Sunteți pe pagina 1din 43

Cuprins

Cuprins 1
2. Determinarea Z1,W şi secţiunii conductorului înfăşurării statorice 5
3. Calculul dimensiunilor zonei de crestături a statorului şi întrefierului 8
4. Calculul rotorului 10
5. Calculul curentului de magnetizare 12
6. Parametrii regimului de funcţionare 15
7. Calculul pierderilor 19
8. Caracteristicile de funcţionare 22
În continuare valorile coeficienţilor folosiţi în calculele de mai sus le
introducem în calculator de unde obţinem valorile coeficienţilor de funcţionare
(vezi tab. 1). 25
Tabelul 1. 25
Concluzii 41
Introducere
Maşinile electrice ocupă un loc important în viaţa omului. Ele cuprind aproape toate
domeniile de activitate ale omului în diverse ramuri cum ar fi: industrie, transport,
comerţ, agricultură, medicină, tehnică de uz casnic, etc.
Motivul pentru care maşinile electrice sînt utilizate peste tot şi de toţi, este că ele au
o construcţie simpla, funcţionează eficient chiar şi în cele mai dure condiţii ale mediului,
insuşirile lor electromagnetice satisfac foarte bine cerinţele de dezvoltare ale tehniciii
moderne. Ele sunt eficiente şi prin faptul ca pot lucra în două regimuri: motor şi
generator, astfel avand capacitǎţi de a transforma energia electrică cca (60-80)% în
energie mecanică şi invers.
Motorul asincron este o maşină de curent alternativ care are o turaţie variabilă în
sarcină, la o frecvenţă constantă a reţelei. Cele mai răspîndite maşini asincrone sunt cele
fără colector numite maşini de inducţie , şi utilizate ca motoare aproape în exclsivitate.
Motoarele asincrone monofazate sunt folosite cel mai des în echipamente gospodărești :
ventilatoare, aspiratoare , maşini de spălat . Mașina asincronă poate fi cu " rotor bobinat
(cu inele colectoare) şi cu "rotor în scurt circuit. Statorul are funcţia de a produce cîmpul
magnetic inductor. Elementele principale ale motorului asincron sînt: carcasa, scuturile,
capacele rulmenilor, stator, rotor, infăşurarea statorică şi cea rotorică, etc. Rotorul
poate fi : cu infăşurare bobinată şi cu înfaşurare din bare scurtcircuitate. Infăşurările
pentru rotorul bobinat se execută din bobine similare bobinelor folosite la realizarea
infasurarilor statorice . Înfăşurarea pentru rotoarele în scurtcircuit sunt formate din bare
de aluminiu turnat, neizolate.
Proiectarea unei maşini electrice presupune calculul dimensiunilor statorului şi
rotorului, alegerea tipului de înfăşurări, conductorilor pentru înfăşurări, izolaţiei,
materialelor părţilor active şi constructive ale maşinii. Unele părţi ale maşinii trebuie
proiectate astfel ca la executarea lor volumul de lucru şi cheltuielile de material să fie
minimale, iar în timpul exploatării să obţină caracteristici energo-economice mai bune.
Pe lângă toate acestea maşina trebuie să corespundă condiţiilor de utilizare în acţionări
electrice.
În acest proiect voi proiecta un motor asincron din seria 4A cu rotorul în scurtcircuit.
Proiectarea acestui motor constă în următoarele etape: determinarea mărimilor electrice
de bază; calculul zonei de dantură statorică şi rotorică; calculul parametrilor pentru
regimul de funcţionare şi a curentului la mersul în gol; calculul caracteristicilor de
funcţionare şi a celor de pornire; calculul termic simplificat calculul ventilaţiei şi
elaborarea părţii grafice.
1. Alegerea dimensiunilor de bază

1.1. Turaţiile sincronele ale motorului


60 ⋅ f1 60 ⋅ 50
n= = = 1000 rot / min
p 3

1.2. Înălţimea axei de rotaţie (în prealabil) după fig. 1.7,a[1]. Din tabelul 1.6[1] se
acceptă valoarea mai apropiată şi mai mică h = 200 mm şi Da = 0,349m .
1.3. Diametrul interior statoric:
D = K D ⋅ Da = 0, 7 ⋅ 0,349 = 0.244m

( K D = 0, 7 din tab. 1.7[1])ş

1.4. Pasul polar:


π ⋅ D π ⋅ 0.244
τ= = = 0.127 m .
2p 2⋅3

1.5. Puterea de calcul după (1.4[1]):


KE 0,97
P ' = P2 ⋅ = 16 ⋅103 ⋅ = 20500 W ,
η ⋅ cos φ 0,87 ⋅ 0,87

K E = 0,97 din fig.1.8[1] η şi cosϕ din fig.1.9; η = 0,87 cos φ = 0,87 .

1.6. Solicitările electromagnetice, conform fig.1.11,a[1]


A = 33,5 ⋅103 A Bδ = 0, 795T .
m ;

1.7. Factorul de înfăşurare pentru înfăşurarea într-un strat (în prealabil):


KW 1 = 0,95 .

1.8. Lungimea de calcul:


P' 20500
lδ = = = 0,117 m
K B ⋅ D ⋅ Ω ⋅ KW 1 ⋅ A ⋅ Bδ 1,11⋅ ( 0.244 ) ⋅104, 72 ⋅ 0,95 ⋅ 33,5 ⋅103 ⋅ 0, 79
2 2

conform (1.5[1])
2 ⋅ π ⋅ n 2 ⋅ π ⋅1000
Ω= = = 104.72 rot .
60 60 s

1.9. Raportul
lδ 0,117
λ= = = 0,916
τ 0,127

Valoarea λ = 0,916 se află în limitele recomandate (fig. 1.14, a[1]).


2. Determinarea Z1,W şi secţiunii conductorului înfăşurării statorice

2.1. Valorile prealabile ale pasului dentar t1 (după fig.1.15[1]):


t1max = 0.013 m ; t1min = 0.012m

2.2. Numărul de crestături statorice se determină cu relaţia (1.16[1]):


π ⋅ D π ⋅ 0.244
Z1min = = = 58.96
t1max 0.013
π ⋅ D π ⋅ 0.244
Z1max = = = 63.879
t1min 0.012

Z 54
Acceptăm Z1 = 54 , atunci q = 2 ⋅ p1⋅ m = 2 ⋅ 3 ⋅ 3 = 3 ; înfăşurarea o alegem într-un strat.

2.3. Pasul dentar statoric (definitiv):


π ⋅D π ⋅ 0, 244
t1 = = = 14.2 ⋅10−3 m .
2 ⋅ p ⋅ m ⋅ q 2 ⋅3⋅3⋅3

2.4. Numărul de conductoare efective din crestătură (în prealabil), din condiţia că
a =2 după (1.17[1]):
π ⋅ D ⋅ A π ⋅ 0, 244 ⋅ 33.5 ⋅103
U c' = = = 14.847
I1n ⋅ Z1 32.029 ⋅ 54

conform (1.18[1])
P2 16000
I1n = = = 32.029 A
m ⋅U1n ⋅ cos φ ⋅η 3 ⋅ 220 ⋅ 0,87 ⋅ 0,87

2.5. Acceptăm a = 2 , atunci conform (1.19[1])


U c = a ⋅ U c ' = 2 ⋅14.847 = 29.695 .
2.5. Definitivăm valoarea conform expresiei (1.20[1])
U c ⋅ Z1 29.695 ⋅ 54
W1 = = = 134 spire ;
2⋅a ⋅m 2⋅ 2⋅3

conform expresiei (1.21[1])


2 ⋅ I1n ⋅ W1 ⋅ m 2 ⋅ 32.029 ⋅134 ⋅ 3
A= = = 33.59 ⋅103 A ;
π ⋅D π ⋅ 0, 244 m

conform expresiei (1.22[1])


K E ⋅ U1n 0,97 ⋅ 220
Φ= = = 7.551 ⋅10−3 Wb ;
4 ⋅ K B ⋅ W1 ⋅ KW 1 ⋅ f1 4 ⋅1,11⋅134 ⋅ 0,95 ⋅ 50

pentru înfăşurarea în 2 straturi şi q=3 conform tab. 1.23*[1]: K W 1 = K q = 0,95 ; pentru


Da = 349 mm conform fig. 1.8[1], K E = 0,97

p ⋅ Φ 3 ⋅ 7.551 ⋅10−3
Bδ = = = 0, 793 T
D ⋅ lb 0, 244 ⋅ 0,117

conform expresiei (1.23[1]), valorile A şi Bδ se află în limitele admisibile (vezi fig.


l.ll.b[1]).

