Cursul 3-4

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel
Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri
CLASIFICAREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE

Clasificarea secţiunilor transversale:
• Dacă se utilizează o analiză globală plastică, elementele

trebuie să fie capabile să formeze articulaţii plastice având
o capacitate de rotire suficientă pentru a permite
redistribuirea necesară a momentelor încovoietoare.
• Dacă se utilizează o analiză globală elastică, elementele
pot fi de orice clasă a secţiunii transversale (nu are
importanţă care), cu condiţia ca la calculul acestor
elemente să ţină cont de limitarea eventuală a rezistenţei
secţiunii corespunzătoare voalării locale.
• În Eurocode 3 sunt definite patru clase de secţiuni
transversale, după cum urmează:1,2,3,4
SR EN 1993 - Eurocod 3 2
 Clasa 1 - sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice, care

pot atinge fără reducerea rezistenţei, capacitatea de rotire cerută de
modelul de calcul plastic.
 Clasa 2 - sunt acelea care permit dezvoltarea momentului de
încovoiere plastic al secţiunii, dar care posedă o capacitate de rotire
limitată din cauza pierderii stabilităţii locale.
 Clasa 3 - sunt acelea care permit dezvoltarea numai a momentului
de încovoiere elastic al secţiunii, dar pentru care pierderea stabilităţii
locale poate împiedica dezvoltarea momentului plastic.
 Clasa 4 - sunt acelea pentru care pierderea stabilităţii locale se
produce în unul sau mai mulţi pereţi ai secţiunii transversale, înainte
de a atinge limita de curgere.
CLASIFICAREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE
 Definitorie pentru clasa din care face parte secţiunea

este zvelteţea pereţilor secţiunii (supletea) si
diagrama tensiunilor s de compresiune.
d
Si 
tw
b1
St 
tf
Si – supletea inimii
St – supletea talpii
Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi
Tabel. Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

Clasificarea secţiunilor
transversale:
 Se considera ca fiind din clasa 4 orice perete care nu
indeplineste valorile limita pentru clasa 3.

transversale:
transversale:
• In continuare se prezinta modul de comportare al unei grinzi

solicitata la incovoiere prin diagrama M-F pentru cele 4 clase ale
sectiunilor trnsversale definite mai sus.
M O M
M
M pl
2 1 Mel
3
4
• Clasa 1 – Supletea peretilor este mica (c/t<72e).

• Secţiuni transversale care pot forma o articulaţie plastică cu
capacitatea de rotire cerută pentru o analiză plastică.
• Clasa 2: – Supletea peretilor este redusa (c/t<83e).

• Secţiuni transversale care pot dezvoltamomentul lor de
rezistenţă plastică, însă cu o capacitate de rotire limitată.
• Clasa 3: – Supletea peretilor este mare (c/t<124e).
• Secţiuni transversale la care efortul calculat în fibra extremă
comprimată a unui element din oţel poate atinge limita de
curgere, însă a căror voalare locală este susceptibilă să
împiedece dezvoltarea momentului de rezistenţă plastic.
• Clasa 4: – Supletea peretilor este foarte mare (c/t>124e)

• Secţiuni transversale a căror rezistenţă la
moment încovoietor sau la compresiune trebuie să
fie determinată ţinând cont explicit de efectele voalării locale.
Secţiunea eficace a secţiunilor transversale de
clasa 4:
• Calculul caracteristicilor secţiunii eficace a secţiunilor

transversale de clasa 4 trebuie să fie bazat pe lăţimile eficace
ale pereţilor comprimaţi.
• Coeficientul de reducere poate fi aproximat cu formula:
 
   0,22 
  p 2 
p
p 
 
  
p

  p1
 p este zveltetea peretelui, explicitat a in Ec3
 Formula de mai sus se aplică dacă zvelteţea peretelui

este mai mare de 0,673. Dacă ea este mai mică
coeficientul de reducere va fi luat = 1.
Secţiune de clasa 4 – compresiune centrica:
clasa 2
ZONA NEEFICACE
clasa 4
Diagrama Diagrama
reala s de calcul s
Aeff   c  A   
Secţiune de clasa 4 – moment
încovoietor:
 Axa neutră a secţiunii eficace se mută faţă de axa
neutră a secţiunii brute:
CONCLUZII:
La secţiunile transversale de clasa 4

