactionat cu rea-credinta și nu din eroare sau la cererea
testatorului (persoana care a făcut testamentul ,care a testat) .
A ascunde testamentul înseamnă atât dosirea actului la domiciliul sau resedinta
testatorului ,astfel încât sa nu poată fi găsit și plasarea într-un loc la care mostenitorii
nu au acces .
A altera testamentul presupune modificarea inscrisului prin adaugiri ,inlocuiri sau
stergeri de cuvinte ,date ori semne de punctuatie .
Falsificarea testamentului poate însemna fie contrafacerea scrierii ,respectiv
imitarea,plasmuirea sau reproducerea în mod fraudulos a inscrisului ,creand aparenta
autenticitatii acestuia fie contrafacerea subscrierii adică imitarea semnaturii obișnuite
a testatorului sau aplicarea unei semnături ,creand aparenta ca e a testatorului .
Distrugerea testamentului înseamnă a nimici ,a face sa nu mai existe ,indiferent de
modul prin care se realizeaza .

3.Poate fi declarata de a mosteni (959 alin (1) lit c) ) cel care prin dol sau violența l-a
împiedicat pe cel care lasa moștenirea sa intocmeasca ,sa revoce sau sa modifice
testamentul .
Se observa ca nu poate fi declarata nedemna de a mosteni persoana care l-a
determinat pe testator prin dol sau violența sa intocmeasca ,sa modifice sau sa revoce
testamentul .In asemenea situații intervine sanctiunea nulitatii relative pentru sugestie
sau captatie ,forme ale dolului în materie de liberalitati sau după caz pentru violența .

Pentru cazurile prev la art 959 alin (1) lit b) și c) , nu se impune conditia condamnarii
penale a faptuitorului .
În plus fiind vorba de fapte juridice și nu de acte juridice ,dovedirea faptelor
sanctionate de lege cu nedemnitatea se poate realiza prin orice mijloc de proba .