Sunteți pe pagina 1din 21

Studii de caz – Stagiari martie 2011

1. Contabilitate

1.1. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin aporturi in numerar
(DS)

Se cunosc urmatoarele date:

Capital social 12.000 lei

Rezerve 4.000 lei

Nr actiuni 100

Valore nominala 120 lei

Valoare contabila 160 lei

Se decide majorarea capitalului social prin aporturi noi in numerar in valoare de 3.125
lei, numar actiuni emise 25, pret de emisiune 125 lei.

Cresterea capitalului propriu = (12.000+4.000+3.125) - (12.000+4000) = 3.125 lei

Val matematica noua = (16.000 + 3.125) / (100 + 25) = 19.125/125 = 153 lei

Drept de subscriere = 160 - 153 = 7 lei

456 = % 3.125

1011 3.000

1041 125

- Solicitantul unei noi actiuni va plati 125 lei pentru o actiune care insa va valora 153
lei;

- proprietarul unei vechi actiuni ar pierde (160-153) = 7 lei, iar pt a evita acest lucru,
fiecare solicitant de titlu nou va plati 4DS*7 = 28 lei purtatorului de 4 actiuni vechi.
1.2. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin operatiuni
interne(DA)

Se cunosc urmatoarele date:

Capital social 12.000 lei

Rezerve 4.000 lei

Nr actiuni 100

Valore nominala 120 lei

Valoare contabila 160 lei

Se decide majorarea capitalului social prin incorporarea de rezerve in capitalul social,


valoare 2.000 lei, pentru care se emit 20 de actiuni.

Capital social 12.000 lei


Rezerve neincorporate 2.000 lei
Rezerve incorporate 2.000 lei
Capital propriu 16.000 lei
Rap act vechi/act noi 50/1
Valoare contabila a vechilor actiuni 160

Valoarea contabila in conditiile emiterii 133,33

de noi actiuni

DA 160-133,33=26,67

1.3. Studiu de caz privind majorarea capitalului social prin conversie de


obligatiuni in actiuni.

O societate a contractat un imprumut prin emisiunea de obligatiuni convertibile in


actiuni. Valoarea nominala = valoarea de rambursat = 30 lei.

Se restituie o parte din imprumut prin convertirea obligatiunilor in actiuni la paritate 2


obligatiuni = 1 actiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 35 lei.

Convertirea se face pentru 1.000 de obligatiuni.

Obligatiuni la val. nominala convertite = 1.000 * 30 = 30.000

Actiuni la val. nominala = 500*35 = 17.500

Prima de conversie = 12.500


5311 = 161 30.000

161 = % 30.000

1012 17.500

1044 12.500

1.4. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin restituirea unei
parti din capitalul social in numerar

O societate comerciala are un capital social in valoare de 5.000 lei. Se decide


micsorarea capitalului social prin restituirea sumei de 1.000 de lei, in numerar catre
asociatul X.

456 = 5311 1.000 lei

1012 = 456 1.000 lei

1.5. Studiu de caz privind micsorarea capitalului social prin finantarea


pierderii.

O societate comerciala obtine in anul 2010 o pierdere in valoare de 2.000 lei. Capitalul
social este in valoare de 10.000 lei. Hotararea AGA decide acoperirea pierderii prin
micsorarea capitalului social.

1012 = 117 2.000 lei

1.6. Studiu de caz privind prin conversia de obligatiuni in actiuni.

Se transforma 5.000 de obligatiuni in 2.500 de actiuni, raportul fiind de 2/1, valoarea


nominala a unei obligatiuni 1.000 lei, iar valoarea nominala a unei actiuni 1.200 lei.

Prima de emisiune = (5.000*1.000) - (2.500*.1200) = 5.000.000 - 3.000.000 =


2.000.000

5.000.000 161 = % 5.000.000

1012 3.000.000
1044 2.000.000

1.7. Studiu de caz privind privind amortizarea imobilizarilor corporale

a) La data de 15.01.2010, Societatea X a achizitionat un autoturism in valoare de 84.000


lei + TVA. Bunul se amortizeaza liniar.

