Sunteți pe pagina 1din 12

PEISAJ

Inseamna o portiune de teritoriu asa cum este perceputa de populatie / oameni, al carui caracter rezulta din
actiunea si interactiunea factorilor naturali si / sau umani.
Peisaj : -istoric -urban

-uman -umanizat

-agricol -forestier

-montan -cultural
-antropic -industrial

-maritim -insular

-rural -minier
PEISAGISTICA
Identificarea peisajului
Tot ceea ce ne inconjoara constituie peisaj. Intreg teritoriul in parcurgerea sa reprezinta peisajul indiferent
daca este peisaj natural sau cu interventii umane
Nivel vizual – nivel semnificativ
Dincolo de primul contact om – peisaj – contact vizual – exista un al doilea nivel al perceptiei – nivel
semnificativ. Peisajul prezinta semnificativa in raport cu omul (privitorul, receptorul) influentand viata de zi
cu zi a acestuia.
Peisaj dezolant – induce suferinta
Peisaj incitator – induce bucurie
Nivel semnificativ mostenit
Peisajul include si semnificatia interventiilor inaintasilor nostri
Interventii : -in utilizarea terenului,-modalitati de construire, -semnificatii ale locurilor, -traditii, istorie etc.
peisaj = natura + existenta istoriei
umanitatii
Peisajul reprezinta un element major al patrimoniului : -local, -regional, -national, -european , -mondial
Peisajul = element integrator al sumei caracteristicelor naturale si culturale.

Peisajul evolueaza in timp


Evolutia peisajului:
-negativa – determinanti : -naturali - climatici
- umani -constructii, - modelare negativa, -interventii asupra vegetatiei,-
pierderea specificului
-pozitiva – determinanti : - naturali –climatici (refacea peisajului natural,ex. refacerea padurilor)
-umani -interventii umane in sensul –refacerii, -prezervarii,-protectiei,-gestionarii
-recastigarea specificitatii
-pastrarea si intarirea traditiei, istoriei, specificitatilor, experientei
-recuperarea modului de viata traditional
Interventii in sens pozitiv trebuie facute asupra tuturor peisajelor nu numai a celor de valoare deosebita.
Calitatea peisajelor :
-se raporteaza la oamenii care traiesc in cadrul lui, in acest sens toate peisajele sunt speciale si esentiale
-toate peisajele sunt de calitate
-exista peisaje de o calitate speciala: -Parcuri Nationale
-Peisajele Mondiale de Patrimoniu sub egida UNESCO
Pentru aceste motive -in anul 2000 la Florenta a fost adoptata conventia Europeana pentru peisaj initiata de
Consiliul Europei
-aceasta conventie a fost semnata de 21 de state printre care si Romania
Important –paralel cu aceste actiuni oficiale, cetatenii pot avea un cuvant greu
-pentru toti cetatenii peisajul prezinta o mare importanta (uneori subconstient)
-actiunile cetatenilor influenteaza nemijlocit peisajul :
-pozitiv : -plantare de arbori, -amenajare si intretinere gradini etc., -zugravirea casei etc.

-negativ : -neglijarea aspectului casei,-lasarea in paragina a gradinii si spatiilor, verzi


etc.

Identificarea si intelegerea specificului peisajului:


Scop -certitudinea ca in timp calitatea peisajului va creste si nu va scadea
Mijloace -intelegerea notiunii de calitate a peisajului –fiecare peisaj are un caracter unic
-fiecare peisaj are un caracter distinct
-aceste caractere provin lui –aspectul si forma terenului,-calitatea solului,-prezenta si calitatea
vegetatiei,-mod de utilizare a terenului,-modelul asezarilor umane,-aspecte particulare a constructiilor etc.
-aceste caractere induc –cei ce locuiesc in acest peisaj se simt acasa,-atrag pe cei ce viziteaza
zona,-creaza sensul locului
-ar fi catastrofal sa se piarda unicitatea si caracterul peisajului, sa se niveleze paisajele si toate sa
apara relativ la fel (vezi cartierele de locuit colective din perioada comunista).
In cazul in care statul nu se implica (sau foarte putin) in procesul de identificare a caracterului peisajului, acest
lucru poate fi realizat de cetateni.
Doar in 2 tari din UE (Anglia si Slovenia) s-a realizat procesul de identificare a caracterului personajului
national in mod organizat –prin intermediul specialistilor,-cu finantare guvernamentala
Campul de Lucru ECOVAST -in cadrul unui Atelier International de lucruin domeniul peisajului din 2001
a elaborat si experimentat o metoda de evaluare a peisajelor si de identificare a componentelor peisajelor.
Aceasta metoda poate fi utilizata de –o persoana,-mici echipe.
Metoda este focalizata catre o unitate peisagistica.
Unitate peisagistica -sau componenta peisagistica
-in definitia conventiei Europene a Peisajuliu peisajele sunt percepute de cetateni ca
facand parte dintr-un teritoriu
-insa peisajele sunt ele insele unitate, difera de peisajele vecine
-sunt percepute ca parte ale unei structuri mai ample
-in lume exista teritorii intinse cu acelasi tip de peisaj

