Slujba Sfintei fericitei împărătese

Teofania

La vecernia mare

Fericit bărbatul: 1 antifon. La Doamne strigat-am: stihirile pe 8, glas 4:

Veniți credincioșilor să ne adunăm și cu cântari să o cinstim pe minunta Teofania,

rugătoare neîncetată pentru noi, și cu stăruință să-i strigam: Bucură-te de Dumnezeu încununată
împărăteasă, bucură-te îndreptar al blândeții și al smereniei, bucură-te a celor ce te cinstesc,
grabnică ajutătoare și tuturor credincioșilor apărătoare și ocrotitoare.
Laudă aducând Purtătorului de grijă - Dumnezeu, ne minunăm și ne bucurăm de viața ta,
cum ai schimbat cugetul tău de la desertăciunile lumii la blagocestie, împodobindu-te cu
smerenie și cu curăție, te-ai făcut celor postitori laudă și întărire, podoabă împăraților cucernici,
pentru care cinstim cu dragoste, Teofania, pomenirea ta.
Pomenirea ta cea sfântă, preaînțeleaptă maică Teofania, veselește în Duh inimile noastre,
căci căutând la racla sfintelor tale moaște, ce dau tămăduire la cei ce vin la ele cu credință, îl
slăvim pe Domnul, Care te-a încununat și te-a preaslăvit cu mulțime de minuni.
O, de Dumnezeu iubită împărăteasă, vrednică de laudă, maică Teofania, din tinerețile tale
te-ai arătat vas ales al lui Dumnezeu prin faptele bune, prin postire, înfrânare, rugăciune și
milostenie; prin curăție trupească și sufletească, prin dragoste, răbdare și smerită cugetare; prin
care și Hristos s-a sălășluit întru tine. Pe Acela roagă-l să se mântuiască sufletele noastre.
Slavă, glas 8:
Domnul te-a îndepărtat pe tine de la învălmășeala lumii, și în locul împărăției pământești ți-
a dăruit slava cea veșnică a cerului, împodobindu-te cu cununa neveștezită a virtuților și în
locașul fericit al slavei sălășluindu-te, de Dumnezeu înțelepțită maică Teofania, roagă-te cu
stăruință la Hristos, pentru cei ce săvârșesc pomenirea ta, să se mântuiască sufletele noastre.
Și acum
Bogorodicen: Fecioară nenuntită, de unde este venirea ta? Cine este cel ce te-a născut? Cine este
maica ta? Cum porți pe brațele tale pe Făcătorul nostru? Ce taină strașnică și preaslăvită se arată
nouă!? Ție îți aducem această vrednică datorie, iesle pe pământ, din ceruri- stea, iar de la răsărit
magi se grăbesc spre apus, ca să vadă chipul mântuirii, pe Cel ce în staul este în scutece înfășat.

Ieșire. Prochimenul zilei și paremii 3 cuvioasei.

La Litie stihirea, glas 8

C um te vom numi Teofania și cu ce chemări te vom cânta? Împărăteasă – că ai stat pe

