Sunteți pe pagina 1din 24

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi


Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Economia comerţului, turismului si serviciilor
Anul III

ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE

Comparatie intre Parcul National Retezat


si Parcul National Plitvice

„Oamenii nu înţeleg că natura care îi înconjoară


poate deveni o sursă de venituri foarte importantă,
atâta vreme cât rămâne aşa cum e.”

Prefesor indrumator:
Ionica Soare
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 2
-2011-

CUPRINS

I. Ecoturismul in ariile protejate


1.1. Conceptul de arie protejata
1.2. Turismul în arii protejate în lume
1.3. Turismul în ariile protejate din România

II. Comparatie intre Parcul National Retezat si Parcul National


Plitvice
2.1. Localizare
2.2. Istoric
2.3. Potential Natural
2.4. Spatii de cazare
2.5. Obiective turistice
2.6. Trasee turistice
2.7. Turism, reguli de vizitare

Concluzii
Bibliografie
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 3

CAP. I. ECOTURISMUL IN ARIILE PROTEJATE

1. 1. Conceptul de arie protejata

Majoritatea statelor lumii si in special statele europene manifesta o reala ingrijorare


fata de utilizarea irationala a componentelor diversitatii biologice, fata de lipsa generala de
informatii si cunostinte cu privire la aceasta precum si insuficienta unor capacitati
institutionale, tehnice si stiintifice care sa furnizeze baza intelegerii fenomenelor de degradare
a mediului la nivel continental si national.
Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea
Internationala de Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union). IUCN
încearca sa influenteze, sa încurajeze si sa asiste organizatiile de profil din toata lumea in
vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii dar si asigurarii utilizarii resurselor
naturale intr-un mod echitabil si durabil. Rezultatul acestui proces l-a constituit elaborarea
unui sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate. In prezent, categoriile de
managemant IUCN. sunt:
Rezervatie Naturala Stricta - O zona terestra si/sau acvatica care prezinta
ecosisteme, trasaturi geologice sau fiziologice si/sau specii deosebite sau reprezentative,
disponibila primar pentru cercetare stiintifica si/sau monitorizare.
Arie Naturala Salbatica - Arie mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab
afectata, care retine caracterul si influenta naturala, fara o habitare permananta sau
semnificativa, care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale.
Parc National - O arie naturala terestra si/sau acvatica, desemnata pentru: -protectia
integritatii ecologice a unuia sau mai multor ecosisteme pentru generatiile prezente si viitoare;
-excluderea exploatarii sau locuirii care contravine scopului desemnarii; -punerea la dispozitie
a unei baze care sa asigure posibilitati spirituale, stiintifice, educationale, recreationale si de
vizitare, toate trebuind sa fie compatibile cu principiile de protectie a mediului si cu
diversitatea culturala.
Monument Natural - zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale/culturale
specifice, care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritati proprii, calitatii
reprezentative sau estetice sau semnificatiei culturale.
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 4
Arie de Gestionare a Habitatelor/Speciilor - O arie terestra si/sau acvatica care face
obiectul unei interventii active in scopul managementului pentru a asigura mentinerea
habitatelor si/sau indeplinirea necesitatilor unor anumite specii.
Peisaj Terestru/Marin Protejat - O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa
caz, unde interactiunea oamenilor cu natura de a lungul timpului a generat o suprafata cu
trasaturi distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu o
diversitatea biologica mare.
Arie Protejata cu Resurse Gestionate - O arie care contine predominant sisteme
naturale nemodificate, gestionate pentru asigurarea pe termen lung a protectiei si mentinerii
diversitatii biologice, asigurand in acelasi timp in mod durabil bunuri si servicii pentru
satisfacerea nevoilor comunitatilor1.
Parcurile nationale si alte arii protejate ale lumii au fost întotdeauna destinatiile
preferate pentru acei turisti care cauta contactul cu natura. Odata cu înfiintarea Parcului
National Yellowstone în 1872, aceste tipuri de arii protejate au fost, prin definitie, deschise
publicului vizitator. Conform U.S. National Public Service Act (1916), care a avut o contributie
fundamentala în modelarea cadrului conceptual pentru înfiintarea ariilor protejate, parcurile
nationale nu sunt doar pentru "conservarea peisajului si a obiectivelor naturale, culturale si a
vietii salbatice", ci si pentru "a întretine satisfactia vizitatorilor în asemenea mod si prin
asemenea metode care sa le lase intacte pentru generatiile viitoare". De-a lungul anilor si alte
categorii de arii protejate au fost adaugate, aproape toate, chiar si cele cu multiple întrebuintari,
permitând anumite forme de vizitare.
Astfel, de circa 130 de ani, se poate vorbi despre turismul în parcuri nationale si alte
arii protejate, ca o forma de turism cu tot mai multi adepti, cu o experienta din ce în ce mai
profunda si cu un interes crescând din partea autoritatilor. Toate acestea vor fi analizate în
continuare, încercând o descriere a ceea ce s-a înregistrat pâna în prezent în plan international
si în tara noastra.

1
http://www.bucegipark.ro/A1.htm
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 5

1. 2. Turismul în arii protejate în lume

Spatiile naturale protejate, prin valentele lor estetice, recreative, educationale,


stiintifice, se constituie ca obiective turistice deosebit de atractive, unele cu caracter de unicat
pe plan international.
Valorificarea lor turistica îmbraca forme diferite, complexe. Ea trebuie sa tina cont
de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor etc.
Sistematizarea acestor areale variaza de la o tara la alta, asa cum difera si echipamentele
turistice de la un parc la altul.
Dotarile turistice cuprind în general echipamente de cazare diverse (terenuri de
campare, corturi, cabane, refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanta etc.), unitati
de alimentatie, instalatii sportive, trasee de plimbare, de calarie, poteci, centre de informare,
muzee sau sali de expozitii s.a. Toate trebuie sa fie concepute astfel încât sa nu se depaseasca
nivelul suportabilitatii ecologice, sa fie satisfacute nevoile turistilor, sa se asigure realizarea
obiectivelor de management.
Se considera ca activitatile recreationale ce pot fi dezvoltate în interiorul ariilor protejate
sunt:
 studierea naturii, florei si faunei;
 fotografierea, pictura peisajelor;
 drumetii montane;
 alpinism;
 speologie;
 practicarea scufundarilor;
 plimbari pe jos sau, iarna, cu schiurile;
 ciclism si canotaj;
 vizite la obiective culturale, istorice si etnografice;
 cunoasterea si învatarea unor mestesuguri traditionale;
 vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;
 vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, stiintifice despre
zonele protejate în cadrul centrelor de primire a turistilor1.