2.6. Densitatea curentului în înfăşurarea statorică (în prealabil) se calculează cu


expresia (1.25[1])
AJ1 200 ⋅109
= 5.954 ⋅106 A 2 acceptam J1 = 5 ⋅10 A m 2
6
J1 = =
A 33.59 ⋅10 3
m

AJ1 = 200 ⋅109 A


m3 , conform fig.1.16, b[1].

2.7. Secţiunea efectivă a conductorului (în prealabil), conform (1.24[1])


I1n 32.029
qef = = = 3.203 ⋅10 −6 m2
a ⋅ J1 2 ⋅ 5 ⋅106

acceptăm nel = 4 , atunci. qel = 0,5 ⋅ qef = 0, 25 ⋅ 3.203 = 0.801mm


2

Conductorul de înfăşurare ПЭТМ (se ia conform tab. A.III.1[1]):


d el = 1 mm ; d IZ = 1.08mm; qef = qel ⋅ nel = 4 ⋅ 0.785 = 3.14 mm 2 ; qel = 0.785mm 2 .
2.8. Densitatea curentului din înfăşurarea statorică (definitiv) se determină conform
(1.27[1]):
I1n 32.029
J1 = = = 5.1⋅106 A 2
−6
a ⋅ qel ⋅ nel 2 ⋅ 0.785 ⋅10 ⋅ 4 m
3. Calculul dimensiunilor zonei de crestături a statorului şi întrefierului

Crestătura statorică fig.1.19,a[1], cu corelarea dimensiunilor, asigură paralelismul


marginilor laterale ale dinţilor.

3.1. Acceptăm în prealabil conform tab.1.10[1]


BZ 1 = 1, 7T ; Ba = 1, 4 T ,

atunci conform expresiei (1.39[1])


Bδ ⋅ t1 ⋅ lδ 0.793 ⋅ 0.014 ⋅ 0.117 ⋅103
bZ 1 = = = 6.8 mm
BZ 1 ⋅ lFe ⋅ K Fe 1, 7 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97

conform tab.1.11[1] pentru tole de oţel oxidate K Fe = 0,97 conform formulei (1.28[1])
Φ 7.551⋅103 ⋅10−3
ha = = = 23.7 mm .
2 ⋅ Ba ⋅ lFe ⋅ K Fe 2 ⋅1, 4 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97

3.2. Dimensiunile crestăturii ştanţate le acceptăm egale b0 = 3.08 mm; h0 = 1 mm conform


(1.40[1])
Da − D 0.349 − 0.244
hc1 = − ha = − 23.7 = 28.8 mm ;
2 2

conform (1.41[1])
π ⋅ ( D + 2 ⋅ hc ) π ⋅ ( 244 + 2 ⋅ 28.8 )
b1 = − bZ1 = − 6.8 = 10.746 mm ;
Z1 54

conform(1.42[1])
π ⋅ ( D + 2 ⋅ h0 − b0 ) − Z1 ⋅ bZ1 π ⋅ ( 244 + 2 ⋅1 − 3.08 ) − 54 ⋅ 6.8
b2 = = = 7.785 mm ;
Z1 − π 54 − 3,14

conform expresiilor (1.45;1.46[1])


 b −b   7.785 − 3.08 
h1 = hc −  h0 + 2 0  = 28.8 −  1 +  = 25.447 mm .
 2   2 
3.3. Dimensiunile crestăturii în lumină după împachetare
∆b = ∆h = 0, 2 mm;
b1' = b1 − ∆bc = 10.746 − 0, 2 = 10.546 mm;
conform (1.47[1])
b2' = b2 − ∆bc = 7.785 − 0, 2 = 7.585 mm ;
h1' = h1 − ∆hc = 25.447 − 0, 2 = 25.247 mm.

Aria secţiunii transversale a crestăturii pentru dispunerea conductorilor


conform(1.51[1])
b1' + b2' '  10.546 − 7.585 
S =
'
c1 ⋅ h1 − Srz − Sg1 =   ⋅ 25.247 − 30.452 = 198.429 mm ;
2

2  2 

Aria secţiunii transversale a garniturii izolante


Sg1 = 0;

Aria secţiunii transversale a izolaţiei de crestătură


S IZ 1 = bIZ 1 ⋅ ( 2 ⋅ hc + b1 + b2 ) = 0, 4 ⋅ ( 2 ⋅ 28.8 + 10.746 + 7.785 ) = 30.452 mm 2 ;

unde grosimea relativă a izolaţiei din crestătură bIZ 1 = 0,4 conform tab. A.1.8[1].

Factorul de umplere a crestăturii


d IZ2 ⋅ U c ⋅ nel 1.082 ⋅ 29.695 ⋅ 4
KU = = = 0, 698
Sc 198.429

Dimensiunile crestăturii stanţate sînt prezentate în fig. 1,a.


4. Calculul rotorului

4.1. Mărimea întrefierului se ia după fig.1.21[1] şi este egală cu:


δ = 0, 45 mm .

4.2. Numărul de crestături rotorice conform tab.1.15[1]


Z 2 = 64 .

4.3. Calculul diametrului exterior


D2 = D − 2 ⋅ δ = 0.244 − 2 ⋅ 0, 45 ⋅10−3 = 0.243 m .

4.4. Pasul dentar


π ⋅ D2 π ⋅ 243
t2 = = = 0, 011933 m = 11.933 mm .
Z2 64

4.5. Lungimea pachetului rotoric


l2 = l1 = 0,117 m .

4.6. Diametrul interior al rotorului este egal cu diametrul arborelui, deoarece miezul
este fixat direct pe arbore şi se calculează cu relaţia
D j = Dν = Kν ⋅ Da = 0, 23 ⋅ 0,349 = 0, 08027 m = 80.27 mm .

[ Kν = 0.23 −conform tab. 1.16[1]].

4.7. Curentul barei rotorice se calculează cu relaţia


I 2 = K i ⋅ I1 ⋅ν1 = 0,92 ⋅ 32.029 ⋅11.934 = 351.662 A ,

unde K i = 0,92 conform fig. 1.22[1],


2 ⋅ m1 ⋅W1 ⋅ KW 1 2 ⋅ 3 ⋅134 ⋅ 0,95
ν1 = = = 11.934 ;
Z2 64

conform expresiei (1.68[1]).

4.8. Aria secţiunii transversale a barei se calculează conform relaţiei (1.69[1])


I 2 351.662
qb = = = 117.220mm 2 ;
J2 3 ⋅10 6
densitatea curentului din bara coliviei turnate din aluminiu se ia egală cu
J 2 = 3 ⋅106 A
mm 2 .

4.9. Crestătura rotorică este arătată în fig.1.27,b[1]. Acceptăm


b0 = 1.5 mm; h0 = 0, 7 mm; h0' = 0 .3mm .

Lăţimea acceptată a dintelui se calculează cu relaţia


Bδ ⋅ t2 ⋅ lδ 0, 793 ⋅11.933 ⋅ 0,117
bZ 2 a = = = 5.42 mm ;
BZ 2 ⋅ lFe 2 ⋅ K Fe 1,8 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97

Dimensiunile crestăturii conform relaţiei (1.74[1])


π ⋅ ( D2 − 2 ⋅ h0 − 2 ⋅ h0' ) − Z2 ⋅ bZ 2 π ⋅ ( 244 − 2 ⋅ 0, 7 − 2 ⋅ 0.3) − 64 ⋅ 5.42
b1 = = = 6.115 mm ;
π + Z2 π + 64

conform expresiei (1.75[1])

Z π   64 π 
b12 ⋅  2 +  −4 ⋅qb 6.1152 ⋅  + − 4 ⋅117.22
b2 = π 2  =
π 2  =
4.325 ;
mm
Z2 π 64 π
− −
π 2 π 2

după formula (1.76[1])


Z2 64
h1 = ( b1 − b2 ) ⋅ = ( 6.115 − 2.325 ) ⋅ = 18.233 mm
2 ⋅π 2 ⋅π

Acceptăm (vezi fig. 1,b)


b1 = 6.12 mm ; b2 = 4.32 mm ; h1 = 18.23 mm. .