scaunul Țarigradului; roaba lui Hristos – că te-ai înfrumusețat cu smerită cugetare; stăpână – că
ai fost împodobită cu mantie și cu vison; cuvioasă- ce te-ai îmbrăcat cu haina ponosită a sărăciei;
pătimitoare – că în temniță mult ai suferit; milostivă – că inima și mâinile le-ai avut deschise
pentru cei nevoiași; iar mai mult decât acestea ai fost ca o făclie de Duhul Sfânt aprinsă; roagă-te
fericită către Hristos Dumnezeu, pentru cei ce cinstesc sfântă pomenirea ta.
Slavă, și acum,
Bogorodicen, glas 6: Veselește-te Sioane și te bucură Ierusalime, cetatea lui Hristos Dumnezeu,
primeste pe Făcătorul tău, Cel născut în iesle; deschideti-mi porțile, ca să intru și să privesc pe
pruncul, înfășurat cu scutece, Care ține cu mâna toată făptura, pe Domnul Cel de viață dătător, pe
care îl cântă neîncetat îngerii, Care a mântuit neamul omenesc.
La stihovnă stihirile gl. 2
Casă a Duhului Sfânt, bogat împodobită cu virtuți, și de minuni făcătoare, te-ai arătat fericită
Teofania, care mult te-ai nevoit în viața ta.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui.
Ca ceea ce ești îndreptar al blagocestiei și mărire a împăraților ortodocși, Teofania, maică de
Dumnezeu înțelepțită, primește de la fii tăi aceste cântări de laudă.
Stih: Fericit bărbatul cel ce se teme de Domnul, întru poruncile Lui va voi foarte.
De Dumnezeu fericită împărăteasă Teofania, ascultă acum rugăciunile noastre; mântuiește țara
noastră și pe supușii ei, cei care cu bunăcuviință te cinstesc pe tine.
Slavă, glas 2
Ca o slugă credinciosă a Sfintei Treimi și ca o făclie luminoasă a Bisericii, pe preaminunata
împărăteasă Teofania, noi, cei adunați spre pomenirea ei, cu cîntări să o cinstim.
Și acum, glas 2:
Preasfântă Maică a lui Dumnezeu, roagă-te celui ce s-a întrupat din Tine, împreună cu ceata
cuvioșilor, lui Hristos, Soarele Dreptății, să lumineze și să mântuiască sufletele noastre.
La binecuvântarea pâinilor- troparul sfintei (de 2 ori) și Născătoare de Dumnezeu…
Troparul, gl.1:
Pe împărăteasa cea de Dumnezeu aleasă o cântăm și viața ei cea cuvioasă o lăudăm și fericind
răbdarea și smerenia ei cea adâncă, strigăm: pomește-ne pe noi, fericită maică Teofania, în
rugăciunile tale necontenite către Hristos.
La utrenie
La Dumnezeu este Domnul: troparul sfintei (2 ori).
Slavă, și acum: Gavriil zicând ție Fecioară…
Dupa 1 catizmă, sedelna gl. 1
Către tine, de Dumnezeu fericită împărăteasă cădem, plecând genunchii înaintea sfântului tău
mormânt, cerem să te rogi Milostivului Dumnezeu să ne dăruiască iertare greșelilor noastre și
celor ce se pocăiesc- mare și bogată milă.
Slavă, și acum, glas 1
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce în ceruri ești binecuvântată, și pe pământ
slavoslovită: bucură-te Mireasă, pururea Fecioară.
După a 2 cetizmă, sedelna, glas 3:
Din tinerețile tale ai iubit poruncile lui Hristos, fericita Teofania, și îndrumătoare multora
ai fost către viața creștină, celora ce petrec în căsnicie le-ai fost povățuitoare, pe toți aducântu-I
la Hristos; pentru aceasta, cinstind astăzi pomenirea ta, pe Dumnezeu îl lăudam, care te-a
proslăvit pe tine.
Slavă și acum, glas 3:
Tu ești acoperemântul și puterea noastră, Născătoare de Dumnezeu și ajutătoare tare a
lumii, cu rugăciunile Tale, izbăvește pe robii tăi din toată nevoia, ceea ce ești Una Binecuvântată.
După polileu, sedelna glas 8:
Din tinerețile tale te-a ales Domnul în lăcașul Său, de Dumnezeu fericită Teofania și
dreapta Lui cea atotputernică te-a încununat și te-a luminat cu raza Dumnezeieștii lumini; și
acum roagă-te pentru lăcașul acesta și pentru toată lumea, care cu credință cinstește pomenirea ta
și lui Hristos cântă: Slavă Ție Doamne, Celuia ce faci minuni negrăite.
 Slavă, și acum, glas 8
Sub acoperemântul Tău Fecioară, alergând, strigăm Ție: primește rugăciunile noastre și nu
înceta a te ruga iubitorului de oameni, să se mântuiască sufletele noastre.

Stepenna 1 antifon, glas 4. Prochimen glas 4: Răbdând, am răbdat pe Domnul și m-a ascultat și
mi-a auzit rugăciunea mea.

Stih: Și a pus în buzele mele cântare nouă, cântare Dumnezeului nostru.

Toată suflarea: Evanghelia de la Marc, zacialo – 21.
Dupa psalmul 50, stihira gl. 6:
Pecetluind adânc cuvântul evangheliei în inima ta, totărîre ai luat de a sluji lui
Dumnezeu, maică Teofania. Pentru aceasta nu au putut să te abată de la iubirea lui Hristos nici
veselia vieții împărătești, nici lipsurile nevoințelor călugărești, ci cu sârguință petrecând viața
pământească, ai trecut în lăcașurile slavei cerești; și acum, stând înaintea prestolului
Atoțiitorului, roagă-te pentru cei ce cinstesc pomenirea ta.

Canonul Născătoarei de Dumnezeu cu irmosul pe 6 și sfintei pe 8.

