Universitatea Petrosani

Facultatea de Stiinte,Domeniul: Aistenta Sociala,anul I

DEPRESIA IN RANDUL ADOLESCENTILOR

Lucrare de sinteza

Coordonator:Prof. Lector Univ. Dr. SCHMIDT Mihaela

Cauzele Aparitiei Depresiei la Adolescenti
 Acestea sunt in general de natura sociala.Adolescentii pot dezvolta aceasta
afectiune ca urmare a unei situatii scolare nefavorabile,a unei relatii
tensionate cu prietenii sau cu parintii,sau ca urmare a unor evenimente ce le
afecteaza familia,cum ar fi divortul dintre parinti sau decesul unuia dintre
parinti.
Simptomele Depresiei la Adolescenti
 Acestea nu sunt intotdeauna usor de identificat ,deoarece ele sunt frecvent
interpretate ca un comportament de adolescent normal.
 Apoi,de cele mai multe ori adolescentii nu isi inteleg emotiile si nici nu aleg sa
le exprime deschis in fata prietenilor sau in fata adultilor.Este posibil ca
acestia sa nu fie constienti de simtomele depresiei si sa nu caute ajutor.
Semnele de avertizare timpurie pot include iritabilitate,oboseala,modificari ale tiparelor
de somn,modificari ale tiparelor alimentare,retragerea sociala si/sau furie.
(https://authenticmind.ro/2019/07/04/pastila-antistres-depresia-la-adolescenti/).

Ce este Depresia?
Ai putea spune chiar si tu: “Stiu cum este sa stai in pat,cufundat in ganduri negative ,fara
sa ai energie pentru a face ceva.Stiu cum este sa regreti trecutul si sa te temi de viitor,sa
traiesti intr-o lume-ntunecata,in care bucuria nu pare niciodata sa fie de partea ta”.
Ai putea sa crezi ca “iti vei petrece toata viata fara prieteni sau singur,de asemenea sa crezi
ca este posibil sa iti petreci toata ziua luptandu-te cu vocea aceea insistenta care-ti spune ca
nu poti sa faci nimic,ca nimic nu-ti va iesi asa cum trebuie si ca nu mai exista nicio placere
sau niciun sens in viata”
In fiecare an,cam 11% din populatia Statelor Unite are o tulburare depresiva si 19% vor
suferi de depresie la un moment dat,ceea ce inseamna ca depresia poate afecta 60 de
milioane de americani.
Desi depresia nu este foarte comuna la copiii mici ea devine destul de problematica in
timpul adolescentei ,iar prevalenta ei pare sa fie in crestere.Acest lucru este alarmant,nu
doar pentru ca am dori ca tineretea sa fie o perioada de distractie si de optimism,dar si
pentru ca jumatate dintre copiii care sufera de depresie vor continua prin a deveni adulti
deprimati.De asemenea,rata sinuciderilor in randul tinerilor este dramatic ridicata.
1
 Psihologul Jean Twenge a constatat ca amplificarea starilor depresive in ultimii 50 de ani
corespunde unei cresteri a individualismului si a unei scaderi a relatiilor sociale.Tendintele
permanent in schimbare te pot face sa simti ca unele lucruri trec pe langa tine,fluxul
constant de vesti proaste de la televizor iti poate intuneca viziunea despre viata,iar declinul
comunitatilor bazate pe credinta iti poate oferi o perspectiva cinica.
In ziua de astazi oamenii stau hipnotizati in fata televizoarelor,in timp ce se uita cum
altcineva traieste “viata reala”,intr-o insiruire nesfarsita de reality-showuri.Legaturile dintre
noi au scazut in mod considerabil,iar acest lucru se asociaza,de asemenea,cu cresterea
nivelului de anxietate si depresie.Miscarea continua din cartier in cartier,de la un loc de
munca sau la altul,faptul ca nu pastram aceleasi prietenii din copilarie pana la maturitate si
declinul organizatiilor civice ne-au facut sa devenim mai izolati,mai singuri si deprimati.
Tulburarile depresive au devenit pur si simplu boala vremurilor noastre .Tot mai multi
oameni se plang de lipsa de energie,de o depreciere a valorii de sine,deprimare si disperare.
Cu privire la acest lucru,profesorul Paul Kieholz,unul dintre pionierii studului
depresiei,scrie: “Aceasta crestere se datoreaza pe de-o parte imbunatatirii diagnosticului si
terapiilor folosite pentru tratarea starilor depresive,iar pe de alta parte cauzele acesteia
sunt lipsa de relatii si insingurarea oamenilor in societatea actuala de consum”.
Depresia inseamna diminuarea bucuriei,relatii tensionate si performanta
redusa.Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO),vorbeste despre “anii traiti cu incapacitate”
(YLD).La nivel mondial depresia este cauza principala pentru reducerea capacitatii de munca
si ocupa locul 3 in randul bolilor care afecteaza cel mai des oamenii,inaintea bolilor
sistemului circulator sau inaintea cancerului,avand tendinta ascendenta.
Fetele sau femeile sunt afectate de depresie de 3-4 ori mai mult decat baietii sau
barbatii.Motivele sunt diferite :Sunt mai sensibile?Au avut o copilarie mai grea?Sunt mai
dispuse sa vorbeasca despre sentimentele lor,in timp ce barbatii isi inabuse starea lor in
munca sau alcool?Sunt dependente intr-o masura mai mare din ciclul hormonal?Sau sunt
afectate intr-o masura mai mare de multiplele responsabilitati in familie,acasa sau la
munca?Aceste cateva intrebari descopera ceva din diversifitatea posibilelor cauze,dintre
personalitate (temperament),experienta familiei,conditia biologica si responsabilitatile
cotidiene. (Invinge Depresia inainte sa te invinga e ape tine,Cum sa te vindeci de Depresie,scrisa de
Dr.Rb.L.LEAHY,Traducere in limba engleza de Ivanus Mh. pagina 12)