Valoare de intrare: 84.000 lei

Durata normala de functionare: 4 ani

Amortizarea lunara: 1.750 lei

Valoarea amortizata in primul an de functionare: 1.750 * 11 = 19.250

6811 = 2813 19.250

b) La data de 03.03.2010, Societatea X a achizitionat un calculator in valoare de 4.500


lei + TVA. Conducerea decide aplicarea amortizarii accelerate pentru acest activ.

Amortizar
An Valoare de amortizat Amortizare inregistrata Valoare ramasa
e

1. 4.500 2.250 2.250 2.250

2. 2.250 1.125 3.375 1.125

3. 1.125 1.125 4.500 0

c) La data 15.05.2010, Societatea X achizitioneaza o piesa de mobilier in valoare de


7.200 lei +TVA. Conducerea decide aplicarea amortizarii degresive pentru acest activ.

Valoare de intrare: 7.200 Cota de amortizare anuala: 100/5 = 20%

Durata de amortizare: 5 ani Cota de amort degresiva: 20% * 1,5 = 30%

Coeficient amort. degresiva: 1,5


An Val de amortizat Amort degresiva Amort liniara Valoare
ramasa

1 7.200 7.200*30% = 2.160 1.440 5.040

2 5.040 5.040*30% = 1.512 1.260 3.528

3 3.528 3.528*30% = 1.058,40 1.176 2.352

4 2.352 - 1.176 1.176

5 1.176 - 1.176 0

1.8. Studiu de caz privind reevaluarea imobilizarilor corporale.

O societate detine un autoturism in valoare de 249.600 lei, durata de functionare


normala 4 ani, amortizare lunara 5.200 lei.

La inceputul anului 2 de functionare, valoarea justa se stabileste la nivelul a 200.000 lei.

Val justa 200.000

Amortizare inreg 5.200 * 12 = 62.400 lei

Val net ctb 249.600 - 62.400 = 187.200 lei

Diferenta 12.800 lei

Reluarea amortizarii: 2813 = 2131 62.400

Inreg rezervei 2131 = 1058 12.800

Valoarea reevaluata 200.000

Per ramasa de am 3 ani

Am lunara 5.555

Am anuala 66.667
6811 = 2813 66.667

Transferul surplusului din reevaluare in rezultatul reportat

1058 = 1171 4.267

La inceputul anului 3 de functionare, se stabileste valoarea justa pentru mijlocul fix la


nivelul a 120.000 lei.

Vjusta = 120.000 lei

Val net contab = 133.333 lei

Diferente = 13.333 lei

1058 = 2131 12.800

6813 = 2131 533

2813 = 2131 66.667

1.9. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii

O societate comerciala primeste o subventie in valoare de 5.000 lei pentru


achizitionarea unui utilaj in valoare de 7.500 lei.

a) inregistrarea dreptului de incasare a subventiei:

445 = 131 5.000 lei

b) incasarea subventiilor:

5121 = 445 5.000 lei

c) achizitia mijlocului fix

2131 = 404 7.500 lei

d) inregistrarea amortizarii lunare si recunoasterea venitului aferent subventiei.

6811 = 2813 156,25

131 = 7584 104,17


1.10. Studiu de caz privind efectele comerciale

Societatea X primeste un efect comercial ce se deconteaza prin intermediul bancii.


Comisionul platit bancii este de 20 lei.

% = 413 2.000

5121 1.980

627 20

In contabilitatea trasului se inregistreaza nota contabila:

403 = 5121 2.000 lei

2. Audit

1. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?

Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile
financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis
a previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele
operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate
ale entitatii.

2. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include


urmatoarele elemente de baza:

a) Titlu;
b) Destinatar;
c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate;
d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra
tipului de opinie exprimata in acel raport;
e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu
informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva;
f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu
situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor;
g) Data raportului;
h) Adresa auditorului;
i) Semnatura auditorului;

3. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.


Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare trebuie sa cuprinda o declaratie
care indica baza contabilitatii in conformitate cu care componenta este prezentata.
Opinia trebuie sa exprime daca acea componenta este intocmita, sub toate aspectele
semnificative, in concordanta cu baza identificata a contabilitatii.

4. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.

Intr-un angajament de examinare a informatiilor financiare prognozate, auditorul trebuie sa


obtina suficiente probe adecvate ca:
a) ipotezele conducerii pentru cea mai buna estimare pe care se bazeaza informatiile financiare
prognozate nu sunt nerezonabile, si in cazul ipotezelor teoretice, astfel de ipoteze sunt
consecvente cu scopul informatiilor;
b) informatiile financiare prognozate sunt corect intocmite pe baza ipotezelor;
c) informatiile financiare prognozate sunt corect prezentate si toate ipotezele semnificative sunt
prezentate in mod adecvat, incluzand si o indicatie clara daca sunt ipoteze pentru cea mai buna
estimare sau ipoteze teoretice;
d) informatiile financiare prognozate sunt intocmite pe o baza consecventa cu situatiile
financiare istorice, utilizand principii contabile adecvate.

5. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Previziunea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza ipotezelor privind


evenimentele viitoare pe care conteaza conducerea, ca si pe masurile care vor fi luate la data la
care informatiile sunt intocmite (ipoteze pentru realizarea celei mai bune estimari).
Proiectiile – sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente
viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea
estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

6. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectivul unei misiuni de revizuire este acela de a permite unui auditor sa stabileasca
daca, pe baza procedurilor care nu asigura toate probele necesare unui angajament de audit, a
luat cunostinta de ceva care sa-l determine pe acesta sa creada ca situatiile financiare nu sunt
intocmite, in toate privintele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare
financiara identificat.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):


1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul
auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism
profesional, recunoscand ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare
in mod semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa
obtina probe adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a
putea sa traga concluzii

7. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor financiare


vor include:
- obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza;
- investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;
- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea
tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si
intocmirea acestora;
- investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare;
- procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par
neobisnuite:
- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare;
- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara;
- studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate
cu un model previzionat bazat pe experienta entitatii.

8. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de revizuire trebuie sa mentioneze ca in timpul misiunii nimic nu a atras atentia


auditorului pentru a-l determina sa creada ca situatiile financiare nu ofera o imagine fidela.
Daca anumite aspecte atrag atentia auditorului, sa le descrie mentionand ca deterioreaza
imaginea fidela in conformitate cu cadrul general de raportare financiara identificat.

9. Raportarea unei misiuni de compilare.

Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina urmatoarele:


a) Titlu;
b) Destinatar;
c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu standardul international de
contabilitate aplicabil angajamentelor de compilare;
d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul nu este independent de
entitate;
e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se bazeaza pe informatiile
furnizate de conducere;
f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de informatiile financiare
compilate de contabil;
g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca, in consecinta, nu este
exprimata nici o asigurare asupra informatiilor financiare;
h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra prezentarii abaterilor
semnificative de la cadrul general de raportare financiara identificat;
i) Data raportului
j) Adresa contabilului
k) Semnatura contabilului

9. Fiscalitate

a. Studiu de caz privind impozitul pe profit

Se cunosc urmatoarele date:

Total venituri 98.000 lei, din care dividende primite 18.000 lei
Cifra de afaceri 75.000 lei

Total cheltuieli 65.000 lei, din care:

- cheltuieli de protocol 8.350 lei

- cheltuieli cu sponsorizari 5.500 lei

- cheltuieli cu amenzi primite de la autoritatile publice 3.300 lei

- cheltuieli cu impozitul pe profit 1.650 lei

- cheltuieli cu perisabilitati peste limitele acceptate de lege 500 lei

Calculati impozitul pe profit datorat.

