Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gheorghe Tăttărescu
Această tehnică a fost adusă de artist din Italia și se regăsește și în cazul unor biserici
din Rusia pe care le-a vizitat în perioada 1884 - 1885. A treia direcție pe care a abordat-o, a
fost folosirea stilului realist și părăsirea picturii bizantine, care era caracterizată de Alexandru
Xenopol de sentimentul „ de a fugi de expresia frumosului care leagă pe om de carne”. Astfel,
Tăttărescu a avut curajul să figureze pe pereții bisericilor chipul omului care răspunde la ideea
clasică de frumusețe.1
Între anii 1853-1892, a pictat cu ajutorul elevilor săi 54 de biserici. În 1853, primul
contract semnat pentru zugrăvirea unui locaş de cult a fost în cazul bisericii Oteteleşanu din
Măgurele. În 1857 realizează pictura Bisericii din satul Băleni, din apropiere de Târgoviște.
Între 1860 şi 1863 pictează biserica familiei Oteteleşanu de pe moşia Funda, biserica
Kretzulescu din Târgovişte şi Biserica Mănăstirii Mărgineni. Pentru realizarea picturii de la
Biserica Kretzulescu din Târgoviște, Gheorghe Tattarescu, a primit 800 de galbeni
împărătești, iar în contractul cu Tattarescu se prevedea: „toate aceste tablouri , atât după zidul
bisericii cât şi icoanele, vor fi toate cu ulei, afară numai de câmpul de afară, adică la antreul
cel dintâi care va fi cu cleiu, marmoră şi sadeao, precum şi lucrarea tâmplei va fi toată poleită
cu aur bun dupe cuviință şi fundurile alb cu lustru sau altă față cum se va găsi de cuviință mai
bine, precum este şi la biserica Kretzulescu din București”.
În 1864 la Ghighiu, lângă Ploiești, sunt pictaţi numai sfinţi, deoarece la acea vreme,
când Gheorghe Tattarescu a executat pictura, mănăstirea era de călugări, Ghighiu devenind
mănăstire de maici în 1952. Mănăstirea datează din secolul al XVI-lea, terenul pe care este
aşezată fiind donaţia unui anume logofăt Coresi. Mănăstirea e renumită astăzi mai ales pentru
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, în urma discuțiilor cu maica stareţă
Epiharia Lungu, am aflat că a fost adusă din Siria şi datează din secolul al XVI-lea. De fapt,
Icoana de la Ghighiu are un nume cu rezonanţe ciudate: „Siriaca”, datorită originii sale și
reprezintă o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, realizată pe lemn de santal, în Siria, în
secolul al XVI-lea și care a ajuns la Ghighiu prin voia Maicii Domnului în anul 1958, datorită
episcopului siriac, Vasile Samaha, reprezentantul de atunci al Patriarhiei Antiohiei pe lângă
Biserica Ortodoxă Rusă, căruia Maica Domnului i-a aparut în vis, spunându-i acestuia să
aducă acea icoană în România, la mănăstirea Ghighiu.
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pictura_bisericească_a_lui_Gheorghe_Tattarescu , 27.12.2021, 18:55.
Ultimul lăcaş de cult la care a lucrat Gheorghe Tattarescu a fost biserica Sfântul Ilie
din Craiova.2
2
https://chindiamedia.ro/editorial/gheorghe-tattarescu-1820-1894-un-reper-in-pictura-bisericeasca-
damboviteana/ , 27.12.2021,18:25
Iisus Hristos, tehnica ulei, pictor Gheorghe Tăttărescu, Biserica Buna Vestire, Giurgiu
Constantin Lecca a pictat o mulțime de biserici răspândite în mai multe orașe din
România. Informațiile despre activitatea sa în zugrăvirea bisericilor, care s-au transmis de-a
lungul timpului, sunt adeseori contradictorii sau chiar confuze. Aprecierile și critica de
specialitate de atunci și până astăzi suferă de ambiguitate în a aprecia valoarea artistică a
picturilor murale pe care Lecca le-a realizat. 3 În anul 1840, Constantin Lecca este sprijinit de
rudele sale Iordache Oteteleșanu și Petrache Poenaru după care a primit comanda pentru
realizarea picturilor murale ale Bisericii Sfântul Ilie și Biserica Madona Dudu sunt ambele din
Craiova.4 Constantin Lecca a studiat pentru a armoniza compoziția scenelor biblice cu spiritul
Renașterii precum și a influențelor italiene în acest domeniu.. În paralel, a început să picteze
și biserici, fiind cunoscute lucrările sale din bisericile craiovene Sfântul Ilie și Madona Dudu.