Înălţimea totală a crestăturii


b1 b 6.115 4.325
hc' 2 = h0 ' + h0 + + h1 + 2 = 0.3 + 0, 7 + + 18.233 + = 24.453 mm .
2 2 2 2

Secţiunea barei se determină conform relaţiei (1.78[1])


π 1 π 1
qb = ⋅ ( b12 + b22 ) + ⋅ ( b1 + b2 ) ⋅ h1 = ⋅ ( 6.1152 + 4.3252 ) + ⋅ ( 6.115 + 4.325 ) ⋅18.233 = 117.205 mm2 .
8 2 8 2

4.10. Densitatea curentului din bară


I2 351.662
J2 = = = 3 ⋅106 A
qb 117.205 ⋅10 −6
mm 2 .
4.11. Inelele de scurcircuitare fig.(1.26[1]). Aria secţiunii transversale se determină cu
relaţia (1.73[1])
I cs 1198
qcs = = = 469.87 mm 2
J cs 2,55 ⋅10 6

I 2 351.662
I cs = = = 1198 A
∆ 0, 293
π⋅p 180 ⋅ 3
∆ = 2 ⋅ sin = 2sin = 0.293
Z2 64

Conform expresiei (1.71[1]) şi (1.72[1])

J cs = 0,85 ⋅ J 2 = 0,85 ⋅ 3 ⋅106 = 2,55 ⋅106 A


mm 2 ;

Dimensiunile inelelor de scurcircuitare


bcs = 1, 25 ⋅ hc 2 = 1, 25 ⋅ 24.453 = 30.566mm
qcs 469.87
acs = = = 15.372mm
bcs 30.566
qcs = bcs ⋅ acs = 30.566 ⋅15.372 = 469.861 mm 2
Dcsm = D2 − bcs = 243 − 30.566 = 212.534 mm

5. Calculul curentului de magnetizare

5.1. Valoarea inducţiei se calculează cu(1.104[1])


Bb ⋅ t1 ⋅ lb 0, 793 ⋅ 0, 014 ⋅ 0,117
BZ 1 = = = 1, 707 T ;
bZ 1 ⋅ lFe1 ⋅ K Fe 6,8 ⋅10−3 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97

conform relaţiei (1.104[1])


Bb ⋅ t2 ⋅ lb 0, 793 ⋅ 0, 014 ⋅ 0,117
BZ 2 = = = 1,8 T ;
bZ 2 ⋅ lFe1 ⋅ K Fe 5, 42 ⋅10−3 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97

conform expresiei (1.105[1])


Φ 7,551 ⋅10−3
Ba = = = 1, 403 T ;
2 ⋅ ha ⋅ lFe1 ⋅ K Fe 2 ⋅ 23, 7 ⋅10−3 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97

în conformitate cu relaţia (1.107[1])


Φ 7,551 ⋅10−3
Bj = = = 0, 657 T ;
2 ⋅ h j ⋅ lFe ⋅ K Fe 2 ⋅ 50,571⋅10−3 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97
înălţimea de calcul a jugului rotoric în conformitate cu relaţia (1.109[1]) avem
2 + p  D2  2 2 + 3  243 
hj = ⋅ − hc 2  − ⋅ dc 2 ⋅ mc 2 = ⋅ − 24, 453  − 0 = 50,571 mm .
3, 2 ⋅ p  2  3 3, 2 ⋅ 3  2 

5.2. Tensiunea magnetică a întrefierului conform relaţiei (1.110[1])


Fδ = 1,59 ⋅106 ⋅ Bδ ⋅ Kδ ⋅ δ = 1,59 ⋅106 ⋅ 0, 793 ⋅1,143 ⋅ 0, 45 ⋅10−3 = 648, 707 A
t1 14
Kδ = = = 1,143
t1 − γ ⋅ δ 14 − 3.955 ⋅ 0.45

unde conform relaţiei (1.110***[1])


2 2
 b01   3, 08 
δ   
γ =  =
0.45 
= 3.955 .
b01 3, 08
5+ 5+
δ 0, 45

5.3. Tensiunea magnetică a zonei de dantură pentru stator


FZ 1 = 2 ⋅ hZ 1 ⋅ H Z 1 = 2 ⋅ 28,8 ⋅10−3 ⋅1170 = 67,392 A ;

pentru rotor
FZ 2 = 2 ⋅ hZ 2 ⋅ H Z 2 = 2 ⋅ 24, 02 ⋅10−3 ⋅1520 = 73, 021 A ;

conform tab.A.11.7[1] pentru oţelul 2013 şi BZ 1 = 1, 707 T ⇒ H Z 1 = 1170 A mm , iar pentru


BZ 2 = 1,8 T ⇒ H Z 2 = 1520 A .
mm
hZ 1 = hc1 = 28,8 mm ; hZ 2 = hc 2 − 0,1 ⋅ b2 = 24, 02 mm .

5.4. Factorul de saturaţie a zonei de dantură conform relaţiei


FZ 1 + FZ 2 67,392 + 73, 021
KZ = 1+ = 1+ = 1, 216 .
Fb 648, 707

5.5. Tensiunea magnetică a jugului statoric şi rotoric conform (1.121[1])


Fa = La ⋅ H a = 170,327 ⋅ 405 ⋅10−3 = 68,982 A ;

conform (1.123[1])
Fj = L j ⋅ H j = 71,855 ⋅ 90 ⋅10−3 = 6, 467 A ;
în conformitate cu tab.A.II.6[1]
H a = 405 A ⇒ Ba = 1, 403 T
mm
H j = 90 A ⇒ B j = 0, 657 T
m

π ⋅ ( Da − ha ) π ⋅ ( 349 − 23, 7 )
La = = = 170,327 mm = 0.170m
2⋅ p 2⋅3

conform (1.124[1])
π ⋅ ( D j + hj ) π ⋅ ( 80.27 + 56.962 )
Lj = = = 71.855 mm = 0.071m ;
2⋅ p 2⋅3

unde conform (1.125[1])


D2 − D j 243 − 80.27
hj = − hc 2 = − 24.453 = 56.962 mm .
2 2

5.5. Tensiunea magnetică pentru o pereche de poli, conform relaţiei(1.127[1])


Fc = Fb + FZ 1 + FZ 2 + Fa + Fj = 648.707 + 67.932 + 73.021 + 68.982 + 6.467 = 864.569 A .

5.6. Factorul de saturaţie a circuitului magnetic, conform relaţiei (1.128[1])


Fc 864.569
Kµ = = = 1.333 .
Fb 648.707

5.7. Curentul de magnetizare, conform relaţiei (1.129[1])


p ⋅ Fc 3 ⋅ 864.569
Iµ = = = 7.546 A .
0,9 ⋅ m1 ⋅ W1 ⋅ KW 1 0,9 ⋅ 3 ⋅134 ⋅ 0,95

Valoarea relativă, în conformitate (1.130[1])


Iµ 7.546
I µ∗ = = = 0.236 .
I1n 32.029
6. Parametrii regimului de funcţionare

6.1. Rezistenţa de fază a înfăşurării statorice, în conformitate cu (1.131[1])


L1 90,33 ⋅10−6
r1 = ρ115 ⋅ = = 0,351 Ω .
qef ⋅ a 41 ⋅ 3,14 ⋅10−6 ⋅ 2

Pentru clasa durabilităţii termice a izolaţiei F, temperatura de calcul θa o


c = 115 C ,
10 −6
pentru cupru ρ115 = Ω⋅ m
41

Lungimea conductorilor fazei înfăşurărilor în conformitate cu (1.133[1])