Patru Simtome de Baza ale Depresiei

2
  Alinierea depresiva a sentimentelor:lipsa bucuriei,tristete “vitala” profunda,neliniste
interioara,teama,iritabilitate,pustietate,descurajare,vinovatie,disperare,lipsa oricarui
sentiment si indiferenta.
 Tulburari de gandire:lentoare generala,ganduri depresive (imagine negativa
asupra sinelui a lumii si a viitorului) “eroare de gandire cognitiva”,stari
mediative,incapacitatea de a lua decizii in cazuri extreme,halucinatii.
 Tulburari motorii:sedentarism,incremenire,lentoare,paloare,umeri aplecati,dar si
o neliniste exterioara vizibila,nervozitate,nevoia de a fi activ.
 Tulburari corporale/vegetative:slabiciune si lipsa prospetimii,oboseala,tulburari
ale somnului,dureri de cap,ameteala,uscaciunea gurii,presiune si senzatie de
inecare-n gat si in piept,transpiratii,palpitatii,respiratie ingreunata,tremur
interior,scaderea greutatii,dureri de stomac,crampe abdomonale,constipatie,diaree
cronica,senzatie de urinare,dureri asemanatoare celor provocate de
reumatism,tulburari ale functiei sexuale . (Colectia “Scurt si la Obict”,Depresia boala
modernitatii scrisa de.Samuel P.,traducere de Lg Talos,pagina 15)

Timpul creeaza baza care permite ca in cadrul unei relatii sa intram in rezonanta si sa
luam contact cu o valuare.Daca nu avem timp pentru noi,daca nu ne permitem sa gasim
timp pentru a ne simti bine cu celalat ,atunci nu ne mai simtim nici pe noi,nici pe celalat.Ne
peridem simtul pentru viata.In acest caz nu mai ajungem la originile noastre,in acel loc
datator de forta,benefic,de relationare cu sine insusi.A-ti lua timp pentru tine insuti nu
inseamna “regresiune”,este mai mult decat o reantoarcere psihologica,este o actiune in
prezent. (Analiza existentiala a depresie,intelegerea si caile fenomenologice de acces therapeutic scrisa d
,Alfred Langle,pagina 5)

De ce este corelata depresia cu valoarea vietii?