1
Istrate L, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediul înconjurator, Editura Economica Bucuresti,
1996, pag. 228
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 6
Fiecare arie protejata destinata recreerii îsi stabileste propriile reguli de comportament
pentru vizitatori. De exemplu, numeroase parcuri nationale interzic patrunderea
autoturismelor, deplasarea fâcându-se numai cu mijloace de transport ecologice (electrice,
biciclete, aeroplane, deltaplane, barci cu vâsle, trasuri etc.) aflate în proprietatea administratiei
parcului. De asemenea, regulile se pot referi la depozitarea deseurilor, la impunerea unor
trasee, la marimea grupurilor, la nivelul zgomotelor, la hranirea animalelor, culegerea de
"amintiri naturale" etc.
Experienta turismului în ariile protejate este deja vasta, începând cu anul 1872, când a
fost creat primul parc national din lume si anume Yellowstone, în SUA, creat ca "loc de
destindere în folosul si spre bucuria poporului".

Câteva evaluari cantitative


Baza de date a ariilor protejate realizata de catre World Conservation Monitoring
Centre contine 30.361 de înregistrari de arii protejate recunoscute de catre UICN, 13.915 de
înregistrari ale unor arii care nu sunt recunoscute de catre UICN si alte 16.288 de arii
protejate care au un statut incert. Baza de date se actualizeaza periodic, la aproximativ fiecare
trei ani, pentru a asigura realizarea unei noi editii a Listei cu Arii Protejate a Natiunilor Unite.
Prin integrarea datelor specifice acestui numar impresionant de arii protejate a rezultat
urmatoarea situatie, care, în limita erorilor acceptate, defineste într-o anumita masura situatia
ariilor protejate la nivel global.

Tabelul nr.1 . Arii protejate în lume, dupa categoriile UICN


Pondere în
Pondere Total Pondere Suprafata
total
Categorii UICN Numar suprafata medie
suprafata
(%) (kmp) (%) (kmp)
terestra (%)
la. Rezervatie naturala 4.395 14 982.487 7 224 0,66
l.b.Salbaticie 806 3 940.344 7 1.167 0,63
2. Parc national 3.386 11 4.000.825 30 1.182 2,67
3. Monument natural 2.122 7 193.022 1 91 0,13
4. Arie de gestionare 11.171 37 2.460.283 19 220 1,64
a habitatelor
5. Peisaj 5.584 18 1.067.118 8 191 0,71
terestru/marin protejat
6. Arie protejata cu 2.897 10 3.601.447 27 1.243 2,4
resurse gestionate
TOTAL 30.361 100 13.245.528 100 436 8,84
Sursa: Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Delia Popescu, Mihaela Padurean, Adela Talpes,
Madalina Tala, Cristina Condulescu - „Ecoturism si turism rural”, editura Tehnica, Bucuresti, 2009
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 7

Reteaua mondiala a ariilor protejate cuprinde 30.361 de arii protejate care se întind pe o
suprafata de 13.245.528 km2, reprezentând 8,84% din suprafata terestra a globului. Aceasta
retea a ariilor protejate pare a fi foarte întinsa, dintr-o perspectiva globala, însa are foarte multe
goluri la nivel national.
Ariile protejate sunt considerate adesea insule naturale într-un ocean al dezvoltarii, astfel
ca, cu cât acestea au o suprafata mai mare, cu atât ele sunt mai protejate de presiunile
exterioare. Situatia actuala releva faptul ca 17.892 (59%) arii protejate au o suprafata mai
mica de 1.000 ha, care totalizeaza o suprafata de 28.713 km2, însemnând doar 0,2% din
suprafata totala a ariilor protejate, în schimb, doar 1.673 (6%) arii protejate depasesc 1.000 km2,
dar ele totalizeaza 11.56 mii. km2 , adica 87% din suprafata totala a ariilor protejate.

1. 3. Turismul în ariile protejate din România

România are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza în parte
conditiilor fizico-geografice care includ munti, câmpii, retele hidrografice majore, zone
umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea,
datorita pozitiei geografice a României, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord,
mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. în sfârsit,
relativa stabilitate a populatiei în ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii în sectorul forestier si
dezvoltarea economica lenta au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decât în
majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta în diversitatea florei si faunei,
inclusiv în existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si râsi, care sunt considerate ca
fiind printre cele mai mari din Europa, precum si în existenta unor extinse habitate forestiere
si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor.
Valoarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor
masuri de protectie a naturii. In prezent, Reteaua Nationala de Arii Protejate include un
numar de 579 arii protejate (între care 13 parcuri nationale) ce reprezinta 5,18% din teritoriul
României (1.234.710 ha). Trei dintre acestea sunt recunoscute international ca Rezervatii ale
Biosferei în cadrul Programului UNESCO - MAB, si anume: Retezat, Pietrosul Rodnei si
Delta Dunarii. Ultima este de asemenea înscrisa pe lista Patrimoniului Natural Mondial si pe
lista Ramsar, a zonelor umede de importanta internationala.
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 8

Tabelul nr.2. Distribuţia parcurilor naţionale,naturale şi a rezervaţiilor biosferei în România