Rezolvare

Profit contabil = 98.000 - 65.000= 33.000

Venituri neimpozabile = 18.000 lei

Cheltuieli nedeductibile: 18.800 lei

- cheltuieli cu impozitul pe profit 1.650 lei

- cheltuieli cu amenzi 3.300 lei

- cheltuieli cu perisabilitati 500 lei

- cheltuieli cu sponsorizari 5.500 lei

- chelt protocol lim neded 7.850 lei

Limita cheltuielilor de protocol deductibile =( 80.000 - 65.000 + 8.350 + 1.650 )*2% = 500

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 7.850 lei

Profit impozabil = (98.000 - 18.000) - (65.000 - 18.800) = 80.000 - 46.200 = 33.800

Impozit profit = 33.800*16% = 5.408

3/1000 * CA = 75.000 * 3/1000 = 225

20% Imp profit = 1.082

Credit fiscal = 225 lei

Impozit pe profit datorat = 5.408 - 225 = 5.183


b. Studiu de caz privind TVA

Societatea A, cu sediul in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA, presteaza servicii


de traduceri societatii B, din Franta, aceasta din urma fiind inregistrata in scopuri de TVA.

Cum este considerata aceasta operatiune din punct de vedere al TVA si cum trebuie
intocmita factura?

Societatae A trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania pentru serviciile


prestate societatilor din Comunitate, si sa se inregistreze in Registrul Operatorilor
Intracomunitari.

Societatea A va primi un cod de inregistrare in scopuri de TVA ce va fi folosit exclusiv


pentru act

c. Studiu de caz privind accizele

Un agent economic importa o cantitate de 10.000 litrii cogniac cu o concetratie


alcoolica de 45%, cu o valoare unitara de 15 euro/litru. Acciza aplicata este de 40% +
50lei/hectolitru alcool pur.

Cursul de schimb este de 1 eur = 4,0142

Acciza = acciza ad - valorem + acciza specifica

Valoarea in vama = 10.000 * 15 = 150.000 eur

Valoare in lei = 150.000 *4,0142 = 602.130 lei

Acciza ad - valorem = 602.130 *40% = 240.852 lei

Cantitatea de cogniac importata = 10.000 litrii = 100 de hectolitri

Cantitate alcool pur importata = 100 * 45% = 45 hectolitrii alool pur

Acciza specifica = 45 * 50 = 2.250 lei

Acciza = 240.852 + 2.250 = 243.102 lei


10. Expertiza

4.1. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

Experţilor contabili şi contabililor autorizaţi le este interzis să efectueze lucrări pentru


operatorii economici sau pentru instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajatorii
lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De asemenea, le este interzis să
efectueze lucrări pentru operatorii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul
al patrulea inclusiv sau soţi ai administratorilor.

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi nu pot efectua pentru terţi lucrările prevăzute
de lege, în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese sau de
incompatibilitate.

- Nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a


afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei liberale;

- Calitatea de expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara


Corpului sau orice activitate comerciala;

- In unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare,
potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:

- sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile sale

- sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite;

- sa aiba posibilitatea de sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

4.2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil


cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu în cursul procesului
penal, conform art. 116, 124 şi 125 din Codul de procedură penală, în cauzele privind
infracţiuni prevăzute în Codul penal sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul
public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului
Public sau Ministerului internelor şi Reformei Administrative, după caz, urmând ca sumele să
fie recuperate de la persoanele vinovate la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.

4.3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar,


administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc
prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne
şi internaţionale ale profesiei contabile.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în
raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
a)mustrare;
b)avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d)interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat.
Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare.

11. Evaluare

a. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în


vederea determinãrii Activului net contabil corectat.
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la
preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate
cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza
tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin
beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul se schimb al monedei nationale
din ziua respectiva.
Disponibilitatile din bilant se evalueaza la valoare scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb ak monedei nationale din ziua respectiva.

b. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma


în capacitate beneficiarã (metode de randament).
- corectarea profitului obtinut din diferente de curs valutar
- se inlatura orice exces de amortizare s se adauga orice insuficienta de amortizare,
referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii
tehnici;
- salarii si alte chelta similate salariilor: insuficientele sau exagerarile trebuie adaugat
respectiv eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in
munca si protectie sociala;
- stocuri: se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada,
realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale: se retin numai acele profituri care provin din
operatiuni obisnuite.
c. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în
dimensionarea goodwill-ului.
Superprofitul reprezinta profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala,
remunerata la rata medie a pietei.
Goodwill-ul este excedentul de valoare globala a intreprinderi in raport cu suma
valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a intreprinderii
care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune
acea intreprindere.
d. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill-ului este notiunea de rentabilitate a
activelor investite. Premisa acestei metode este existenta superprofitului pentru
obtinerea good-will-ului, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.
e. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de
dificultate.

