Sunteți pe pagina 1din 64

Îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii la S.C. Fabryo Corporation S.R.L.

CUPRINS

INTRODUCERE pag. 03

Capitolul 1: Aspecte teoretice privind calitatea produselor şi serviciilor pag. 05


1.1. Aspecte generale privind noţiunea de calitate pag. 05
1.1.1. Definiţii ale conceptului de calitate pag. 05
1.1.2. Caracteristicile calităţii produselor şi serviciilor pag. 07
1.1.3. Caracterul complex şi dinamic al calităţii pag. 08
1.1.4. Ipostazele calităţii pag. 09
1.1.5. Funcţiile calităţii pag. 12

Capitolul 2: Sistemul de management al calităţii. Aspecte teoretice pag. 14


2.1. Principiile sistemului de management al calităţii conform
standardului ISO 9001:2001 pag. 14
2.2. Etapele necesare proiectării şi implementării unui sistem
de management al calităţii ISO 9001:2001 pag. 17

Capitolul 3: Analiza calităţii la S.C. Fabryo Corporation S.R.L. pag. 20


3.1. Piaţa lacurilor şi vopselelor. Generalităţi pag. 20
3.2. Fabryo - profil de companie pag. 21
3.2.1. Scurt istoric pag. 21
3.2.2. Acţionariatul Fabryo Corporation S.R.L. pag. 23
3.2.3. Obiectul de activitate pag. 23
3.2.4. Portofoliul de produse pag. 23
3.2.5. Principalii furnizori şi clienţi ai companiei pag. 24
3.3. Evoluţia economico-financiară pag. 25
3.3.1. Evoluţia cifrei de afaceri pag. 25
3.3.2. Evoluţia profitului net pag. 26
3.3.3. Evoluţia numărului de personal şi productivităţii muncii pag. 27
3.3.4. Analiza rentabilităţii pag. 28
3.4. Perspective pag. 29
3.5. Analiza sistemului actual de managementul al calităţii pag. 30

Capitolul 4: Perfecţionarea sistemului de management al calităţii la Fabryo


Corporation S.R.L. pag. 41
4.1. Politica Fabryo Corporation referitoare la calitate pag. 41
4.2. Obiectivele Fabryo Corporation S.R.L. legate de calitate pag. 42
4.3. Transpunerea în practică a obiectivelor în domeniul calităţii pag. 43
4.4. Responsabilitate şi autoritate în domeniul calităţii pag. 45

1
4.5. Asigurarea resurselor pag. 50
4.5.1. Resurse umane pag. 50
4.5.1.1. Generalităţi pag. 50
4.5.1.2. Competenţă, conştientizare şi instruire pag. 51
4.5.2. Infrastructură pag. 51
4.5.3. Mediu de lucru pag. 52
4.6. Aspecte specifice privind aplicarea sistemului de management
al calităţii conform standardului SR EN ISO 9001:2001 la nivelul
funcţiunilor firmei pag. 52
4.6.1. Funcţiunea de producţie pag. 52
4.6.1.1. Planificarea realizării produselor pag. 52
4.6.1.2. Controlul producţiei şi al furnizării serviciului pag. 53
4.6.1.3. Validarea proceselor de producţie pag. 54
4.6.1.4. Identificare şi trasabilitate pag. 54
4.6.1.5. Păstrarea produsului pag. 55
4.6.2. Funcţiunea de marketing pag. 56
4.6.3. Funcţiunea de cercetare şi dezvoltare pag. 57
4.6.4. Funcţiunea de aprovizionare pag. 58
4.6.4.1. Procesul de aprovizionare pag. 58
4.6.4.2. Informaţii referitoare la aprovizionare pag. 59
4.6.4.3. Verificarea produsului aprovizionat pag. 59

CONCLUZII pag. 61

BIBLIOGRAFIE pag. 64

2
INTRODUCERE

În zilele noastre oriunde ai merge, ţi se pare că auzi mereu cuvântul „calitate”, mai
ales în legătură cu cerinţele standardelor ISO, dar chiar dacă acestea au devenit cuvinte de
fiecare zi, ele sunt adesea utilizate, citate şi înţelese greşit.
Dar de ce se întâmplă aşa? Ei bine, vă veţi da seama că, majoritatea oamenilor când
vorbesc de calitatea unui obiect, se gândesc în mod normal la excelenţa, perfecţiunea şi/sau
valoarea sa. În realitate ar trebui să vorbească despre cât de mult obiectul respectiv satisface
scopul pentru care a fost proiectat şi îndeplineşte prevederile specificaţiilor originale ale
producătorului sau furnizorului. Atunci când ne referim la calitatea unui singur articol este,
desigur, cât se poate de simplu. Însă când cineva trebuie să vorbească despre sisteme
complexe, apar totuşi probleme. Atunci poate deveni într-adevăr, foarte dificil să se evalueze
un nivel al calităţii.
Prin urmare, ce se înţelege exact prin cuvântul „calitate”? Există multe definiţii, dar
definiţia unanim acceptată a calităţii este: „calitatea reprezintă totalitatea proprietăţilor şi
caracteristicilor unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface
necesităţile exprimate sau implicite1”.
Menţinerea unui nivel ridicat de asigurarea calităţii are o foarte mare importanţă, cu
atât mai mult cu cât cerinţele de calitate privind produsele chimice şi producerea acestora sunt
reglementate prin prescripţii normative şi acorduri obligatorii din punct de vedere juridic.
Necesitatea desfăşurării activităţilor în condiţii de rentabilitate, într-un mediu puternic
concurenţial, este o condiţie de existenţă a oricărei organizaţii economice, deci şi a
producătorilor de produse chimice gen lacuri şi vopseluri. Pentru aceasta este necesar un
management corespunzător, care să orienteze obiectivele organizaţiei spre îndeplinirea
cerinţelor pentru calitate ale cumpărătorilor.
Deoarece aceste două categorii de cerinţe sunt reglementate prin documente normative
diferite este important ca întreprinderile de astfel de produse să implementeze un sistem
integrator de managementul calităţii.

1
Tomescu I. Crenguţa, Managementul Calităţii, Editura Sitech, Craiova 2008

3
Înscriindu-se în rândul producătorilor de lacuri şi vopseluri S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. şi-a propus să devină un deschizător de drumuri în domeniul său de activitate, în ceea
ce priveşte conformitatea cu reglementările naţionale şi internaţionale.
Piaţa este extrem de competitivă şi, în acelaşi timp, este dominată de producători
locali, foarte apropiaţi în cote de piaţă şi valoare. Principalele cinci companii de pe piaţa de
profil din România sunt Policolor, Fabryo, Atlas, Kober şi Dufa. În prezent, ponderea
produselor de provenienţă europeană este destul de redusă, segmentul fiind practic acaparat
de companiile româneşti.
Diferenţierea se realizează foarte greu pe o piaţă în care produsele au o implicare
emoţională mică şi beneficii care trebuie explicate amplu, cu argumente şi detalii cu care
utilizatorii produselor nu sunt încă familiarizaţi.2
Poziţionarea pe piaţă şi fidelizarea clienţilor presupune implementarea şi menţinerea
unui bun sistem de management al calităţii.
Managementul calităţii reprezintă ceea ce practică organizaţiile pentru a asigura
produse şi servicii în conformitate cu cerinţele clienţilor săi.
Un sistem de management al calităţii certificat demonstrează angajamentul Fabryo
Corporation S.R.L. pentru calitate şi satisfacţia clientului. Încrederea în capacitatea de a
produce "calitate" a unei organizaţii este premisa de bază pentru o cooperare şi o dezvoltare
fructuoasă.

2
Documente interne S.C. Fabryo Corporation S.R.L

4
CAPITOLUL 1
Aspecte teoretice privind calitatea
produselor şi serviciilor

1.1. Aspecte generale privind noţiunea de calitate


In contextul diversificării şi înnoirii rapide a ofertei de mărfuri, sub impactul
dezvoltării accelerate a ştiinţei şi tehnicii, a mondializării pieţelor şi creşterii exigenţelor
clienţilor şi societăţii, calitatea produselor şi serviciilor se impune ca un factor determinant
al competitivităţii întreprinderilor pe piaţă, interesul pentru asigurarea calităţii crescând
permanent, atât la nivel naţional cât şi regional şi internaţional.
Noţiunea de calitate a produselor şi problemele legate de realizarea acesteia i-au
preocupat pe oameni cu mult timp în urmă.
După unii autori, cuvântul "calitate" sau "qualitas" îşi are originea în latinescul
"qualis" care are înţelesul de fel de a fi respectiv „ce fel de” sau „mod de a fi”.
Cel mai vechi tratat care este considerat un veritabil “ghid al calităţii”, a fost
descoperit în Egipt, în mormântul lui Reuh – Mi – Re la Teba în anul 1.450 î. Hr.
Acest tratat arată cum un inspector egiptean poate să verifice perpendicularitatea unui
bloc de piatră cu ajutorul unei corzi, sub privirea tăietorului de piatră.

1.1.1. Definiţii ale conceptului de calitate


Literatura de specialitate furnizează un număr considerabil de definiţii date
conceptului de calitate. După unii specialişti, calitatea produselor este considerată satisfacerea
unei necesităţi; gradul de satisfacere a consumatorului; conformitatea cu caietele de sarcini;

5
ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil; un cost mai mic pentru o utilizare
dată.
Definiţiile calităţii pun în evidenţă necesitatea ca proprietăţile mărfurilor să
corespundă nevoilor umane.
Calitatea este un termen greu de definit, fiind un concept „alunecos” deoarece are o
varietate de înţelesuri, pentru că sugerează lucruri diferite unor persoane diferite.3
Conceptul de calitate este întâlnit în toate domeniile vieţii: economic, social, cultural,
etc.
Sensurile cuvântului sunt de natură filosofică, tehnică, economică şi socială.
Principalele definiţii ale calităţii sunt:
- În sensul cel mai general, calitatea este o categorie filosofică şi exprimă însuşirile
esenţiale ale unui obiect, serviciu, care îl fac să se distingă de toate celelalte produse
(servicii) similare, care au aceeaşi destinaţie, respectiv utilitate.
- În literatura de specialitate, calitatea este definită, ca fiind “gradul de utilitate sau
aptitudinea de utilizare în conformitate cu cerinţele”.
- I.S.O. defineşte calitatea ca fiind “ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui
produs care îi conferă acestuia proprietatea de a satisface anumite - nevoi”.
- Legea calităţii defineşte calitatea ca “totalitatea cerinţelor explicite şi implicite ale
unui produs care asigură integral realizarea scopului în care a fost creat şi comercializat”.
- Juran consideră calitatea ca fiind “gradul de utilitate sau aptitudinea de utilizare a
produsului”.
- Crosby defineşte calitatea drept “conformitatea cu cerinţele existente în domeniu şi
nu ca bun sau elegant”.
- Dicţionarul enciclopedic al Limbii Române defineşte calitatea astfel: ”categoria
filosofică exprimând unitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale, în virtutea căreia într-un
sistem dat de relaţii, un lucru este ceea ce este deosebindu-se de celelalte lucruri, dar ţi
asemănându-se, cu cele din aceeaşi clasă, specie, etc., şi a cărei schimbare atrage după sine
transformarea (saltul calitativ al acelui lucru într-altul.”).4
Pornind de la definiţia calităţii ca „ansamblu al caracteristicilor unei entităţi, care ii
conferă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite” - calitatea nu poate fi
identificabilă printr-o singură caracteristică ci numai printr-un ansamblu de caracteristici şi nu
poate fi de sine stătătoare, deoarece există numai în relaţie cu nevoile exprimate direct sau
implicite ale clienţilor şi societăţii.
În concluzie calitatea este o variabilă continuă.
3
Ion Stanciu, Managementul calităţii totale, ediţia a II-a, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2007
4
Cf. Dicţionar Enciclopedic al Limbii Române

6
1.1.2. Caracteristicile calităţii produselor şi serviciilor
Conform aprecierilor specialiştilor din domeniu, dintre caracteristicile calităţii
produselor, definite si ca proprietăţi (însuşiri) ale entităţilor, se evidenţiază patru caracteristici
principale, şi anume:
a) caracteristicile constructive;
b) caracteristicile economice;
c) caracteristicile estetice;
d) caracteristicile de siguranţa in funcţionare si utilizare.
Împreuna, aceste caracteristici formează aşa numitul tetraedru al calităţii.
In relaţiile de intercondiţionare ale acestor însuşiri pot fi identificate si alte proprietăţi,
ca de exemplu: caracteristicile tehnice, fiabilitatea, asistenţa după vânzare, sau caracteristicile
sanogenice şi ecologice ale produselor.
Proprietatea ce priveşte siguranţa in funcţionare si utilizare a produselor reprezintă o
cerinţa obligatorie, reglementata, iar sub impactul progresului tehnic, ce determina o
uniformizare, relativ rapida, a performantelor tehnico-funcţionale, şi in condiţiile creşterii
exigentelor clienţilor şi societăţii, caracteristicile estetice si economice constituie criterii de
departajare pe piaţa a produselor - cerinţe voluntare.
Prin urmare calitatea presupune luarea in considerare atât a cerinţelor cu caracter
obligatoriu cat si a celor cu caracter voluntar, acestea din urma favorizând comerţul datorită
orientării către necesităţile şi aşteptările clientului şi societăţii.
Indiferent de caracterul obligatoriu sau voluntar al cerinţelor, demonstrarea, in relaţiile
cu beneficiarii produselor si serviciilor, a respectării cerinţelor, prin evaluarea conformităţii
(orice activitate al cărei obiect constă in a determina, in mod direct sau indirect, faptul ca
sunt îndeplinite condiţii specificate) de către o terţa parte, constituie principalul instrument
prin care se atestă că s-au avut in vedere şi sunt respectate cerinţele impuse prin reglementări
cât şi nevoile / aşteptările clienţilor.
Nivelul la care un produs / proces / serviciu este capabil să satisfacă cerinţe specificate
(obligatorii şi/sau voluntare), dovedit prin încercare, evaluare şi certificare a conformităţii
(de către o terţă parte), determină existenţa încrederii adecvate că acesta răspunde
aşteptărilor5.

5
Tomescu I. Crenguţa, Managementul Strategic, Editura Universităţii Pitesti 2010

7
Alături de evaluarea conformităţii, standardizarea reprezintă un alt important
instrument care, utilizat corect, acţionează în sensul atingerii obiectivelor ce privesc libera
circulaţie a mărfurilor şi serviciilor, protecţia lucrătorilor şi consumatorilor, prevenirea,
protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, competitivitatea industriei.
Capacitatea standardizării de a facilita schimburile şi accesul pe pieţe, de a îmbunătăţi
calitatea şi securitatea produselor şi serviciilor şi de a disemina cunoştinţe, tehnologii şi
practici au făcut ca standardizarea să fie un element crucial pentru integrare economică
europeană şi comerţ internaţional.
Dincolo de rolul jucat de standarde pentru asigurarea funcţionalităţii pieţei unice şi
protecţia intereselor publice, standardele au reprezentat şi reprezintă elemente importante în
cadrul procesului de lărgire a Uniunii Europene şi de încheiere a acordurilor ce privesc
comerţul.
Pentru mediul de afaceri, standardele ajuta la crearea unui limbaj comun pentru
comerţ. Ele asigură compatibilitatea componentelor indiferent de locul unde sunt realizate
acestea si interoperabilitatea reţelelor, contribuind la reducerea costurilor de producţie si de
depozitare.
Pentru consumatori standardele reduc costurile, prin reducerea timpului si efortului
dedicat căutărilor ce privesc stabilirea opţiunii, precum şi costurile in legătură cu
neîncrederea, facilitând comparaţiile privind proprietăţile funcţionale.
Pentru guverne standardizarea oferă o oportunitate pentru reglementare şi
îmbunătăţire a guvernării, prin reducerea nivelului detaliilor de reglementare necesare
atingerii obiectivelor de protecţie a sănătăţii, securităţii şi mediului. Standardele contribuie la
reducerea riscului de blocare a evoluţiei tehnicii şi promovează know-how-ul.
Standardizarea este voluntară, indiferent de subiectul supus standardizării. Acest
proces este transparent şi rezultat al consensului celor mai multe părţi interesate, în sensul
realizării de către şi pentru aceste părţi.

1.1.3. Caracterul complex şi dinamic al calităţii


a) Caracterul complex
Conţinutul tehnic, economic şi social al conceptului de calitate rezultă din caracterul
complex şi dinamic al acesteia.
Din definiţia calităţii rezultă că un produs sau serviciu, pentru a-şi îndeplini rolul
pentru care a fost creat , deci să aibă o anumită utilitate, trebuie să îndeplinească un
“complex” de condiţii:

8
 tehnico – funcţionale;
 economice;
 psiho – senzoriale;
 ergonomice;
 ecologice.

b) Caracterul dinamic, derivă din caracterul dinamic al nevoilor şi utilităţii.