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Lecca ,27.12.2021,21:32.
4
Ibidem,27.12.2021, 21:35.
Opinea lui Barbu Theodoresc „prin marea sa cantitate de portrete, el contribuie la
formarea unui stil în pictura de șevalet românească” […] Lecca a însemnat pentru istoria
picturii românești un moment caracteristic peste care nu se poate trece”.5
Adormirea Maicii Domnului, pictor Constantin Lecca, Biserica Sfântul. Nicolae ,Șcheii
Brașovului
5
https://leviathan.ro/constantin-lecca-portretist-si-autor-de-fresca-monumentala-de-daniela-sontica/ ,
27.12.2021, 20:00.
Sfântul Apostol Petru, pictorii Constantin Lecca și Mișu Popp, Biserica Răzvan Vodă din
București
Maica Domnului cu pruncul, pictură murală, pictorii Constantin Lecca și Mișu Popp, Biserica
Curtea Veche
Herodiada, tehnică ulei, pictor Constantin Lecca, Muzeul Municipal București
Profetul Ilie, tehnică ulei, pictor Constantin Lecca, Muzeul Național de Artă al Românie
Mișu Popp
Mișu Popp a avut șansa de a veni pe lume în familia artistului Ioan Popp Moldovan,
originar din Galații Făgărașului, și a Elenei (născută Ivan). În familia Popp, în care Mișu a
fost al optulea între cei unsprezece copii (au trăit nouă), toți se pricepeau la artă: mama
creiona izvoadele icoanelor, copiii, de la mic la mare, umpleau cu fond colorat porțiunile mari
din scenele religioase, în timp ce tatăl, Ioan Popp, era un zugrav de biserici apreciat în toată
Transilvania. Nicolae Popp, fratele cel mare al lui Mișu, a început să picteze și el biserici,
continuând în Brașov, în perioada 1835-1854, meseria tatălui său. Un alt frate, Constantin
Popp, a devenit sculptor şi poleitor, stabilindu-se în Făgăraş.
Adormirea Maicii Domnului, tehnică ulei, Pictor Mișu Popp, Biserica din Arpătac
6
https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/pe-urmele-lui-misu-popp-la-brasov-si-sacele-154312.html ,
27.12.2021, 22:00
Nașterea Fecioarei Maria, tehnică ulei, Mișu Popp, Biserica din Arpătac
Iisus Pantocrator, pictură murală, pictor Mișu Popp, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi
Sfânta Filoteia din Bucureşt
Iisus pe Cruce, picture murală, pictor MIșu Popp, Biserica Sfinţii Voievozi Mihaiil şi Gavriil
din Târgu Jiu
Nicolae Grigorescu
Nicolae Grigorescu s-a născut pe 15 mai 1838 și este primul dintre fondatorii picturii
române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, a devenit un simbol pentru
tinerele generaţii de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice
şi să aducă la lumină valorile spiritualităţii româneşti. A văzut lumina zilei în satul Pitaru
(Dâmboviţa), fiind al şaselea copil al lui Ion şi al Mariei Grigorescu. În 1843, când îi moare
tatăl, familia se mută la Bucureşti, în mahalaua Cărămidarilor, în casa unei mătuşe. A
moştenit talentul de la unchiul Ghiţă, primul care i-a pus cărbunele în mâna să deseneze. În
anii şcolii primare a început să aducă un ban în casă realizând iconiţe şi vânzându-le pe la
târguri. După o timpurie ucenicie (1848-1850), în atelierul pictorului ceh Anton Chladek,
execută icoane pentru bisericile din Băicoi şi mănăstirea Căldăruşani.7 El avea numai 15 ani
când a fost (re)cunoscut ca pictor de icoane, talentul său ieșit din comun impresionând lumea
credincioșilor și a privitorilor de artă biseri- cească de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Nicolae Grigorescu este, cum știm, cel mai mare pictor român din toate timpurile, dar și cel
mai cunoscut zugrav de portrete și scene religioase din iconografia noastră.
8
https://www.taifasuri.ro/index.php/taifasuri/religie/18018-lumina-cerului-din-arta-religioasa-a-pictorului-
nicolae-grigorescu-nr754-sapt31-oct-6-noi-2019 ,27.12.2021, 22:41.
În toamna anului 1861, tânărul Grigorescu pleacă la Paris unde intră la Școala de
Belle-Arte, frecventând atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Renoir. Conștient de
propriile-i lacune în formația artistică, va studia în primul rând desenul și compoziția.