Notiunea de intreprindere in dificultate poate fi judecata in functie de doua criterii


esentiale:
1. Criteriul juridic: intreprinderea este in dificultate daca face obiectul unei
proceduri juridice;
2. Daca se afla in imposibilitatea platii datoriilor curente. Aceasta dificultate poate
fi accidentala datorita neincasarii unor clienti sau structurala, cand fondurile
sunt insuficiente pentru a continua activitatea.
O intreprindere care se confrunta cu dificultati prezinta urmatoarele caracteristici:
1. existenta unui fond de rulment negativ sau al unui rezultat negativ;
2. importante credite pe termen scurt sunt utilizate pentru finantarea datoriilor si a
investitiilor;
3. imprumutiri importante devin scadente fara a exista posibilitatea reinnoirii lor;
4. Imposibilitatea achitarii datoriilor la scadentele normale;
5. falimentul unor furnizori sau clienti importanti;
6. persistenta unei proaste gestionari;
7. transferul sau demisia conducatorilor.
8. impozibilitatea obtinerii unor finantari pentru investiile indispensabile pentru
supravietuirea intreprinderii.

12. Doctrina

a. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in


conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria
de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care
sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor
contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si
tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)−
- Consiliul− pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor− Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari−
- Legislatia− relevantă

b. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili în practica libera,


indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta
devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a îndeplinit misiunea în conditii de
integritate si cu obiectivitate.

Componentele fundamentale ale independentei sunt:

- independenta de spirit(rationamentul profesional)(stare de gândire care permite oferirea


unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã judecata profesionala; ea
presupune integritate si obiectivitate)

- independenta în aparenta (comportamentala) reprezinta capacitatea de a demonstra cä


riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta
persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta
fundamentala a independentei.

c. Ameninţări la adresa independenţei.

(a) Ameninţarea generată de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un
membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
(b) Ameninţarea generată de auto-examinare (auto-control) poate apărea atunci când un
raţionament anterior trebuie să fie re-evaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel
raţionament;
(c) Ameninţarea generată de favorizare poate apărea atunci când un profesionist contabil
promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi
compromisă;
(d) Ameninţarea generată de familiaritate poate apărea atunci când, în virtutea unei relaţii
strânse, un profesionist contabil simpatizează prea mult cu interesele altor părţi; şi
(e) Ameninţarea generată de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi
împiedicat să acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări, reale sau presupuse.

d. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor


ameninţări la adresa conformităţii cu principiilor fundamentale. Este imposibil de definit
fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate
pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, aşadar pot
exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru
conceptual care îi cere profesionistului contabil să identifice, să evalueze şi să răspundă acestor
ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli
specifice ce pot fi arbitrare, este aşadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce
îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor
ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă ameninţările identificate sunt
altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să
aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil, astfel încât
conformitatea cu principiile fundamentale să nu fie compromisă.
Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţă sau se preconizează că are
cunoştinţă de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile
fundamentale.
Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi cât şi cantitativi
atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune
în practică măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui să refuze să
mai furnizeze serviciul profesional respectiv, sau dacă este cazul să renunţe la clientul respectiv
(în cazul unui profesionist contabil independent) sau la organizaţia angajatoare (în cazul unui
profesionist contabil angajat).
Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui Cod. O
asemenea violare a Codului, poate să nu compromită conformitatea cu principiile fundamentale
enunţate, dacă o dată ce încălcarea a fost descoperită ea a fost corectată prompt şi s-au luat
măsurile de protecţie necesare.