Factorii care determină caracterul dinamic sunt:
 progresul tehnico – ştiinţific;
 exigenţele crescute ale consumatorilor;
 competitivitatea tehnică (concurenţa dintre produsele vechi şi noi).
Ridicarea continuă a calităţii produselor şi serviciilor, respectiv modernizarea şi
adaptarea cât mai fidel posibil la cerinţele pieţei se realizează folosind una sau două căi:
1. extensivă, concretizată prin creşterea în timp a numărului de caracteristici utile
produsului (de exemplu, creşterea gradului de confort, siguranţă în exploatare);
2. intensivă, prin îmbunătăţirea nivelului unor caracteristici de calitate (de exemplu,
micşorarea consumului de carburant la autoturisme, reducerea poluării, creşterea vitezei de
rulare, etc.).
Cunoscând caracterul complex şi dinamic al calităţii, se poate conchide că, la
evaluarea nivelului calitativ al produselor şi serviciilor trebuie să se ia în calcul mărimea
caracteristicilor din cele mai multe grupe, ponderea după importanţa pe care o au la un
moment dat.
Caracterul dinamic al calităţii produselor este dat nu numai de nivelul proiectat şi
realizat, determinat de acţiunea conjugată a factorilor enumeraţi, ci şi de evoluţia în timp a
nivelului principalelor caracteristici, de constanţa lor în circuitul tehnic al produselor de la
furnizor – comerţ – consumator. Pe acest traseu, calitatea proiectată şi realizată se poate
modifica, de regulă în sens negativ, datorită acţiunii unor factori specifici circulaţiei
mărfurilor: ambalare, transport, manipulare, păstrare.6
De aceea, la aprecierea calităţii produselor trebuie să se specifice momentul şi locul
determinării acesteia.

1.1.4. Ipostazele calităţii


În activitatea practică, legată de producţia şi circulaţia mărfurilor, au apărut noţiuni
concrete, uzuale, aplicative, care derivă din noţiunea teoretică a calităţii. Ipostazele calităţii
6
Stanciu I., Managementul calităţii totale, ediţia a II-a, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007

9
sunt importante întrucât ignorarea lor poate produce confuzie în relaţiile dintre producător şi
beneficiar.
Astfel, calitatea este cunoscută în mai multe ipostaze:
• Calitatea proiectată reflectă valorile individuale ale proprietăţilor la un nivel ales în
urma comparării mai multor variante, în scopul satisfacerii într-o anumită măsură a nevoilor
consumatorilor7.
Acestei ipostaze i se acordă mare atenţie, întrucât ponderea ei în obţinerea unui produs
de calitate este de circa 70%, deci are un rol hotărâtor în prevenirea defectelor şi în
economisirea de resurse materiale şi umane.
• Calitatea potenţială, reflectă calitatea produselor după proiectare, dar înainte de
fabricaţie.
• Calitatea omologată exprimă valorile individuale ale proprietăţilor produsului,
avizate de o comisie de specialişti, în vederea realizării seriei “0”, şi care are caracterul de
etalon.
• Calitatea prescrisă a unei mărfi indică nivelul limitativ al valorilor individuale
(selecţionate) ale proprietăţilor produsului, înscrise în standarde norme, specificaţii.
Pe baza ei se face recepţia calitativă a loturilor de mărfuri între producători şi
beneficiari (comerţ, turism).
• Calitatea fabricaţiei desemnează gradul de conformitate a produsului cu
documentaţia tehnică.
• Calitatea contractată exprimă valorile individuale asupra cărora s-a convenit între
părţile contractante. De regulă este apropiată de cea prescrisă în standarde, dar poate să fie la
un nivel superior acesteia.
• Calitatea livrată presupune nivelul efectiv al calităţii produselor livrate de furnizor.
• Calitatea reală exprimă nivelul determinat la un moment dat pe circuitul tehnic
(recepţie, transport, păstrare ,etc.) şi se compară cu calitatea prescrisă sau contractată.
• Calitatea tehnică sau industrială a unei mărfi exprimă gradul de conformitate a
valorilor individuale ale proprietăţilor (de regulă tehnice şi funcţionale), faţă de prescripţiile
standardelor şi normelor în vigoare, lăsându-se pe planul secund celelalte proprietăţi. Este
punctul de vedere al producătorului.
• Calitatea parţială reprezintă raportul dintre calitatea cerută şi cea obţinută.
• Calitatea comercială exprimă nivelul, caracteristicilor psiho-senzoriale, varietatea
gamei sortimentale, mărimea termenului de garanţie, activitatea de “service”, modul de
prezentare şi ambalare, volumul cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare, etc8.
7
Tomescu I. Crenguţa, Managementul Calităţii, Editura Sitech, Craiova 2008
8
Crosby P.B., Quality is Free, New York, McGrow-Hill, 1979

10
Această ipostază este de mare importanţă în luarea deciziei de cumpărare, ea
reprezentând punctul de vedere al consumatorului. El priveşte produsul prin prisma
serviciului pe care-l aduce în timpul utilizării şi al costului global al acestuia.
În condiţiile producţiei de masă, produsul este elementul de bază al loturilor de
mărfuri. Sub această formă are loc circulaţia produselor între producător, comerciant,
consumator. De aceea trebuie să se facă distincţie între calitatea unităţii de produs şi calitatea
loturilor.
Loturile sunt alcătuite din produse de acelaşi fel, obţinute printr-un anumit proces de
fabricaţie, din aceeaşi materie primă şi destinate unei anumite nevoi. Acestea sunt
dependente de calitatea producţiei.9
Calitatea unităţii de produs este apreciată în raport cu propriul său model, specificat,
sau prescris printr-un standard sau normă. Calitatea unităţii de produs este importantă în mod
deosebit pentru utilizatorul final.
Calitatea lotului se apreciază prin gradul în care se regăseşte calitatea unităţii de
produs în colectivitatea de mărfuri şi se estimează printr-un indicator, ce exprimă proporţia de
noncalitate în lot. Acest concept are importanţă deosebită în relaţiile contractuale între cei trei
parteneri: furnizor, unitatea de transport şi comerţ.
Între aceste două concepte există relaţii de interdependenţă. În analiza calităţii se
utilizează mai mulţi termeni de specialitate. Cei mai importanţi sunt:
 Cerinţele calităţii, sunt expresiile cererilor formulate de beneficiari
(utilizatori, consumatori) în timpul cercetărilor de piaţă şi reprezintă comanda socială, la un
moment dat. Consumatorii chestionaţi îşi exprimă opţiunile pentru un nivel sau altul de
calitate al produselor prin intermediul unor formulări generale, care vizează unul sau mai
multe aspecte ale calităţii, fără să indice precis valoarea unei proprietăţi;
 Proprietăţile sunt însuşirile specificate ale unui produs (serviciu) necesar
obţinerii lui pentru acoperirea unei nevoi, şi care conferă produselor o utilitate (valoare de
întrebuinţare). Ele apar în documentaţia tehnică (standarde, norme) ca urmare a “traducerii” în
termeni tehnici şi economici a cerinţelor de calitate formulate de consumatori, sau după
omologarea produselor de către specialiştii în domeniu (ingineri şi economişti). Numărul
proprietăţilor este relativ mare, în funcţie de natura produsului, acestea fiind necesare pentru
fabricaţia lui, între limitele de toleranţă admise de documentaţia tehnico-economică.
Proprietăţile sunt prevăzute în proiecte şi prescrise în standarde şi norme sub forma
proprietăţilor fizice, chimice, mecanice, etc.

9
Ioana R., Repere cronologice în abordarea calităţii, în Tribuna Calităţii nr. 5, 1988

11
1.1.5. Funcţiile calităţii
Calitatea are un caracter complex şi dinamic. Din definiţia calităţii, rezultă că ea
înglobează un ansamblu de caracteristici tehnico-funcţionale, economice, sociale, psiho-
senzoriale, care împreună satisfac într-un anumit grad nevoia socială la un moment dat şi într-
un anumit loc. Din această grupare a caracteristicilor de calitate putem deduce şi funcţiile pe
care le îndeplineşte. Aceste funcţii sunt:
• Funcţia tehnică;
• Funcţia economică;
• Funcţia socială.
A) Funcţia tehnică a calităţii este conferită de grupa caracteristicilor tehnico-
funcţionale (respectiv de proprietăţi intrinseci, fizice, mecanice, fiabilitate, etc.) şi exprimă
gradul de utilitate, de satisfacere a unor nevoi, sau a unor segmente importante ale acestora.
Funcţia tehnică a căpătat o importanţă deosebită în ultimele decenii datorită
progresului tehnic
accelerat.
Caracteristicile care stau la baza acestei funcţii se pot împărţii în două subgrupe:
1. Caracteristici tehnice;
2. Caracteristici funcţionale;
1) Caracteristicile tehnice ale produselor finite îşi au originea în calitatea materiilor
prime, materialelor, precum şi în calitatea procesului tehnologic, al nivelului tehnic al
mijloacelor de producţie, prin intermediul cărora sunt dirijaţi parametrii de calitate.
Aceste caracteristici au caracter obiectiv şi o valoare ştiinţifică ridicată. Valorile lor
sunt măsurate cu exactitate în laboratoare specializate. Ele sunt prevăzute în standarde şi stau
la baza negocierilor dintre producători şi comercianţi, fiind de regulă, hotărâtoare pentru
succesul multor produse pe piaţă. Pentru produsele de folosinţă îndelungată, aceste
caracteristici tehnico-funcţionale au cea mai importanţă în stabilirea nivelului calitativ, motiv
pentru care se foloseşte denumirea de “nivel tehnic”.
Nivelul tehnic al produselor exprimă mărimea caracteristicilor tehnico-funcţionale în
care s-a materializat şi concretizat nivelul calităţii producţiei, respectiv al utilajelor şi
instalaţiilor.
2) În cadrul caracteristicilor funcţionale, specifice în special produselor de folosinţă
îndelungată, se încadrează disponibilitatea cu cele două laturi ale ei: fiabilitatea şi
mentenabilitatea. Aceste caracteristici exprimă calitatea pe termen lung, verificabilă prin teste

12
sociale, la un anumit nivel al costurilor pentru menţinerea în funcţiune a produselor. Mărimea
acestor caracteristici determină volumul cheltuielilor la utilizator, reclamate de frecvenţa
reparaţiilor efectuate în timp şi care afectează bugetul de familie. Datorită acestor implicaţii
economice la beneficiar, caracteristicile de fiabilitate şi mentenabilitate reprezintă principalele
elemente ale competitivităţii produselor de folosinţă îndelungată.

B) Funcţia economică a calităţii constă în stabilirea unui raport între efortul


producătorului pentru asigurarea calităţii, la care se adaugă cheltuielile serviciului adus,
exprimat prin gradul de satisfacere a nevoii. Există deci, două influenţe economice ale
calităţii: una asupra costului de producţie, datorită nivelului prescris al caracteristicilor din
prevederile proiectului; alta asupra veniturilor beneficiarilor, datorită modului de satisfacere
al nevoii pe durata de folosinţă a produsului, exprimată de fiabilitate.
Funcţia economică constituie esenţa activităţii eficiente, a optimizării utilităţii cu
costurile.

C) Funcţia socială a calităţii


Această funcţie derivă din influenţa pe care o exercită calitatea produselor şi
serviciilor asupra condiţiilor de muncă, asupra vieţii şi nivelului de trai, asupra mediului
înconjurător.
În ultimul deceniu, această funcţie a crescut în importanţă, datorită accentuării
caracterului de masă a produselor şi serviciilor.
Activitatea productivă presupune două laturi care se cer a fi armonizate:
- pe de o parte produsele şi serviciile se realizează de colective de oameni
cu însuşiri şi calificări diverse;
- pe de altă parte, produsele şi serviciile sunt destinate unei categorii largi
de oameni cu cerinţe , preferinţe, gusturi dintre cele mai variate ca structură şi
nivel calitativ.
Pentru realizarea acestei armonizări, este necesar studiul pieţei, al cerinţelor şi
adaptarea activităţii de producţie şi servicii la nivelul dorinţelor şi solicitărilor.10

10
Parker G., Costurile calităţii, Editura Codecs, Bucureşti, 2002

13
CAPITOLUL 2
Sistemul de management al calităţii.
Aspecte teoretice

2.1. Principiile sistemului de management al calităţii conform standardului ISO


9001:2001
Un principiu al managementului calităţii este o regulă fundamentală, pentru
conducerea şi operarea unei organizaţii, orientată spre îmbunătăţirea continuă a rezultatelor pe
termen lung prin concentrarea asupra clienţilor, dar şi asupra cerinţelor tuturor părţilor
interesate.
1. orientarea către client
Principala preocupare a unei organizaţii este să încerce să satisfacă şi să depăşească
mereu aşteptările clientului privind produsele şi serviciile furnizate acestuia şi implică:
• înţelegerea tuturor nevoilor şi aşteptărilor clienţilor cu privire la produse şi servicii,
caracteristicile acestora, preţ, etc.;
• asigurarea unui echilibru între modul de abordare a nevoilor clienţilor şi a celorlalte
părţi interesate (proprietari, personalul organizaţiei, furnizori, comunitatea locală, societatea
în general);
• comunicarea acestor nevoi şi aşteptări în întreaga organizaţie;
• evaluarea satisfacţiei clienţilor pentru îmbunătăţirea continuă a rezultatelor;
• managementul relaţiilor cu clienţii

2. stil de conducere (leadership)


Liderii vor fundamenta unitatea între scopul şi orientarea strategică a unei organizaţii,
vor trebui să creeze şi menţină mediul intern în vederea implicării totale a personalului în
realizarea tuturor obiectivelor şi implică:
• existenţa unor persoane care acceptă o direcţionare, orientare din partea liderilor;

14
• distribuţia inegală a puterii de decizie între membrii grupului condus şi lider, în
favoarea acestuia din urmă;
• abilitatea de a utiliza diferite forme de exercitare a puterii decizionale pentru a
influenţa membrii grupului în comportamentul lor şi în desfăşurarea activităţilor.

3. implicarea personalului
Angajaţii de la toate nivelurile reprezintă elementul central al unei organizaţii şi
implicarea lor totală permite ca abilităţile lor să fie valorificate pentru maximizarea
beneficiilor organizaţiei şi implică:
• asumarea răspunderii în rezolvarea problemelor;
• implicarea activă în identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire;
• punerea în valoare a competenţelor, cunoştinţelor şi experienţei;
• concentrarea asupra satisfacerii nevoilor clienţilor.

4. managementul pe procese
Atunci când toate activităţile şi resursele organizaţiei sunt conduse ca procese,
rezultatele vor fi optime şi presupune:
• definirea proceselor şi identificarea datelor de intrare şi ieşire;
• identificarea interferenţelor proceselor cu entităţile funcţionale ale organizaţiei;
• evaluarea riscurilor posibile, a consecinţelor şi impactului proceselor asupra clienţilor,
furnizorilor şi altor părţi interesate;
• stabilirea clară a responsabilităţilor şi autorităţilor privind managementul proceselor.

5. abordarea sistemică a managementului


Presupune identificarea, înţelegerea şi conducerea sistemului de procese intercorelate
ale organizaţiei în realizarea obiectivelor stabilite. Contribuie la asigurarea eficacităţii şi
eficienţei acesteia.
Identificarea, înţelegerea şi coordonarea unui sistem de procese care se desfăşoară
pentru obiective date, contribuie la eficacitatea şi eficienţa organizaţiei.
• definirea sistemului de identificare ori dezvoltare a procesului ca efect al obiectivelor
obţinute;
• structurarea sistemului pentru a atinge obiectivele în cel mai eficient mod;
• îmbunătăţirea continuă a sistemului prin măsurători şi evaluări şi stabilitatea forţei de
constrângere principală pentru acţiune.

15
6. îmbunătăţirea continuă
Ca obiectiv permanent al organizaţiei, va fi posibilă numai prin îmbunătăţirea continuă
a proceselor organizaţiei, din fiecare etapă a ciclului de viaţă al produsului / serviciului,
începând cu studiile de marketing pentru identificarea cerinţelor clienţilor şi până la
asigurarea utilizării corespunzătoare a produselor / serviciilor. Rolul esenţial va reveni
angajaţilor care trebuie să se preocupe permanent de îmbunătăţirea activităţilor pe care le
desfăşoară.
Îmbunătăţirea continuă trebuie să fie permanentul obiectiv al organizaţiei.
• realizarea continuă a îmbunătăţirii produsului, proceselor, şi sistemele de obiective
pentru fiecare persoană din cadrul organizaţiei;
• aplicarea conceptelor de dezvoltare de bază pentru creşterea gradual;
• utilizarea unei evaluări periodice faţă de stabilitatea unor criterii de excelenţă în
identificarea ariilor de îmbunătăţire;
• recunoaşterea îmbunătăţirii.