Parcuri naţionale şi naturale,
Rezervaţii ale Biosferei Suprafaţa (ha) Judeţ
Balta mică a Brăilei 17.529 Brăila
Argeş,Braşov,Dâmboviţa,Prahov
Bucegi 32.663 a
Bistriţa –
Călimani 24.041 Năsăud,Harghita,Mureş,Suceava
Ceahlău 8.396 Neamţ
Cheile – Bicazului - Hăşmaş 6.575 Harghita,Neamţ
Cheile Nerei - Beuşniţa 37.100 Caraş – Severin
Cozia 17.100 Vâlcea
Delta Dunării 580.000 Tulcea,Constanţa
Domogled – Valea Cernei 60.100 Caraş – Severin,Mehedinţi,Gorj
Grădiştea Muncelului - 10.000
Cioclovina Hunedoara
Munţii Apuseni 75.784 Alba,Bihor,Bistriţa
Munţii Măcinului 11.321 Tulcea
Munţii Piatra Craiului 14.800 Argeş,Braşov
Porţile de Fier 115.655,8 Caraş- Severin,Mehedinţi
Retezat 38.047 Hunedoara
Bistriţa
Rotna 46.399 Năsăud,Maramureş,Suceava
Semenic – Cheile Caraşului 36.664 Caraş Severin
TOTAL 1.132.174,8
Sursa: MAPM,2001

Tabelul nr. 3. Situatia ariilor protejate în România


Suprafata României 23.839. 100 ha
Suprafata ariilor naturale protejate 1.234. 608 ha
Ponderea ariilor protejate în
5,18%
total suprafata
Din care: Delta Dunarii ocupa din
2,43%
suprafata tarii
Sursa: MAPM, 2001
In lipsa structurilor administrative proprii, asupra celorlalte arii protejate se exercita de
la an la an o crestere accelerata a presiunii antropice, materializata în special prin:
• extinderea intravilanului în zonele din imediata apropiere sau chiar în interiorul
ariilor protejate, cu scopul dezvoltarii si realizarii ulterioare a unor constructii sau chiar
statiuni turistice;
• supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si intensiv, defrisari
ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.;
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 9
• administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente în interiorul acestor
arii naturale, generând mai ales cantitati impresionante de deseuri;
• nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii în teren a limitelor
si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.
Alte actiuni demarate care merita mentionate se refera la Acordul privind
realizarea rezervatiei transfrontaliere "Delta Dunarii si zona inferioara a râului Prut",
încheiat de catre tara noastra cu Ucraina si Republica Moldova, precum si la crearea
"Coridorului verde al Dunarii" alaturi de Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova, în fapt o
retea ecologica de nivel regional în Lunca Dunarii.
Deci în prezent, pentru ariile protejate din România, se ofera o noua sansa pentru a
rezolva atât de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi:
- o evaluare corecta a capitalului natural al tarii;
- constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere întreaga varietate a
ecosistemelor din tara;
- administrarea eficienta a ariilor protejate pe baza unor planuri de management si
prin intermediul unor administratii ale ariilor protejate.
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 10

CAP. II. COMPARATIE INTRE PARCUL NATIONAL


RETEZAT SI PARCUL NATIONAL PLITVICE

2.1. Localizare

Retezat: Masivul Retezat, una din cele mai valoroase zone montane din tara nostra,
localizat în partea vestica a tarii, in Carpatii Meridionali 45°25'N - 22°45'E, pe
teritoriul judetului Hunedoara, a fost recunoscut ca Parc National înca din anul 1935,
fiind astfel primul parc national legal constituit din România.
Parcul are o suprafata de 38.047 ha si este delimitat în trei zone: rezervatia
stiintifica Gemenele (cca. 1600 ha), o zona centrala - parcul propriu-zis si o zona
tampon. Valoarea universala a parcului a fost recunoscuta prin programul Omul si
Biosfera (MAB) al UNESCO în 1979, prin includerea sa în reteaua internationala a
rezervatiilor biosferei1.

Plitvice: Parcul Plitvice este cel mai faimos parc national din Croatia situat in regiunea
muntoasa Lika si este una dintre atractiile cele mai frumoase din Europa.
Dimensiunea Parcului National al Lacurilor Plitvice este de 29.685,15 ha si se
intinde pe platoul cu acelasi nume, platou ce este inconjurat de catre trei masive
muntoase: Plješevica (1640m), Mala Kapela (1280m) si Medveđak (884m).
Coordonatele acestuia sunt: 44°51`N si 15°37`E2.

2.2. Istoric

Retezat: Înainte de înfiinţarea Parcului Naţional Retezat (1935), zona era rezervaţie de
vânătoare pentru capre negre aparţinând Casei Majestăţii Sale Regelui, fiind
administrat de Direcţia Vânătorilor Regale, "care şi-a luat angajamentul celei mai
mari ocrotiri."
Proprietarii au populat lacul Zănoaga şi Râul Mare cu păstrăv încă înainte de
înfiinţarea Parcului. Practica populării unor lacuri alpine şi a unor cursuri de apă cu
păstrăv a fost continuată şi de administratorii terenurilor de vânătoare după 1948,