13. Administrare si Lichidare


a. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale
Se cunosc urmatoarele informatii:

Elemente bilantiere Valori


A. ACTIVE IMOBILIZATE
Cheltuieli de constituire 3.500
Amortizarea chelt de constituire (3.000)
Valoare neta 500
Imobilizari corporale 2.000.000
Amortizarea imobilizarilor corporale (750.000)
Valoare neta a imob corporale 1.250.000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.250.500
B. ACTIVE CIRCULANTE
Marfuri 245.000
Provizioane pt deprecierea marfurilor (35.000)
Valoare neta a marfurilor 210.000
Clienti (din care incerti 100.000) 900.000
Prov pt deprecierea cl incerti (100.000)
Val neta a creantelor clienti 800.000
Casa si conturi la banci 40.000
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.050.000
C. CHELTUIELI IN AVANS
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
DE UN AN
Furnizori 509.500
Credite bancare pe termen scurt 100.000
TOTAL DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA 609.500
DE UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTE 440.500
NETE (B+C-D-I)
F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) 1.691.000
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
Credite bancare pe termen lung 1.381.000
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 20.000
I. VENITURI INREGISTRATE IN AVANS
J. CAPITAL SI REZERVE
Capital subscris varsat 250.000
Rezerve 50.000
Rezultatul reportat (10.000)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 290.000

In vederea lichidarii s-au efectuat urmatoarele operatii:


- imobilizarile corporale au fost vandute la pretul de 1.400.000 mii u.m.
- marfurile au fost vandute la pretul de 220.000 mii u.m
- clientii incerti au fost incasati in proportie de 20%, restul creantei fiin irecuperabil;
- pentru plata inainte de termen a furnizorilor, societatea beneficiaza de un scont de 3%;
- s-au rambursat creditele contractate la banca;
- cheltuielile ocazionate de lichidare sunt de 8.000 mii u.m.
Contabilizarea operatiilor de lichidare se poate face dupa mai multe metode, una dintre
acestea fiind cea identica cu cea utilizata atunci cand continuitatea activitatii este asigurata.

1. vanzarea imobilizarilor:

5121 = % 1.736.000.000
7583 1.400.000.000
4427 336.000.000
2. descarcarea de gestiune

% = 21 2.000.000.000
281 750.000.000
6583 1.250.000.000

3. vanzarea marfurilor

5121 = % 272.800.000
707 220.000.000
4427 52.800.000

4. descarcarea de gestiune

607 = 371 245.000.000

5. reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea marfurilor:

397 = 7814 35.000.000

6. incasarea clientilor certi:

% = 4111 800.000.000
5121 784.000.000
667 16.000.000
7. incasarea clientilor incerti

% = 4118 100.000.000
5121 20.000.000
654 80.000.000

8. reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea creantelor clienti:

497 = 7814 100.000.000

9. plata furnizorilor:

401 = % 509.500.000
5121 494.215.000
767 15.285.000

10. rambursarea creditelor fata de banca:

% = 5121 1.481.000.000
162 1.381.000.000
519 100.000.000

11. inregistrarea cheltuielilor generate de lichidare:

628 = 5121 8.000.000

12. reluarea proviz pt riscuri si cheltuieli:

151 = 7812 20.000.000

13. anularea chelt de constituire

% = 201 3.500.000
2801 3.000.000
6583 500.000

14. inchiderea conturilor de venituri:

% = 121 1.790.285.000
707 220.000.000
7583 1.400.000.000
7812 20.000.000
7814 135.000.000
767 15.285.000

15. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121 = % 1.599.500.000
607 245.000.000
628 8.000.000
654 80.000.000
6583 1.250.500.000
667 16.000.000

16. regularizarea taxei pe valoarea adaugata:

4427 = 4423 388.800.000

17. plata taxei pe valoare adaugata:

4423 = 5121 388.800.000

18. inregistrarea impozitului pe profit:

691 = 441 30.525.600

19. plata impozitului pe profit:

441 = 5121 30.525.600

20. inchiderea contului de cheltuieli

121 = 691 30.525.600

Bilantul final de lichidare

Elemente bilantiere Valoare


A. ACTIVE IMOBILIZATE 0
B. ACTIVE CIRCULANTE 450.259.400
C. CHELTUIELI IN AVANS 0
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE 0
INTR-O PERIOADA
DE UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV 450.259.400
OBLIGATII CURENTE
NETE (B+C-D-I)
F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII 450.259.400
CURENTE (A+E)
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE 0
INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI 0
CHELTUIELI
I. VENITURI INREGISTRATE IN 0
AVANS
J. CAPITAL SI REZERVE
Capital subscris varsat 250.000.000
Rezerve 50.000.000
Rezultatul reportat (10.000.000)
Profit si pierdere 160.259.400
TOTAL CAPITALURI PROPRII 450.259.400
14. Analiza si diagnostic
a. Studiu de caz privind analiza ratelor de rentabilitate – formule si
interpretare

Nr. Indicator Valoare


crt
1 Profit net 15.000
2 Cifra de afaceri 210.000
3 Rezultatul exploatarii 16.250
4 Cheltuieli din exploatare 23.850
5 Active din exploatare 89.250
6 Capital propriu 48.000

Rentabilitatea comerciala = Profit net / Cifra de afaceri = 15.000/210.000 = 7,14%


Rentabilitatea economica exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii. Statisticele
privind firmele americane demonstreaza ca valoarea acestei rate variaza extrem de mult, de la
2,9% in industria textila la 10,5% in domeniul public al utilitatilor.

Rentabilitatea resurselor consumate = Rezultatul exploatarii / Cheltuieli din exploatare *100


= 16.250 / 23.850*100 = 68,13
Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita si rata rentabilitatii costurilor, reflecta
corelatia dintre profitul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.
In literatura de specialitate exista opinii potrivit carora nivelul optim al ratei rentabilitatii
costurilor se situeaza in intervalul 9%-15%.

Rata rentabilitatii economice = Rezultatul exploatarii / Active din exploatare = 16.250 / 89.250
= 18,21%
Rata rentabilitatii economice pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei
intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor performante. Este un
indicator care serveste comparatiilor dintre intreprinderi. Ca si rata rentabilitatii financiare,
poate sa fie in mod util comparata cu rata dobanzii pentru imprumuturile pe termen lung
contractabile pe piata financiara. Daca rata rentabilitatii este mai mare, intreprinderea va fi
interesata sa se imprumute pentru a se dezvolta, deoarece remuneratia capitalurilor
imprumutate va fi acoperita de rentabilitatea ridicata.

Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Capital propriu * 100 = 15.000/ 48.000 *100 =
31,25%

Rata rentabilitatii financiare este un indicator important in baza caruia investitorii pot aprecia in
ce masura investitia lor este rentabila sau nu. In cazul in care rata rentabilitatii financiare este
mai mare decat costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desfasurata, firma creeaza o
valoare suplimentara pentru actionari.

b. Studiu de caz privind tabloul fluxurilor de trezorerie

Se cunosc urmatoarele informatii:

- incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii 50.000


- incasari in numerar din redevente 15.000
- plati in numerar catre fz de bunuri si serv 3.280
- incasari din activitatea de investitii 2.210
- dividende incasate 1.123
- plati pentru achizitionarea de terenuri 12.230
- dividende platite 14.560
- incasari din imprumuturi pe term lung 8.550
- taxa pe val adaugata platita 3.330
- impozit pe profit platit 9.990

Calculati fluxurile de trezorerie pentru societatea mai sus mentionata:

Indicatori Valoare
- incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de 50.000
servicii
- incasari in numerar din redevente 15.000
- plati in numerar catre fz de bunuri si serv 3.280
- impozit pe profit platit 9.990
- taxa pe val adaugata platita 3.330
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACT DE EXPLOATARE 48.400
- plati pentru achizitionarea de terenuri 12.230
- dividende incasate 1.123
- incasari din activitatea de investitii 2.210
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE -8.897
INVESTITII
- incasari din imprumuturi pe term lung 8.550
- dividende platite 14.560
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE -6.010
FINANTARE
FLUXURI DE NUMERAR – TOTAL 33.493

15. Control financiar


a. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar preventiv

b. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar concomitent


c. Prezentati fluxul informational privind controlul financiar ulterior