Canonul Sfintei, glas 1,

Cântarea 1
Irmos: Dreapta Ta cea purtătoare de biruință, cu Dumnezeiască cuviință întru tărie s-au
proslăvit, că aceasta nemuritorule, ca o puternică a toate pe protivnici au zdrobit, israilitenilor
prin adânc cale nouă făcându-le.
Pe Teofania cu vrednicie să o cântăm, pe împărăteasa cea de Dumnezeu înțelepțită, căci cu
adevărat pe Dumnezeu l-a lăudat, și părtașă împărăției cerești s-au făcut, în care, ca o roabă a lui
Hristos intrând, a adus slavă, ca o împărăteasă încununată. Pentru aceasta îi strigăm: bucură-te
ceea ce ai primit cununa neveștezită a slavei.
Partea cea buna cunoscând-o, te-ai lepădat de slava și frumusețea lumii acesteia și mereu
înflăcărându-te cu Duhul, ai iubit mai mult nevointele și munca, decât dulceața cea deșartă a
vieții, până la sfârșitul tău petrecând în rabdare, pentru care îți cântăm: bucură-te cee ace ai
primit cununa neveștezită a slavei.
Cere pentru noi iertarea păcatelor, ceea ce nu ne părăsești pe noi, și primind rugăciunile
noastre, învrednicește-ne a-ți cânta: bucură-te ceea ce ai primit cununa neveștezită a slavei.

Bogorodicen: Mulțimea patimilor trupești mă înconjoară, și cu neîndurare mă asupresc

cercetează pe robul Tău, Fecioară, și de cei ce mă prigonesc mântuiește-mă.

Cântarea 3
Irmos: Insuți Cel ce știi neputința firii omenești, și cu milostivire te-ai închipuit într-ânsa, încige-
mă cu putere de sus, ca să strig Ție; sfântă este Biserica cea însuflețită a slavei Tale celei
preacurate, iubitorule de oameni.
De fățărnicia fariseului ai fugit, și de slava lumeasca te-ai înstrăinat, și în taină nevoindu-te,
ai așteptat doar de la Dumnezeu slavă, pe care ai și primit-o, de împărăția cerului învrednicindu-
te.
Nu a găsit în inima ta loc păcatul slavei deșarte a lui Adam, căci cu smerita cugetare a lui
Hristos, ca și un zid te-ai acoperit, iubind mai mult robia lui Hristos, decât stăpânirea
pământească, pentru care te-ai învrednicit de împărăția cerului.
 Nimeni nu poate să priceapă, cum tu, împărăteasă de toți slăvită, împodobită cu mantie și
vison, te-ai acoperit cu haina ponosită și sărăcăcioasă, și răbdând necazuri și răni, ai biruit cu
ușurință patimile, și lui Hristos ai strigat: să nu mă lipsești, Doamne de împărăția cerului.
Bogorodicen: Dăruiește-mi Curată umilință și lacrimi sufletești, și pocăință dăruiește-mi
Fecioară, să-mi plâng patimile care mă robesc să cunosc puterea ta, cea cu har dăruită.
Sedelna, glas 7
A stăzi a răsărit pomenirea atotprăznuitei și fericitei împărătese a Țarigradului. Veniți toti
cei iubitori de prăznuire să ne închinăm cinstitelor moaște și sărutând chipul sfânt, să zicem: O
preaințeleaptă Teofania, părtașă a fericirii raiului, roagă-te să ne împărtășim și noi de acea
dulceață, cei ce alergăm către tine și cinstim cu dragoste nevoințele tale.
Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce ești Apărătoare nebiruită și ajutătoare celora ce aleargă
la Tine, izbăvește-mă din nevoi și nu mă părăsi în necaz.

Cântarea 4
Irmos: Munte umbros cu darul cel Dumnezeiesc, privindu-te Avacum, cu ochii cei de departe
văzători, mai înainte au vestit pe Sfântul lui Israel, ce vrea să iasă din tine, spre mântuirea
noastră și înnoire.
Răbdării lui Iov ai râvnit, necazuri și prigoană primind, și în temniță închizându-te,
neîncetat în rugăciune ai petrecut, pentru care ai dobândit harul Duhului, Care mai tare te-a
înflăcărat, ca pe o fecioară preaînțeleaptă.
Tinerețea și frumusețea, bogăția și stăpânirea pământească nu te-au putut ademeni, și în
palate împărătești locuind, cu duhul în pustie te-ai sălășluit și acolo ai petrecut, veghind neîncetat
la straja inimii tale, ca împreuna cu fecioarele înțelepte să intri în cămara Mirelui.
Untdelemnul milei îl verși peste toată rana, că agoniseala cea buna ai adunat în viața ta, și
către porțile cerului, deschise cu bucurie în fața ta, te-ai ridicat, intrând în cămara Mirelui și din
trapeza cea nemuritoare gustând.
Bogorodicen: Curățitoare inimii mele să te arăți, preacurată, Ceea ce ești podoabă sfinților și
celor păcătoși – curățenie.