Ll = lm1 ⋅ W1 = 0, 674 ⋅134 = 90,33 m ;

conform (1.134[1])
lm1 = 2 ⋅ ( lc1 + l f 1 ) = 2 ⋅ ( 0,117 + 0, 22 ) = 0, 674 m ;
lc1 = l1 = 0,117 ; l f 1 = K f ⋅ bb + 2 ⋅ B = 1, 4 ⋅ 0,143 + 2 ⋅ 0, 01 = 0, 22 m

unde B = 0,01 m conform tab.1.19[1] K f = 1, 4


π ⋅ ( D + hc1 ) π ⋅ ( 0, 244 + 0, 0288 )
bb = ⋅ β1 = ⋅1 = 0,143m .
2⋅ p 2⋅3

Lungimea axială a capetelor de bobină


lacb = K acb ⋅ bb + B = 0,5 ⋅ 0, 43 + 0, 01 = 0, 0812 m = 81.2 mm ,

unde conform tab.1.19[1] K acb = 0,5


Valoarea relativă
I1n 32, 029
r1∗ = r1 ⋅ = 0,351 ⋅ = 0, 051 .
U 1n 220

6.2. Rezistenţa înfăşurării fazice rotorice


în conformitate cu (1.164[1])
2 ⋅ rcs −6 2 ⋅1, 083 ⋅10−6
r2 = rb + = 48 ⋅ 10 + = 73,88 ⋅10−6 Ω ,
∆ 2
0, 293 2

conform(1.165)
l2 10−6 0,117
rb = ρ115 ⋅ = ⋅ = 48 ⋅10−6 Ω ;
qb 20,5 117, 205 ⋅10−6

π ⋅ Dcsm 10−6 π ⋅ 212,534


rcs = ρ115 ⋅ = ⋅ −6
= 1, 083 ⋅10−6 Ω .
Z 2 ⋅ qcs 20,5 64 ⋅ 469,861 ⋅10

unde pentru înfăşurarea rotorică turnată din aluminiu


10 −6
ρ115 = Ω⋅ m .
20 ,5

Raportăm r2 la numărul de spire al înfăşurării în conformitate cu (1.169[1])

4 ⋅ m1 ⋅ ( W1 ⋅ KW 1 ) 4 ⋅ 3 ⋅ ( 134 ⋅ 0,95 )
2 2

r = r2 ⋅
2
'
= 73,88 ⋅10−6 ⋅ = 0, 224 Ω ;
Z2 64

Valoarea relativă
I1n 32, 092
r2'∗ = r2' ⋅ = 0.224 ⋅ = 0, 033 .
U1n 220

6.3. Reactanţa de fază a înfăşurării statorice


în conformitate cu (1.150[1])
' 2
 f  W  l
x1 = 15,8 ⋅  1  ⋅  1  ⋅ b ⋅ ( λc1 + λ f 1 + λd1 ) =
 100   100  p ⋅ q
2
 50   134  0,117
= 15,8 ⋅  ⋅  ⋅ ⋅ ( 2,311 + 2, 212 + 1,362 ) = 1, 086 Ω
 100   100  3 ⋅ 3

unde din tabelul 1.22 (fig.1.38,g[1]) avem


h3 h 3 ⋅ h1 h 
λc1 = ⋅ Kβ +  2 + + 0  ⋅ Kβ' =
3⋅b  b b + 2 ⋅ b0 b0 
28,8 3 ⋅1 0, 7
= ⋅1 + + = 2,311
3 ⋅ 6,115 6,115 + 2 ⋅1,5 1,5

(vezi fig.1), iar


h3 = 28,8 mm; b = 6,115 mm; h2 = 0; h1 = 1.413 mm;
K β = 1; K β' = 1; lb' = lb = 0,117 m.

În conformitate cu (1.154[1])
q1 3
' ( f1
λ f 1 = 0,34 ⋅ ⋅ l − 0, 64 ⋅ β ⋅τ ) = 0,34 ⋅ ⋅ ( 0, 22 − 0, 64 ⋅ 0, 778 ⋅ 0,128 ) = 1,362 ;
lb 0,117
şi conform relaţiei (1.170[1])
t1 14
λd 1 = ⋅ξ = ⋅ 0.962 = 2, 212 ;
12 ⋅ δ ⋅ K b 12 ⋅ 0, 45 ⋅1,143

conform (1.172[1])
2 2
t 
'
1n
2

 t1 
2

( )
ξ = 2 ⋅ K ⋅ K β − KW 1 ⋅  2  ⋅ 1 + β1n = 2 ⋅ 0,8 ⋅1 − 0,952
 11,933 
⋅
 14 
 = 0.962 .

t 11,933
pentru β1n şi t = 14 = 0,841 , conform fig. 1.39,c[1] K1' n = 0,8 .
2
=0
1

Valoarea relativă
I1n 32, 092
x1* = x1 ⋅ = 1, 086 ⋅ = 0, 096 .
U1n 220

6.4. Reactanţa fazică a înfăşurării rotorice


în conformitate cu (1.173[1])
x2 = 7,9 ⋅ f1 ⋅ lb' ⋅ ( λc 2 + λ f 2 + λd 2 ) ⋅10−6 = 7,9 ⋅ 50 ⋅ 0,117 ⋅ 5, 773 ⋅10−6 = 267 ⋅10−6 Ω ,

unde conform tab.1.23 (fig.1.40,a,i[1])


 h  π ⋅ b 2 2 b0  h
λc 2 =  1 ⋅ 1 −  + 0, 66 −  ⋅ KD + 0 =
 3 ⋅ b  8 ⋅ qb  2⋅b 

b0
,
 23, 093  π ⋅ 6,1152 
2
1,5  0, 7 0,3 ⋅106
= ⋅ 1 −  + 0, 66 − + + 1,12 = 2.923
 3 ⋅ 6,115  8 ⋅117, 205  2 ⋅ 6,115  1,5

351, 662

unde
h1 = hc 2 − h01 − h0 − 0, 2 ⋅ b2 = 24, 453 − 0.7 − 0,3 − 0, 2 ⋅1.8 = 23, 093 mm ;
b0 = 1,5mm ; b = 6,115mm;
K D = 1 (pentru regimul de funcţionare).

conform relaţiei (1.156[1]) : lb' = lb = 0,117 m

în conformitate cu expresia (1.176[1])


2,3 ⋅ Dcsm 4, 7 ⋅ Dcsm 2,3 ⋅ 0.212 4, 7 ⋅ 0.212
λf 2 = ⋅ lg = ⋅ lg = 0.918 ,
Z 2 ⋅ lb ⋅ ∆
' 2
2 ⋅ acs + bcs 64 ⋅ 0,117 ⋅ 0.2932
2 ⋅ 0, 015 + 0, 03
iar
t2 11,933
λd 2 = ⋅ξ = ⋅1 = 1.933 ,
12 ⋅ δ ⋅ Kδ 12 ⋅ 0, 45 ⋅1,143

conform (1.175[1])
2
1 π ⋅ p  ∆
ξ = 1+ ⋅  − 2
≈1
5  Z2   p
1−  
 Z2 
2
1  π ⋅3 
deoarece ⋅   ≈ 0; ∆Z = 0 .
5  64 

∑λ 2 = λc 2 + λ f 2 + λd 2 = 2,923 + 0,918 + 1,933 = 5, 773

Reactanţa x2 se raportează la numărul de spire ale statorului, conform (1.176[1])

4 ⋅ m1 ⋅ ( W1 ⋅ KW 1 ) 4 ⋅ 3 ⋅ ( 134 ⋅ 0,95)
2 2

x = x2 ⋅
'
2 = 267 ⋅10−6 ⋅ = 0.811 Ω .
Z2 64

Valoarea relativă
I1n 32, 029
′ = x2′ ⋅
x2* = 0.811 ⋅ = 0,118 .
U1n 220
7. Calculul pierderilor

7.1. Pierderile principale în fier


în conformitate cu relaţia (1.183[1])
β
 f 
PFep = ρ1.0/50 ⋅  1  ⋅ ( kDA ⋅ Ba2 ⋅ ma + kDZ ⋅ BZ21 ⋅ mZ 1 ) =
 50 
1,5
 50 
= 2, 6 ⋅   ⋅ ( 1, 4 ⋅1, 4032 ⋅ 21, 455 + 1, 7 ⋅1, 7072 ⋅ 9,368 ) = 274, 26 W
 50 

unde ρ1,5 50 = 2,6 W kg şi β =1,5 pentru oţelul 2013 conform tab.1.24[1] şi formulei
(1.184[1])
ma = π ⋅ ( Da − ha ) ⋅ ha ⋅ lFe ⋅ KFe ⋅ γ Fe = π ⋅ ( 0,349 − 0, 024 ) ⋅ 0, 024 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97 ⋅ 7,8 ⋅103 = 21, 455 kg ,

unde
ha = 0,5 ⋅ ( Da − D ) − hc 1 = 0, 024 m ,

conform expresiei (1.185)


mZ 1 = hZ 1 ⋅ bZ 1m ⋅ Z1 ⋅ lFe ⋅ KFe ⋅ γ Fe = 28,8 ⋅10−3 ⋅ 6,8 ⋅10−3 ⋅ 54 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97 ⋅ 7,8 ⋅103 = 9,368 kg .