1
www.retezat.ro
2
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 11
respectiv ocoloalele silvice. La începutul secolulul XX exista tendinţa de a reduce
efectivele de ovine, de cca 30.000 exemplare anual, care păşunau în zona alpină.
Păşunatul cu ovine era interzis în zona lacurilor, încercându-se astfel să se protejeze
zonele preferate de capra neagră.
Tot la începutul secolului se experimenteză pentru prima oară păşunatul cu vite
mari, începând cu păşunea Slăvei.
Pe suprafaţa declarată Parc Naţional păşunatul a fost permis doar "pentru vitele
cornute şi caii proprietarilor acelor teritorii, cu excluderea totală a oilor şi excluzând
orice introducere cu chirie a vitelor aparţinând altor comune decât cele de la poalele
Retezatului, împroprietărite în Retezat, ori altor persoane, decât proprietarilor
actuali", aşa cum se arată în Procesul verbal de constituire a Parcului.
În perioada 1986 – 1990 păşunile alpine sunt administrate de ocoalele silvice. În
această perioadă se elaborează amenajamentele silvo-pastorale, în baza cărora se
reglementează păşunatul.
După 1990 păşunile sunt preluate din nou de consiliile locale, iar pe majoritatea
păşunilor nu au mai fost respectate prevederile amenajamentelor silvo-pastorale.
Păşunile se subînchiriau de către administratorii lor altora decât proprietarii de drept.
Administratorii păşunilor nu aveau posibilitatea de a exercita un control eficient al
activităţilor de păşunat, ceea ce a dus adesea la suprapăşunat.
La începutul secolului pe Valea Lăpuşnicului Mare s-au efectuat exploatări de masă
lemnoasă, buştenii fiind evacuaţi prin plutărit.
Gospodărirea pădurilor aflate în afara zonei incluse în 1935 în Parcul Naţional, dar
care după 1990 au fost incluse în suprafaţa Parcului, s-a făcut în conformitate cu
normele silvice în vigoare în perioada respectivă.
Turismul s-a practicat în Masivul Retezat încă din anii 30, după cum o dovedeşte şi
harta elaborată de Touring - Clubul României în anul 1936, pe care este figurată
Casa Pietrele, aflată în proprietatea Clubului şi având rol de cabană turistică1.

Plitvice: Oamenii au locuit aceasta zona de mii de ani. Ilirii, tracii, celtii, romanii, avarii,
slavii si turcii au populat pe rand zona lacurilor. In 1528 zona este stapanita de turci,
ca peste 150 de ani Imperiul Austriac sa se impuna ca stapan. Austriecii au inclus-o
ulterior in Frontiera lor Militara si, in plus fata de croatii nativi care deja erau in
regiune, au venit si sarbi ce au fugit de opresiunea otomana. Lacurile Plitvice au
devenit o atractie turistica majora la sfarsitul secolului 19.

1
www.retezat.ro
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 12
In anii ‘20, profesorul Ivo Pevaleka a observat la Plitvice un complex biodinamic de
travertine (tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura, folosit in constructii), care
influentau atat cresterea plantelor ca si procesul dezvoltarii unei bariere de
travertine, care putea fi inca de pe atunci usor distrusa in urma activitatii umane
intense din zona.
In 1949, Parlamentul Republicii Croatia declara parcul Plitvice rezervatie naturala
protejata. In urmatorii 48 de ani, anumite solutii si adaugiri au fost operate, ultima
schimbare avand loc in 1997, cand largirea bazinului parcului pana la 266 kilometri
patrati a fost legalizata.
Organizaţia Naţiunilor Unite, de fapt, sediul UNESCO a observat unicitatea naturii
excepţionale din acest parc naţional şi a înscris Lacurile Plitvice din 1979 pe lista
moştenirii culturale şi naturale din lume, ca o valoare deosebită nu numai pentru noi,
dar pentru întreaga omenire1.

2.3. Potential Natural


Relieful

Retezat: Relieful predominant glaciar cu vai, lacuri si circuite glaciare, dar si calcare
impanzite de chei, pesteri si avene- adapostind peste 80 de lacuri glaciare, printre
care cel mai adânc (Zanoaga, 29m) si cel mai întins (Bucura, 8.86 ha) - atrage an de
an numerosi turisti, în special în sezonul de vara. Altitudinea variaza între 765m la
Gura Zlata si 2509m în vârful Peleaga, alte 19 vârfuri având peste 2000m.
In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc
deosebit de insemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind
lacuri, au imprimat acestor munti un pitoresc rar intalnit in Carpati. Caldarile sau
circurile glaciare, numite de localnici zanoage, reprezinta depresiuni circulare
formate din eroziunea ghetarilor montani, la obarsia vailor glaciare sau pe versantii
acestora, adesea suspendate deasupra vailor glciare principale. Ele sunt un rezultat al
activitatii ghetarilor cuaternar care s-a intiparit adanc in relieful Masivului Retezat2.

Plitvice: Relieful este unul carstic, avand in componenta calcar si dolomita asociate cu
lacuri si pesteri, acest lucru dand nastere la o trasatura dinstictiva a parcului.
Lacurile sunt separate prin baraje naturale de travertin, formate in special prin

1
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
2
www.retezat.ro
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 13
depuneri de muschi, alge si bacterii. Aceste baraje naturale de travertin formate din
plante si bacterii cresc cu o rata de aproximativ 1 cm pe an.Cele 16 lacuri ce se
compun intr-o salba sunt separate in doua grupuri dinstincte: grupul de sus format
din 12 lacuri si grupul de jos avand in componenta 4 lacuri. Lacurile sunt formate
din scurgerile de apa din cei trei masivi muntosi ce le inconjoara, fiind la o altitudine
ce variaza intre 636 m si 503 m si avand o lungime de aproximativ 8 km, orientate in
directia sud-nord.
Lacurile sunt renumite pentru culorile lor distinctive, variind de la un fond de azur la
verde, gri sau albastru. Culorile se schimba constant in functie de cantitatea de
minerale si organisme din apa si unghiul de incidenta a razelor de soare pe suprafata
lacurilor.
Depunerile de muschi in locul cazaturilor de apa determina aparitia in spatele
cascadei a unor acoperisuri de materiale organice, acoperisuri ce se maresc constant
formand spatii largi din ce in ce mai mari, pe alocuri pesteri in adevaratul sens al
cuvantului. In incinta rezervatiei exista de asemenea si pesteri carstice1.