7. decizii bazate pe fapte


Acest principiu ţine cont de faptul deciziile eficiente se bazează pe analiza datelor şi
informaţiilor, începând cu etapa identificării clienţilor şi a cerinţelor de produs şi până la
evaluarea satisfacţiei acestora.
Deciziile efective se bazează pe o analiză logică a datelor şi informaţiilor.
• luarea măsurilor şi colectarea datelor şi informaţiilor relevante pentru obiective;
• asigurarea că datele şi informaţiile sunt suficient de corecte, reliefate şi accesibile;
• analizarea datelor şi informaţiilor utilizând metode valide;
• înţelegerea valorilor alocate din tehnicile statistice şi luarea deciziilor şi acţiunilor
bazate pe rezultatele balanţelor de analiză logică cu experienţă şi intuiţie.
8. relaţii reciproc avantajoase cu furnizori
Prin politica sa în domeniul calităţii, organizaţia trebuie să-şi definească "principiile
coordonatoare" pe care le promovează în relaţiile cu toţi partenerii săi, în încercarea tuturor
părţilor de a crea plus-valoare.
O organizaţie şi furnizorii ei sunt în interdependenţă şi intensificarea relaţiilor
reciproce şi folositoare fac posibilă crearea valorilor de ambele părţi. Abilitatea unei
organizaţii şi a furnizorilor săi de a crea valoare este sporită de existenţa relaţiilor reciproc
avantajoase. Aceasta presupune:
• identificarea şi selectarea furnizorilor cheie;

16
• stabilirea relaţiilor cu furnizorii astfel încât balanţa ţintelor pe termen scurt cu
consideraţiile pe termen lung despre organizaţie şi societate în general, creează o comunicare
clară şi deschisă;
• iniţierea îmbinării dintre dezvoltare - îmbunătăţirea produselor şi proceselor;
• stabilitatea cointeresată a clarei înţelegeri a nevoilor clienţilor;
• împărtăşirea informaţiilor şi a planurilor de viitor şi admiterea îmbunătăţirii
furnizorilor şi aşteptărilor.

2.2. Etapele necesare proiectării şi implementării unui sistem de management al


calităţii ISO 9001:2001
1. Definirea şi documentarea politicii privind calitatea, formulată de către conducerea
de vârf în cadrul declaraţiei privind politica în domeniul calităţii;
2. Stabilirea obiectivelor referitoare la calitate, prin identificarea în cadrul fiecărui
sector de activitate a obiectivelor care se doresc a fi realizate;
3. Organizarea pentru calitate:
- introducerea funcţiei de asigurare a calităţii în organigrama întreprinderii;
- definirea structurii organizatorice prin stabilirea responsabilităţilor, autorităţilor şi
interdependenţei personalului pe linia asigurării calităţii;
- desemnarea reprezentantului managementului căruia să i se delege autoritatea şi
responsabilitatea pentru stabilirea, coordonarea, implementarea şi menţinerea unui sistem al
calităţii în conformitate cu standardul adoptat;
- desemnarea responsabililor pe linia asigurării calităţii la nivelul fiecărui
compartiment.
4. Instruirea iniţială a personalului în domeniul asigurării calităţii – în vederea
familiarizării, înţelegerii şi acumulării noţiunilor specifice domeniului şi a instrumentelor şi
metodelor de lucru necesare.
Într-o primă etapă se vor instrui managerii executivi, reprezentantul managementului
şi responsabilii pe linia asigurării calităţii.
5. Audit de evaluare a situaţiei existente (ce este şi ce trebuie făcut pentru a răspunde
cerinţelor din standardul adoptat ca referinţă):
 evaluarea documentaţiei existente (reglementări, norme, prescripţii etc.);
 evaluarea activităţilor specifice;
 evaluarea resurselor, respectiv dotărilor existente etc.
Această evaluare implică de fapt o diagnosticare a nivelului pe care se situează
întreprinderea din punct de vedere al calităţii, diagnostic care odată cunoscut ajută la o bună

17
desfăşurare a etapelor următoare, referitoare la proiectarea şi implementarea sistemului
calităţii.
Cu această ocazie, se pot evidenţia punctele tari şi mai puţin tari ale acestora, într-un
cuvânt „nevralgice” ale acesteia, cauzele generatoare ale acestora, într-un cuvânt perspectiva
globală a organizării şi funcţionării întreprinderii respective.
6. Instruirea celorlalte categorii de personal (şefii de servicii / compartimente, şefi de
secţie, ingineri etc.);
7. Revizuirea fişelor de post, ca documente de bază în stabilirea responsabilităţilor,
competenţelor, legăturilor ierarhice şi funcţionale şi a circuitelor de comunicare
corespunzătoare;
Cu această ocazie, se vor include noile responsabilităţi privind elaborarea şi
implementarea sistemului calităţii (întocmirea documentaţiei aferente şi aplicarea ei efectivă).
8. Elaborarea documentelor sistemului calităţii:
o întocmirea instrucţiunilor şi procedurilor operaţionale, menite să reglementeze
activităţi de anvergură mică sau operaţii ale acestora;
o elaborarea procedurilor de sistem – în conformitate cu cerinţele din standardul
adoptat ca referinţă;
o redactarea manualului calităţii, conform standardului respectiv.
9. Implementarea sistemului calităţii – punerea în practică a documentelor sistemului
calităţii, situaţie care implică:
- difuzarea documentelor calităţii în toate compartimentele de activitate, în vederea
aplicării
şi respectării acestora;
- prelucrarea acestor documente de către personalul deja instruit, acolo unde este
cazul.
10. Efectuarea de audit-uri interne, concomitent cu implementarea sistemului calităţii,
în vederea evaluării stadiului implementării sistemului, precum şi a conformităţii dintre
standardul de referinţă şi documentele elaborate;
11. În situaţia în care, în urma efectuării audit-urilor interne, se constată anumite
deficienţe (neconformităţi) legate de elaborarea documentelor sau de implementarea acestora
se vor iniţia acţiuni corective, în scopul eliminării cauzelor deficienţelor constatate şi a
îmbunătăţirii situaţiei respective ceea ce implică aplicarea corecţiilor ce se impun la
documentele sistemului calităţii sau la modul de aplicare a acestora.
Cu această ocazie, se pot efectua analize cu privire la determinarea cauzelor care au
condus la apariţia neconformităţilor, în vederea evitării repetării acestora.

18
12. Efectuarea de audit-uri interne periodice în vederea evaluării eficacităţii
sistemului calităţii;
13. Ţinerea permanentă sub control a documentelor sistemului calităţii (reactualizarea
acestora, atunci când este cazul);
14. Certificarea sistemului calităţii de către un organism neutru acreditat de o
autoritate competentă în acest scop.
Standardele internaţionale ISO 900111 pot fi aplicate de orice organizaţie indiferent de
obiectul ei de activitate, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat. Orice organizaţie
trebuie să răspundă aşteptărilor şi necesităţilor venite din partea a cinci părţi, fără de care nu
se poate concepe soliditatea unei afaceri, şi anume:
♦ clienţii – care aşteaptă produse (servicii) de calitate;
♦ salariaţii – care vor să aibă satisfacţia muncii;
♦ proprietarii organizaţiei – urmăresc rentabilitatea investiţiei;
♦ subfurnizorii – interesaţi de posibilitatea unor afaceri continue;
♦ societatea – vizează satisfacerea unor cerinţe (mediu, securitate etc.).
Având în vedere cele de mai sus, organizaţia trebuie să-şi propună realizarea
următoarelor obiective:
• să realizeze, să menţină şi să urmărească îmbunătăţirea continuă a calităţii
produselor sale în raport cu condiţiile referitoare la calitate;
• să aducă îmbunătăţiri calităţii propriei activităţi astfel încât să satisfacă
continuu necesităţile exprimate sau implicite ale părţilor interesate;
• să dea încredere managementului intern şi angajaţilor că sunt îndeplinite şi
menţinute condiţiile referitoare la calitate şi că îmbunătăţirea calităţii are loc;
• să dea încredere părţilor interesate că sunt sau vor fi îndeplinite condiţiile
referitoare la calitate de către produsul (serviciul) livrat (prestat).

11
SR EN ISO 9000-1/1996, Standarde pentru managementul calităţii şi asigurarea calităţii, Partea 1: Ghid pentru
selecţie şi utilizare.

19
CAPITOLUL 3
Analiza calităţii la S.C. Fabryo Corporation S.R.L.

3.1. Piaţa lacurilor şi vopselelor. Generalităţi


Piaţa lacurilor şi vopselelor din România depăşeşte cifra de 170-180 milioane de euro,
conform estimărilor specialiştilor, în contextul în care dinamica pieţei vopselelor se înscrie pe
trendul ascendent destul de susţinut al pieţei construcţiilor. Cea mai mare pondere, de 55%
valoric şi 70% în volum, o deţin produsele emulsionate pe bază de apă (lavabile), urmate de
emailuri (pe bază de ulei sau de solvent) şi lacuri (baiţuri, lacuri pentru lemn şi parchet).
Piaţa vopselelor şi a lacurilor creşte anual cu aproximativ 10%, după ce în perioada
1990-1999, climatul economic general a determinat o scădere a producţiei.
Dacă înainte de 1989, producţia se cifra la 120.000 de tone, în anul 2000 a ajuns la
aproximativ 45.000 de tone, conform datelor preluate de la INS12. După anul 2000, sectorul
industrial de vopsele a înregistrat, pentru prima oară în ultimii 10 ani, o creştere de circa 5-
10%, pe fondul revigorării sectorului de construcţii. În următorii ani, piaţa vopselelor şi-a
menţinut creşterea de aproximativ 10% pe an.
Tabelul nr. 1: Producţia anuală de produse de profil
Nr. crt. Indicator 2005 2006 2007 2008 2009
Producţia anuală de vopsele şi lacuri pe bază
1. 3.332 3.884 2.182 2.304 676
de ulei (tone)
Producţia anuală de vopsele şi lacuri acrilice
2. 8.410 18.006 22.807 31.543 3.370
sau vinilice în mediu apos (tone)
Producţia anuală de vopsele şi lacuri: soluţii
3. pe bază de poliesteri, cu conţinut în solvent ≥ 11.972 11.359 8.441 10.019 7.466
50% (excl. în mediu apos) (tone)
Producţia anuală de vopsele, lacuri: soluţii pe
4. bază de polimeri acrilici / vinilici, conţinut în 45 181 106 127 182
solvent ≥ 50% (tone)

Piaţa este extrem de competitivă şi, în acelaşi timp, este dominată de producători
locali, foarte apropiaţi în cote de piaţă şi valoare. Principalele cinci companii de pe piaţa de
profil din România sunt Policolor, Fabryo, Atlas, Kober şi Dufa. În prezent, ponderea
produselor de provenienţă europeană este destul de redusă, segmentul fiind practic acaparat
de companiile româneşti.
Diferenţierea se realizează foarte greu pe o piaţă în care produsele au o implicare
emoţională mică şi beneficii care trebuie explicate amplu, cu argumente şi detalii cu care
utilizatorii produselor nu sunt încă familiarizaţi.

12
Institutul Naţional de Statistică, cap. 16 Industrie şi Construcţii, www.insse.ro

20
Pe această piaţă, consumatorii casnici generează cea mai mare parte din vânzările de
lacuri şi vopsele. Din estimările producătorilor, aproape 60% din volumul de produse este
generat de aceşti consumatori, în timp ce restul de 40% este destinat consumului „business to
business”. Produsele sunt destinate fiecărui segment de piaţă – economic, mediu şi premium.

3.2. Fabryo - profil de companie


3.2.1. Scurt istoric
Fabryo, de la antigel la cel mai mare centru de producţie de vopsea din Europa
de Est
Fondată în urmă cu 16 ani (1994), compania Fabryo produce sub marca Innenweiss
vopseaua lavabilă cea mai bine vândută de pe piaţa românească, cu o cotă de piaţă de 10,5%,
conform unui studiu realizat de MEMRB în 2005. Portofoliul Fabryo include produse
realizate sub marca Savana, Innenweiss, Rost, Guzu şi Ekonomic.
La momentul înfiinţării, compania se numea Guzu Chim Prod Com S.R.L. şi producea
antigel, lichid de frână, soluţie pentru curăţarea parbrizului şi alte produse pentru întreţinerea
automobilelor.
În perioada 1997 – 1998 compania îşi extinde şi diversifică oferta de produse,
concomitent cu dezvoltarea continuă a dotărilor tehnice şi cu achiziţionarea de noi spaţii de
producţie. Astfel, în anul 1997 a fost demarată o investiţie de mari dimensiuni vizând
extinderea şi modernizarea întreprinderii pe partea de producţie a vopselelor, grundurilor,
adezivilor, diluanţilor şi chiturilor. Prima etapa a investiţiei s-a finalizat în anul 1998.
Producţia de vopsele decorative a fost demarată în anul 1998.
De atunci crearea fiecărui produs a inclus o etapă importantă de cercetare, care a
permis lansarea pe piaţă a unor produse cu caracteristici chimice speciale şi câştigarea rapidă
a unei cote de piaţă semnificative de 18%.
În anul 2000 compania se extinde prin achiziţionarea de spaţii noi în amplasamentul
iniţial din Bucureşti, strada Suceviţa nr. 14 bis. Creşte foarte mult capacitatea de producţie
ajungându-se la o producţie de aproximativ 10.000 t/an.
În anul 2003 S.C. Fabryo Corporation S.R.L. achiziţionează un nou spaţiu de
producţie de 6 ha situat în şoseaua Olteniţei nr.202
In anul 2004 se finalizează investiţia în domeniul producţiei vopselelor, grundurilor şi
lacurilor totodată cu implementarea sistemului de management al calităţii în conformitate cu
cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2000 şi se obţine certificarea sistemului. Totodată se
demarează lucrările de renovare la noul sediu.

21
Tot în anul 2005 Guzu Chim lansează gama premium Savana şi începe o promovare
intensă a acesteia.
În perioada 2006 – 2007 compania a derulat un proiect de investiţii având ca puncte de
interes: reabilitarea clădirii şi a infrastructurii existente, linii de fabricaţie pentru vopsele,
instalaţii pentru protecţia mediului etc.
În 2008, Fondul de Investiţii Oresa Ventures a preluat un pachet important de acţiuni
la firma Fabryo, pentru 9 milioane de euro.
La începutul anului 2009 se finalizează investiţia la noul sediu şi cea mai mare parte a
companiei se mută în noul sediu. Acum funcţionează în noul sediu trei secţii moderne cu
dotări tehnice performante. Tot la începutul anului s-a demarat implementarea unui sistem
informatic la toate nivelele de decizie ale firmei.
Compania a trecut de curând printr-un proces complex de rebranding, în trecerea de la
numele Guzu Chim, cunoscut pe piaţa de profil din România, la Fabryo. Decizia de
rebranding a fost generată de creşterile spectaculoase înregistrate de companie şi de evoluţia
către o afacere matură, cu investiţii semnificative în protecţia mediului şi calitatea produselor.
Răspunsul fondatorului companiei, Daniel Guzu, la întrebarea „ce a însemnat
trecerea de la producătorul de vopsele Guzu Chim la brandul Fabryo?”, într-un interviu
acordat unui ziar local din Popeşti Leordeni (locul fabricii Fabryo), a fost: „eram percepuţi ca
o firmă mică, iar nivelul nostru de piaţă rămăsese în urma dezvoltării firmei, chiar dacă noi
eram deja primii jucători pe piaţă. Motiv pentru care am vrut să facem trecerea de la o firmă
antreprenorială, care purta numele meu, la o corporaţie. Cu ajutorul unei firme de brand am
schimbat numele, identitatea şi am recreat numele societăţii13”.
Dezvoltarea companiei s-a accentuat puternic anul trecut, când fondul de investiţii
suedez Oresa Ventures a achiziţionat 49% din acţiunile producătorului de lacuri şi vopseluri
Guzu Chim, care a devenit în urma unui proces de rebranding Fabryo Corporation.
În plus, compania a început în 2006 un parteneriat care se va întinde pe o perioadă de
5 ani cu DuPont, liderul mondial în producţia de pigment alb pentru vopsele, hârtie şi plastic.
Tot anul trecut, în urma acestui parteneriat, Fabryo a intrat pe piaţă cu primele produse lansate
în parteneriat, vopseaua superlavabilă Savana cu teflon, Savana lac pentru lemn cu teflon şi
Savana email alchidic cu teflon.
În prezent, Fabryo este al treilea producător de vopseluri de pe piaţa românească, cu o
cotă de piaţă de 18%, potrivit datelor societăţii. Peste 95% din producţie este destinată pieţei
interne, restul de 5% fiind absorbit de exporturile către Republica Moldova. În baza

13
http://www.fabryo.com/istoric_p4.html

22
interesului manifestat de o serie de comercianţi străini pentru produsele Fabryo, compania
estimează că ponderea exporturilor va creşte în anii următori.

3.2.2. Acţionariatul Fabryo Corporation S.R.L.


Capitalul social subscris (total RON): 600.000.
Număr părţi sociale: 3.000. Valoarea unei părţi sociale: 200 RON.
Pachetul integral de acţiuni al societăţii este deţinut în prezent de către o persoană
juridică Fabryo Hodling L.T.D.

3.2.3. Obiectul de activitate


Conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, obiectul de activitate declarat al
societăţii este:
- principal:
2430 - Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor

3.2.4. Portofoliul de produse


Portofoliul de produse al firmei Fabryo include toate categoriile de vopsele, de la
vopselele profesionale la DIY, vopsele pe bază de apă la vopsea pe bază de solvenţi, lacuri,
emailuri, amorse, adezivi, grund şi produse chimice pentru autoturisme.
Pentru fiecare dintre aceste categorii compania are cel puţin cinci variante diferite,
mergând până la 11 variante de conţinut pentru vopselele pe bază de solvenţi.