7.2. Pierderile de suprafaţă


conform relaţiei (1.190[1])
Ps 2 = ρ s 2 ⋅ ( t2 − b02 ) ⋅ Z2 ⋅ lFe = 216, 429 ⋅ ( 11,933 − 1) ⋅ 64 ⋅ 0,117 ⋅10−3 = 17, 73 W ,

din relaţia (1.188[1])


1,5 1,5
 Z ⋅n   54 ⋅1000 
ρ s 2 = 0,5 ⋅ K02 ⋅  1 1  ⋅ ( B02 ⋅ t1 ⋅103 ) = 0,5 ⋅1, 7 ⋅  ( 0,317 ⋅14 )
2 2
 = 216, 429 W m2 ;
 10000   10000 

unde K 02 = 1, 7 .
Conform (1.186[1])
B02 = β 0 ⋅ Kδ ⋅ Bδ = 0,35 ⋅1,143 ⋅ 0, 793 = 0,317 T ;

b0
pentru δ
= 6,844 conform fig. 1.41[1] β 02 = 0,35 .
7.3. Pierderile prin pulsaţie în dinţii rotorici
conform (1.196[1])
2 2
 Z ⋅n   54 ⋅1000 
Pp 2 = 0,11 ⋅  1 1 ⋅ Bp 2  ⋅ mZ 2 = 0,11 ⋅  ⋅ 0,134  ⋅ 7,381 = 42, 653 W ,
 1000   1000 

γ ⋅δ 3.955 ⋅ 0, 45 ⋅10−3
unde B p 2 = ⋅ BZ 2 m = ⋅1,8 = 0,134 T
2 ⋅ t2 2 ⋅11,933 ⋅10−3

conform (1.197[1])
mZ 2 = Z 2 ⋅ hZ 2 ⋅ bZ 2 m ⋅ lFe ⋅ KFe ⋅ γ Fe = 64 ⋅ 24, 02 ⋅10−3 ⋅ 0, 005 ⋅ 0,117 ⋅ 0,97 ⋅ 7800 = 7,381 kg .

7.4. Suma pierderilor suplimentare din oţel


conform (1.198[1])
PFes = Ps 2 + Pp 2 = 42, 653 + 17, 73 = 60,383 W .

7.5. Pierderile totale din oţel


conform (1.199[1])
PFe = PFep + PFes = 274, 262 + 60,383 = 334, 645 W .

7.6. Pierderile mecanice


conform relaţiei (1.205[1])
2 2
n   1000 
Pmec = KT ⋅  1  ⋅ Da4 = 0,95 ⋅   ⋅ 0,349 = 140,937 W .
4

 10   10 

7.7. Pierderile suplimentare în regim nominal


P2 n 16000
Psup l . = 0, 005 ⋅ P1n = 0, 005 ⋅ = 0, 005 ⋅ = 91,954 W .
η 0,87

7.8. Mersul în gol


conform relaţiei (1.212[1])

I 0 = I 02a + I µ2 = 0,8112 + 7,5462 = 7,59 A


unde
PFe + Pmec + Pel 10 334, 645 + 140,937 + 59,933
I0a = = = 0,811 A ,
m1 ⋅ U1n 3 ⋅ 220

iar
Pel10 = 3 ⋅ I µ2 ⋅ r1 = 3 ⋅ 7,5462 ⋅ 0,351 = 59,933 W ,

şi conform (1.215)
I 0 a 0,811
cos φ0 = = = 0,107 .
I0 7,59
8. Caracteristicile de funcţionare

În conformitate cu relaţia (1.179[1])


PFep 274, 262
r12 = = = 1, 605 Ω ;
m⋅ I 2
µ 3 ⋅ 7,5462

conform (1.180[1])
U 1n 220
x12 = − x1 = − 1, 086 = 28, 068 Ω ;
Iµ 7,546

conform relaţiei (1.218[1])


x1 1, 086
C1 = 1 + = 1+ = 1, 039
x12 28, 068

utilizăm formula aproximativă, deoarece γ <1; conform (1.217[1])


r1 ⋅ x12 − r12 ⋅ x1
γ = arctg ⋅ =
r12 ⋅ ( r1 + r12 ) + x12 ⋅ ( x1 + x12 )
0,351 ⋅ 28, 068 − 1, 605 ⋅1, 086
= arctg ⋅ = 0.565°
1, 605 ⋅ ( 0,351 + 1, 605 ) + 28, 068 ⋅ ( 1, 086 + 28, 068 )

Parametrii schemei echivalente:


a ' = C12 = 1, 0392 = 1, 08 ; b' = 0 ;
a = C1 ⋅ r1 = 1, 039 ⋅ 0,351 = 0,365 ;
b = C1 ⋅ ( x1 + C1 ⋅ x2' ) = 1, 039 ⋅ ( 1, 086 + 1, 039 ⋅ 0.811) = 2, 005

Pierderile constante ce nu se modifică la variaţia alunecării


PFe + Pmec = 334, 645 + 140,937 = 475,582W .

Acceptăm Sn = r2*' = 0, 033 şi calculăm caracteristicile de funcţionare, dându-se valori lui


S: 0.005, 0.01, 0.015, 0.020, 0.025, 0.03, 0.033
Calculăm manual caracteristicile de funcţionare pentru S = 0.033.
Coeficienţii folosiţi în calcule sunt următorii:
P2 n = 16 kW ; U1n = 220 / 380 V ;
I1n = 32, 029 A; PFe + Pmec = 0, 475 kW ;
Psup.n = 0.091 kW ; I0 a = 0,811A;
I µ = I 0 r = 7,59 A; r1 = 0,351 Ω
r2' = 0, 224 Ω; C1 = 1, 039; a' = 1, 08; a = 0.365; b' = 0; b = 2, 005

1. a1 ⋅ r21 / S = 1.08 ⋅ 0, 224 / 0, 033 = 7,348Ω ;

2. b1 = b ' ⋅ r2' / S = 0 ⋅ 0, 224 / 0, 033 = 0 Ω ;

r2' 0, 224
3. R = a + a' ⋅ = 0,365 + 1.08 ⋅ = 7, 713 Ω ;
S 0, 033

4. x = b + b ' ⋅ r2' / S = 2, 005 + 0 ⋅ 0, 224 / 0, 033 = 2, 005 Ω ;

5. z = R 2 + x 2 = 7, 7132 + 2, 0052 = 7,97 Ω ;

U1n 220
6. I 2" = = = 27, 605 A ;
z 7,97

R 7, 713
7. cos φ2' = = = 0,968 ;
z 7,97

x 2, 005
8. sin φ2' = = = 0.252 ;
z 7,97

9. I1a = I 0 a + I 2" ⋅ cos φ2' = 0,811 + 27, 605 ⋅ 0,968 = 27,528 A ;

10. I1r = I 0 r + I2" ⋅ sin φ2' = 7,59 + 27, 605 ⋅ 0, 252 = 14,536 A ;

11. I1 = I12a + I12r = 27,5282 + 14,5362 = 31,13 A ;

12. I 2' = C1 ⋅ I 2" = 1, 039 ⋅ 27, 605 = 28, 691 A ;


13. P1 = 3 ⋅ U1n ⋅ I1a ⋅10−3 = 3 ⋅ 220 ⋅ 27,528 ⋅10−3 = 18,169 kW ;

14. Pel1 = 3 ⋅ I12 ⋅ r1 ⋅10−3 = 3 ⋅ 31,132 ⋅ 0,351 ⋅10−3 = 1, 02kW ;


2
15. Pel 2 = 3 ⋅ I 2' ⋅ r2' ⋅10−3 = 3 ⋅ 28, 6912 ⋅ 0, 224 ⋅10−3 = 0,554 kW
2 2
 I   31,13 
16. Psup. = Psup. n ⋅  1  = 0, 0919 ⋅   = 0, 087 kW ;
I
 1n   32, 029 
17. ∑P = P Fe + Pmec + Pe1 + Pe 2 + Psup. = 0, 475 + 1, 02 + 0,554 + 0, 087 = 2,137 kW ;

18. P2 = P1 − ∑ P = 18,169 − 2,137 = 16, 032 kW ;

19. η = 1 −
∑ P
= 1−
2,137
= 0,882 ;
P1 18,169

I 27,528
20. cos φ = I = 31,13 = 0,884
1a

1
În continuare valorile coeficienţilor folosiţi în calculele de mai sus le introducem în
calculator de unde obţinem valorile coeficienţilor de funcţionare (vezi tab. 1).

