Sunteți pe pagina 1din 83

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA PETROŞANI

MANGU SORIN-IULIU MICLEA MIRCEA-IOSIF

PROIECT ECONOMIC

PETROŞANI
2006
CUPRINS

Pagina
CUPRINS ………………………………………………………………………….. 3

INTRODUCERE …………………………………………………………………... 5

Capitolul I
PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI ……………………………………... 6
1.1. Tipul firmei ……………………………………………………………………. 6
1.2. Structura organizatorică ……………………………………………………….. 6
1.3. Producţia fizică ………………………………………………………………... 7
1.4. Cifra de afaceri ………………………………………………………………... 7
1.5. Capacitatea de producţie ………………………………………………………. 8
1.6. Consumuri de materii prime, manoperă directă şi energie tehnologică ………. 8
1.6.1. Consumuri de materii prime ………………………………………………… 9
1.6.2. Consumuri de manoperă directă …………………………………………….. 9
1.6.3. Consumuri de energie tehnologică ………………………………………….. 10
1.6.4. Forţa de muncă ……………………………………………………………… 11
1.6.4.1. Balanţa timpului de muncă pe o persoană ………………………………… 11
1.6.4.2. Numărul şi structura personalului folosit în anul de bază ………………… 12
1.7. Costuri de producţie …………………………………………………………… 12
1.7.1. Amortizarea activelor fixe …………………………………………………... 12
1.7.2. Costuri indirecte ……………………………………………………………... 13
1.7.3. Centralizatorul costurilor pe elemente primare de cheltuieli şi articole de
calculaţie …………………………………………………………………………… 15
1.7.4. Costuri unitare pe articole de calculaţie ……………………………………... 16
1.8. Principalii indicatori economico-financiari ce caracterizează activitatea firmei
în anul de bază ……………………………………………………………………... 16

Capitolul II
STRATEGIA ŞI POLITICA FIRMEI …………………………………………… 18
2.1. Informaţii privind mediul ambiant al firmei …………………………………... 18
2.1.1. Informaţii privind produsele, piaţa şi competitorii ………………………….. 19
2.2.2. Informaţii privind furnizorii de materii prime ………………………………. 20
2.2.3. Informaţii privind portofoliul de produse noi ……………………………….. 20
2.2. Aprecieri privind evoluţia mediului ambiant ………………………………….. 21
2.3. Cererea pieţei pentru produsul A ……………………………………………… 22
2.3.1. Curba cererii pieţei pentru produsul A ……………………………………… 22
2.3.2. Funcţia cererii pieţei pentru produsul A …………………………………….. 26
2.3.2.1. Estimarea funcţiei cererii pieţei …………………………………………… 26
2.3.2.2. Elasticitatea cererii pieţei în raport cu preţul ……………………………… 27
2.3.2.3. Elasticitatea cererii pieţei în raport cu veniturile consumatorilor …………. 28
2.3.2.4. Elasticitatea cererii pieţei în raport cu preţurile altor produse …………….. 28
2.4. Oferta firmei pentru produsul A ………………………………………………. 28
2.5. Modalităţi strategice de acţiune ……………………………………………….. 29
2.5.1. Alegerea şi fundamentarea strategiei ………………………………………... 30
2.5.2. Implementarea planului strategic ……………………………………………. 30
2.6. Obiective strategice …………………………………………………………… 30
2.6.1. Producţia fizică ……………………………………………………………… 30
2.6.2. Cifra de afaceri ……………………………………………………………… 33
2.6.3. Profitul ………………………………………………………………………. 34
2.7. Modalităţi de realizare a obiectivelor planificate ……………………………... 35
2.7.1. Analiza utilizării capacităţilor de producţie …………………………………. 35
2.7.2. Creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie …………………. 39
2.7.3. Crearea de noi capacităţi de producţie ………………………………………. 40
2.8. Principalele resurse materiale şi umane necesare realizării obiectivelor
strategice …………………………………………………………………………… 43
2.8.1. Necesarul de materii prime ………………………………………………….. 43
2.8.2. Necesarul de personal ……………………………………………………….. 44
2.9. Echilibrul firmei ……………………………………………………………….. 45