Portofoliul de produse al companiei poate fi structurat pe patru segmente principale:


a) gama de produse pentru suprafeţe lemnoase
b) gama de produse pentru zidărie (interior şi exterior)
c) gama de produse pentru suprafeţe metalice feroase
d) alte produse pentru construcţii, întreţinere şi exploatare auto

23
Pentru segmentul de produse profesionale Fabryo produce:
 Savana tencuială decorativă structurată (pe bază de apă);
 Savana vopsea decorativă structurată (pe bază de apă);
 Savana tencuială de cuarţ colorat (pe bază de apă);
 Savana finisaje decorative cu efect special (pe bază de apă);
 Savana sisteme termoizolante.
Totodată pentru profesional şi segmentul DIY, Fabryo a creat o serie de variante de
produs, atât sub marca Savana, cât şi Innenweiss, Rost şi Ekonomic.
Conform studiului de retail audit realizat de M.E.R.M.B. în 2005, unul dintre
produsele din portofoliul Fabryo, Innenweiss vopsea lavabilă, deţine o cotă de piaţă de 10,5%
pe segmentul de vopsele lavabile, fiind cea mai vândută vopsea lavabilă din România în anul
2005.14
3.2.5. Principalii furnizori şi clienţi ai companiei
Principalii furnizori:
− Orgachim JSC Bulgaria – răşină
− Petrom S.A. Arpechim Piteşti – solvenţi, glicoli
− Rafinăria Steaua Română S.A. Câmpina – solvenţi
− Rafinăria Vega S.A. Ploieşti – solvenţi
− Akzo Nobel Surface Chemistry AB Suedia – îngroşători
− Omya GMBH Austria – carbonat de calciu, praf
de marmură
− Basf AG Germania – aditivi, solvenţi, butildiglicol
− Byk Chemie GMBH Germania – aditivi, sicativi
− Dow Du Pont S.U.A. – pigment alb
− Habich GMBH Austria – pigmenţi
− Worleé Chemie Germania – răşină
− Ege Kimya Turcia – sicativi
− Bayer AG Germania – benztriazol
− Chimopar S.A. Bucureşti – apă demineralizată, borax tehnic

Principalii clienţi:
14
http://www.memrb.com/

24
 Metro cach & cary;
 Sircom S.R.L. Galaţi;
 Bricostore Romania;
 Service Rapid Minel Timişoara;
 Ferochim S.R.L. Suceava;
 Crisandi S.R.L. Botoşani;
 Obi;

3.3. Evoluţia economico-financiară


3.3.1. Evoluţia cifrei de afaceri
Pe parcursul evoluţiei pe piaţa de profil, cifra de afaceri a Fabryo a înregistrat şi
creşteri de aproximativ 100% de la an la an: de la 6.400.000 EUR în 2002 la 12.250.000 EUR
în 2003, pentru ca în 2004 compania să atingă o cifră de afaceri de peste 17 milioane EUR.
Tabelul nr. 2: Evoluţia cifrei de afaceri
Nr. crt. Indicator 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
1. Cifra de afaceri (RON) 45.770.232 71.751.538 91.246.354
2. Procent de creştere (%) 134,51% 156,76% 127,17%
Din analiza cifrei de afaceri înregistrată de agenţie în perioada 31.12.2006 –
31.12.2007, se observă o creştere semnificativă a acesteia în anul 2008 faţă de anul 2007 (cu
156,76%) şi o reducere a ritmului de creştere în anul 2009 faţă de 2008, respectiv
înregistrarea unui procent anual de creştere de 127,17%.

Cifra de afaceri (RON)

100.000.000

80.000.000

60.000.000

40.000.000

20.000.000

0
2007 2008 2009

Perioada de raportare

Cifra de afaceri (RON)

Figura nr. 3: Evoluţia cifrei de afaceri

În 2007, Fabryo a produs 22.000 de tone de vopsea din care 60% au fost produse pe
bază de apă, compania înregistrând o cifră de afaceri de 25 milioane EUR.

25
O parte semnificativă din veniturile realizate de companie au fost investite în crearea
de noi produse, printre care şi vopsele pulbere, o categorie importantă pentru segmentul
industrial. Lansarea pe piaţă a acestui nou tip de produs face parte din strategia de dezvoltarea
a portofoliul de produse industriale, un segment care anunţă să se dezvolte puternic în anii ce
vor urma.
În primul semestru al anului 2009, Fabryo şi-a sporit cifra de afaceri cu 23%.
Vânzările înregistrate în prima jumătate a anului 2009 pe segmentul de lacuri, reprezentat de
brandul „Savana”, au fost cu aproape o treime mai mari decât aceeaşi perioadă a anului trecut.
O evoluţie similară s-a manifestat şi pe segmentul de vopsele, alchidice şi lavabile, segment
pe care vânzările au sporit cu aproape 25% comparativ cu primele şase luni ale anului trecut.
Creşterile celor două segmente au condus la înregistrarea unei cifre de afaceri pe
primul semestru al anului 2009 de 13 milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de perioada
similară a anului trecut.

3.3.2. Evoluţia profitului net


Tabelul nr. 3: Evoluţia profitului net
Nr. crt. Indicator 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
1. Profit net (RON) 300.668 5.148.177 7.925.150
2. Procent de creştere (%) - 1.712,25% 153,94%
Evoluţia profitului net a înregistrat o creştere substanţială la finele anului 2008 faţă de
finele anului 2007 şi a menţinut trendul crescător şi în anul 2009, înregistrând un procent
anual de creştere de 153,94% faţă de anul 2008.

Evolutia profitului net (RON)

8.000.000

6.000.000

4.000.000

2.000.000

0
2007 2008 2009

Perioada de raportare

2007 2008 2009

Figura nr. 4: Evoluţia profitului net

26
3.3.3. Evoluţia numărului de personal şi productivităţii muncii
Tabelul nr. 4: Evoluţia numărului de personal
Nr. crt. Indicator 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
1. Număr personal 209 255 326
2. Procent de creştere (%) 113,59% 122,01% 127,84%
Numărul de personal, a înregistrat o creştere de 113,59% în perioada 31.12.2006 –
31.12.2007, 122,01% în perioada 31.12.2007 – 31.12.2008 şi 127,84% în perioada 31.12.2008
– 31.12.2009, pe fondul creşterii cifrei de afaceri şi dezvoltării activităţilor societăţii.15

Productivitatea muncii a avut un trend crescător, până la sfârşitul anului 2007, urmând
să scadă uşor în perioada 31.12.2008 – 31.12.2009.

Tabelul nr. 5: Evoluţia productivităţii muncii


Nr. crt. Indicator 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
1. Cifra de afaceri (RON) 45.770.232 71.751.538 91.246.354
2. Număr personal 209 255 326
3. Productivitatea muncii (RON / persoană) 218.996 281.379 279.897

Productivitatea muncii (RON/persoana)

300.000
250.000
200.000
150.000
100.000
50.000
0
2003 2004 2005
Perioada de raportare
2007 2008 2009
Productivitatea muncii (RON/persoana)

Figura nr. 5: Evoluţia productivităţii muncii


Fabryo estimează pentru anul 2010 acelaşi ritm de creştere ca şi anul trecut, datorită
activităţii intense de pe piaţa de construcţii şi a concurenţei puternice de pe piaţa de vopsele şi
lacuri. Astfel, afacerile Fabryo ar putea ajunge anul acesta la circa 41 milioane de euro.

15
Documente interne S.C. Fabryo Corporation S.R.L. – Situaţii financiare anuale încheiate la 31.12.2007,
31.12.2008, 31.12.2009

27
16

Figura nr. 6: Evoluţia cifrei de afaceri – previziuni

3.3.4. Analiza rentabilităţii


Analiza rentabilităţii se realizează cu ajutorul indicatorilor: profit şi rata rentabilităţii
care exprimă gradul în care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.
Pentru S.C. Fabryo Corporation S.R.L. ratele rentabilităţii sunt calculate în Tabelul
nr.6.

1. rata rentabilităţii resurselor consumate (costurilor – Rc)


Această rată caracterizează eficienţa costurilor societăţii comerciale. În literatura de
specialitate există diferite opinii potrivit cărora această rata ar trebui să se încadreze în
intervalul [9-11]% în funcţie de sectorul de activitate.
Re
Rc = * 100, unde: Re = rezultatul exploatării; Che = cheltuieli din exploatare.
Che
2. rata rentabilităţii veniturilor (Rv)
Această rată este reprezentativă deoarece caracterizează eficienţa întregii activităţi a
firmei în cursul exerciţiului.
Pb
Rv = * 100 , unde: Pb = profit brut; Vt = venituri totale.
Vt
3. rata rentabilităţii economice a activului (Re) caracterizează eficienţa
elementelor materiale angajate în activitatea firmei.

16
discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/revista_nou/2009/200905

28
Pn
Re = * 100, unde: Pn = profit net; At = activ total.
At
At 2007 = 14.516.572,4 RON; At 2008 = 29.892.012,8 RON; At 2009 = 55.829.778,0 RON
4. rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii (Rf)
Pn
Rf = Kpr * 100, unde: Pn = profit net; Kpr = capitaluri proprii.

Tabelul nr. 6: Indicatorii de rentabilitate


Nr. REALIZĂRI
crt. INDICATORI 2007 2008 2009
1 Rata rentabilităţii costurilor 4,25% 13,23% 12,65%
2 Rata rentabilităţii veniturilor 0,88% 8,48% 9,53%
3 Rata rentabilităţii activelor 2,07% 17,22% 14,20%
4 Rata rentabilităţii financiare 8,10% 58,11% 51,14%
Evolutia ratelorde rentabilitate

80,00%
Valoare

60,00%

40,00%

20,00%

0,00%
2003 2004 2005
Perioada 2008 2009
2007
Rata rentabilităţii costurilor Rata rentabilităţii veniturilor
Rata rentabilităţii activelor Rata rentabilităţii financiare

Figura nr. 7: Evoluţia ratelor de rentabilitate


Din analiza ratelor de rentabilitate calculate anterior, se observă o îmbunătăţire
substanţială a acestora în anul 2008 faţă de anul 2007. Cu toate acestea în anul 2009, singura
rată care înregistrează o creştere este rata rentabilităţii veniturilor (de la 8,48% în 2008 la
9,53% în 2009), restul ratelor înregistrând o uşoară reducere.

3.4. Perspective
Compania a ales să reinvestească 15 milioane EUR într-un nou centru de producţie, în
reabilitarea infrastructurii, în linie şi garaj de cale ferată proprii, în liniile de fabricaţiei pentru
vopsele lavabile şi vopsele pe bază de solvent, în instalaţii şi utilaje pentru protecţia mediului
şi fabricarea de vopsele pulberi.
În cadrul centrului de producţie Fabryo se regăseşte chiar şi o staţie de tratare a apelor
uzate. Prin investiţiile de mediu, liniile de producţie, materia primă utilizată şi modul de lucru,
Fabryo se ridică la nivelul cerinţelor legislaţiei Europene pentru protecţia mediului.
În anul 2007 compania a semnat un acord cu fondul de investiţii Oresa Ventures şi un
parteneriat pe termen lung cu DuPont, liderul mondial în producţia de pigment alb pentru

29
vopsele, hârtie şi plastic. Infuzia de capital de la Oresa Ventures, în valoare de 9 milioane
EUR şi lansarea de noi produse cu tehnologie avansată DuPont vor determina evoluţia
viitoare a companiei şi vor influenţa configuraţia pieţei de vopsele din România. Colaborarea
este gândită a se derula în două direcţii principale:
♦ utilizarea de materie primă DuPont în fabricarea de lacuri şi vopsele Fabryo;
♦ crearea de noi produse Fabryo, în baza reţetelor elaborate de cercetătorii
DuPont.

3.5. Analiza sistemului actual de managementul al calităţii


În prezent, în cadrul societăţii există implementat standardul EN ISO 9001:2000 şi se
doreşte implementarea cât mai curând a standardului SR EN ISO 9001:2001.
În vederea implementării noului sistem de calitate se recomandă a fi efectuat un Audit
de evaluare a situaţiei existente care va arăta ce este şi ce trebuie făcut pentru a răspunde
cerinţelor din standardul dorit a fi adoptat ca referinţă. În acest sens se vor întreprinde
următoarele măsuri:
 evaluarea documentaţiei existente (reglementări, norme, prescripţii etc);
 evaluarea activităţilor specifice;
 evaluarea resurselor, respectiv dotărilor existente etc.
Această evaluare implică de fapt o diagnosticare a nivelului pe care se situează
întreprinderea din punct de vedere al calităţii, diagnostic care odată cunoscut ajută la o bună
desfăşurare a etapelor următoare, referitoare la proiectarea şi implementarea sistemului
calităţii.
Cu această ocazie, se pot evidenţia punctele tari şi mai puţin tari ale acestora, într-un
cuvânt „nevralgice” ale acesteia, cauzele generatoare ale acestora, într-un cuvânt perspectiva
globală a organizării şi funcţionării întreprinderii respective.17

Aspecte care pot fi evidenţiate la realizarea auditului situaţiei existente


La o evaluare generală a sistemului de management al calităţii se observă
următoarele aspecte:
Organizaţia are ca domeniu de activitate cercetarea, dezvoltarea, producţia şi vânzarea
de vopseluri, lacuri, adezivi şi produse chimice de întreţinere auto. Sistemul de management
al calităţii descris în Manualul Calităţii şi în procedurile de sistem corespunde cerinţelor
standardului EN ISO 9001:2000.

17
SR EN ISO 9000-1/1996, Standarde pentru managementul calităţii şi asigurarea calităţii, Partea 1: Ghid pentru
selecţie şi utilizare

30
Implementarea prevederilor din documentaţie a fost menţinută la toate nivelurile.
Constatările auditurilor anterioare au fost eliminate în mod eficient.
Se pot observa doar câteva abateri minore. Pentru acestea se vor stabili acţiunile
corective corespunzătoare, urmând ca într-un audit de supraveghere să fie verificată
implementarea şi eficienţa acestor acţiuni corective.
Se poate de asemenea observa faptul că în ultimii trei ani persoanele implicate în audit
şi certificare nu au acordat societăţii comerciale consultanţă în ceea ce priveşte sistemul de
management al calităţii.

Cerinţe generale
Pot fi identificate 7 procese principale, de realizare a produsului, 8 procese
complementare şi 17 procese suport, de susţinere. Succesiunea şi interacţiunea proceselor este
prezentată în anexa nr. 2. Pentru fiecare proces există un responsabil, proceduri documentate
sau instrucţiuni, indicatorii de bază, date de intrare şi de ieşire, prezentata în Matricea
proceselor (anexa nr. 2). Prin analiza efectuată de management şi alte analize periodice se
evaluează eficienţa proceselor.

Cerinţe referitoare la documentaţie – manualul calităţii, controlul documentelor,


controlul înregistrărilor
Manualul calităţii este deja la ediţia 3, revizia zero şi aprobat de directorul general la
data de 01.03.2006. Manualul calităţii descrie organizarea, responsabilităţile şi procedurile
utilizate pentru controlul calităţii produselor. Documentele sunt analizate şi aprobate de
personal cu decizie emisă de Directorul General. Ediţiile valabile ale documentelor sunt
disponibile în toate locurile unde se execută activităţi care influenţează calitatea. Documentele
perimate sunt retrase din toate punctele de difuzare. Modificările documentelor sunt analizate
şi aprobate de aceleaşi funcţii care au analizat şi aprobat documentele iniţiale.
Documentele sistemului de management al calităţii, cu excepţia manualului calităţii
sunt la ediţia 2, revizuirea 1.

Responsabilitatea managementului
1. Angajamentul managementului

31
Declaraţia managementului din 01.03.2008 conţine angajamentul managementului
pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor prin oferirea de produse de calitate superioară şi
îmbunătăţirea continuă a calităţii.

2. Orientarea către client


Orientarea către client se realizează prin reclamă TV, relaţia directă cu clientul prin
agenţii de vânzări şi distribuitori. A fost dezvoltate serviciul de tehnica aplicării, au fost
instruiţi distribuitorii.
Organizaţia îşi prezintă produsele în Media Construct (catalog 2007-2008); se
promovează produsele SAVANA în revista lunară de decoraţiuni „Căminul”. Societatea
comercială a participat cu stand în perioada 22-25 iunie la expoziţia Camex Baia Mare; au
fost executate demonstraţii practice de aplicare. A fost realizat şi un Benchmarking – au fost
analizate produsele Fabryo în comparaţie cu produsele Koeber şi Policolor.

3. Politica referitoare la calitate


Declaraţia de politică referitoare la calitate din 01.03.2008 conţine angajamentul
managementului pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii
implementat. Politica a fost adusă la cunoştinţa angajaţilor prin instruire şi afişare.

4. Planificarea managementului calităţii – obiectivele calităţii; planificarea


sistemului de management al calităţii
Obiectivele generale ale organizaţiei sunt următoarele:
- menţinerea sistemului de management al calităţii prin recertificarea sa;
- finalizarea investiţiei începute;
- diversificarea gamei de produse;
- îmbunătăţirea comunicării interne;
- implementarea sistemului de management de mediu.
Sunt definite de asemenea şi obiective specifice la nivelul compartimentelor.