Clima

Retezat: Clima este caracteristica reliefului montan, aspra si umeda. Temperatura medie
anuala in zonele ce depasesc 2000m este de -2°C. Temperatura medie in iulie in
zonele la peste 2000m este de cca. 6°C. Temperatura medie in ianuarie in zonele de
peste 2000m este de cca. -10°C. Temperatura minima coboara in ianuarie uneori
pana la -35°C, mai ales in vaile unde aerul rece stagneaza vreme mai indelungata.
Temperatura maxima urca in iulie pana la 30°C, mai ales in Retezatul
calcaros.Precipitatiile sunt bogate si se manifesta atat sub forma de ploaie cat si de
ninsoare.
Numarul zilelor cu inghet este de cca. 250. In sezonul estival apare inghetul nocturn,
sesizat lesne de turistii care innopteaza in cort la altitudine de peste 2000 m.
Numarul de zile cu ninsoare poate depasi 80 anual in zonele de peste 1400m
altitudine. Durata stratului de zapada insumeaza anual peste 160 zile. Topirea
zapezii in zona alpina incepe in luna mai, desi in iunie muntii au inca intinse
suprafete de zapada, mai ales pe versantii nordici si pe vaile umbrite2.

1
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
2
www.retezat.ro
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 14
Plitvice: Primavara incepe tarziu, e frig şi ploaie. În aprilie, radiatia solara zilnica este, în
medie, mai mare de 1.4 kJ/cm², dar zilnic temperatura medie a aerului este încă mai
mică de 8°C.
În timpul verii, suma medie zilnica a radiatiei solare este de aproximativ 2 kJ/cm²,
temperatura medie la prânz 24°C, iar cea mai mare nu depăşeşte 36°C chiar şi în
cele mai calde zile. Zile calduroase cu temperatura de peste 30°C, sunt doar o data
sau de doua ori pe lună. Cea mai mare parte a timpului este însorit în cursul lunii şi
sunt aproximativ 10 zile fără nori. Chiar şi în iulie şi august, temperatura medie
minimă este de aproximativ 9°C. Vântul este slab, cu excepţia cazului în zilele cu
ploaie. Media timpului cu ploaie este de opt zile într-o lună care se manifesta prin
furtună si precipitatii abundente, dar nu pentru mult timp.
La început toamna este o foarte placuta. In septembrie, radiatia solara zilnica este de
aproximativ 1,5 kJ/cm², temperatura medie a aerului este de 13°C, la amiaza 20°C
si dimineata in jur de 6°C. Zile insorite are cel putin 5 iar cele neinsorite in jur de 7.
Toamna este de obicei scurta deoarece in noiembrie iarna isi intra in drepturi.
Noiembrie este luna norilor multi şi ceaţei. Deoarece energie solară este de
0,4kJ/cm² practic nu diferă de cea din luna decembrie, cand zilele sunt mai scurte.
Temperatura medie este de 5°C. Pe ansamblu, luna cea mai rece este de obicei
ianuarie -3°C în medie, dar cea mai scazuta temperatură măsurată în februarie este
de -23°C. Iarna precipitaţiile sunt în mare parte de zăpadă, ploaie mai puţin. Cea
mai mare parte a precipitatiilor cade în noiembrie (aproximativ 200 mm medie), cea
mai scăzuta în luna februarie (aproximativ 80 mm)1.

Fauna si flora

Retezat: Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente
pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante
fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru
Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea. De atunci si

1
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 15
pana acum, in Retezat au fost descoperite 90 de feluri de plante specifice doar
Carpatilor, iar mare parte dintre ele se pot gasi numai aici. De asemenea, in Retezat
se afla cea mai mare concentratie de pinus cembra, numit popular zambru, un
conifer din specia pinilor.
Parcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt
ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante
dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii
sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum
folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.Pisicile salbatice fac si ele parte din
bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de
exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma
unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se
pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul
total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul
miilor1.

Plitvice: Parcul National Plitvice este o zona puternic impadurita, mai ales cu fag, molizi
si brazi. Dispune de un amestec de vegetatie alpina cu vegetatie mediteraneana.
Parcul este foarte bogat in specii endemice avand un numar de 72 de specii. Din
acest punct de vedere, specii importante ale Parcului National Plitvice sunt:
tenuifolius Edraianthus, prezenta în zona Draga Vilina la Korenica, Rannuculus
scutatus se află în zona Krbava: Mrslin la Korenica şi Scilla litardierei în Lika la
Korenica. O atractie deosebita a Parcului sunt plantele carnivore. Dintre acestea
amintim: Drosera rotundifolia, Pinguicula vulgaris, Utricularia minore.
Zona este casa si pentru o mare varietate de specii de animale si pasari. Specii rare in
Europa, ca ursul brun, lupul, o specie de vultur, bufnita, rasul, pisica salbatica si
cocosul de munte pot fi gasiti aici. In parc se regasesc 321 de specii de insecte dintre
care 76 de specii de fluturi şi 245 de specii de molii, 12 specii de amfibieni in timp
ce reptilele sunt reprezentate de un numar mic, 157 de specii de pasari dintre care 70
se reproduc aici, mai mult de 50 de specii de mamifere (arici, jder, mistret, jder de
piatra), 20 de specii de lilieci2.

2.4. Spatii de cazare


1
www.retezat.ro
2
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 16

Retezat: În parc şi în apropierea lui găsim condiţii de cazare pentru toate gusturile şi toate
buzunarele. Există clădiri unde nu este nici macar curent electric, dar unde adevăraţii
montaniarzi se simt în largul lor, departe de nebunia şi stresul oraşelor, dar sunt şi
pensiuni şi cabane de trei stele, unde cei pretenţioşi pot găsi toate facilităţile.
Pensiuni certificate: Codrin**, Iancu**, Dumbravita**, Anita***, Iris***, Mara**
Alte cabane (c) si pensiuni (p) in zona Retezatului: p. Sarmis***, c. Cascada*, c.
Dorulet**, c. Gura Zlata*, c. Rotunda***, c. Buta, Cheile Butii**, Turbopin**, c.
Pietrele* sau Vila Stanisoara**, c. Gentiana, p. Retezat** .
Camparea este permisă: în zona cabanelor Pietrele, Gura-Zlata, Rotunda, Baleia,
Buta, Câmpuşel, în locurile amenajate de deţinătorii de terenuri şi la Poiana Pelegii
şi Stâna de Râu. În zona centrală a Parcului este permisă camparea în: căldarea
Bucurei, lângă refugiul Salvamont.În regim special, respectiv pentru o singură
noapte este permisă camparea în: căldarea lacului Zănoaga, lângă punctul de
permanenţă Salvamont1.