Cântarea 5
Irmos: Cel ce ai luminat cu lumina venirii Tale, Hristoase, și ai strălucit cu Crucea Ta marginile
lumii, luminează cu lumina cunoștinței Dumnezeirii tale, inimile celora ce te laudă cu credință.
Cu ochii minții privind mereu la Soarele Dreptății, te-ai luminat cu lumina razei Lui; cu
virtuțile, ca și cu niște raze strălucindu-ți viața, cu care și pe noi ne luminează, rugându-te pentru
noi Dătătorului de lumina.
Stăpânitoare, purtătoare de cunună, înțelepțește și luminează pe cei binecredincioși, ca
urmând ție cu dreptate, să-și lumineze toți, asemenea zăpezii, haina sufletului, și să intre în
Ierusalimul Ceresc, unde este lumina cea neinserată.
Cu haină aspră te-ai îmbrăcat pe pământ, prefericită maică, neîncetat rugându-te să-ți
dăruiască Domnul haină luminoasă; iar Cel ce se îmbracă cu lumina ca și cu o haină în cămara
Sa de nuntă te-a primit, de unde se vor izgoni toți ce nu au agonisit untdelemnul milei.
Bogorodicen: Pe mine mă osândesc, mai înainte de judecată, Maică Fecioară, că port povara
faptelor rele, dar să stai înaintea mea, Apărătoarea tuturor, și de osânda cea de moarte izbăvește-
mă.

Cântarea 6
Irmos: Înconjuratu-nea pe noi adâncul cel mai de desupt, și nu este izbăvitor, socotitu-ne-am ca
oile de junghiere; mântuiește pe poporul Tău, Dumnezeul nostrum, că Tu ești celor neputincioși
tărie și îndreptare.
Lui Dumnezeu ai plăcut și prăpastia cea pierzătoare a păcatului nu te-a putut cuprinde, ci
având totdeauna mintea ta la cele de sus, te-ai urcat la Muntele Domnului, având mintea jos la
cele smerite, trecând fără primejdie adâncul întunecos al vieții.
Mergând pe calea cea împărătească, ai trecut tărâmul cel plin de jale a pământenilor și
ajungând la Cetatea lui Dumnezeu, unde petreci acum întru slavă, caută spre cei ce te cinstesc pe
tine și care ne aflăm în adâncul răutaților și roagă pe Stăpînul să ne izbăvească din toată
stricăciunea.
Nu va putea niciodată să înece marea vieții corabia Bisericii, că fără primejdie, cei ce
plutesc în ea ajung cu bine liman. Acestea cunoscucând preaîțeleapta Teofania, nepărăsind corbia
Bisericii, fără de pagubă a trecut adâncul.
Bogorodicen: Sfințește-mi mintea și luminează-mi inima mea, Maică Sfântă a lui Dumnezeu și
din răutatea ce mă cuprinde – slobozește-mă ca să te slăvesc pe tine, puternica mea Apărătoare.
Condac, glas 3:

Fiind încununată pe pământ cu cunună împărătească ai dorit mai mult coroana cea
cerească, fericită Teofania, pentru aceasta ti-ai înfrânat trupul cu privigheri și postiri, purtând
cămașă aspră sub mantia de împărăteasă și aducând lui Dumnezeu rugăciuni fierbinți în toată
vremea, acestea toate făcându-le în taină; dar vădit te-a proslăvit Hristos Dumnezeu, pentru care
acuma îți cântăm: bucură-te fericită împărăteasă, că de Cereasca Împărăție te-ai învrednicit.

Icos: Veniți împărați și domnitori șă o cinstim pe împărăteasa ce a râvnit viața cea cuvioasă;
veniți cei săraci și neputincioși să o proslăvim pe cea care în milă s-a asemănat Părintelui Ceresc;
veniți preoți și oameni toți să o cântăm pe cea de Dumnezeu luminată, mijlocitoarea noastră; a
căreia rugaciune către Dumnezeu cerându-i-o să strigăm: bucură-te fericită împărăteasă, că de
Cereasca Împărăție te-ai învrednicit.