Tabelul 1.
Nr. Formula de calcul Unităţi Alunecarea
0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.033
1 a' r '2 / S Ω 48.38 24.19 16.13 12.10 9.68 8.06 7.348
2 b' r ' 2 / S Ω 0 0 0 0 0 0 0
3 R = a + a' r '2 / S Ω 48.75 24.56 16.49 12.46 10.04 8.43 7.713
4 x = b + b' r ' / S Ω 2.005 2.005 2.005 2.005 2.005 2.005 2.005
5 Z = R +x 2 2 Ω 48.79 24.64 16.61 12.62 10.24 8.66 7.97
6 I ' ' 2 =U 1n / Z A 4.509 8.929 13.242 17.431 21.484 25.392 27.605
7 cos φ' = R / Z - 0.999 0.997 0.993 0.987 0.981 0.973 0.968
8 sin φ' 2 = x / Z - 0.041 0.081 0.121 0.159 0.196 0.231 0.252
9 I 1a = I oa + I ' 2 cos φ' 2 A 5.316 9.71 13.956 18.021 21.879 25.514 27.528
10 I1r = I or + I ' ' 2 sin φ' 2 A 7.78 8.32 9.19 10.36 11.8 13.47 14.536
11 I1 = I12a + I12r A 9.419 12.785 16.709 20.786 24.857 28.849 31.13
12 I ' 2 = C1 I ' ' 2 A 4.685 9.277 13.758 18.111 22.322 26.382 28.691
13 P1 = 3U 1n I1a 10 −3 kW 3.51 6.41 9.21 11.89 14.44 16.84 18.169
14 Pel 1 = 3I 12 r ' 2 10 −3 kW 0.093 0.172 0.294 0.455 0.651 0.876 1.02
15 Pel 2 = 3I ' 22 r ' 2 10 −3 kW 0.015 0.058 0.127 0.220 0.335 0.468 0.554
16 Psup = Psup n ( I1 / I n ) kW 0.008 0.014 0.024 0.038 0.054 0.073 0.087
17 ΣP = PFe + Pmec + kW 0.591 0.719 0.921 1.188 1.515 1.892 2.137
+ Pel 1 + Pel 2 + Psup
18 P2 =1 − ΣP kW 2.918 5.690 8.29 10.705 12.926 14.947 16.032
19 η = 1 − ΣP / P1 - 0.832 0.888 0.9 0.9 0.895 0.888 0.882
20 cos φ = I1a / I1 - 0.564 0.760 0.835 0.867 0.880 0.884 0.884
Fig. 1. Caracteristicile de functionare a motorului asincron.
9. Calculul caracteristicilor de pornire

9.1. Parametrii la considerarea refulării curentului


Θcal = 115° C ; conform expresiei (1.235[1])
ξ = 63, 61 ⋅ hb ⋅ S = 63, 61 ⋅ 0, 024 ⋅ 1 = 1,511 ,

unde hb = hc 2 = 24 mm ;
pentru ξ = 1,511 se determină reieşind din fig.1.46[1], φ = 0,38 , iar conform fig.1.47[1]
aflăm φ ' = K D = 0,85 .

9.2. Rezistenţa activă a înfăşurării rotorice


Se calculează înălţimea pătrunderii curentului conform (1.236[1])
hb 0, 024
hr = = = 17, 212 mm ;
1 + φ 1 + 0,34

conform (1.243[1])
π ⋅ b12 b1 + br  b  π ⋅ 4, 22 4, 2 + 4,943  4, 2 
qr = + ⋅  hr − 1  = + ⋅ 17, 726 −  = 92,993 mm ,
2

8 2  2 8 2  2 

unde
b1 − b2  b  6,12 − 4, 2  6,12 
br = b1 − ⋅  hr − 1  = 6,12 − ⋅  17, 212 −  = 4,943 mm ;
h1  2 23, 093  2 

în conformitate cu (1.237[1])
qc 117, 205
Kr = = = 1, 26 ;
qr 92,993

conform (1.247[1])
rb 4,873
KR = 1+ ⋅ ( Kr − 1) = 1 + ⋅ ( 1, 26 − 1) = 1,172 .
r2 7,388

9.3. Rezistenţa rotorică raportată la considerarea efectului de refulare a curentului


r2'ξ = K R ⋅ r2' = 1,172 ⋅ 0, 224 = 0, 263 Ω .
9.4. Reactanţa înfăşurării rotorice
conform (1.123[1]) şi fig.1.40,a[1]
 h  π ⋅ b2 2 b0  h0 h0' ⋅106
λc 2ξ =  1 ⋅ 1 − 1
 + 0, 66 −  ⋅ KD + + 1,12 ⋅ =
 3 ⋅ b1  8 ⋅ qb  2 ⋅ b1 

b0 Ki ⋅ ki

 23, 093  π ⋅ 6,122 


2
1.5  0.7 0.3 ⋅10−3 ⋅103
= ⋅ 1 −  + 0, 66 −  ⋅ 0,85 + + 1,12 ⋅ = 1, 742
3 ⋅ 6,12  8 ⋅117, 205  2 ⋅ 6,12  1.5 351, 662
 

conform (1.251[1])
λc 2ξ + λ f 2 + λd 2 ∑ λ2ξ 1, 742 + 0,918 + 1,933
Kx = = = = 0, 796 ;
λc 2 + λ f 2 + λd 2 ∑ λ2 2,923 + 0,918 + 1,933
conform (1.250[1])
x2' ξ = x2' ⋅ K Z = 0.811 ⋅ 0, 796 = 0.645 Ω .

9.5. Curentul rotoric aproximativ fără considerarea acţiunii saturaţiei


conform (1.269[1]) acceptând C1p =1

U1n 220
I2 = = = 119, 75 A
( 0,351 + 0, 263) + ( 1, 086 + 0, 645 )
2 2 2
 r2'ξ 
 + ( x1 + x2 ξ )
2
 r1 +
'

 S 

9.6. Considerarea acţiunii saturaţiei asupra parametrilor


Acceptăm pentru S = 1 factorul de saturaţie K sat = 1.35 şi I 2 ≈ I 2' şi realizăm calculul
pentru K sat ⋅ I1 = 1,35 ⋅119, 75 = 161, 663 A .
În conformitate cu relaţia (1.252[1])
K sat ⋅ I1 ⋅ U c1  ' Z  1,35 ⋅ 29, 695 ⋅119, 75  54 
Fcm = 0, 7 ⋅ ⋅  K β + Ks 1 ⋅ KW 1 ⋅ 1  = 0, 7 ⋅ ⋅  1 + 1⋅ 0,95 ⋅  = 3027 A ;
a  Z2  2  64 

conform (1.253[1])
Fcm 3027
B fb = ⋅10−6 = ⋅10−6 = 4,343 T ;
1, 6 ⋅ δ ⋅ CN 1, 6 ⋅ 0, 45 ⋅10−3 ⋅ 0,968

unde conform (1.254[1])


δ 0, 45
C N = 0, 64 + 2,5 ⋅ = 0, 64 + 2,5 ⋅ = 0,968 .
t1 + t2 11,933 + 14

În conformitate cu fig.1.50[1] pentru B fb = 4,343 ⇒ χ = 0,55

9.7. Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii statorice, considerând acţiunea


saturaţiei.
În corespundere cu relaţia (1.255[1])
C1 = ( t1 − b01 ) ⋅ ( 1 − χ ) = ( 14 − 3, 08 ) ⋅ ( 1 − 0,55 ) = 5, 002 mm ;

conform (1.258[1])
 ( h01 + 0,58 ⋅ h1' )  C1  (0, 7 + 0,58 ⋅ 2,8)  5, 002
∆ λ1sat . = ⋅ =  ⋅ = 0,392 ;
 b01  C1 + 1,5 ⋅ b01  3, 08  5, 002 + 1,5 ⋅ 3, 08

şi cu relaţia (1.251[1])
λc1sat = λc1 − ∆ λ1sat = 2,311 − 0,392 = 1,919 .