Plitvice: În zona centrală a parcului există trei hoteluri: Hotelul Jezero*** , Hotelul
Plitvice** şi hotelul Bellevue** și la doar 10 km de centrul turistic al zonei hotelul
Grabovac***. Hotelurile oferă cazare in camere confortabile, un restaurant cu o
gastronomie bogată, precum şi oferte speciale pe tot parcursul anului. În plus față de
beneficiile si serviciile mentionate anterior, hotelul Jezero și hotelul Plitvice
organizeaza confetinte mari si mici , intalniri de afaceri, seminarii. Complexul Sport
din cadrul hotelului, precum şi facilităţile de la hotel oferă conditii la fel de bune si
recreere, precum şi o oază de linişte.
Pentru cei care cauta o alta locatie si au preferinte diferite pentru petrecrea timpului
liber este disponibil Campingul Coran si Campingul Borje. Ambele campinguri sunt
situate într-un mediul natural deosebit de frumos; Campingul Coran este situat la
doar 6 km de intrarea de nord şi camping Borje*** la numai 15 km de intrarea
sudică din Parcul Naţional.
In taberele din Parcul National Plitvice se poate ajunge cu maşina sau cu autobuzul,
care functioneaza la liniile de autobuz regulate de la Zagreb la toate marile oraşe din
Dalmatia (Zadar, Sibenik, Split, Dubrovnik). Cel mai apropiat aeroport este la
Zagreb, şi este localizat la aproximativ 140 km şi cea mai apropiată gară este situata
în Karlovac şi Lacurile Plitvice sunt situate la aproximativ 90 km2.
1
www.retezat.ro
2
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 17

2.5. Obiective turistice

Retezat: Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului sunt:


 Rezervaţii naturale paleontologice: Depozitele continentale de dinosaurieni de
la Sânpetru, Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, Geoparcul
Dinozaurilor Ţara Haţegului
 Rezervaţii naturale speologice: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina,
Peştera de la Tecuri, Peştera Zeicului, Peştera cu Corali
 Rezervaţii naturale botanice: Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, Mlaştina de
la Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetei, Vârful Poienii, Pădurea Slivuţ, Cheile
Crivadiei, Dealul şi Peştera Bolii, Castanii comestibili de la Suseni

In zona din vecinătatea PNR există următoarele vestigii istorice şi culturale: ruinele
castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Densuş (simbol al
creştinităţii timpurii, sec. al-X-lea, cea mai veche biserică ortodoxă de piatră din
lume în care se mai oficiază slujbe), Biserica Peşteana, Biserica Râu de Mori,
Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Biserica Ostrov, Mănăstirea Prislop, Castelul
Sântămărie Orlea, Biserica din Nucşoara, Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu
Bărbat1.

Plitvice:
 Lacul Prošćansko – lacul este situat la o altitudine de 636 m, şi are o adâncime de până la 37
m. Vastitatea lacului dă apă o culoare verde închis.
 Lacul Ciganovac - lacul a fost numit dupa legenda care spune că un ţigan s-a înecat în lac în
timp ce pescuia.
 Lacul Okrugljak - lacul a primit numele de la forma sa circulară. Lacul este situat la o
altitudine de 613m. In acest lac sunt multe pesteri si mici golfuri.
 Lacul Kozjak - lacul a fost numit dupa legenda care spune că 30 de capre s-au înecat la
trecerea de la ţărm la ostrov, în timp ce fugeau departe de lupi.
 Lacul Gavanovac - lacul a fost numit dupa legenda care spune ca comoara lui Glavan a fost
pierduta pe fundul lacului2.