capacitatea portantă se transformă astfel:
VOALARE
LOCALA
AN
e AN
AAeff WWeff
A.N.A.N.eff  e
Condiţii impuse secţiunilor transversale pentru o
analiză globală plastică:
• În dreptul articulaţiilor plastice, secţiunile transversale ale

elementelor care conţin aceste articulaţii plastice trebuie să aibă
o axă de simetrie în planul de încărcare.
• În zona articulaţiei plastice, secţiunea transversală a barei în
care se formează articulaţia plastică trebuie să aibă o capacitate
de rotire care să nu fie inferioară celei cerute de această zonă.
Pentru a satisface condiţia de mai sus se convine a se determina
rotaţiile cerute printr-o analiză de rotaţii.
• În structurile de rezistenţă de clădiri pentru care rotaţiile cerute
nu sunt determinate, toate elementele conţinând articulaţii
plastice trebuie să aibă, în dreptul acestor articulaţii, secţiuni
transversale de clasa1.
Condiţii impuse secţiunilor transversale pentru o
analiză globală plastică:
• Dacă secţiunea transversală variază pe lungimea elementului, se

convine să fie satisfăcute următoarele criterii suplimentare:
– De o parte şi de alta a secţiunilor în care se formează articulaţii plastice,
grosimea inimii nu trebuie să fie redusă pe o lungime cel puţin egală cu 2d
plecând de la articulaţia plastică, d fiind înălţimea liberă a inimii în dreptul
articulaţiei plastice.
– De o parte şi de alta a secţiunilor în care se formează articulaţii plastice talpa
comprimată trebuie să fie de clasa 1 pe o lungime, pornind de la articulaţia
plastică, cel puţin egală cu cea mai mare dintre valorile următoare:
• 2d, unde d este acelaşi de mai sus
• Distanţa de la articulaţia plastică la secţiunea în care momentul
încovoietor a scăzut la 0,8 din momentul de rezistenţă plastică a acestei
secţiuni.
– Peste tot în rest, talpa comprimată trebuie să fie de clasa 1 sau 2 şi inima în
clasa 1, 2 sau 3.
Condiţii impuse articulaţiilor transversale pentru o
analiză globală elastică:
• Dacă se foloseşte o analiză globală elastică, rolul clasificării

secţiunilor transversale este de a identifica la cel nivel este
limitată rezistenţa unei secţiuni transversale de către rezistenţa
sa la voalare locală.
• Dacă toţi pereţii comprimaţi ai unei secţiuni transversale sunt de
clasa 2, această secţiune poate fi considerată în stare să
dezvolte momentul său de rezistenţă plastică completă.
• Dacă toţi pereţii comprimaţi ai unei secţiuni transversale sunt de
clasa 3,rezistenţa acesteia poate fi bazată pe o repartiţie elastică
a tensiunilor în secţiune, aceste tensiuni fiind plafonate la limita
de curgere în fibrele extreme.
Condiţii impuse articulaţiilor transversale pentru o
analiză globală elastică:
• În cazul unei secţiuni transversale de clasa 3 pentru care limita

de curgere este de la început atinsă în fibra extremă întinsă,
rezervele plastice ale zonei întinse ale secţiunii pot fi utilizate
pentru a determina rezistenţa sa (capacitatea portantă).
• Rezistenţa (capacitatea portantă) a unei secţiuni transversale
comportând o talpă comprimată de clasă 2, însă o inimă de clas
3, poate fi determinată tratând inima ca o inimă eficace de clasa
2, cu o arie eficace redusă, utilizând metoda prezentată în Ec4
partea1.1.
• Dacă unul dintre pereţii comprimaţi ai unei secţiuni transversale
este de clasa 4, această secţiune trebuie să fie calculată ca o
secţiune de clasa 4.
EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel
Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri
STARI LIMITA ULTIME