5. Responsabilitate, autoritate şi comunicare


Responsabilităţile şi autorităţile sunt documentate în fişele postului.
Organigrama a fost revizuită în februarie 2008.

6. Analiza efectuată de management - planificare şi realizare; elemente de intrare şi


de ieşire ale analizei

32
Analiza de management a avut loc pe data de 25.03.2007.
Ca date de intrare au fost analizate rezultatele auditurilor interne, feed-back-ul de la
clienţi, stadiul acţiunilor corective şi preventive, măsuri de îmbunătăţire etc.
Ca urmare a analizei de management a fost elaborat un Program de Măsuri.

Managementul resurselor
1. Asigurarea resurselor
A fost elaborat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008. Acesta prevede
resurse pentru achiziţionarea unei instalaţii pentru vopsele pulberi, a sistemelor de ventilaţie, a
unei instalaţii de stingere a incendiilor.

2. Resurse umane
Instruirile se realizează programat conform Programului de Instruire / 2007.
Motivarea personalului se realizează prin acordarea de salarii motivante, acordarea
primelor, recunoaşterea meritelor individuale, îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de
lucru.

3. Infrastructură
Secţiile de produse lavabile s-au mutat în noul sediu. Este în construcţie hala pentru
vopsele pe bază de pulberi.

4. Mediu de lucru
Mediul de lucru este corespunzător desfăşurării în condiţii optime a tuturor proceselor.
Pentru perioada 2007-2008 a fost alocat un buget pentru activitatea de securitate şi
sănătate în muncă de aproximativ 1.200.000 euro (incluzând şi reproiectarea locurilor de
muncă).

Realizarea produsului
1. Planificarea realizării produsului
Există planurile calităţii pentru fiecare produs, elaborat şi difuzat de compartimentul
Tehnic, înainte de intrarea produsului în execuţie.

2. Procese referitoare la relaţia cu clientul


Se realizează un plan lunar de vânzări şi unul anual.

33
Obiective specifice:
- creşterea segmentului de piaţă de la 18 la 22%;
- creşterea vânzărilor cu peste 30% la vopselele lavabile colorate.
Fiecare agent de vânzări are stabilit un plan de vânzări lunar. Agenţii de vânzări
întocmesc rapoarte lunare.
S-a pus în vânzare un pachet promoţional pentru produsele Savana cu un discount
suplimentar de 5% cu condiţia ca produsele sa fie aşezate în locul cel mai vizibil.
Vânzarea produselor se realizează direct şi prin distribuitori. La cerere distribuitorii au
fost dotaţi cu dozator SHAKER pentru a putea răspunde tuturor solicitărilor clienţilor.

3. Proiectare şi dezvoltare
Activitatea de cercetare dezvoltare este reglementată de procedura de sistem PS-7.3-
00. proiectarea se realizează planificat conform Programului de cercetare – dezvoltare pentru
anul 2008.
Datele de intrare pentru activitatea de cercetare – dezvoltare sunt următoarele:
- rapoarte de vânzări;
- studii de piaţă efectuate de compartimentul Marketing;
- analiza reclamaţiilor.
Pentru produsul nou datele de intrare sunt reprezentate şi de cerinţe legislative, cerinţe
de funcţionare şi performanţă, informaţii din teme de cercetare similare.
Responsabilul temei de cercetare – dezvoltare întocmeşte Planul pe etape a temei de
cercetare – dezvoltare. Acest plan cuprinde etapele de desfăşurare a temei şi termenele de
finalizare ale fiecăreia.
Datele de ieşire ale cercetării – dezvoltării sunt conţinute în Dosarul tehnic al temei de
cercetare care cuprinde referatul tehnic, documente tehnice aprobate şi calculaţia de preţ a
produsului nou sau îmbunătăţit.
Analizele sistematice ale cercetării – dezvoltării sunt efectuate de Comisia de
Verificare – Omologare pe etapele planificate pentru a identifica problemele apărute şi pentru
a găsi soluţii de rezolvarea a lor.
Şeful temei de cercetare are responsabilitatea elaborării documentelor tehnice aferente
şi să asigure asistenţa tehnică pe tot parcursul aplicării rezultatelor cercetării – dezvoltării
până la obţinerea produsului nou.

34
Asistenţa tehnică constă în urmărirea respectării parametrilor tehnologici din Fişa de
Fabricaţie în procesul industrial de obţinere a produsului nou – în secţii – şi modificarea
acestor parametrii ca urmare a condiţiilor concrete din procesul de fabricaţie.
Verificarea temei de cercetare – dezvoltare se realizează de către Comisia de
Verificare – Omologare pentru a se asigura că datele de ieşire ale cercetării – dezvoltării au
satisfăcut cerinţele din datele de intrare.
Concluziile verificării sunt înregistrate în Procesul – Verbal de verificare care este
menţinut la compartimentul Cercetare – Dezvoltare.
Validarea cercetării – dezvoltării se efectuează în şedinţa de analiză a Comisiei de
Verificare – Omologare care analizează dosarul temei de cercetare pentru a da viza de
omologare internă a acesteia.
Omologarea internă constă în asigurarea responsabilităţii parametrilor de calitate
impuşi asupra produsului nou.
Finalizarea etapei de omologare internă este înregistrată în Dosarul de Omologare ce
cuprinde toate documentele realizării temei de cercetare – dezvoltare.
Modificările în desfăşurarea temei de cercetare – dezvoltare sunt identificate şi
menţinute sub control de compartimentul Cercetare – Dezvoltare. Modificările sunt analizate,
verificate şi validate după caz în şedinţele Comisiei de Verificare – Omologare şi aprobate
înainte de implementarea lor.

4. Aprovizionare
Aprovizionarea se face atât de pe plan intern cât şi de pe plan extern.
Comenzile / contractele de aprovizionare, înregistrările privind evaluarea şi selectarea
furnizorilor, corespondenţa şi eventualele modificări survenite se păstrează în dosare la
Compartimentul Aprovizionare.

5. Producţie şi furnizare de servicii


Controlul producţiei, furnizării serviciului
Procesele de producţie se desfăşoară în conformitate cu condiţiile stabilite în
tehnologiile de fabricaţie, specificaţiile tehnice ale produselor şi instrucţiuni de lucru în care
sunt definite:
- documentele de referinţă şi standardele aplicabile;
- reţeta de fabricaţie pentru fiecare tip de produs;
- normele de consum specifice;
- schema fluxului tehnologic pentru fiecare tip de produs;

35
- identificarea utilajelor / echipamentelor / instalaţiilor corespunzătoare pentru a
satisface cerinţele procesului de producţie;
- metodele de monitorizare şi măsurare necesare verificării caracteristicilor
produselor;
- criteriile de acceptare ale caracteristicilor produsului şi ale parametrilor
procesului de fabricaţie;
- precizarea dispozitivelor de măsurare şi monitorizare necesare pentru produsul
respectiv;
- cerinţele calitative pentru materiile prime şi materialele utilizate;
- condiţii privind manipularea, depozitarea, ambalarea, protejarea şi livrarea
produsului;
- utilizarea unui mediu de lucru adecvat.
Identificare şi trasabilitate
Produsele aflate în diverse faze de fabricaţie, produsele depozitate sunt identificate
prin marcaje şi etichetare; utilajele sunt identificate prin numărul de serie / inventar, iar
documentele sunt identificate după denumire şi cod.
Păstrarea produsului
În cadrul depozitului amenajat la noul sediu, depozitarea se va face pe sortimente,
evitându-se incompatibilitatea acestora, iar aşezarea în spaţiile si rafturile magaziilor asigură
accesul la fiecare tip de produs.
Spaţiile de depozitare sunt marcate cu etichete sau prin inscripţionare cu vopsea, în
mod vizibil şi organizate astfel încât să se respecte principiul primul intrat – primul ieşit.
Magaziile sunt menţinute în stare de ordine şi curăţenie, bine aerisite, cu căile de acces în
permanenţă libere. Produsele sunt depozitate pe paleţi / platforme de lemn / suporţi sau în
butoaie / bidoane / rezervoare avându-se grijă ca eticheta / marcajul de identificare al
produselor de pe ambalajul propriu – zis sau de pe folia care îmbracă produsul să fie spre
exterior pentru o regăsire uşoară şi pentru a preveni eventualele confuzii.
Produsele toxice, volatile sau inflamabile sunt depozitate în spaţii special amenajate,
marcate corespunzător luându-se măsurile de securitate ce se impun.

6. Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare


Organizaţia a stabilit monitorizările şi măsurările care trebuie făcute şi dispozitivele de
măsurare şi monitorizare necesare pentru a furniza dovezi ale conformităţii produsului cu
cerinţele determinante.

36
Măsurare, analiză şi îmbunătăţire
1. Generalităţi, planificare
Organizaţia planifică şi implementează procesele necesare de monitorizare, măsurare,
analiză şi îmbunătăţire pentru a:
- demonstra conformitatea produsului / serviciului;
- asigura conformitatea sistemului de management al calităţii;
- îmbunătăţii continuu eficacitatea sistemului de management al calităţii.

2. Măsurare şi monitorizare
Evaluarea satisfacţiei clienţilor se poate realiza cu ajutorul chestionarelor.
Auditurile interne se desfăşoară în mod planificat conform Programului de Audituri.
Auditul intern a fost realizat de consultant mai – iunie 2006.
Monitorizarea proceselor de fabricaţie se realizează prin înregistrarea tuturor
operaţiilor efectuate şi a parametrilor procesului în Fişele de fabricaţie. Acestea se păstrează
la şefii secţiilor de producţie.
Celelalte procese sunt monitorizate şi măsurate cu ajutorul indicatorilor de
performanţă.
Organizaţia monitorizează şi măsoară caracteristicile produsului, pentru a verifica dacă
sunt satisfăcute cerinţele referitoare la produs. Acest lucru este făcut în etapele
corespunzătoare ale procesului de realizare a produsului, în conformitate cu măsurile
planificate.

3. Controlul produsului neconform


Controlul produsului neconform se aplică la:
 materiale şi produse neconforme depistate la inspecţia datelor de primire;
 produse intermediare, materiale, produse depistare necorespunzătoare la analizele de
laborator de pe fluxul de fabricaţie şi la inspecţia finală;
 produse reclamate de clienţi.

4. Analiza datelor
Analiza datelor furnizează informaţii referitoare la:
 realizarea produselor, creşterea vânzărilor 2007/2008’
 creşterea numărului de produse noi;
 satisfacţia clientului, creşterea numărului de clienţi;
 conformitatea produsului cu cerinţele – analiza neconformităţilor;

37
 caracteristicile şi tendinţele proceselor şi produselor, inclusiv oportunităţile pentru
acţiuni preventive;
 furnizori.

5. Îmbunătăţire
Au fost primite 8 propunere de îmbunătăţire de la angajaţi dintre care cele mai
importante se referă la:
 identificarea cursurilor de formare a lucrătorilor din industria chimică;
 înfiinţarea uni vas de preparare pentru vopsele alchidice, dedicat nuanţei alb;
 autorizarea a trei motostivuitorişti;
 îmbunătăţirea documentelor sistemului de management al calităţii;

Abateri ce pot fi constatate:


1. La analiza efectuată de management - planificare şi realizare; elemente de intrare
şi de ieşire ale analizei
Abatere minoră: la analiza de management efectuată la data de 25.03.2007 nu a fost
tratată ca dată de intrare performanţa proceselor.
Acţiune corectivă: analizele de management vor trata ca date de intrare toate cerinţele
standardului, inclusiv performanţa proceselor.
Termen acordat pentru rezolvare sau implementare: 1,5 luni.

2. La Producţie şi furnizare de servicii – identificare şi trasabilitate


Abatere minoră: nu există o identificare clară a produselor manipulate în timpul
procesului de fabricaţie şi a celor depozitate în cadrul secţiei 1 – vopsele pe bază de solvent.
Acţiune corectivă: produsele manipulate în timpul procesului de fabricaţie din cadru
secţiei 1 vor fi identificate prin etichetare sau marcare cu vopsea. În acest sens vor fi instruiţi
operatorii chimişti din cadrul societăţii.
Termen acordat pentru rezolvare sau implementare: 1,5 luni.

3. La Producţie şi furnizare de servicii – Păstrarea produsului


Abatere minoră: în cadrul secţiei 1 – vopsele pe bază de solvent nu există spaţii clare
de depozitare.
Acţiune corectivă: problema spaţiilor de depozitare se va rezolva prin mutarea secţiei
1 în noua locaţiei.
Termen acordat pentru rezolvare sau implementare: 1,5 luni.

38
4. La Producţie şi furnizare de servicii – Controlul dispozitivelor de măsurare şi
monitorizare
Abatere minoră: cupele vâscozimetrice şi picnometrele au verificarea metrologică
expirată.
Acţiune corectivă: se vor achiziţiona noi cupe vâscozimetrice şi se vor verifica
metrologic picnometrele.
Termen acordat pentru rezolvare sau implementare: 1,5 luni.

5. La Măsurare, analiză şi îmbunătăţire – Îmbunătăţire continuă


Abatere minoră: la unele rapoarte de neconformitate nu este identificată cauza
apariţiei neconformităţii.
Acţiune corectivă: se va instrui personalul responsabil referitor la cerinţele
procedurilor: controlul produsului neconform, acţiune preventivă si corectivă.
Termen acordat pentru rezolvare sau implementare: 1,5 luni.
Alte recomandări indicate
1. revizuirea indicatorilor de performanţă ai proceselor;
2. elaborarea unei matrici a proceselor pentru anul 2008;
3. în fişele postului să se adauge delegarea de competenţă, de înlocuire;
4. rafturile din depozite să se eticheteze cu sarcina maximă admisă;
5. să se realizeze programe de instruire profesională cel puţin odată pe an;
6. să se elaboreze o fişă cu monitorizarea procesului cercetare – dezvoltare pentru a
urmări toate etapele care se parcurg;
7. să se aloce coduri pentru registrele necodificate;
8. să se stabilească reguli pentru prelucrarea produselor ce urmează să fie analizate;
9. în fişele de fabricaţie / ambalare să se adauge şi numerele de lot ale materiilor
prime pentru a se asigura trasabilitatea şi identificarea în cazul unei reclamaţii;
10. la predarea utilajelor care au fost reparate să se semneze de către şeful secţiei un
proces verbal de luare în primire;
11. îmbunătăţirea comunicării interne;
12. implementarea unui sistem de management de mediu.

Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze anual sau ori de câte ori
situaţia conjuncturală o impune, sistemul de management al calităţii din organizaţie, pentru a
se asigura că este în continuare corespunzător, adecvat şi eficace. Această analiză va include

39
evaluarea oportunităţilor pentru îmbunătăţire şi necesitatea schimbărilor în sistemul de
management al calităţii, ceea ce vizează şi politica în domeniul calităţii, precum şi obiectivele
calităţii. Activitatea trebuie descrisă în procedura Analiza efectuată de către management.
Raportul analizei efectuate de către management este întocmit de către Reprezentantul
Managementului pentru Calitate şi este menţinut la acesta.

Datele de intrare ale analizei


Datele de intrare ale analizei efectuate de management includ informaţii privind:
- rezultatele auditurilor sistemului de management al calităţii, prezentate de
Compartimentul A.Q.;
- feedback-ul de la client (inclusiv analiza reclamaţiilor), prezentat de
Compartimentul C.C.L.;
- funcţionarea proceselor şi conformitatea produsului, prezentat de
Compartimentul C.C.L.;
- stadiul acţiunilor corective şi preventive, prezentat de Compartimentul A.Q.;
- acţiuni de urmărire, propuneri de îmbunătăţire de la analizele de management
anterioare, prezentate de Compartimentul A.Q.;
- schimbări care ar putea să influenţeze sistemul de management al calităţii,
prezentate de Compartimentul A.Q.;
- recomandari pentru îmbunătăţire, prezentate de Compartimentul A.Q.;
- cerinţe ale legislaţiei care se referă la aspecte privind calitatea şi securitatea
produselor, prezentate de Compartimentul Tehnic.
Datele de ieşire ale analizei
Datele de ieşire ale analizei efectuate de management includ orice decizii şi acţiuni
privind:
- îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calitatii şi a proceselor sale;
- îmbunătăţirea produselor/serviciilor în raport cu cerinţele clientului;
- nevoile de resurse;
- program de îmbunătăţire cu termene şi responsabilităţi.
Acestea sunt prezentate de Reprezentantul Managementului pentru Calitate în
Raportul de Analiză efectuat de Management.