Care este cadrul,a carui tulburare produce depresiile?Observatiile fenomenologice
experimentale arata ca este vorba in general de un formalism in aparitia depresiilor,acesta
fiind corelat cu experimentarea valorii fundamentale si implicit cu valoarea vietii.Acest fel de
a vedea lucrurile arata aspectul existential al depresiei:ea este un simptom pentru nereusita
persoanei intr-o dimensiune fundamental a vietii,si anume a experimentarii valorii ca si
implicit in relatia cu viata.
Una dintre maladiile cele mai raspandite pe glob ar fi depresia.Aceasta se poate abate
asupra oricarui om si oricand.Totusi nu devi depresiv din intamplare,iar dintre cele mai

3
importante cauze putem mentiona istoria propriei vieti si ereditatea.Numeroase persoane
cauta metode s-o ivinga,uneori fara success.Syle Tenebaum ne propune insa o noua
abordare iar dupa mai bine de 30 de ani de practica,s-a constatat ca un numar impresionant
de cazuri de depresie sunt legate de ereditate si sunt influentate de generatiile
precedente.Predecesorii nostril,de la cei mai apropiati la cei mai indepartati,ne-au
determinat partial destinul. ((Analiza existentiala a depresie,intelegerea si caile fenomenologice de
acces therapeutic scrisa de Alfred Langle,pagina 6)

Genetica si neuroimagistica functionala au demonstrate deja impactul variiatilor

genetice asupra functionarii neurale in cazul hiperareactiviatii la experimentele negative
care duc la depresie.
Se pare ca in cazul persoanelor depresive ar exista o deconectare a auto-monitorizarii
ccare se petrece in mod normal, fapt de natura sa impiedice producerea evaluarilor
necesare pentru a da sens potrivit starilor emotionale experimentate. (Caspi A,Sugden K,Miffitt
T.E.,Taylor A.,Craig I.W.,Harrington H.L. Influencee of life stress on depression:moderation by a polymorphism
in the 5-HTT gene//Sciene.2003.-vol.301,nr.5631-pagina 386-389)

Eterogena(biopshiosociala),hibrida sau multidimensionala,depresia si afectiunea

psihica,sunt aspectte esentiale pe scara evolutiei specie umane.Odata cu
acestea,normalitatea si boala au ajuns sa nu mai fie judecate in contextual natural al
adaptarii ecosistemice,ci in cel socio-cultural,iar aceasta conventionalitate a adevarului
asociaza,la nivel de specie,puterea libertatii de autocreare in cazul dezvoltarii umaniste,cu
un risc crescut al autodistrugerii in lipsa unei asemenea perspective.
Depresia de abandon
Masterson este primul care a evocat si a descris aceasta forma de depresie a
adolescentilor,asa-numita depresie borderline sau depresie-limita.Elementul characteristic
consta-n faptul ca,in cazul in care conditiile externe permit impiedicarea adolescentului de a
trece la act,se observa ca acesta devine deprimat,prabusit.La aceste stari se adauga deseori
amintiri despre separari sau abandonuri anterioare.
In plan psihopatologic,depresia de abandon reprezinta cel de-al doilea termen al
triadei borderline descrisa de Masteron.Primul termen este reprezentat de incapacitatea
adolescentului de a infrunta,intr-o maniera satisfacatoare,cel de-al doilea consta in
separarea sau abandonarea antecedenta care i-au provocat copilului o teama si o reactie
depresiva care constituie cel de_al doilea termen ai triadei borderline.Adolescentul

4
reactioneaza adesea la angoasa si la depresia provocata de aceasta,folosind mecanisme de
aparare specifice subiectilor borderline:trecere la act,clijav,mecanisme de negare etc.
(Depresie si tentative de suicid la adolescenta scrisa de Daniel M.,tradusa de geta L.D.,pagina 30)

Tristetea si proasta dispozitie

Prin tristete intelegem afectele,emotiile,starile de tristete pe care le traiesc la un moment
dat o mare parte din adolescenti,ceea ce ei insisi numesc “deprimare”.
Plictiseala se caracterizeaza printr-o lipsa de interes ,o senzatie ca timpul nu se
scurge,ca nu serveste la nimic sa faci eforturi pentru a obtine ceva,ca nu se schimba
niciodata nimic.Aceasta poate fi un scut de protective impotriva emotiilor si pulsiunilor
traite cu o intesitate excesiva.Totusi,ea poate fi insotita de inhibitie-a afectelor,inhibitie
motrice sau a gandirii-si sa accentueze demobilizarea.Ea corespunde,in termenii
psihopatollogiei,uneei tentative de distantare fata de obiect.
Proasta dispozitie constituie un aspect particular al “deprimarii” oricarui adolescent si
a fost descrisa initial de psihanalistul Pierre Male.Acesta explica foarte bine diferenta dintre
depresie si aceasta senzatie vaga,difuza,la limita dintre normal si pathologic.La fel ca
plictiseala,proasta dispozitie este o stare instabila,susceptibila de schimbare,care-l mentine
pe adolescent intr-un echilibru fragil,intr-o stare de neimplicare,gata in acelasi timp sa
investeasca ceva,intr-o stare de asteptare,contestand in acelasi timp orice speranta.
(Depresie si tentative de suicid la adolescent scrisa de Daniel M.,tradusa de geta L.D.,pagina 39)