Stari limita ultime.
• În acest capitol trebuie aplicaţi coeficienţii parţiali de siguranţă γM
definiţi la 0, diferitelor valori caracteristice ale rezistenţei, astfel:
– rezistenţa secţiunilor transversale, oricare ar fi clasa
secţiunii, γM0
– rezistenţa barelor la instabilitate, evaluată prin verificarea
barelor, γM1
– rezistenţa la rupere a secţiunilor transversale întinse, γM2
 M 0  1,00
 M 1  1,00
 M 2  1,25
Stari limita ultime.
• Modul de comportare al unei grinzi solicitata la incovoiere prin
diagrama M-F pentru cele 4 clase ale sectiunilor trnsversale.
• Valorile de calcul ale rezistentelor depind de clasa sectiunilor
transversale
M O M
M
M pl
2 1 Mel
3
4
Rezistenta secţiunilor transversale:
• Generalitati:
– În fiecare secţiune transversală, valoarea de
calcul a unei solicitări nu trebuie să depăşească
rezistenţa de calcul corespunzătoare şi dacă mai
multe solicitări acţionează simultan, efectele lor
combinate nu trebuie să depăşească rezistenţa
pentru această combinaţie.
– Ca regulă generală, efectul “shear lag” şi efectul
voalării sunt introduse cu ajutorul lăţimilor eficace,
conform EN 1993-1-5. De asemenea trebuie luate în
considerare efectele voalării din forfecare conform
EN 1993-1-5.
• Generalitati:
– Toate clasele de secţiuni pot fi verificate în raport
cu rezistenţa lor elastică, cu condiţia utilizării pentru
Clasa 4 a caracteristicilor secţiunii transversale eficace.
– Pentru o verificare în domeniul elastic, poate fi
utilizat în punctul critic al secţiunii transversale,
următorul criteriu limită, în afară de cazul în care se
aplică alte formule de interacţiune.
• Generalitati:
verificare în domeniul elastic:
sx,Ed – este valoarea de calcul a tensiunii longitudinale in

punctul considerat
sz,Ed – este valoarea de calcul a tensiunii transversale in
punctul considerat
tEd – este valoarea de calcul a tensiunii de forfecare in
punctul considerat
• Generalitati:
– Trebuie să se verifice rezistenţa plastică a secţiunilor
transversale prin găsirea unei distribuţiide tensiuni, care
să nu depăşească limita de curgere. Această distribuţie
de tensiuni trebuie să fie în echilibru cu solicitările şi
compatibilă cu deformaţiile plastice asociate.
– Ca o aproximare acoperitoare pentru toate clasele de
secţiuni transversale, se poate utiliza o însumare liniară
de rapoarte solicitare / efort capabil. Astfel pentru
secţiunile Clasa 1, 2 sau 3 supuse la o combinaţie NEd ,
My,Ed şi Mz,Ed se poate utiliza următorul criteriu:
• Generalitati:
NRd , My,Rd şi Mz,Rd sunt eforturile capabile care depind

de clasa secţiunii transversale şi cuprind orice eventuală
reducere care poate rezulta din efectele forfecării.
• Generalitati:
– Când toţi pereţii comprimaţi ai unei secţiuni transversale
sunt din Clasa 2, se poate considera că secţiunea este capabilă
să dezvolte rezistenţa sa plastică completă la încovoiere.
– De regulă, când toţi pereţii comprimaţi ai unei secţiuni
transversale sunt din Clasa 3, rezistenţa sa se bazează pe o
distribuţie elastică a deformaţiilor în secţiune. Tensiunile de
compresiune trebuie să nu depăşească limita de curgere la
nivelul fibrelor extreme.
– În cazul secţiunilor Clasa 3, dacă plastifierea se iniţiază în
zona întinsă, se poate accepta utilizarea parţială a rezervei
plastice a zonei întinse.
• Caracteristicile sectiunii:
– Secţiunea transversală brută
• Caracteristicile secţiunii transversale brute trebuie
determinată cu dimensiunile nominale ale secţiunii.
Nu este necesară deducerea găurilor de fixare.
– Aria netă
• Aria netă a unei secţiuni transversale trebuie luată
egală cu aria brută minus slăbirile corespunzătoare
tuturor găurilor şi altor goluri.
• În general, pentru calculul caracteristicilor unei secţiuni,
reducerea operată pentru o singură gaură de fixare trebuie
luată egală cu aria secţiunii transversale brute a găurii în
planul axei sale. Pentru găuri cu marginile frezate, trebuie să
se ţină seama cât mai exact de porţiunea frezată.
– Aria netă
• Cu excepţia găurilor dispuse în zig-zag, trebuie ca aria
totală a slăbirilor corespunzătoare găurilor de fixare să fie
egală cu suma ariilor secţiunilor găurilor.
Diametrul găurii, d 1,2
p B
Grosimea plăcii, t s s
2 1
– Aria netă
• Dacă găurile de fixare sunt dispuse în zig-zag, aria
totală a slăbirilor trebuie luată ca cea mai mare valoare
dintre:
a) aria slăbirilor pentru găuri care nu sunt dispuse în zig-zag
b)
în care, s - este pasul în zig-zag, interaxul între două găuri consecutive în lungul liniei,
măsurat paralel cu axa barei;
p - este interaxul dintre aceleaşi două găuri, măsurat perpendicular pe axa barei
t - este grosimea piesei
n - este numărul găurilor situate pe orice linie diagonală sau în zig-zag, pe direcţia
lăţimii barei sau a unei părţi a barei
d0- este diametrul găurii
– Aria netă
• În cazul unei cornier sau al altei bare care are găuri în mai
mult de un plan, distanţa p trebuie măsurată urmărind
desfăşurata liniei mijlocii a grosimii materialului
– Caracteristicile eficace ale secţiunilor