40
CAPITOLUL 4
Perfecţionarea sistemului de management
al calităţii la Fabryo Corporation S.R.L.

4.1. Politica Fabryo Corporation referitoare la calitate


Politica S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va viza îmbunătăţirea continuă a calităţii
produselor sale pentru obţinerea încrederii şi satisfacţiei totale a clienţilor săi.
Scopul Fabryo este de a crea o organizaţie puternică, bine structurată, competitivă şi
care să se menţină lider în domeniul său de activitate.
Directorul General are în prezent conform sistemului actual de management al calităţii
şi îşi va menţine şi pe viitor responsabilitatea definirii politicii în domeniul calităţii, a stabilirii
strategiei în vederea realizării obiectivelor propuse şi asigurării resurselor necesare menţinerii
şi dezvoltării sistemului de management al calităţii.
Astfel, Directorul General al S.C. Fabryo Corporation S.R.L. a definit şi documentat
politica în domeniul calităţii. Această politică este actualizată în funcţie de scopurile
organizaţiei precum şi de aşteptările şi necesităţile clienţilor.
Obiectivul principal al politicii Fabryo în domeniul calităţii este şi va fi obţinerea
încrederii clienţilor, preocuparea pentru calitate fiind în strânsă interdependenţă cu obţinerea
de profit. Prin instruiri şi afişare, aceasta va fi adusă la cunoştinţă tuturor angajaţilor
organizaţiei.
Managementul de la cel mai înalt nivel al companiei se asigură că politica în domeniul
calităţii:
 este adecvată faţă de scopul organizaţiei;
 include un angajament pentru satisfacerea cerinţelor şi pentru îmbunătăţirea
continuă a eficacităţii sistemului de management al calităţii;
 asigură un cadru pentru stabilirea şi analizarea obiectivelor calităţii;
 este comunicată şi înţeleasă în cadrul organizaţiei;

41
 este analizată pentru adecvarea ei continuă.
Declaraţia de politică în domeniul calităţii constituie baza planurilor de orientare şi
metodologia pentru toate activităţile legate de calitate în cadrul firmei.

În acest context, managementul de vârf trebuie să aibă în vedere următoarele direcţii


privind politica în domeniul calităţii:
1. Menţinerea Sistemului de Management al Calităţii prin recertificarea sa în
conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001 şi îmbunătăţirea continuă a
acestuia.
2. Finalizarea investiţiei începute, prin punerea în funcţiune a unor instalaţii de
producţie moderne, performante, asistate de calculator, ce va duce la obţinerea de produse
calitative la nivel european.
3. Diversificarea gamei de produse oferite clienţilor prin:
- fabricarea aceloraşi sortimente de produse la o calitate superioară, păstrând
aceleaşi costuri;
- realizarea de noi produse solicitate de clienţi;
- lansarea pe piaţă de produse ecologice, performante care să satisfacă cele
mai exigente cerinţe ale clienţilor.
4. Îmbunătăţirea continuă a activităţii tuturor compartimentelor şi consolidarea
prestigiului şi imaginii firmei.
5. Îmbunătăţirea comunicării interne între structurile organizatorice ale firmei, astfel
încât tot personalul să fie activ, responsabil şi conştient de importanţa realizării calităţii
produselor.
6. Implementarea Sistemului de Management de Mediu prin certificarea sa în
conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 14001: 2005, care să confirme clienţilor,
opiniei publice şi autoriţăţilor continua preocupare a firmei pentru protecţia mediului.

4.2. Obiectivele Fabryo Corporation S.R.L. legate de calitate


Obiectivele în domeniul calităţii ale S.C. Fabryo Corporation S.R.L. pot fi exprimate
în indicatori măsurabili şi se pot concretiza în:
1. Implementarea unui sistem informatic integrat de tip E.R.P. – NAVISION produs
de Microsoft Corporation care va permite:
a) lansarea şi urmărirea producţiei;
b) gestionarea produselor finite;
c) eliberarea documentelor necesare la livrarea produselor către clienţi;

42
d) evidenţa consumurilor de materii prime, materiale, ambalaje etc;
e) evidenţe financiar contabile;
f) urmărirea şi centralizarea timpilor de fabricaţie, a orelor de funcţionare a utilajelor,
ceea ce permite realizarea mentenanţei corespunzătoare a utilajelor, asigurându-se
capabilitatea permanentă a proceselor.
Sistemul informatic în cauză va genera înregistrări permanente şi o analiză a datelor.
Sistemul va fi implementat la toate nivelele de decizie ale firmei.
2. Instruirea personalului prin participarea la cursuri organizate intern şi/sau extern,
minim 2 zile / persoană pe an.
3. Calificarea personalului care necesită autorizări / atestări în conformitate cu
reglementările legale în vigoare.
4. Întocmirea de dosare ale concurenţei în vederea efectuării de studii comparative cu
produsele acestora, minim 1 studiu comparativ / an.

4.3. Transpunerea în practică a obiectivelor în domeniul calităţii


Îmbunătăţirea sistemului de management a calităţii ce va fi recertificat în organizaţie
în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001 precum şi înţelegerea,
implementarea şi aplicarea politicii în domeniul calităţii la toate nivelurile organizaţiei
În cursul anului 2009 managementul S.C. Fabryo Corporation S.R.L îşi propune
recertificarea sistemului de management al calităţii. Aceasta constă în revizuirea
documentelor sistemului de management a calităţii şi aplicarea practică a cerinţelor
standardului de referinţă SR EN ISO 9001:2001.
În scop preventiv, odată cu contactarea unor potenţiali clienţi vor fi solicitate pe lângă
referiri despre calitatea produselor, informaţii privind sistemul de management al calităţii.
Astfel, este bine ca în etapele imediat premergătoare semnării contractelor să fie definite
foarte clar cerinţele referitoare la calitate.
Politica în domeniul calităţii va trebui afişată în toate compartimentele la locuri
vizibile şi accesibile tuturor angajaţilor. Fiecare angajat trebuie instruit periodic pentru a
cunoaşte şi înţelege sarcinile ce-i revin în realizarea obiectivelor calităţii.
Toţi membrii organizaţiei care execută activităţi ce pot influenţa calitatea produsului,
vor fi obligaţi să îndeplinească cerinţele sistemului de management al calităţii aşa cum sunt
ele explicitate în documentele sistemului – fişe de post, decizii.

43
Orientare către client
Este important ca managementul de la cel mai înalt nivel din cadrul S.C. Fabryo
Corporation S.R.L. să se asigure de faptul că cerinţele clientului sunt identificate şi satisfăcute
în scopul creşterii satisfacţiei acestuia.
În acest sens, Compartimentul Marketing va trebui să întocmească studii de marketing,
să se preocupe de instruirea distribuitorilor şi de comunicarea caracteristicilor produselor, de
participări la târguri, şi de publicarea de articole în presă.

Îmbunătăţirea calităţii produselor realizate în vederea satisfacerii cerinţelor


clienţilor noştri precum şi a respectării cerinţelor de reglementare prin recertificarea,
agrementarea unor produse.
Pentru punerea în practică a acestui obiectiv, este necesar ca S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. să promoveze un sistem activ de marketing pentru a cunoaşte, înţelege şi anticipa
cerinţele şi aşteptările clienţilor, plecând de la ideea ca atât produsele cât şi serviciile oferite
să prezinte atractivitate pentru clienţi.

Apelarea la furnizori de încredere pentru realizarea calităţii produselor


S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va trebui să menţină un sistem activ de evaluare
continuă a furnizorilor precum şi de urmărire şi ţinere sub control a calităţii produselor
aprovizionate.
Treptat, este necesar şi se va apela la a solicita furnizorilor să îşi implementeze
sisteme proprii de management al calităţii, urmând să se utilizeze numai furnizori care dispun
de sisteme de management al calităţii certificate.

Angajarea, instruirea, motivarea şi asigurarea de condiţii de lucru corespunzătoare


personalului întrucât fiecare angajat este o cheie a succesului nostru
Politica de personal a S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va trebui să pună în prim plan
şi să se concretizeze în angajarea celui mai bun om pe fiecare post disponibil. Fiecare
angajat va trebui instruit, calificat şi motivat pentru munca sa. Totodată, fiecărui angajat i se
va acorda împuternicirea necesară efectuării sarcinilor sale, pentru ca el să poată acţiona cu
completă responsabilitate.

Instruirea întregului personal care desfăşoară activităţi cu implicaţii asupra calităţii


produselor şi serviciilor oferite, inclusiv asupra imaginii organizaţiei, este important a se
efectua pe baza Planului anual de instruire. În acest fel instruirile vor aborda atât aspectele

44
profesionale cât şi problematica sistemului de management a calităţii, pentru cunoaşterea şi
aplicarea documentelor acestora.

Îmbunătăţirea continuă a activităţii desfăşurate şi a imaginii organizaţiei


Prin auditurile interne efectuate de personalul propriu se vor diagnostica în mod
independent activităţile care au implicaţii asupra calităţii produselor şi serviciilor oferite de
organizaţie şi se vor stabili acţiunile corective şi preventive necesare.
Încurajarea permanentă a fiecărui angajat pentru a fi preocupat de îmbunătăţirea
propriei activităţi şi de a face propuneri viabile pentru bunul mers al organizaţiei este o
modalitate concretă pentru atingerea acestui obiectiv.
În acelaşi timp, managementul S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va avea permanent în
vedere menţinerea şi îmbunătăţirea imaginii organizaţiei. Pentru aceasta, va acţiona în mod
concret pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor oferite şi alocarea de resurse
pentru publicitate şi reclamă.
Se va urmări permanent evoluţia pieţei interne şi internaţionale pentru colectarea de
informaţii specifice. Aceste informaţii vor sta la baza procesului decizional pentru luarea
celor mai adecvate măsuri necesare menţinerii şi îmbunătăţirii continue a imaginii S.C.
Fabryo Corporation S.R.L., precum şi promovarea în top a produselor şi serviciilor oferite.

4.4. Responsabilitate şi autoritate în domeniul calităţii


Managementul de la cel mai înalt nivel va stabili şi va defini responsabilităţile şi
autorităţile fiecărui angajat, care vor fi comunicate titularilor prin intermediul Fişelor
Posturilor.
Personalul care conduce, efectuează şi verifică activităţile care influenţează calitatea,
va avea suficientă libertate şi autoritate organizatorică pentru:
a) a iniţia acţiuni de prevenire a apariţiei oricărei neconformităţi referitoare la
produsele / serviciile executate şi la sistemul de management al calităţii;
b) a identifica şi înregistra orice probleme referitoare la produsele / serviciile efectuate
şi la sistemul de management al calităţii;
c) a iniţia, a reclama sau a furniza soluţii pe căi prestabilite;
d) a verifica implementarea soluţiilor;
e) a controla prelucrarea, livrarea produsului neconform până când deficienţa sau
starea necorespunzătoare este corectată.
Prin Manualul Calităţii, proceduri, instrucţiuni de lucru, fişele posturilor, Regulament
intern vor trebui să fie stabilite responsabilitatea, autoritatea şi interdependenţa personalului
care conduce, efectuează şi verifică activităţile ce influenţează calitatea.

45
Personalul Compartimentelor C.C.L. şi A.Q. va identifica şi înregistra toate
problemele referitoare la calitate. Acesta va urmări şi verifica implementarea acţiunilor
corective şi preventive stabilite şi în acelaşi timp va controla starea produsului neconform,
până când deficienţa sau starea necorespunzătoare va fi corectată. Nu este necesar ca acesta să
aibă responsabilităţi directe legate de activitatea de execuţie.
În cadrul acestui sistem, toate categoriile de personal au posibilitatea de a iniţia acţiuni
de prevenire a apariţiei oricărei neconformităţi referitoare la produse, la procese şi la sistemul
de management al calităţii.

Structura organizatorică a S.C. Fabryo Corporation S.R.L. este astfel stabilită încât să
asigure realizarea obiectivelor economice şi a politicii în domeniul calităţii. Astfel
responsabilitatea în domeniul calităţii va reveni următoarelor funcţii ierarhice din cadrul
societăţii:

Directorul General
Stabileşte politica şi strategia în domeniul calităţii şi asigură resursele necesare
menţinerii şi dezvoltării sistemului de management a calităţii. Totodată stabileşte politica de
preţuri funcţie de interesele organizaţiei.
Are în subordine Directorul Comercial, Directorul de Operaţiuni, Director Calitate,
Director Economic-administrativ.
Numeşte Reprezentantul Managementului pentru Calitate şi îi atribuie responsabilitate
şi autoritate pentru stabilirea, implementarea şi menţinerea sistemului de management a
calităţii.
Directorul General al S.C. Fabryo Corporation S.R.L. a numit ca Reprezentant al
Managementului pentru Calitate (R.M.C.) pe Directorul Calitate.
Aprobă Manualul Calităţii, procedurile sistemului de management al calităţii, precum
şi Programul de audit şi Planul anual de instruire şi dispune aplicarea tuturor documentelor
sistemului de management al calităţii în întreaga organizaţie.
Analizează periodic evoluţia calităţii produselor şi serviciilor cât şi funcţionarea
sistemului de management al calităţii şi dispune măsurile necesare atingerii nivelului stabilit.

Directorul Calitate – R.M.C.


Prin decizie internă, Directorul General al S.C. Fabryo Corporation S.R.L. a desemnat
pe Directorul de Calitate ca Reprezentant al Managementului pentru Calitate care are
autoritate definită pentru:

46
a) a se asigura că procesele necesare sistemului de management al calităţii sunt
stabilite, implementate şi menţinute;
b) a raporta managementului de la cel mai înalt nivel despre funcţionarea sistemului
de management al calităţii şi despre orice necesitate de îmbunătăţire;
c) a se asigura că este promovată în cadrul organizaţiei conştientizarea referitoare la
cerinţele clientului;
d) a reprezenta managementul calităţii în relaţiile cu părţi externe.
De asemenea Directorul Calitate este responsabil de stabilirea, implementarea şi
menţinerea unui sistem de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardului
SR EN ISO 9001:2001, cu strategia organizaţiei şi cu condiţiile contractuale fiind implicat
direct în activitatea de control calitate.
Are în subordine serviciul A.Q., Control calitate - Laborator, serviciu I.T., serviciu
P.M.-P.S.I., serviciul protecţia mediului.
Are responsabilitatea reprezentării managementul de calitate în relaţiile cu părţi
externe, în probleme referitoare la S.M.C.
Elaborează raportul ce va fi supus analizei managementului şi raportează Directorului
General despre funcţionarea sistemului de management al calităţii, în vederea analizei şi
pentru a servi ca bază a îmbunătăţirii sistemului de management a calităţii.
Răspunde de elaborarea, avizarea, difuzarea, modificarea şi actualizarea controlată a
Manualului calităţii, a procedurilor sistemului de management al calităţii şi a procedurilor de
proces proprii.
Ţine evidenţa tuturor procedurilor, instrucţiunilor de lucru, a înregistrărilor calităţii şi
a formularelor tipizate din S.C. Fabryo Corporation S.R.L.
Elaborează Programul anual de audit şi coordonează derularea acestora. Urmăreşte
aplicarea acţiunilor corective şi preventive stabilite şi evaluează eficienţa lor.
Răspunde de iniţierea şi dezvoltarea planului de instruire a personalului pe linie de
management al calităţii şi asigură conştientizarea întregului personal astfel încât acesta să
cunoască şi să înţeleagă politica în domeniul calităţii şi să ştie care sunt responsabilităţile
concrete ce revin fiecăruia în implementarea acestei politici.
Efectuează audituri de secundă parte la furnizori şi participă la selectarea acestora.

Directorul de Operaţiuni
Are responsabilitatea coordonării şi supravegherii activităţii de producţie, a menţinerii
sistemului de management al calităţii în producţie şi a instruirii profesionale a personalului
din subordine.

47
Are în subordine compartimentele aprovizionare, coordonatori producţie, serviciul
tehnic, cercetare-dezvoltare, mecano – energetic.
Coordonează activitatea de planificare, pregătire şi urmărire a fabricaţiei pentru a fi
îndeplinite condiţiile contractuale şi cerinţele calitative, începând cu programarea cantităţilor
de materie primă necesară funcţie de comenzile de producţie şi organizarea optimă a fluxului
de producţie.
Elaborează şi omologhează tehnologiile de fabricaţie pentru produsele noi care să
asigure protecţia mediului înconjurător şi protecţie pentru sănătatea angajaţilor.
Face propuneri managementului organizaţiei pentru activitatea de investiţii şi inovaţii
în scopul perfecţionării proceselor tehnologice şi pentru îmbunătăţirea produselor, ţinând cont
de observaţiile clienţilor şi a evoluţiei pieţei.
Elaborează şi actualizează Lista Furnizorilor Acceptaţi, Fişele Tehnice, Specificaţiile
Tehnice ale produselor şi Specificaţiile Tehnice de Aprovizionare.
Avizează din punct de vedere tehnic procedurile de proces şi instrucţiunile de lucru
din zonele subordonate.
Participă la stabilirea de acţiuni corective şi preventive privind produsul neconform ce
depăşesc puterea de decizie a şefilor de secţie.
Coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime şi materiale necesare în
vederea desfăşurării în bune condiţiuni a activităţilor de producţie.
Dispune analizarea cererilor de ofertă, a ofertelor, a comenzilor şi a contractelor de
aprovizionare pentru a asigura aprovizionarea tuturor materiilor prime şi materialelor în
conformitate cu Lista Furnizorilor Acceptaţi şi cu cerinţele specificate.
Gestionează stocurile de materiile prime, materiale şi produsele aprovizionate precum
şi stocul de produse finite.
Coordonează activitatea de cercetare-dezvoltare şi urmăreşte îndeplinirea programului
anual de cercetare-dezvoltare. Participă la verificarea şi validarea produselor noi ce urmează
să iasă pe piaţă.