–Sahara
-Muntii Canadieni etc.
-in Europa exista modificari semnificative in peisaj pe distante relativ scurte (desi uneori subtile):-dealurile
apar in campii,-sol calcaros-sol nisipos,-teren agricol-padure,-gospodarii rasfirate-localitati compacte
-aceste modificari pot fi interpretate ca delimitari, granite intre peisaje (unitati peisagistice)
-nu exista dimensiuni standard al unei unitati peisagistice (UP)
-UP reprezinta acea zona care este perceputa ca avand un caracter semnificativ diferit de
urmatorul peisaj (pe baza experientei europene unitatile peisagistice sunt in numar de cateva sute pe o
suprafata de cateva sute de km)
Caracterul peisajului se determina: -privind,-simtind,-gandind
-peisajul a fost deci definit ca“o suprafata de teren asa cum este perceputa de cetatean”
-orice peisaj a fost creat prin actiunea combinata a: -naturii,-omului
peisaj natural ← natura + om → peisaj
umanizat

Interactiunea om – peisaj apare chiar daca omul nu a intervenit in nici un fel in peisaj, ci doar prin simplul apel
la cunostintele sale, istoric, traditie etc.
Ex.: -percepi mai bine un peisaj cu flori salbatice daca stiu ca –florile salbatice cresc acolo deoarece solul
este acid -solul este acid deoarece rocile de sub el sunt de origine vulcanica
-perceptia peisajului si grija fata de el creste odata cu existenta afectiunii fata de el, de –lucruri,-
evenimente,-oameni care se asociaza cu el

Peisajul se percepe prin intermediul : -ochilor,-mintii, -subconstient emotional, -urechii, susurul apei,-prin
piele, elemente climatice,-olfactiv, mirosul planelor
Elementele emotionale uneori nu pot fi transpuse in cuvinte dar eul propriu simte, stie ca are in fata un peisaj
cu mare incarcatura spirituala (manastirile din Bucovina) si poate fi fascinat de forta acestei imagini
suprapusa
pe stratul spiritual al ortodoxiei.
Specificul, caracterul personajului poate fi evaluat prin utilizarea unei matrici, metodologii simple.
Etapele metodologiei de evaluare a specificului semnificatiei peisajului: -tema pregatitoare,-necesitatea de a
privi intr-o anumita perioada peisajul,-descrierea detaliata, -documentatia scrisa, documente.

CELE 10 STRATURI ALE MATRICEI PEISAJULUI


1. Geologia de suprafata: –tipologia rocilor
-natura rocilor
-vizibila in: –cariere, -exploatare de pietris, -romblee si deblee de drumuri
-natura rocilor –acide, -leoss( influenteaza tipologia vegetatiei)
-rocile locale folosite la constructii

2. Clima –afecteaza profund peisajul atat ca: –aspect, -caracteristici


-influenteaza : –vegetatia –abundenta, -rarire
-vantul -eroziunea solului
-apa –vapori, -lichida, -solida, influenteaza paisajul: -caldura, -inghet-dezghet
-seceta, - umiditate
-soarele –caldura, -lumina

3. Geomorfologia (formarea terenului)


-puternice forme vizibile –munti, -dealuri, -vai, -lunci orizontale puternice ale campiei,
-lunci unduitoare, rauri, -forma lacurilor
-modul de actiune a acestor forme asupra –vegetatiei, sir de copaci ce marcheaza
cursul unui rau, -cladirilor din zona –un castel pe varf de deal,dramatism

4. Solul -de obicei ascuns de vegetatie


-caracteristici –adancime, -fertilitate, -nivel de aciditate ,sunt determinate pentru evolutia
-vegetatiei , -faunei
-culoarea solului e o componenta importanta a peisajului, picteaza peisajul

5. Acoperirea terenului –in majoritatea peisajelor vegetatia reprezinta caracteristica vizibila


-acest lucru este vizibil in peisajele –naturale, -umanizate, asezari umane
-se analizeaza –intinderea vegetatiei, -tipul vegetatiei
-proportiile vegetatiei –campuri, -paduri
- vegetatia singuratica
-acoperirea terenului cu –ape curgatoare, -torente, -lacuri –naturale, -artificiale
-acoperirea cu fauna si flora