Cântarea 7
Irmos: Pe tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe un cuptor gândit te cunoaștem credincioșii, că,
precum a mântuit pe cei trei tineri Cel Preaînalt, și pe mine tot omul în pântecele Tău m-a înnoit,
Dumnezeul părinților Cel Lăudat și preaslăvit.
Rugăciunea maicii tale Ana, cea neroditoare de prunci, ca și de demult a maicii lui
Samuel a fost auzită și mângâiere a primit prin nașterea ta, de Dumnezeu dăruită, Cel ce este
lăudat și preaslăvit.
Ai întrecut cu viața ta pe Rahila, pe Sarra și pe Rebeca și decât toate ai fost mai slăvită, că,
cinstită fiind cu slava pământească și pe scaun împărătesc întronată, nu ți-ai înălțat mintea și
inima ta, pentru care stai acum înaintea prestolului împăratului a toate și îi aduci rugăciuni,
Dumnezeului celui lăudat și preaslăvit.
Înaintea feții Domnului ți-a fost viața ta, din tinerețile tale, asemenea îngerilor făcându-te
cu curăția și înfrânarea și asemenea cuvioșilor cu postirea și rugăciunea, și pătimitorilor sfinți te-
ai asemănat cu răbdarea, iar Domnului Cel atotțiitor- cu milostivirea, pentru care și cunună ai
primit în împărăția Lui, Cel ce pe pământ la împărăție te-a încununat Domnul Cel lăudat și
preaslăvit.
Bogorodicen: Fecioară preafericită, mântuire celor scârbiți și a tuturor credincioșilor, scoate-mă
din toată ispita, durerea și răutatea celora ce mă primejduiesc, și mă izbăvește de păcat și de toată
neputința.
 Cântarea 8
Irmos: În cuptor tinerii lui Avraam, ca într-o topitoare, cu podoaba bunei credințe mai curat
decât aurul au strălucit grăind: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul, lăudați-l și-l
preaslăviți întru toți vecii.
Ca și cu o mantie ai fost îmbrăcată cu curăția și ca vissonul te-a împodobit smerenia, iar
virtuțile te-au împodobit mai mult decât podoabele împărătești; în cuptorul ispitelor fiind, ca și
cu rouă te-a răcorit harul Dumnezeiesc, la ceata aleșilor alăturându-ne, și cu dânșii împreună
cântând: Binecuvântați toate lucrurile pe Domnul, lăudați-l și-l preaînălțați pe El în veci.
Nici un cuvând netrebnic nu a ieșit din buzele tale, pe care cu strictețe le-ai păzit și le-ai
deschis doar spre cântare Domnului, având pe robii tăi ca pe niște frați ai tăi, pentru care, cei ce
te cinstim pe tine ne îndemnăm a cânta: Binecuvâtați toate lucrurile pe Domnul, lăudați-l și-l
preaînălțați pe El în veci.
Fără milă ți-ai necăjit trupul tău, și în rugăciune te-ai asemănat celor fără de trup, cu
lacrimile ca și cu o rouă stingând focul patimilor, iar acuma, împreună cu puterile cerești lăudând
Treimea Cea întru tot Sfântă, nu înceta a te ruga pentru noi , ca să ne izbăvim de focul cel
nestins, și să cântăm: Binecuvâtați toate lucrurile pe Domnul, lăudați-l și-l preaînălțați pe El în
veci.
Bogorodicen: Preasfântă Fecioară, lauda apostolilor și slava mucenicilor, învrednicește-mă și pe
mine de slava cea veșnică, ca să cânt: Binecuvântați pe Preasfântul Duh, întru toți vecii.

Cântarea 9
Irmos: Chipul nașterii Tale, l-au arătat rugul cel nears; și acum Te rugăm stinge cuptorul
ispitelor cel sălbăticit asupra noastră, ca să te slăvim pe Tine, de Dumnezeu Născătoare
neîncetat.
Patul tău, cel cu aur împodobit l-ai lepădat și ți-ai făcut așternut rogojina, acoperită cu oase
ascuțite, ca astfel să stârpești până la sfârșit patimile, pentru care noi, vazându-te împreuna cu
sfinții, la Cina lui Hristos, cu dragoste te mărim.
Fiind cu firea femeie neputincioasă, te-ai făcut cu duhul mai tare decât bărbații, și cu
smerenia, fericită Teofania, împreună cu plăcuții lui Hristos, ai slujit Lui, de aceste nevoințe ale
tale amintindu-ne noi, pe tine cea proslăvită acum de Biserica lui Hristos, cu buzele și cu inima
neîncetat te mărim.
Primește, fericită împărăteasă, această rugăciune săracă din buze întinate, și precum în
călătoria ta pământească nu ai lipsit pe nimeni de dragostea ta și acum roagă-te lui Hristos
Dumnezeu să ne izbăvim din toată nevoia și primejdia, ca pe tine, apărătoarea noastră cea sfântă,
cu vrednicie să te mărim.