2.6. Trasee turistice

Retezat: Tabelul nr. 4. Trasee turistice in Parcul National Retezat


Traseu Timp Dificultate
Râusor – Saua Ciurila- Cab Pietrele 2-3 h Usor
Traseul Educativ Râuşor- culmea Lolaia 3- 3,30h usor
Râuşor– Refugiul Stevia – Lacul Stevia 3-4 h Medie
1
www.retezat.ro
2
www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 18
Râuşor– Refugiul Stevia - Şaua Lolaia - Virful Retezat 4-5 h Medie
Baleia – Şaua Gorova – Culmea Lănciţa – şaua Vârful Mare – 11-12 h Medie
lacul Galeş – Cabana Pietrele
Baleia – Şaua Gorova - Stâna de Râu 4-4 1/2 h Medie
Lacul Bucura - Vârful Peleaga – Curmătura Bucurii – Lacul 5-6 h Medie
Bucura
Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Virful Bucura II Mare – 6-6 1/2 h Medie
Poarta Bucurii – Tau Portii- Lac Bucura
Lacul Bucura – Tau Portii- Tău Agatat - Lacul Viorica – Lacul 3-4 h Usor
Buaura
Lacul Bucura – TăulAgăţat - Şaua Judele – Vârful Slăvei –Şaua 4-5 h Greu
Slavei – Lacul Lia - Lacul Bucura
Lacul Bucura – Curmătura Bucurii – Cabana Genţiana - Cabana 4-5 h mediu
Pietrele
Câmpuşel DN 66 – Cheile Scorotei - Stâna Scorota 3-31/2 h Uşor
Câmpuşel – Piatra Iorgovanului 3-4 h Mediu
Câmpul lui Neag – Cheile Buţii – Cabana Buta 4-5 h Uşor
Cab. Buta - Şaua Plaiului Mic - Poiana Pelegii 2-3 h Uşor
Cab Buta – Şaua Plaiul Mic – Piatra Iorgovanului 4- 5 h Mediu
Ohaba de sub Piatră - Cârnic 6h Uşor
Cârnic – Cabana Pietrele 1,30 –2h Uşor
Cabana Pietrele - Cabana Genţiana 1-11/2h Uşor
Cabana Pietrele – Lacul Stânişoara – Şaua de Vară – Vârful 4- 41/2h Mediu
Retezat
Cab. Pietrele – Creasta Lolaia – Vârful Rtezat 4- 5 h Mediu
Cab.Pietrele – Creasta Lolaia –Virful Retezat-Saua de vara 7-8 h Greu
Retezat- Virful Bucura – Poarta Bucurii-Taua Portii- Lac Bucura
Cabana Pietrele - Şaua Lolaia – Complex Râuşor 2-3 h Mediu
Cab. Pietrele – Cabana Genţiana – Şaua Bucurii – Lacul Bucura 3-4 h Uşor
Cabana Pietrele – Cabana Genţiana – Curmătura Bucurii – Lacul 4- 5 h Greu
Bucura - Vârful Peleaga
Cabana Pietrele – Cabana Gentiana – Curmătura Bucurii – Lacul 8-9 h Greu
Bucura - Vârful Peleaga – Vârful Păpuşa – Porţile Închise – Lacul
Galeş – Cabana Pietrele
Cabana pietrele- lacul Galeşu (3-3 1/2h)- Şaua Vârfului Mare- 4-5h Mediu
Vârfu Mare
Cabana Pietrele- Tău dintre Brazi 2-3h Mediu
Cabana Pietrele- cabana Genţiana- Curmătura Bucurii- lacul 10-12h Greu
Bucura- Poiana Pelegii- Şaua Plaiu Mic- cabana Buta- Câmpu lui
Neag
Gura Apei - Crucea Trăsnitului 3 ore Accesibil şi
iarna
Gura Apei - Valea Lăpuşnicu Mare - Şaua Plaiu Mic - Cabana 8-9-ore iarna greu
Buta accesibil
Pui – Stâna de Râu 7-8h Mediu
Stâna de Râu - Şaua Custurii 2-3 h Mediu
Stâna de Râu -Şaua Custurii - Vârful Păpuşa 4-5 h Dificil
Stâna de Râu - Şaua Custurii - Vârful Custura 4-5 h Mediu
Gura Apei-Virful Zlata –Arades- Lacul Zanoaga 4-5 h Medie
Gura Apei- Cab. Rotunda- Poiana Pelegii 4- 5 h Usor
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 19
Gura Apei – Drumul forestier Riu Ses – Piriul Corciova – Saua 4-5 h Medie
Iepii
Lunca Berhina – Crucea Traznitului- Lac Zanoaga 4,30- 5 h Usor
Lunca Berhina – Crucea Traznitului- Saua Slaveiului Lac Bucura 5-6 h Mediu

Lunca Berhina Saua Stanuleti –Piatra Iorgovanului 4- 5 h Medie

Poiana Pelegii – Saua Plaiul Mic- Piatra Iorgovanului(3-3,30h) – 2- 3 zile Greu


Saua Stanuleti - Virful Moraru - Herculane
Poiana Pelegii – Saua Plaiului Mic- Virful Custura 3,30-4 h usor

Poiana Pelegii- Saua Plaiul Mic – Cab. Buta –Cimpul lui Neag 6-7 h usor
Poiana Pelegii- Lac Bucura 2-2,30 h usor
Gura Zlata -lacul Zănoaga 4 1/2-5 h Mediu
Gura Zlata - lacul Zănoaga - Şaua Judele -lacul Bucura 7-8 h Mediu
Gura Zlata - lacul Zănoaga – Gura Apei 6-7 h Mediu
Sursa: www.retezat.ro
Plitvice: A. Incepe la intrarea de nord a parcului. Tur circular, ca parte a acestui program
puteţi vedea "toamna mare" - cele mai mari lacuri cascadă şi cea mai mare cascadă
din Croaţia, pestera "Šupljaru", în timp ce pe laturile de est şi de vest de canion, vă
puteţi bucura de vedere la lacurile: "Ship Novakovic", "Kaluđerovac", "Gavanovac"
şi "Milanovac. Punctul final al programului este de odihnă pe malul lacului
"Kozjak".
B. Incepe de la intrarea de nord a parcului. Turul este circular şi include o plimbare
printr-un canion de calcar, cea mai mare plimbare în Lacurile Plitvice - Lacul
"Kozjak”, cu trenul panoramic şi mers pe jos in partea de est a canionului.
Programul include vizitarea lacurilor "Novakovic nave", "Kaluđerovac",
"Gavanovac" şi "Milanovac".
C. Incepe la intrarea de nord a parcului. Turul este circular şi cuprinde zonele
Lacurilor de Jos si de Sus. Finalul programului include plimbare pe jos si plimbare
cu bărcile electrice pentru a reveni la punctul de plecare pentru trenul panoramic
bucurandu-va de frumusetea cascadelor mai mari şi mai atractive precum şi o
mulţime de cascade mici si frumusetea lacului.
E. Incepe de la intrarea sudică a parcului. Turul este circular şi include o zona de Sus
a lacurilor. La punctul final al programului vine un tren panoramic şi pentru a
reveni la punctul de plecare implică mersul pe jos şi conducere a unui feribot scurt
peste lacul "Kozjak”.
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 20
F. Incepe de la intrarea sudica a parcului. Dupa o plimbare scurta, plimbare cu
barca electrica pe lacul "Kozjak", şi apoi plimbare printr-un canion de calcar, in
zona Lacurilor de Jos. O serpentină abrupta, va duce la partea de est a canionului,
unde au localizat numeroase puncte de veghe, oferind o priveliste uluitoare a
lacurilor modroplava cristal şi ziduri înalte laterale. Se revine la punctul de plecare a
trenului panoramice.
H. Incepe de la intrarea sudică a parcului. După o scurtă plimbare vă puteţi aştepta la
un drum cu trenul panoramic. Turul continua pe jos de-a lungul Lacurilor de Sus,
plimbare cu barcile electrice pe lacul "Kozjak", plimbare prin canion de la Lacurile
de Jos până la "Great Falls", o plimbare in partea de est a canionului şi cu trenul
panoramic din nou. Acest program circular permite vizitarea intregului parc.
K. Incepe de la intrarea nordica a parcului şi oferă un tur al intregii zone a lacurilor
mergand pe jos. Programul include un tur al "Great Falls", mers pe jos pe partea de
sus din partea de vest a canionului şi de-a lungul malului vestic al lacului "Kozjak",
şi vederea "Lacului Ciginovac" şi a "Lacului Proscansko". În schimb, vă veţi bucura
de o frumoasa plimbare de-a lungul Lacurilor de Sus şi pe malul estic al lacului
"Kozjak", pentru care există o linie de feribot. Programul continua cu o plimbare in
partea de est a canionului de-a lungul Lacurilor de Jos pana la punctul de plecare1.