transversale cu inima din Clasa 3 şi tălpi din Clasa 1
sau 2
• Când secţiunile transversale cu inimă în Clasa 3 şi tălpi în

Clasa 1 sau 2 sunt considerate ca secţiuni transversale efective
în Clasa 2, trebuie să se înlocuiască zona comprimată a inimii
printr-un element de perete de înălţime 20εtw adiacent tălpii
comprimate şi un alt element de înălţime 20εtw adiacent axei
neutre plastice a secţiunii transversale eicace conform figurii:
– Caracteristicile eficace ale secţiunilor
transversale cu inima din Clasa 3 şi tălpi din Clasa 1
sau 2
1 compresiune
2 întindere
3 axă neutră
plastică
4 neglijat
– Caracteristicile zonei eficace a secţiunilor transversale Clasa 4
• În general, caracteristicile zonei efective a secţiunilor
transversale din Clasa 4 se determină utilizând lăţimile
eficace pentru zonele comprimate ale pereţilor.
• Când o secţiune transversală din Clasa 4 este supusă
la un efort normal, trebuie utilizată metoda din
EN 1993-1-5, pentru determinarea eventualului decalaj
eN dintre axa neutră a ariei efective Aeff şi centrul de
greutate al secţiunii brute precum şi a momentului
suplimentar care rezultă:
• Următoarele cazuri pot apărea în analiza capacităţii

portante a secţiunilor transversale:
– Întindere
– Compresiune
– Încovoiere
– Forfecare
– Rasucire
– Încovoiere + forfecare
– Încovoiere + efort axial
– Încovoiere + forfecare + efort axial

Cursul 3-4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 3-4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUROCODE 3: Proiectarea structurilor de otel

Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

CLASIFICAREA SECTIUNILOR TRANSVERSALE

• Dacă se utilizează o analiză globală plastică, elementele

 Clasa 1 - sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice, care

 Definitorie pentru clasa din care face parte secţiunea

Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

Tabel. Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

Tabel. Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

Tabel. Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

Tabel. Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

Tabel. Rapoarte lăţime-grosime maxime pentru pereţii comprimaţi

• In continuare se prezinta modul de comportare al unei grinzi

• Clasa 1 – Supletea peretilor este mica (c/t<72e).

• Clasa 2: – Supletea peretilor este redusa (c/t<83e).

• Clasa 4: – Supletea peretilor este foarte mare (c/t>124e)

• Calculul caracteristicilor secţiunii eficace a secţiunilor

 Formula de mai sus se aplică dacă zvelteţea peretelui

La secţiunile transversale de clasa 4

• În dreptul articulaţiilor plastice, secţiunile transversale ale

• Dacă secţiunea transversală variază pe lungimea elementului, se

• Dacă se foloseşte o analiză globală elastică, rolul clasificării

• În cazul unei secţiuni transversale de clasa 3 pentru care limita

STARI LIMITA ULTIME

sx,Ed – este valoarea de calcul a tensiunii longitudinale in

NRd , My,Rd şi Mz,Rd sunt eforturile capabile care depind

– Caracteristicile eficace ale secţiunilor

• Când secţiunile transversale cu inimă în Clasa 3 şi tălpi în

• Următoarele cazuri pot apărea în analiza capacităţii

S-ar putea să vă placă și