Bogorodicen: Cu lumina cunoștinței Tale curățește cugetele noastre, inima și mintea, de

Dumnezeu împodobită Fecioară, ca umblând pe căile dreptății să câștigăm milă, noi cei ce Te
lăudăm pe Tine.

Svetilna: Cu Duhul harului Dumnezeiesc ai strălucit, de Dumnezeu încununată sfântă

împărăteasă Teofania, strălucește cu lumina vieții tale întunecimea inimilor noastre, ca cu
bucurie să slăvim împreună cu tine pe Cel ce este de lumina Dătător.

Slavă, și acum,

Bogorodicen: Pe Tine, Fecioară, cu cântări neîncetate te fericim, ca pe Ceea ce ai născut pe Unul

din Treime, și ai purtat pe brațele Tale pe Dumnezeu – Cuvântul, Cel ce ne luminează și ne
sfințește pe toți.
La Laude stihirile, glas 1
Tu ai fost bucuria cetelor cerești și pământenilor încântare, de Dumnezeu fericită
împărăteasă Teofania, că pe toți i-ai minunat cu smerenia și răbdarea ta, iubind mai mult sărăcia
lui Hristos și slava Lui cea străină acestei lumi; pentru aceea îți aducem cântări de laudă și cu
umilință te rugăm, întru această zi a pomenirii tale, să fii mijlocitoare pentru noi în toate
necazurile noastre.
Către cinstitele tale moaște alergând și chipul tău cel sfânt sărutând, slăvim faptele și
nevoințele tale, de Dumnezeu încununată împărăteasă Teofania; și de frumusețea sufletului tău
minunându-ne, te rugăm: Roagă-te totdeauna pentru sufletele noastre.
Cu cântări de laudă cinstim pomenirea ta și pe Hristos, Cel ce te-a încununat, mărindu-l,
cu stăruință te rugăm preaminunată maică Teofania, cere iertare păcatelor noastre, celora ce cu
credință și cu dragoste te mărim.
Viața ta pământească bine ai săvârșit-o, împărăteasă de Dumnezeu fericită, având către
Domnul dragoste desăvârșită și stăruind în rugăciune ziua și noaptea, la El ți-ai pus toată
nădejdea ta, împodobindu-ți sufletul cu curățenie și cu înfrânare, ai arătat către toți blândețe și
smerenie, ajutând pe cei neputincioși, pentru care petreci acum în lăcașurile cerului și te rogi
întotdeauna pentru sufletele noastre.
Slavă, glas 8:
Ca un alt soare s-a arătat racla cu sfintele tale moaște în orașul împăratului Constantin,
luminând din destul cu minuni; și acum pomenește-ne pe cei ce cinstim pomenirea ta, și roagă-l
pe Hristos Dumnezeu să dăruiască credincioșilor biruință asupra protivnicilor, și să mântuiască
sufletele noastre.
Și acum, glas 8:
Stăpână, primește rugăciunile robilor Tăi, și ne mântuiește din toată nevoia și necazul, că Tu
ești armă și zid de apărare; Tu ești izbăvitoare și către Tine cădem și te chemăm în rugăciune;
ocrotește-ne de vrăjmașii noștri ca să te lăudăm; Te mărim pe Tine, Preanevinovată Maică a lui
Hristos Dumnezeu, Ceea ce ai fost luminată de Duhul Sfânt.

Doxologia cea mare și otpustul (se face ungerea fraților de la candela sfintei)

La Liturgie

Fericirile de la canon – cântarea 3 și cântarea 6.

Prochimenul, glas 7: Cinstită este înaintea Domnului moartea cuvioșilor Lui.
Stih: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie.
Apostolul către Galateni, zaciala 213.
Aliluia glas 4: Dreptul ca finicul va inflori și ca cedrul din Liban se va înmulți.
Stih: Cei răsădiți în casa Domnului înflori-vor în curțile Dumnezeului nostru.
Evanghelia de la sf. Evanghelist Luca, zaciala 24
Priciastna: Întru+ amintirea veșnică va fi dreptul.