Piața Unică

• Baza legislativă a Pieței Unice: Actul Unic European, semnat la 17 februarie 1986,
intrat în vigoare la 1 iulie 1987
• Piața unică înseamnă:
• libera circulație a bunurilor
• libera circulație a serviciilor
• libera circulație a capitalurilor
• libera circulație a persoanelor

Libera circulație a bunurilor

• Taxele vamale și restricțiile cantitative (contingente) dintre statele membre au fost
eliminate la 1 iulie 1968 → uniunea vamală
• Interzicerea taxelor cu efect echivalent celui al taxelor vamale → Curtea de Justiție a
Uniunii Europene consideră că orice taxă, indiferent de denumirea ei sau de modul de
aplicare, care, impusă asupra unui produs importat dintr-un stat membru, dar nu și
asupra unui produs intern similar, are, prin modificarea prețului, același efect asupra
liberei circulații a mărfurilor ca și o taxă vamală poate fi considerată ca fiind o taxă
cu efect echivalent, indiferent de natura sau forma acesteia
 Interzicerea măsurilor cu efect echivalent celui al restricțiilor cantitative → Cassis de
Dijon (1979)
 Excepții → statele membre pot lua măsuri cu un efect echivalent celui al restricțiilor
cantitative atunci când acestea se justifică prin motive de:
o moralitate publică
o ordine publică
o siguranță publică
o eficacitatea controlului fiscal
o protejarea sănătății publice
o apărarea consumatorilor
 Astfel de excepții trebuie să fie punctuale și să nu reprezinte o tentativă voalată de
restricționare a comerțului liber între statele membre → măsurile trebuie să aibă un
efect direct asupra intereselor publice care trebuie protejate și nu trebuie să depășească
nivelul necesar (principiul proporționalității)

Libera circulație a serviciilor

• Serviciile → peste 70% din PIB-ul UE
• Persoanele independente și profesioniștii sau persoanele juridice, care îți desfășoară
legal activitatea într-un stat membru:
• pot desfășura o activitate economică în mod stabil și continuu într-un alt stat
membru (libertatea de stabilire) sau
• pot oferi și presta temporar servicii într-un alt stat membru, rămânând în
același timp în țara lor de origine (libera prestare a serviciilor)
• Implică eliminarea discriminării pe motive de cetățenie, precum și armonizarea
legislației naționale privind accesul și recunoașterea reciprocă
• Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței
interne = Directiva Bolkenstein) consolidează libertatea de a presta servicii pe
teritoriul UE clarificând aspecte ce vizează:
• tipurile de servicii
• drepturile lucrătorilor
• calitatea serviciilor oferite consumatorilor
• simplificarea și modernizarea procedurilor administrative etc.
 Termenul de implementare a acestei directive a fost 28 decembrie 2009, dar a
fost depășit de unele state membre

Libera circulație a capitalurilor

• Indispensabilă pentru evoluția Uniunii Economice și Monetare (UEM) și pentru
introducerea monedei euro
• „Prima directivă privind capitalul”, adoptată în 1960 și modificată în 1962 → a
eliminat restricțiile privind anumite tipuri de fluxuri de capital comercial și privat, cum
ar fi achizițiile imobiliare, împrumuturile pe termen scurt și mediu pentru tranzacțiile
comerciale și achiziționarea de valori mobiliare tranzacționate la bursă
• În 1985 și 1986 s-au adus modificări primei directive privind capitalul, extinzându-se
astfel liberalizarea către domenii precum împrumuturile pe termen lung pentru
tranzacțiile comerciale și achiziționarea de valori mobiliare ce nu sunt tranzacționate
la bursă
• Circulația capitalurilor a fost integral liberalizată printr-o directivă a Consiliului
adoptată în 1988 → elimina, începând cu 1 iulie 1990, toate restricțiile rămase privind
circulația capitalurilor între rezidenții statelor membre
 Tratatul de la Maastricht a introdus libera circulație a capitalurilor ca o libertate
consacrată, fiind interzise orice restricții privind plățile și circulația
capitalurilor între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe;
excepțiile se limitează, în general, la mișcările de capital care vizează țările
terțe