6. Agricultura si silvicultura
90% din terenul Europei este folosit in –agricultura, -silvicultura
Aceste tipuri de activitati economice influenteaza peisajul ca –forma, -aspect
-agricultura –arat, -semanat, -strangerea recoltei, -cosire si uscare fan
-silvicultura –rarirea padurilor, -taierea padurilor, -plantarea padurilor,-
taierea copacilor solitari
Deplasarea turmelor la pasunat –zilnic, -anual
Aceste elemente induc in peisaj –schimbare, -culoare, -modelare, -miscare

7. Case si localitati
De-a lungul istoriei oamenii s-au stabilit pe tot teritoriul cautatnd locuri pentru : -adapost, -traiul de zi cu zi,
-evolutie spirituala etc.
Constructiile realizate din materiale autohtone: -piatra, -lemn, -argila, -paie etc.
Constructiile au fost realizate in cadrul asezarilor umane: -catune, -sate, -orase
Unele dintre acestea au primit functii administrative.
Procesul constituirii asezarilor umane mosteneste

-modelul constructiilor –locuinte, -alte functiuni


-materialele locale
-tipologia constructiilor
-armonizarea constructiilor cu –clima, -fauna, -rocile existente (geologia si geomorfologia)
-tipologia asezarilor umane, modele
-tipologia transporturilor
-tipologia ocupatiilor umane, modele, mestesuguri
-modalitatede constructie –compact, -rasfirat, -materiale diverse, -orizontal, vertical, -adecvat functiunilor
etc.
Activitatea umana afecteaza peisajul in sens –pozitiv, -negativ
Cert este ca diversitatea paisajelor este una din cele mai importante caracteristici ale Europei ceea ce da
forta UE, putere prin diversitate.

8. Alte caracteristici datorate factorului uman


Caracteristici imprimate de multitudinea ocupatiilor umane: -agricultori, -silvicultori, -mineri, modeleaza
forma terenului, -soldati, modeleaza solul prin sisteme de operare, -drumari, intervin direct in peisaj –
(drumuri, -poduri, -tuneluri, -autostrazi, -cai ferate, -fabrici, -uzine, -biserici, -scoli etc.)

Toate aceste elemente influenteaza peisajul.


9. Caracteristici istorice (determinarea istoriei)
Caracteristici Europene –densitatea populatiei
-modelul localitatilor si folosinta actuala a terenului se suprapune peste cele ale
generatiilor trecute
-trasaturi istorice –foarte vizibile, -greu de descoperit
In ambele cazuri ele isi un amprenta asupra peisajului.
Elemente istorice -vizibile –ruinele, -orasele vechi si tipologia lor, -castele, -fortificatii, -catedrale, biserici,
-mori de vant etc.
-greu vizibile –tumulii vechilor civilizatii, -vechile canale de aductiune de apa, -urme
pe teren greu vizibile ale vechilor sisteme de fortificatii si locuire etc.
Peisajul contine in sine evidenta –istoriei, -traditiilor

10. Sisteme si asocieri


Peisajul este un organism viu, un spatiu care –devine, -traieste, -se schimba, -care are un viitor
Paisajul –este impregnat de emotiile oamenilor
-dar trezeste in oameni emotii si sentimente
-induce asocierea de idei peisajului
-este asociat cu –evenimente
-oameni –celebri, -legende
-exista peisaje sacre ,sacralitatea fiind indusa de sacralitate
-exista peisaje de o mare forta ce induc sentimente si stari speciale privitorului
Conventia Europeana a Peisajului
Etape –evolutia peisajelor
-protectia peisajelor( caracteristici valoroase)
-managementul peisajelor, mentinerea si administrarea prin activitati specifice
-amenajarea peisajelor
Strasbourg 2001
Prima conferinta a statelor semnatare ale Conventiei Europene a Peisajului
Conferinte Europene (Consiliul Europei) importante pentru diverse forme ale patrimoniului
Paris 1954 –patrimoniul cultural
Berna 1979 –patrimoniul natural
Granada 1985 –patrimoniul arhitectural
Londra 1969-1992 –patrimoniul arheologic
Tema 1 - politici peisagistice : o contributie la bunastarea cetatenilor europeni si la dezvoltarea durabila
-aspecte: -socilale, -economice, -culturale, -ecologice
• peisajul reprezinta un patrimoniu comun indiferent de valoare sau localizarea lui
-peisajul patrimoniu –social, -economic, -cultural, -ecologic
Contributia la crearea de locuri de munca prin turism.
Peisajul e capitalul care duce la obtinerea profitului.
• Peisajul trebuie sa constituie obiectul politicelor.