Depresia si patologiile asociate

Daca in adolescenta frecventa tulburarilor depresivecreste,tot la aceasta varsta apar si alte
patologii,care ar putea avea legatura cu depresia.
 Asocierea cu consumul de substante (alcool,tutun,si alte substante)
In studiului lui Fash si Marcelli (1998) asupra adolescentilor scolarizati,compararea
punctuala a consumurilor permite constatarea ca,in mod global,intre adolescentii
nondeprimati si cei cu un episode depresiv major consumul de substante se multiplica de
doua ori pentru tutun,de trei ori pentru alcool,de patru roi pentru hasis si de zece ori pentru
alte droguri.Relatia dintre depresie si dependent de nicotina ramane nesemnificativa,intr-un
grad mai scazut.De asemenea,Brown si colaboratorii sai(1996) constata ca,la un moment
dat,consumul de tutun nu este asociat depresiei atunci cand sunt controlate celelalte
variabile (mai ales consumul de droguri si tulburarile de comportament).Studiile prospective
scot in evidenta faptul ca adolescentii fumatori prezinta un risc de doua ori mai mare decat

5
ceilalti sa dezvolte un episod depresiv major pe parcursul unui an .Invers,episodul depresiv
major este un factor de risc in perioada de debut a consumului de tutun.Au fost avansate
mai multe explicatii pentru aceasta asociere:
-poate fi vorba de o vulnerabilitate comuna fata de aceste doua problem (de origine
genetica sau prin intermediul factorilor de risc comuni)
-consumul de tutun,care consta adesea asociat altor tulburari de comportament,poate
fi la originea conflictelor,a depresiei
 Asocierea cu tulburarilee de conduita si perturbarea functionarii sociale
Adoolescentii deprimati prezinta in 36%-80% din cazuri tulburari de comportament
asociate,mai exact,comportamente infractionale fata de regulile si normele
sociale:vagabondaj,furturi,minciuni,violenta etc.Harrington si colaboratorii sai (1991) susstin
ca aceste tulburarari de comportament n-ar fi mai frecvente la adolescentii deprimati decat
la cei care apeleaza la serviciul de psihiatrie pentru alt motiv.
Depresia,la fel ca tulburarile de comportament,poate provoca o incetinire a
activitatii sociale a adolescentului:inchidere in sine,dificultati de relationare cu ceilalti
adolescenti,rezultate scolare slabe etc.
 Asocierea cu antecedente de abuzuri sexuale
Persoanele care au suferit de abuzuri sexuale prezinta un risc ridicat de a dezvolta
depresii,din cuaza unei stime de sine scazute,a unui sentiment de neputinta si frecventelor
idei de culpabilitate.Din punct de vedere clinic,se constata ca acestea prezinta adesea
tulburari de comportament cu expunere de pericol a propriului
corp:vagabondaj,delincventa,activitate sexuala neadaptata varsteei,automuttilari precum si
tentative de suicid. (Depresie si tentative de suicid la adolescenta scrisa de Daniel M.,tradusa de geta
L.D.,pagina 65-69).

Bibliografie

6
1.Alfred L.,Analiza existentiala a depresiei,geneza,intelegerea si caile fenomenologice de
acces therapeutic;
2.Bogdan P.,Stiinta Depresiei;

3.Daniel M.,Ellise B.,Depresie si tentative de suicid la adolescent,Editura Polirom 2007;

4.Robert L.L.,Invinge depresia inainte sa te invinga ea pe tine,Editura For You Bucuresti;

5.Roxana A.P.,Psiholog clinician si psihoterapeut;

6.Samuel P.,Depresia boala modernitatii,Editura Casa Cartii 2015.