Libera circulație a persoanelor

• Tratatele fondatoare vizau numai libera circulație a persoanelor active
• Tratatul de la Maastricht → cetățenia europeană → libera circulație a tuturor
cetățenilor UE
• Restricții pentru libera circulație → i se poate refuza unui cetățean al UE dreptul de
intrare sau ședere din motive ce țin de:
• ordinea, siguranța sau sănătatea publică
 Alte bariere: culturale, legislative, diferențe între sistemele sociale
 • Jean-Claude Juncker – Președintele Comisiei Europene – Starea Uniunii (sept. 2017)
• 17 milioane de cetățeni trăiesc sau lucrează în alt SM decât cel de origine →
peste 12 milioane sunt încadrați în categoria de vârstă activă (20-64 ani)
• 1,4 milioane cetățeni fac naveta în alt SM pentru serviciu
• 2,8 milioane de operațiuni de detașare pentru a furniza servicii într-un alt stat
membru în mod temporar
 peste 2 milioane de lucrători din sectorul transportului rutier traversează zilnic
frontierele intra-UE transportând mărfuri sau pasageri
 Autoritatea Europeană a Muncii (AEM) – a început să funcționeze în oct. 2019
– sediu Bratislava (Slovacia), condusă de Cosmin Boiangiu
o contribuie la asigurarea faptului că normele UE privind mobilitatea
forței de muncă și coordonarea securității sociale sunt puse în aplicare
într-un mod corect, simplu și eficient
o facilitează accesul cetățenilor și al întreprinderilor la beneficiile pieței
interne, prin informare cu privire la locuri de muncă vacante, drepturi/
obligații ale angajaților și angajatorilor
o asistă autoritățile naționale în cooperarea pentru aplicarea eficientă a
normelor, în special pentru eliminarea muncii la negru
o mediază disputele dintre autoritățile naționale
coordonează EURES – The European Job Mobility Portal –
https://ec.europa.eu/eures/public/homepage

Acordul Schengen
• 14 iunie 1985 → cinci țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda) au
semnat Acordul de la Schengen
• Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen reglementa modul în care se aplică în
practică eliminarea controalelor la frontierele interne. De asemenea, convenția stabilea
 o serie de măsuri compensatorii necesare privind intensificarea controalelor la
frontierele externe, definirea procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme,
adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri și instituirea unui sistem comun de
schimb de informații – Sistemul de informații Schengen (SIS)
 Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere a început la 26 martie 1995, când șapte
țări (cele cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au desființat controalele la
frontierele lor interne

 În eventualitatea unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității

interne, un stat membru poate să reintroducă în mod excepțional controalele la
frontieră la toate sau la unele dintre frontierele sale interne pentru o perioadă limitată
 Fiecare stat Schengen este responsabil de controlul frontierelor sale externe →
standardele și nivelul de control sunt aceleași la toate punctele de trecere a frontierelor
externe din spațiul Schengen, indiferent de locul unde acestea sunt situate → normele
comune sunt stabilite în „Codul frontierelor Schengen”
 2005 → Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele
Externe (Frontex) → consolidarea securității la frontiera externă a spațiului Schengen
Sistemul Informatic Schengen (SIS) → o bază de date comună pentru autoritățile de
frontieră și cele responsabile pentru migrație, precum și pentru autoritățile de aplicare
a legii din țările participante

Pentru a adera la spațiul Schengen, statele trebuie să:

• să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierei externe în numele celorlalte
state Schengen și pentru eliberarea de vize uniforme de scurtă ședere (vize Schengen)
• să coopereze eficient cu celelalte state Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de
securitate odată ce sunt eliminate controalele la frontierele interne
• să aplice ansamblul de norme Schengen, cum ar fi normele privind controalele la
frontierele terestre, maritime și aeriene, eliberarea de vize, cooperarea polițienească și
protecția datelor cu caracter personal
• să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și la Sistemul de informații
privind vizele (VIS) și să le utilizeze