9.8. Permeanţa specifică de scăpări diferenţiale statorice, considerând acţiunea


saturaţiei se calculează cu relaţia (1.263[1])
λd 1sat . = λd 1 ⋅ χ = 2, 212 ⋅ 0,55 = 1.217

9.9. Reactanţa de fază a înfăşurării statorice, considerând acţiunea saturaţiei.


Se calculează cu expresia (1.264[1])

x1sat . = x1 ⋅
∑λ 1sat
= 1, 086 ⋅
4, 498
= 0.83 Ω ,
∑λ 1 5,886

unde

∑λ 1sat = λc1sat + λd1sat + λ f1 = 1,919 + 1, 217 + 1,362 = 4, 498 .

9.10. Permeanţa specifică de dispersie a crestăturii rotorice, considerând acţiunea


saturaţiei şi a refulării curentului se calculează cu expresia (1.260[1])
h02 ⋅ C2 0, 7 ⋅ 4, 695
λc2 sat = = = 0,354
b02 ⋅ ( b02 + C2 ) 1.5 ⋅ ( 1,5 + 4, 695 )

unde conform (1.259[1])
C2 = ( t2 − b02 ) ⋅ ( 1 − χ ) = ( 11,933 − 1,5 ) ⋅ ( 1 − 0,55 ) = 4, 695 ;

conform (1.262[1])
λc2ξ sat = λc2ξ − ∆ λc2 sat = 1, 742 − 0,354 = 1,388

9.11. Permeanţa specifică magnetică de dispersie a crestăturii rotorice la saturaţie.


conform (1.263[1])
λd2 sat = λd2 ⋅ χ = 1.933 ⋅ 0,55 = 1, 063 .

9.12. Reactanţa de fază rotorică, raportată la stator, considerând acţiunea saturaţiei,


se calculează cu (1.265[1])

x2' ξ sat = x2' ⋅


∑λ 2 sat
= 0.811 ⋅
1,388 + 1, 063 + 0,918
= 0, 473 Ω ,
∑λ 2 2,923 + 1,933 + 0,918

unde

∑λ 2 sat = λc2sat + λd 2sat + λ f 2 = 1,388 + 1, 063 + 0,918 = 3,37 .

9.13. Reactanţa mutuală a înfăşurării în regim de pornire


în corespundere cu relaţia (1.266[1])
Fc 864,569
x12 p = x12 ⋅ = 28, 068 ⋅ = 37, 407
Fδ 648, 707

conform (1.267[1])
x1sat 0,83
C1 psat = 1 + = 1+ = 1, 022 .
x12 p 37, 407

9.14. Calculul curenţilor şi cuplurilor conform expresiei (1.268[1])


r2'ξ 0, 645
a p = r1 + C1 psat ⋅ = 0,351 + 1, 022 ⋅ = 0.62 ;
S 1

bp = x1sat + C1 psat ⋅ x2' sat = 0.83 + 1, 022 ⋅ 0, 645 = 1.099 .


Atunci conform (1.269[1])
U 1n 220
I 2' = = = 174,379 A ;
a 2p + bp2 0, 622 + 1, 0992

cu expresia (1.271[1])

a 2p + ( bp + x12 p )
2
0, 622 + ( 1.099 + 37, 407 )
2

I1 = I ⋅
'
2 = 174,379 ⋅ = 175, 628 A ;
C1 psat ⋅ x12 p 1, 022 ⋅ 37, 407

Valoarea relativă
I1 p 175, 628
I ∗p = = = 5,843 ;
I1n 32, 029
2
 I 2' p

 S n  174,379 
2
0, 033
M =  ⋅ K R ⋅ =  ⋅ 1,172 ⋅ = 1, 428 .
I
p
S p  28, 691  1
 2n 
Valoarea critică a alunecării se determină conform calculului tuturor
punctelor caracteristicii de pornire (vezi tab. 2), conform valorilor medii ale
reactanţelor χ1sat şi χ2ξsat corespunzătoare alunecărilor
'
S = 0,2 ÷0,1 în
conformitate cu relaţia (1.272)

r2′ 0.224
Scr . = = = 0,175
x1sat 0,83 .
+ x2' ξ sat + 0, 473
C1sat 1, 022
În continuare introducem în calculator datele iniţiale cu ajutorul cărora
obţinem coeficienţii caracteristicilor de pornire (vezi tab.2).
Tabelul 2.
Nr. Formula de calcul Unit. Alunecarea
1 0.8 0.6 0.4 0.2 0.1 0.175
1 ξ = 63, 61 ⋅ hb ⋅ S - 1.51 1.35 1.28 1.07 0.67 0.48 0.63

2 φ - 0.38 0.2 0.15 0.11 0.04 0.1 0.03


3 K r = qc / qr - 1.26 1.11 1.07 1.04 0.98 0.95 0.97
4 K R = 1 + rb / r2 ⋅ ( K r − 1) - 1.17 1.07 1.03 1.02 0.98 0.97 0.98

5 r2'ξ = K R ⋅ r2' Ω 0.263 0.241 0.236 0.230 0.222 0.218 0.220

6 KD - 0.85 0.92 0.94 0.95 0.98 0.99 0.98


7 K x = ∑ λ2ξ / ∑ λ2 - 0.96 0.814 0.817 0.821 0.829 0.832 0.831

8 x2' ξ = x2' ⋅ K Z Ω 0.645 0.660 0.663 0.666 0.673 0.675 0.674

9 x2' ξ sat = x2' ⋅ ∑ λ2 sat / ∑ λ2 Ω 0.473 0.491 0.497 0.501 0.531 0.575 0.548

10 x1sat . = x1 ⋅ ∑ λ1sat / ∑ λ1 Ω 0.830 0.835 0.838 0.842 0.880 0.948 0.905

11 C1 psat = 1 + x1sat / x12 p - 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022 1.022
12 a p = r1 + C1 psat ⋅ r2'ξ / S Ω 0.62 0.659 0.738 0.821 1.485 2.587 1.641

13 bp = x1sat + C1 psat ⋅ x2' sat Ω 1.099 1.143 1.256 1.31 2.014 3.184 2.197

14 A 174.4 166.8 153.4 142.2 87.9 53.6 80.3


I 2' = U1n / a2p + bp2
15 I1 = I'2 ⋅ ap2 (+ bp +x12p) /
2
C1psat x12p⋅
A 175.6 168.1 154.6 135.1 92.5 56.8 84

16 I ∗p = I1 p / I1n - 5.87 5.65 5.19 4.53 3.17 1.96 2.84

17 M ∗p = ( I 2' p / I2 n ) ⋅ K R ⋅ Sn / S p - 1.428 1.46 1.53 1.66 1.88 1.84 1.98


2
10. Calculul termic

10.1. Depăşirea de temperatură a suprafeţei interioare a miezului statoric în raport cu


temperatura aerului din interiorul motorului,
se calculează (1.300[1])
Pclc' + PFep 379, 098 + 274, 262
∆ Θ=K⋅ = 0,19 ⋅ = 13,832 °C
π ⋅ D ⋅ l1 ⋅ α π ⋅ 0, 244 ⋅ 0,117 ⋅100

din tab.1.30[1] ⇒ K = 0,19 ; conform (1.298[1])


2 ⋅ l1 2 ⋅ 0,117
Pclc' = K r ⋅ Pel 1 = 1, 07 ⋅1020 ⋅ = 379, 098 W
lm1 0, 674

unde din fig.1.59,b[1] α1 = 100 W m2 °C .