2.7.Turism, reguli de vizitare

Parcul National Retezat Parcul National Plitvice

1
http://np-plitvicka-jezera.hr/hrv/
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 21
Puncte de acces Gura-Zlata, Gura Apei, Rotunda,
Râuşor, Cârnic, Baleia , Stâna de
Râu, Buta, Câmpuşel.
Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică
Gemenele este permis doar în
baza autorizaţiei eliberate de
Academia Română - Comisia
Monumentelor Naturii, cu avizul
APNR.
Taxa de intrare 5 lei Vezi Tabelul nr. 5.
- deranjarea linistii publice
- intrarea in apa si inotul;
- pescuitul ( cu excpetia Lacului de Acumulare Gura Apei);
- vanatul
Este interzis ! - campingul in zona de tur;
- abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul parcului;
- distrugerea, degradarea oricăror specii de plante şi animale, a
rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de
origine naturală;
- pastrarea unui caine fara lesa;
- distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare,
precum şi a plăcilor, săgeţilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj
de pe traseele turistice, a semnelor de delimitare a parcului;
- pe potecile turistice nu este permis accesul cu mijloace motorizate
şi biciclete.

Tabelul. nr.5. Pretul biletelor in Parcul National Plitvice


Bilete pentru o zi
Vizitatori Perioada
01.11.2011-31.03.2011 01.04.2011-31.10.2011
Adulti 80 euro 110 euro
Grup de adulti 70 euro 100 euro
Studenti 60 euro 80 euro
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 22
Grup de studenti 55 euro 70 euro
Copii 7-8 ani si a 40 euro 55 euro
persoanelor cu handicap
50%
Grup de copii 7-18 ani si a 35 euro 50 euro
persoanelor cu handicap
50%
Copii sub 7 ani si persoanele GRATUIT GRATUIT
cu handicap peste 50%
*minim 15 persoane intr-un grup
Bilete pentru doua zile
Vizitatori Perioada
01.11.2011-31.03.2011 01.04.2011-31.10.2011
Adulti individuali 130 euro 180 euro
Copii individuali 60 euro 90 euro
*Pretul biletelor include plimbarea cu trenul panoramic, plimbarea cu barca electrica, asigurarea vizitatorilor si
TVA
Sursa: www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php

Servicii incluse in taxa de intrare:


- Plimbări cu vaporaşul electric, disponibile la lacul Koyjak. Se execută la fiecare 15 minute
sau jumătate de oră. Plimbarea durează cam 20 minute.
- Plimbări cu autobuzul panoramic de transfer. Pleacă la fiecare 15, 20 minute.

Concluzii

Valorificarea turistică a ariilor protejate îmbracă forme diferite, complexe. Ea trebuie


să ţină cont de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor
etc.
Sistematizarea acestor areale variază de la o ţară la alta, aşa cum diferă şi echipamen-
tele turistice de la un parc la altul .
Se consideră că activităţile recreaţionale ce pot fi dezvoltate în interiorul ariilor
protejate sunt: studierea naturii, florei şi faunei; fotografierea, pictura peisajelor; drumeţii
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 23
montane; alpinism; speologie; practicarea scufundărilor; plimbări pe jos sau, iarna, cu
schiurile; ciclism şi canotaj; vizite la obiective culturale, istorice şi etnografice; cunoaşterea
şi învăţarea unor meşteşuguri tradiţionale; vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;
vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, ştiinţifice despre zonele protejate
în cadrul centrelor de primire a turiştilor.
Fiecare arie protejată destinată recreerii îşi stabileşte propriile reguli de comportament
pentru vizitatori.
In România, ariile naturale protejate deţin doar 5% din suprafaţa ţării; dintre toate ariile
protejate, numai trei au administraţii proprii funcţionale, iar turismul se poate spune că este
organizat corespunzător doar în R.B. Delta Dunării şi în PN Retezat .

Bibliografie:

1. NISTOREANU, P., Ecoturism si turism rural, Editura Tehnica, Bucuresti, 2001.


TIGU, G.,
POPESCU, D.,
PADUREAN, M.,
TALPES, A.,
TALA, M.,
CONDULESCU, C.
ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE 24
2. ISTRATE, I., Economia turismului si mediului inconjurator, Editura
BRAN, F., Economica, Bucuresti, 1996.
ROSU, A.G.

3. * * * Legea nr. 462/18.07.2001 privind regimul ariilor naturale


protejate

4. www.bucegipark.ro/A1.htm

5. www.retezat.ro

6. www.np-plitvicka-jezera.hr/eng/index.php

7. www.retezat.net

8. www.travelworld.ro/atractii-croatia/parcuri/plitvice.html