Directorul Comercial
Are responsabilitatea coordonării şi supravegherii activităţii de marketing - vânzări,
desfacere şi logistică, a menţinerii sistemului de management al calităţii şi a instruirii
profesionale a personalului din compartimentele din subordine.
Dispune analizarea cererilor de ofertă, a ofertelor, a comenzilor şi a contractelor de
vânzări de către celelalte compartimente implicate în analiza comenzii / contractului pentru a

48
se asigura că cerinţele clienţilor sunt înţelese şi că pot fi livrate produsele comandate la
calitatea, cantitatea şi la termenele solicitate.
Efectuează studii de piaţă, evaluează satisfacţia clienţilor, caută noi pieţe de desfacere
prin cooptare de noi dileri sau contact direct cu marile magazine , firme de construcţii.
Se ocupă de publicitatea firmei, de lansarea noilor produse, de schimbarea imaginii
unor produse, de participarea la expoziţii, seminarii profesionale de prezentare a produselor
firmei.

Directorul Economic
Are responsabilitatea coordonării şi supravegherii activităţilor legate de operaţiunile
financiar – contabile, de menţinerea sistemului de management al calităţii şi a instruirii
personalului din compartimentele din subordine.

Şef Compartiment C.C.L.


Are responsabilitatea coordonării şi supravegherii activităţilor legate de monitorizarea
şi măsurarea produsului, inspecţii şi încercări, controlul calităţii, laborator şi metrologie, a
menţinerii sistemului de management a calităţii şi a instruirii profesionale a personalului din
subordine.

Şef Compartiment Resurse Umane


Este responsabil de identificarea şi definirea necesităţilor în ceea ce priveşte
competenţa, conştientizarea, instruirea, calificarea şi perfecţionarea personalului implicat în
activităţi ce influenţează calitatea.
Stabileşte, în colaborare cu directorii executivi, necesarul de personal care urmează să
fie instruit şi meseriile pentru care urmează să se organizeze cursuri de instruire sau de
reconversie internă, dacă este cazul.
Stabileşte perioada de desfăşurare a cursurilor de instruire, locul de desfăşurare şi
persoana care va efectua instruirea (responsabilul cursului de instruire respectiv).
Întocmeşte Planul anual de instruire a personalului din S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. şi asigură păstrarea înregistrărilor referitoare la instruire.
Stabileşte responsabilităţile şi relaţiile ierarhice de colaborarea pentru întreg
personalul, întocmind Fişele postului pentru aceştia. Întocmeşte Regulamentul de Ordine
Interioară al firmei.

49
4.5. Asigurarea resurselor
S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va determina şi va asigura resursele necesare:
 pentru a implementa şi menţine sistemul de management al calităţii şi
îmbunătăţirea continuă a eficacităţii lui;
 pentru a creşte satisfacţia clientului prin îndeplinirea cerinţelor sale.
Conducerea, prin programele ce vor fi demarate, va asigura resurse suficiente şi
adecvate pentru activităţile de management, de execuţie, de verificare inclusiv pentru audituri
interne ale calităţii pentru implementarea politicii în domeniul calităţii şi realizarea
obiectivelor calităţii.
Aceste resurse vor include:
a) resurse umane şi calificări de specialitate;
b) echipamente de producţie şi de protecţie;
c) echipamente şi tehnică de calcul;
d) dispozitive de măsurare şi monitorizare.

4.5.1. Resurse umane


4.5.1.1. Generalităţi
Personalul care efectuează activităţi care influenţează calitatea produsului trebuie să
aibe competenţa necesară din punct de vedere al studiilor, al instruirii, al abilităţilor şi al
experienţei profesionale.

4.5.1.2. Competenţă, conştientizare şi instruire


S.C. Fabryo Corporation S.R.L.:
o va identifica competenţa necesară pentru personalul care desfăşoară activităţi
care influenţează calitatea produselor/serviciilor;
o va asigura instruirea iniţială a angajaţilor, precum şi perfecţionarea pregătirii
profesionale;
o va evalua anual eficacitatea acţiunilor întreprinse cu ajutorul Fişelor individuale
de evaluare a competenţei tututor categoriilor de personal;
o se va asigura că angajaţii săi sunt conştienţi de relevanţa şi importanţa
activităţilor proprii şi de modul în care fiecare contribuie la realizarea obiectivelor
calităţii, prin motivare, instruire, prezentarea rapoartelor referitoare la neconformităţi;

50
o va menţine înregistrări adecvate referitoare la studii, instruire, abilităţi şi
experienţă.
Procedura Competenţă, conştientizare şi instruire, va stabili modul de identificare a
necesităţilor de instruire şi de efectuare a instruirii întregului personal din cadrul societăţii
care efectuează activităţi ce influenţează calitatea, pentru a asigura competenţa profesională a
acestuia şi a cunoaşterii cerinţelor privind sistemul de management al calităţii.
Toţi directorii executivi, şefii de compartimente/secţii vor avea responsabilităţi privind
instruirea personalului din subordine în vederea menţinerii competenţei personalului pe linie
profesională. Compartimentul A.Q. are şi îşi va menţine responsabilitatea instruirii tuturor
angajaţilor privind sistemul de management al calităţii.
Înainte de începerea fiecărui an, Compartimentul Resurse Umane va întocmi Planul
anual de instruire ce are la bază necesităţi de instruire identificate de către managementul
organizaţiei.
Ţinând cont de necesităţile pe termen scurt şi mediu, vor fi aplicabile următoarele
tipuri de programe:
a) de creştere a nivelului profesional;
b) de integrare la schimbarea locului sau a condiţiilor de muncă (modificarea
tehnologiei, etc.);
c) de instruire în domeniul managementului calităţii.
Pentru noii angajaţi, funcţie de cerinţele postului pe care urmează să se facă angajarea,
li se va solicita o pregătire adecvată urmând ca în organizaţie să fie instruiţi cu condiţiile
specifice şi să efectueze un stagiu conform cerinţelor legale.
Personalul transferat de la un loc de muncă la altul, va fi instruit înainte de începerea
noii activităţi de şeful direct al acelui loc de muncă, cu privire la cerinţele şi specificul acelei
activităţi.
Întregul personal angajat va fi instruit de către Compartimentul A.Q. privind cerinţele
sistemului de management al calităţii.
Personalul angajat va fi de asemenea conştientizat cu privire la avantajele realizării
corecte a muncii la toate nivelurile şi despre efectele realizării nesatisfăcătoare a muncii
asupra celorlalţi salariaţi, asupra satisfacerii clientului, asupra costurilor noncalităţii şi
prosperităţii economice a organizaţiei prin motivare şi prezentarea rapoartelor referitoare la
neconformităţi.

4.5.2. Infrastructură

51
S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va identifica, asigura şi menţine infrastructura de care
are nevoie pentru a realiza conformitatea cu cerinţele prescrise, aceasta incluzând:
1) clădiri, spaţii de lucru şi utilităţile asociate;
2) utilaje şi aparate pentru procese (hardware sau software);
3) servicii suport (transport, comunicaţii).

4.5.3. Mediu de lucru


S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va determina şi conduce mediul de lucru necesar
pentru a realiza conformitatea cu cerinţele produselor fabricate şi comercializate şi cu
serviciile oferite.
În secţiile de producţie se vor asigura condiţii corespunzătoare de mediu, lumină,
temperatură, curăţenie şi echipament de protecţie adecvat desfăşurării în bune condiţiuni a
proceselor.

4.6. Aspecte specifice privind aplicarea sistemului de management al calităţii


conform standardului SR EN ISO 9001:2001 la nivelul funcţiunilor firmei
4.6.1. Funcţiunea de producţie
4.6.1.1. Planificarea realizării produselor
Conform prevederilor standardului SR EN ISO 9001:2001, S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. va trebui să identifice, să planifice şi să dezvolte procesele necesare pentru fabricarea
şi comercializarea produselor. Astfel vor fi identificate procesele cheie şi ajutătoare ale
fluxului tehnologic în conformitate cu cerinţele sistemului de management al calităţii.
In cadrul planificării realizării produselor sunt identificate:
 obiectivele calităţii şi cerinţele pentru produse;
 necesitatea de a stabili procesele, documentele şi de a aloca resurse specifice
produsului;
 activităţile pentru verificarea, validarea, monitorizarea, inspecţia şi încercarea
produsului, precum şi criteriile de acceptare ale produsului;
 înregistrările necesare pentru a furniza dovezi că procesele de realizare şi
produsul rezultat satisfac cerinţele.
Planificarea realizării produselor trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele pentru
celelalte procese ale sistemului de management al calităţii. Datele de ieşire ale acestei
planificări trebuie să fie într-o formă adecvată cu metoda de operare a organizaţiei.
Fluxul tehnologic de desfăşurare al proceselor trebuie redat secvenţial în proceduri de
proces şi va include identificarea proceselor, a fazelor tehnologice şi controalele efectuate.

52
Identificarea interfeţelor între procese va realiza continuitatea între diversele etape ale
realizării produselor.

4.6.1.2. Controlul producţiei şi al furnizarii serviciului

Pentru a respecta în totalitate cerinţele sistemului de management al calităţii conform


standardului SR EN ISO 9001:2001 S.C. Fabryo Corporation S.R.L. este obligată să planifice
şi să realizeze fluxul de producţie şi furnizarea de servicii în condiţii controlate, ceea ce
presupune:
• disponibilitatea informaţiilor care descriu caracteristicile produsului şi serviciului;
• disponibilitatea procedurilor şi instrucţiunilor de lucru;
• utilizarea echipamentului adecvat;
• disponibilitatea şi utilizarea Dispozitive de Măsurare şi Monitorizare;
• implementarea monitorizării şi măsurării;
• implementarea activităţilor de eliberare, livrare şi post-livrare.
Procesele de fabricaţie sunt definite în tehnologiile de fabricaţie şi instrucţiunile de
lucru ce fac referiri la modul de manipulare, depozitare, ambalare, conservare şi livrare astfel
încât calitatea produselor să nu fie afectată în timpul desfăşurării acestor procese.
Modul în care se realizează controlul materiilor prime, al produselor intermediare şi
finite, criteriile de acceptare pentru parametrii procesului şi ai produsului precum şi tehnicile
necesare controlului, sunt specificate în documentaţia tehnică.
Aceste activităţi vor fi descrise în procedura Controlul producţiei şi al furnizării
serviciului, în care vor fi prezentate metodele utilizate în prezent şi metodele care vor fi
utilizate în cadrul S.C. Fabryo Corporation S.R.L. pentru a se asigura că procesele de
producţie care influenţează direct calitatea se desfăşoară în condiţii controlate. Ţinerea sub
control a proceselor constă în elaborarea şi omologarea documentaţiei tehnice aferente
proceselor de fabricaţie precum şi planificarea activităţilor legate de execuţia şi verificarea
produselor.
La fabricaţia produselor se vor folosi numai echipamente aprobate. Utilajele sunt
supuse periodic sau când este necesar unor operaţii de întreţinere şi de reglaj. După efectuarea
reparaţiei, secţiile de producţie urmăresc dacă procesul în care intervin utilajele reparate se
încadrează în parametrii impuşi pentru a asigura capabilitatea proceselor.
Toate dispozitivele de măsurare şi monitorizare relevante pentru calitatea produselor
sunt utilizate numai dacă sunt verificate metrologic. Ţinerea sub control a acestor dispozitive
se face de către responsabilul cu P.M.-P.S.I. pentru dispozitive de măsurare şi monitorizare

53
destinate secţiilor de producţie şi de către şeful C.C.L. (Control Calitate şi Laborator) pentru
acele dispozitive destinate activităţilor de cercetare şi laborator control calitate.

4.6.1.3. Validarea proceselor de producţie


Datorită specificului producţiei, verificările, monitorizările şi inspecţiile executate atât
pe fluxul de fabricaţie cât şi la final, detectează neconformităţile înainte de livrare.

4.6.1.4. Identificare şi trasabilitate


S.C. Fabryo Corporation S.R.L identifică în prezent folosind mijloace adecvate stadiul
produsului în raport cu cerinţele de măsurare şi monitorizare, prin utilizarea unui sistem de
urmărire care să evidenţieze stadiul inspecţiilor şi al încercărilor efectuate la materii prime, pe
parcursul fabricaţiei şi la final, pentru a se asigura că la cumpărător vor ajunge numai
produsele acceptate la inspecţii şi încercări.
Stadiul inspecţiilor şi al încercărilor produsului va fi identificat prin datele ce vor fi
furnizate de sistemul informatic aplicat de tip E.R.P. -NAVISION.
Marcajele, etichetele sunt lizibile, rezistente la mediile în care se utilizează. Marcajele
sunt menţinute atâta timp cât este necesar. Pentru acesta se alege un loc şi un mod de marcare
vizibil.
Un produs se poate afla în unul din următoarele stadii:
– a fost inspectat şi este acceptat;
– a fost inspectat, găsit neconform, dispus în locuri prestabilite şi menţinut în
aşteptarea analizei;
– a fost inspectat, declarat rebut şi depus în zona produselor neconforme.
Compartimentul Cercetare-dezvoltare va avea responsabilitatea stabilirii sistemului de
identificare şi trasabilitate a produsului, a tipurilor de indicatori de stadiu al inspecţiilor şi
încercărilor utilizaţi şi indicarea locului unde se aplică. Modul de utilizare al acestor indicatori
de stadiu pentru fiecare produs şi pentru fiecare fază este descris în documentaţia tehnică.
Şefii de secţie şi Compartimentul Control Calitate şi Laborator vor avea sarcina de a
realiza practic prin mijloacele stabilite identificarea şi trasabilitatea produsului, astfel încât să
poată fi cunoscută în orice moment conformitatea sau neconformitatea produsului.
Materiile prime, materialele, produsele intermediare care influenţează calitatea
produsului final, precum şi cele care sunt periculoase sau care pot polua mediul, vor fi
identificate de la recepţie şi pe parcursul etapelor de fabricaţie, manipulare, depozitare,
ambalare, conservare şi livrare, prin etichete corespunzătoare.

54
Compartimentul Control Calitate şi Laborator va ţine sub control înregistrările calităţii
care au fost generate pe parcursul fabricării produsului şi care sunt stabilite conform
documentelor:
a) certificate de calitate, declaraţii de conformitate sau buletine de analize ale
materiilor prime şi materialelor aprovizionate;
b) fişa de fabricaţie;
c) rapoarte de încercări ale produsului finit;
d) declaraţia de conformitate.
Aceste activităţi vor fi descrise în procedura Identificare şi trasabilitate care va
reglementa modul de identificare şi trasabilitate (acolo unde este o condiţie specificată) a
produselor, de la intrarea în organizaţie a materiilor prime şi până la livrarea produselor finite.

4.6.1.5. Păstrarea produsului


S.C. Fabryo Corporation S.R.L păstrează conformitatea produsului cu specificaţiile pe
parcursul procesării interne şi al livrării la destinaţia intenţionată. Aceasta include activităţile
legate de identificare, manipulare, ambalare, depozitare şi protejare a produselor comandate /
contractate de clienţi, precum şi cele referitoare la primirea materiei prime, produselor pe flux
până la ajungerea produselor la destinaţie, dacă este prevăzut în contract.
În procedura Păstrarea produsului, vor fi stabilite metodele de prevenire a deteriorării
produselor în timpul manipulării, depozitării, ambalării, conservării şi livrării precum şi
responsabilităţile personalului care va conduce, verifica şi executa aceste activităţi.
Compartimentul Cercetare-dezvoltare va avea responsabilitatea coordonării întocmirii
documentaţiei de manipulare, depozitare, ambalare, conservare şi livrare adecvate produsului
şi fazei în care se află, iar secţiile de producţie şi Compartimentul Desfacere vor avea
responsabilitatea asigurării respectării întocmai a prevederilor stabilite.
Personalul implicat în activităţi de manipulare este şi va fi instruit corespunzător
referitor la efectuarea corectă a manipulării produselor, pentru a se preveni deteriorarea
acestora şi implicit pierderile.
Există instrucţiuni de lucru accesibile personalului executant, care stabilesc condiţiile
şi spaţiile de depozitare, cum se realizează şi se menţin acestea şi cum se face depozitarea
efectivă a produselor pentru a se preveni deteriorarea sau pierderile.
Metodele şi materialele utilizate la ambalarea produselor (specificate în instrucţiunile
de lucru), asigură protecţia în timpul manipulării, depozitării şi transportului la clienţi.
Pe perioada manipulării, depozitării, ambalării, conservării şi livrării se asigură
păstrarea identificării produselor pe loturi.

55
Conform înţelegerilor contractuale, în majoritatea cazurilor, transportul produselor la
clienţi este asigurat de către în S.C. Fabryo Corporation S.R.L. care deţine un parc auto
corespunzător şi personal calificat pentru întreţinerea acestuia şi efectuarea transportului sau
cu firme de transport specializate pe bază de contracte ferme.
Produsele finite sunt livrate însoţite de factură, aviz de expediţie cu Declaraţie de
conformitate, Certificat de garanţie şi Raport de Încercări.