10.2. Căderea de temperatură în izolaţia crestăturii înfăşurării statorice


conform (1.301[1])
Pclc' b b +b  379, 098  0, 4 0, 004 + 0, 006 
∆ Θ iz .c1 = ⋅  IZ + 1 2'  = ⋅ +  = 2, 426 °C ;
Z1 ⋅ Pc1 ⋅ l1  λc 16 ⋅ λc  54 ⋅ 61,806 ⋅ 0,117  0,16 16 ⋅1,1 

cu relaţia (1.302[1])
Pc1 = 2 ⋅ hc + b1 + b2 = 2 ⋅ 28,8 + 6,12 + 4, 2 = 61,806 mm ,

d
pentru izolaţia clasei F ⇒ λc = 0,16 W m ⋅°C din fig.1.62[1], pentru d IZ
= 0,926

determinăm λ c = 1,1 W m ⋅ °C .
'

10.3. Căderea de temperatură în grosimea izolaţiei părţilor frontale ale înfăşurării se


calculează cu relaţia (1.305[1])
Pelf' 1 ⋅ l f 1 b h  712.253 ⋅ 0.22 ⋅10−3 28.8
∆ Θ IZf 1 = ⋅  IZ + c1 ' = ⋅ = 0.233°C ,
2 ⋅ Z1 ⋅ Pc1 ⋅ l f 1  λc 12 ⋅ λc  2 ⋅ 54 ⋅ 0.062 ⋅ 0.22 12 ⋅1,1

unde conform (1.299[1])


2⋅lf1 2 ⋅ 0, 22
Pelf' 1 = K r ⋅ Pc1 ⋅ = 1, 07 ⋅1020 ⋅ = 712.253 W ;
lm1 0.674
Pf 1 = Pc1 = 0, 062 m ; bIZf 1 = 0 .

10.4. Depăşirea de temperatură a părţilor frontale ale înfăşurării în raport cu


temperatura aerului din interiorul maşinii, conform expresiei (1.306[1])

k ⋅ Pelf 1′ 0,19 ⋅ 712.253


∆Θ = = = 10.842 °C
2 ⋅ π ⋅ D ⋅ lacb1 ⋅ α1 2 ⋅ π ⋅ 0, 244 ⋅ 81.419 ⋅10−3 ⋅100
sf 1

10.5. Depăşirea medie a temperaturii înfăşurării statorice în raport cu temperatura


aerului din interiorul maşinii, conform relaţiei (1.307[1])

Θ'r =
( ∆ Θ s1 + ∆ ΘIZ ) ⋅ 2 ⋅ l1 + ( ∆ Θ IZf 1 + ∆ Θsf ) ⋅ 2 ⋅ l1 =

lm1 lm1

=
( 13.832 + 2.426 ) ⋅ 2 ⋅ 0,117 + ( 0.233 + 10.842 ) ⋅ 2 ⋅ 0.22 = 12.875 °C
0.674 0.674

10.6. Depăşirea temperaturii aerului din interiorul maşinii în raport cu temperatura


mediului înconjurător se calculează cu (1.308[1])

′ ∑ P′ 1542
∆ Θ1 = = = 72.464 °C
1

Scar ⋅ α β 1.064 ⋅ 20

cu (1.311[1])

∑ P = ∑P +( 1
1
' '
−K) ( ⋅ P
elc
'
1 Fe )
+P −9 P
0, ⋅
mec = ( 1− 0,19
2247 −) ( ⋅
379.098 +)
334.645 0, 9 −140.937
⋅ 2154 = W

unde

∑P = ∑P+( K
'
β − 1) ⋅ ( Pel1 + Pel 2 ) = 2137 + ( 1, 07 − 1) ⋅ ( 1020 + 554 ) = 2247 W ;

conform (1.312[1])
Scar = ( π ⋅ Da + 20 ⋅ Pp ) ⋅ ( lb + 2 ⋅ lacb ) = ( π ⋅ 0,349 + 10 ⋅ 0,38 ) ⋅ ( 0,117 + 2 ⋅ 0.081) = 1.064 m 2 ,

unde din fig.1.63[1] ⇒ Pp = 0,38m pentru h = 200 mm din fig.1.56,b[1]

⇒ α b = 2 7W Da = 0,349 m .
m 2 ⋅ ° C , pentru
10.7. Depăşirea medie a temperaturii înfăşurării rotorice în raport cu temperatura
mediului înconjurător se calculează cu relaţia (1.313[1])

∆ Θ1 = ∆ Θ1' + ∆ Θ2′ = 12.875 + 72.464 = 85.339 °C .

10.8. Calculul ventilaţiei. Debitul necesar de aer de răcire se calculează cu relaţia


(1.324[1])
K m ⋅ P1 4.67 ⋅1542
Q1 = = = 0, 09 m3 / s ;
1100 ⋅ ∆ Θ1 1100 ⋅ 72.464

cu (1.325[1])
n 1000
Km = m ⋅ ⋅ Da = 2.5 ⋅ ⋅ 0,349 = 4.67 .
100 100

10.9. Debitul de aer, asigurat de ventilatorul exterior cu (1.326[1])


n 1000
Qr' = 0, 6 ⋅ Da3 ⋅ = 0, 6 ⋅ 0,3493 ⋅ = 0, 255 m3 / s .
100 100

Deoarece Qr' > Q1 sau 0, 255 > 0, 09 ventilaţia este satisfăcută.


Concluzii
În acest proiect am calculat un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit din
seria 4A, protecţia IP44 şi turaie nominală de 1000 rot/min.
Pentru început am determinat dimensiunile de bază ale rotorului si statorului, cu
ajutorul cărora am efectuat calculul electromagnetic al acestui motor. Dacă vom cerceta
calculul şi partea grafica a proiectului, constatăm că acesta este efectuat corect, deoarece
dimensiunile statorului şi rotorului corespund standardelor şi din partea grafică
observăm ca toate aceste dimensiuni sunt plasate corect. Referitor la numărul de
crestături putem adăuga ca sînt alese conform standardelor şi ele asigură repartizarea
Z1
suficientă a secţiilor înfăşurării, raportul numărului lor fiind: = 54
Z2 64

Reieşind din puterea motorului, pentru înfăşurări a fost aleasă crestătura semi-
închisă statorică şi închisă rotorică. Înfăşurarea statorică este realizată din secţii moi din
conductor de cupru ПЭТМ cu dimensiunile d el = 1 mm şi d IZ = 1.08 mm , pe când cea
rotorică este turnată din aluminiu în crestăturile ovale ale rotorului. Odată cu turnarea
înfăşurării rotorice se formează şi inelele de scurcircuitare şi paletele ventilatorului.
Părţile active ele motorului sânt adunate din tole de oţel de marca 2013. Miezul
rotoric se presează direct pe diametrul arborelui, de aceea în calcule a fost acceptat
diametrul interior al jugului rotoric egal cu diametrul arborelui. Statorul se presează în
carcasă însă nu înainte de a fi presate tolele şi de a le întări în scoabe.
În ceea ce priveşte calculul şi reprezentarea grafică a caracteristicilor de funcţionare
şi de pornire, acestea sînt efectuate cu succes deoarece corepund conform motorului
proiectat celor teoretice.
În ultimul capitol a proiectului am efectuat calculul termic al maşinii asincrone în
care au fost determinate depăşirea medie a temperaturii înfăşurării rotorice în raport cu
temperatura mediului înconjurător. Valoarea obţinută este ∆ Θ1 = 72, 464 °C , iar conform
standardului nu trebuie să depăşească ∆ Θ1 = 150 °C . Tot în acest capitol a fost calculată
ventilaţia, unde s-a obţinut debitul necesar de răcire egal cu QI = 0, 09 m3 / s , iar debitul
de aer asigurat de ventilatorul exterior QI' = 0.255 m3 / s şi deoarece QI' > QI ventilaţia este
satisfăcută şi toate calculele au fost efectuate corect.
Partea grafică a acestui proiect este reprezentată pe coală de format A1.
Bibliografie:

1. Ambros Tudor „Proiectarea maşinilor asincrone”.


Chişinău, Universitas, 1992.

2. И.П. Копылов „Проектирование электрических машин”


Москва, Энергия, 1980, 495 стр.

3. Справочник. Асинхроные двигатели серии 4А .


Москва, Энергиздат, 1982.
UNIVESITATEA „DUNAREA DE JOS” GALATI
FACULTATEA DE AUTOMATICA, CALCULATOARE, INGINERIE
ELECTRICA SI ELECTRONICA

PROIECTAREA MASINII CU ROTORUL IN


SCURTCIRCUIT

-proiect-

Crudu Ionut Lucian Prof. Indrumator,


Grupa 2441, EM G. Fetecau