4.6.2. Funcţiunea de marketing


Procese referitoare la relaţia cu clientul
1. Determinarea cerinţelor referitoare la produs
În acest sens S.C. FABRYO CORPORATION S.R.L. va identifica:
- cerinţele specificate de către client, atât referitoare la produsul realizat cât şi la
serviciile oferite;
- cerinţele legale şi de reglementare referitoare la produs;
- orice alte cerinţe suplimentare identificate de către organizaţie.
Aceste activităţi vor fi descrise în procedura Procese referitoare la relaţia cu clientul,
în care vor fi stabilite responsabilităţile şi metodele de analiză a cererilor de ofertă şi a
comenzilor primite şi a cerinţelor cumpărătorului înainte de emiterea ofertei sau a proiectului
de contract, astfel încât să se elimine posibilele diferenţe între ofertă şi contract.

Analiza cerinţelor referitoare la produs


S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va trebui să analizeze toate cerinţele referitoare la
produs / serviciu. Aceasta analiza se va face înainte de angajamentul S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. de a livra un produs / serviciu clientului (de exemplu: transmiterea de oferte,
acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificări ale contractelor sau
comenzilor ) asigurându-se că:
* cerinţele referitoare la produs / serviciu sunt definite;
* cerinţele din contract sau comandă care diferă de cele exprimate anterior sunt
analizate şi rezolvate;
* este asigurata capabilitatea ca să fie îndeplinite cerinţele definite.
În acest sens, compartimentul Marketing este responsabil de coordonarea activităţilor
legate de analiza cererilor de ofertă, comenzilor şi a contractelor în vederea asigurării că toate
cerinţele clienţilor sunt îndeplinite.
Cererile de ofertă şi comenzile, indiferent pe ce canal de comunicaţie ajung trebuie
transmise spre analiză Directorului Comercial care va stabili dacă cerinţele acestuia sunt clar

56
definite, documentate şi dacă există posibilitatea de a fi satisfăcute. In caz contrar, Directorul
Comercial va supune spre analiză cererea clientului factorilor de decizie din S.C. Fabryo
Corporation S.R.L. implicaţi în analiza cererii de ofertă / comenzii în vederea asigurării că
organizaţia are capacitatea de a satisface condiţiile solicitate.
Pentru cererile de ofertă / comenzile sau contractele referitoare la produse la care se
solicită modificări sau care nu sunt în fabricaţie curentă, solicitarea clientului se va supune
obligatoriu analizei factorilor de decizie din S.C. Fabryo Corporation S.R.L.
Înregistrările analizelor contractului şi ale acţiunilor apărute în urma analizei,
contractele, comenzile, toată corespondenţa cu acel client precum şi eventualele modificări
survenite vor fi păstrate în dosare la Compartimentul Marketing.
Atunci când clientul nu furnizează nici o declaraţie documentata a cerinţelor, cerinţele
clientului vor fi confirmate de S.C. Fabryo Corporation S.R.L. înaintea acceptării lor.

Comunicarea cu clientul
Este important ca S.C. Fabryo Corporation S.R.L. să identifice şi să implementeze
modalităţi eficace pentru comunicarea cu clienţii în legătură cu:
• informaţiile despre produsul realizat şi serviciile oferite;
• tratarea cererilor de ofertă, a contractelor sau a comenzilor, inclusiv
amendamentele la acestea;
• feedback-ul de la client, inclusiv reclamaţiile acestuia.
Observaţiile sau cerinţele neclare ale cumpărătorului referitoare la oferte sau contracte
vor fi discutate, negociate şi clarificate prin corespondenţă sau întâlniri directe cu acesta.
Directorul Comercial va urmări ca toate diferenţele dintre cererea de ofertă, ofertă şi contract
să fie soluţionate.

4.6.3. Funcţiunea de cercetare şi dezvoltare


În acest sens S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va identifica, planifica şi desfăşura
activităţi de cercetare – dezvoltare pe 2 direcţii:
o dezvoltare de noi produse propuse de marketing în baza studiilor de piaţă
efectuate;
o dezvoltarea produselor existente prin îmbunătăţirea lor fie prin înlocuirea anumitor
componenţi la fel de performanţi , dar mai ieftini, fie prin înlocuirea cu componenţi
ecologici.

57
Scopul acestei activităţi este de a realiza noi produse solicitate de clienţi, la o calitate
deosebită şi preţuri avantajoase şi totodată şi produse ecologice care să ţină cont de cerinţele
legale privind protecţia mediului.
În procedura “Controlul cercetării şi a dezvoltării” vor fi descrise principalele
responsabilităţi, elementele de intrare şi ieşire ale cercetării – dezvoltării, modalităţile de
analiză, de verificare şi validare a rezultatelor activităţii de cercetare – dezvoltare.
Activitatea de cercetare-dezvoltare este planificată, monitorizată, inspectată, cu
înregistrările aferente în 2 etape:
⇒ o etapă experimentală, de laborator, când se obţine o probă experimentală de
produs nou;
⇒ o etapă experimentală de fabricaţie în secţiile de producţie, când se realizează 1-
2 sarje de produs nou, care se analizează, se inspectează pentru a se stabili dacă este
conform cu cerinţele propuse.
Pentru produsele noi obţinute în urma cercetării – dezvoltării se va apela la verificarea
acestora, pentru a se asigura că elementele de ieşire satisfac cerinţele cuprinse în elementele
de intrare şi în rezultatele analizei cercetării – dezvoltării. Verificarea va fi efectuată de o
Comisie de Verificare ce va fi numită prin decizia Directorului General.

4.6.4. Funcţiunea de aprovizionare


4.6.4.1. Procesul de aprovizionare
S.C. Fabryo Corporation S.R.L. trebuie să se asigure că produsul aprovizionat este
conform cu cerinţele de aprovizionare specificate. Tipul şi amploarea controlului aplicat
asupra furnizorului şi asupra produsului aprovizionat va depinde de efectul produsului
aprovizionat asupra realizării ulterioare a produsului final sau a serviciului desfăşurat.
În acest sens Compartimentul Aprovizionare are responsabilitatea coordonării
activităţii de aprovizionare, a evaluării şi a selectării furnizorilor, a centralizării comenzilor şi
a întocmirii documentelor de aprovizionare care să conţină toate caracteristicile necesare
referitoare la produsul aprovizionat precum şi modul de efectuare a recepţiei.
În procedura Aprovizionarea, vor fi descrise principalele responsabilităţi şi metode ce
trebuie utilizate în cadrul organizaţiei pentru a asigura faptul că toate materiile prime şi
materialele aprovizionate relevante pentru calitate destinate direct proceselor de fabricaţie şi a
căror caracteristici determină calitatea produsului final respectă cerinţele impuse de standarde,
specificaţii tehnice şi contractele de aprovizionare.
Astfel S.C. Fabryo Corporation S.R.L. va asigura evaluarea şi selecţia furnizorilor pe
baza abilităţii acestora de a furniza un produs / serviciu în concordanţă cu cerinţele

58
organizaţiei şi ale clienţilor. Vor fi stabilite criteriile de selecţie, de evaluare şi de reevaluare.
Vor fi menţinute înregistrări ale rezultatelor evaluărilor şi ale oricăror acţiuni necesare apărute
în urma evaluării.
Principalele responsabilităţi şi metode utilizate în cadrul organizaţiei la evaluarea şi
selectarea furnizorilor vor fi descrise în procedura Evaluarea şi selectarea furnizorilor.
Compartimentul Aprovizionare va avea responsabilitatea evaluării şi selectării
furnizorilor în baza următoarelor criterii:
 posibilităţile de a satisface cerinţele impuse produsului / serviciului aprovizionat;
 gradul de dotare şi posibilitatea de a realiza continuu produse de acelaşi nivel
calitativ;
 livrarea la preţuri favorabile şi la termenul stabilit.
De asemenea, Compartimentul Aprovizionare va transmite informaţiile legate de
evaluarea şi selectarea furnizorilor Compartimentului Cercetare-dezvoltare care la rândul său
va fi responsabil cu întocmirea şi actualizarea anual sau de câte ori este cazul a Listei
furnizorilor acceptaţi.
În cazuri de urgenţă, se va accepta aprovizionarea de la furnizori care nu au fost
evaluaţi. În astfel de cazuri speciale, comenzile / contractele de aprovizionare vor fi supuse
unei analize înainte de emitere factorilor de decizie din organizaţie în scopul de a aproviziona
materii prime corespunzătoare.
Modificările comenzilor / contractelor de aprovizionare vor fi procesate în acelaşi mod
ca şi documentele iniţiale.
Comenzile / contractele de aprovizionare, înregistrările privind evaluarea şi selectarea
furnizorilor, corespondenţa şi eventualele modificări survenite se vor păstra în dosare la
Compartimentul Aprovizionare.

4.6.4.2. Informaţii referitoare la aprovizionare


Comenzile / contractele de aprovizionare trebuie să conţină toate informaţiile necesare
definirii complete a produsului. Contractele de aprovizionare vor fi aprobate de Directorul
General.
Informaţiile referitoare la aprovizionare descriu produsul de aprovizionat şi se solicită
furnizorului să deţină certificarea Sistemului de Management de Calitate conform cerinţelor
SR EN ISO 9001:2001.

4.6.4.3. Verificarea produsului aprovizionat

59
S.C. Fabryo Corporation S.R.L. a stabilit şi implementat inspecţii şi/sau încercări
necesare pentru a se asigura că produsul aprovizionat satisface cerinţele de aprovizionare
specificate. Aceste inspecţii şi/sau încercări vor fi menţinute şi pe viitor.
Atunci când societatea comercială sau clientul intenţionează să desfăşoare verificarea
la furnizor, se specifică în comenzile / contractele de aprovizionare, înţelegerile referitoare la
verificarea şi metoda de eliberare a produsului.
Recepţia calitativă a produselor aprovizionate se efectuează pe baza condiţiilor
specificate în comanda / contractul de aprovizionare şi în documentaţia tehnică.
Produsele aprovizionate neconforme vor fi depozitate în locuri special destinate şi vor
fi tratate conform prevederilor procedurii de sistem Controlul produsului neconform.

60
CONCLUZII

Lucrarea „Îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii la S.C.


Fabryo Corporation S.R.L.” şi-a propus evidenţierea impactului pe care îl are
implementarea / perfecţionarea sistemului de management al calităţii asupra managementului
şi performanţelor de ansamblu ale unei societăţi comerciale.
Pentru a verifica dacă sistemul de management al calităţii este implementat corect în
cadrul societăţii S.C. Fabryo Corporation S.R.L., şi pentru a verifica dacă acesta este eficient
s-a apelat la realizarea unui audit al sistemului actual de management al calităţii, conform
cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2001.
Această activitate a presupus evaluarea sistemului, încercând să se asigure
obiectivitatea şi corectitudinea. Scopul auditului este de a evalua gradul de implementare al
sistemului managementului calităţii la nivelul firmei Fabryo Corporation S.R.L..
ISO 9001:2001 reprezintă garantarea sistemului de management al calităţii dintr-o
organizaţie. Certificatul ISO 9001 atestă existenţa şi buna funcţionare a sistemului de
management al calităţii. Acest standard reprezintă de fapt „un sistem de management al unei
organizaţii, centrat pe calitate, bazat pe participarea tuturor membrilor săi, prin care se
urmăreşte asigurarea succesului pe termen lung, prin satisfacerea clientului şi obţinerea de
avantaje pentru toţi membrii organizaţiei şi pentru societate”.
A te conforma certificatului ISO 9001 nu înseamnă ca fiecare produs în parte să fie
realizat pentru a satisface pe deplin cerinţele clienţilor ci faptul că sistemul privit în
ansamblul lui, funcţionează şi asigură îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi
serviciilor oferite.
Obţinerea unui certificat de conformitate ISO 9001 ajută la: stabilirea unei imagini a
societăţii comerciale ca partener de încredere în afaceri pentru potenţialii clienţi, poate
preveni auditări multiple de clienţi şi conduce la creşterea încrederii consumatorilor în
produsele acesteia, creşterea vânzărilor şi beneficiilor societăţii.
Lucrarea, structurată în patru capitole, şi-a propus:
• să analizeze mediul intern şi extern al S.C. Fabryo Corporation S.R.L.;

61
• să prezinte managementul sistemului calităţii implementat la S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. (conform standardului EN ISO 9001:2000);
• să prezinte măsurile de perfecţionare ale acestui sistem de management al calităţii
pornind de la cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001 ce urmează a fi implementat.
Analiza mediului intern al societăţii rezidă în principalele puncte forte, puncte slabe
ale societăţii şi principalele recomandări privind menţinerea / îmbunătăţirea punctelor forte şi
eliminarea / diminuarea punctelor slabe ale acesteia.
Principalele puncte forte ale S.C. Fabryo Corporation S.R.L. sunt:
• interes major al managementului in vederea redresării economico-financiare.
• respectarea corelaţiilor principale între obiective şi rezultate obţinute, în întreaga
perioadă analizată (ICA>IFS>INS şi IW>ISM).
• creşterea productivităţii muncii în intervalul de timp analizat.
• regăsirea majorităţii activităţilor necesare realizării obiectivelor.
• preocupări majore ale managementului regiei în vederea îmbunătăţirii calităţii
produselor.
• ponderea crescândă a produselor executate cu tehnologii noi.
• calitatea bună a produselor, ce le face competitive pe piaţa externă.
Din analiza mediului extern al S.C. Fabryo Corporation S.R.L. în particular, şi a
mediului pieţei de lacuri şi vopseluri în general, am creionat principalele oportunităţi şi
pericole.
Principalele oportunităţi ale S.C. Fabryo Corporation S.R.L. sunt:
• piaţă în continuă creştere;
• noile tehnologii.
Principalele pericole pentru S.C. Fabryo Corporation S.R.L. sunt:
• schimbări politico – legislative;
• creşterea exigenţelor;
• schimbarea priorităţilor;
• instabilitatea mediului macro-economic;
• gradul de dezvoltare al unei pieţe cu adevărat competitive.
În urma analizei sistemului actual de management al calităţii S.C. Fabryo Corporation
S.R.L. există o serie de recomandări pe care managementul societăţii ar trebui să le ia în
considerare, odată cu certificarea sistemului de management conform standardului SR EN
ISO 9001:2001, recomandări care se referă în principal la:
1. revizuirea indicatorilor de performanţă ai proceselor;
2. elaborarea unei matrici a proceselor pentru anul 2009;

62
3. să se realizeze programe de instruire profesională cel puţin odată
pe an;
4. să se stabilească reguli pentru prelucrarea produselor ce urmează
să fie analizate;
5. îmbunătăţirea comunicării interne;
6. implementarea unui sistem de management de mediu.
În ceea ce priveşte politica referitoare la calitate se propune ca S.C. Fabryo
Corporation S.R.L. să adopte un sistem propriu de management al calităţii flexibil, care să
respecte atât cerinţele SR EN ISO 9001:2001 cât şi cerinţele legale şi de reglementare,
identificate ca fiind aplicabile în societate. Acest sistem va fi aplicabil în toată organizaţia şi
este obligatoriu pentru a fi respectat de întreg personalul angajat.

63
BIBLIOGRAFIE

1. Crosby P.B., Quality is Free, New York, McGrow-Hill, 1979.


2. Deming W.E., Out of the Crisis, New York, Cambridge University Press, 1982.
3. Drăgulănescu N., Politica europeană de promovare a calităţii, în Qmedia, nr.1, 1999.
4. Ioana R., Repere cronologice în abordarea calităţii, în Tribuna Calităţii nr. 5, 1988.
5. Ioniţă I., Managementul calităţii, Editura A.S.E., Bucureşti.
6. Juran J.M., Planificarea calităţii, Editura Teora, Bucureşti, 2003.
7. Năftănăilă I., Managementul calităţii, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000.
8. Olaru M., Managementul calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1995.
9. Parker G., Costurile calităţii, Editura Codecs, Bucureşti, 2002.
10. Stanciu I., Managementul calităţii totale, ediţia a II-a, Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2007.
11. Taguchi G. and Wu V., Introduction to Off-Line Quality Control System, Central
Japan Quality Control Association, 1980.
12. Tomescu I. Crenguţa, Managementul Calităţii, Editura Sitech, Craiova 2008.
13. Tomescu I. Crenguţa, Managementul Strategic, Editura Universităţii Pitesti 2010.
14. Ursachi I. (coordonator), Management, Atelier Poligrafic A.S.E., Bucureşti, 1993.
15. *** Companies Improve Quality and Productivity, New York, McGrow-Hill and
A.S.Q.C.
16. *** SR EN ISO 9000-1/1996, Standarde pentru managementul calităţii şi asigurarea
calităţii, Partea 1: Ghid pentru selecţie şi utilizare.
17. *** Legea nr. 608/2001 (r1) din 31/10/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor, republicată în MO, partea I nr. 313 din 06/04/2006.
18. *** www.fabryo.com
19. *** www.newapproach.org
20. *** www.asro.ro
21. *** www.discutii.mfinante.ro
22. *** www.insse.ro, Institutul Naţional de Statistică, cap. 16 Industrie şi Construcţii.
23. *** Documente interne S.C. Fabryo Corporation S.R.L. – Situaţii financiare anuale
încheiate la 31.12.2007, 31.12.2008, 31.12.2009.

64