ANEXE
Anexa 1. Determinarea necesarului de utilaje, instalaţii şi posturi de lucru manuale 46
Anexa 2. Determinarea necesarului de investiţii …………………………………... 52
Anexa 3. Determinarea necesarului de materii prime ……………………………… 53
Anexa 4. Determinarea necesarului de energie electrică …………………………... 54
Anexa 5. Determinarea necesarului din alte resurse materiale …………………….. 57
Anexa 6. Determinarea necesarului de muncitori direct productivi şi a fondului de
salarii directe ……………………………………………………………………….. 58
Anexa 7. Determinarea necesarului de personal indirect productiv şi a fondului de
salarii aferent ………………………………………………………………………. 60
Anexa 8. Determinarea cheltuielilor angajatorului proporţionale cu salariile
personalului ………………………………………………………………………… 61
Anexa 9. Amortizarea activelor imobilizate ……………………………………….. 62
Anexa 10. Venituri extraordinare obţinute prin vânzarea utilajelor în afara
exploatării ………………………………………………………………………….. 64
Anexa 11. Determinarea cheltuielilor indirecte ……………………………………. 65
Anexa 12. Centralizatorul costurilor pe elemente primare de cheltuieli şi articole
de calculaţie ………………………………………………………………………... 66
Anexa 13. Costuri unitare pe articole de calculaţie ………………………………... 67
Anexa 14. Bugetul de venituri şi cheltuieli al firmei ………………………………. 68
Anexa 15. Indicatori de performanţă economică a firmei …………………………. 69
Anexa 16. Situaţie comparativă anul de bază-anul de plan ………………………... 70

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………… 71
INTRODUCERE

Permanenta interacţiune dintre firmă şi mediul în care funcţionează se concretizează


prin resursele pe care aceasta le ia din mediu (resurse umane, resurse materiale, resurse
financiare), resurse care apoi sunt restituite mediului sub formă de produse şi/sau servicii.
Rentabilitatea a devenit, în condiţiile economiei de piaţă, o cerinţă imperioasă a
fiecărui proces de producţie, fără această caracteristică, existenţa firmelor fiind de
neconceput.
Problemele care se ridică în faţa managementului, atât în ceea ce priveşte
aprovizionarea cu resursele necesare firmei, păstrarea furnizorilor, cât şi orientarea producţiei
în conformitate cu cerinţele pieţei, sunt numeroase.
Astfel, datorită transformărilor de structură ale economiei, apare problema conturării
clare a unei strategii cu privire la acţiunile pe care firma le va întreprinde în viitor. Strategiile
posibile vor fi analizate în strânsă legătură cu resursele pe care le necesită realizarea lor şi va
fi aleasă acea strategie care are cele mai mari şanse de reuşită, în conjuncturile politice,
economice, sociale care se prevăd pentru anii următori.
În lucrarea de faţă se prezintă cazul unei firme industriale care se confruntă cu
transformările de structură ale economiei şi cu alegerea unei strategii privind acţiunile pe care
le va întreprinde în viitor, în vederea creşterii rentabilităţii şi asigurării unei poziţii
competiţionale adecvate.
Lucrarea de faţă are însă un pronunţat caracter didactic. Din acest motiv, a fost gândită
într-o manieră care să faciliteze munca studentului (de la forma de învăţământ cu frecvenţă
redusă) şi comunicarea acestuia cu cadrul didactic îndrumător. Astfel, dacă primele două
capitole prezintă aspectele indispensabile necesare înţelegerii situaţiei firmei, ultimul capitol
(de anexe) le oferă studenţilor posibilitatea de a integra cunoştinţele dobândite la alte
discipline, în maniera proprie proiectului economic, reuşita acestui demers constituind baza
de apreciere în vederea acordării notei la disciplina “Proiecte economice”.
Capitolul I

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

1.1. Tipul firmei


Firma pe exemplul căreia s-a elaborat proiectul economic este o societate comercială
pe acţiuni. Capitalul social are structură mixtă. În perioada următoare, Societatea Comercială
îşi propune să emită şi să vândă obligaţiuni.
Consiliul de Administraţie al Societăţii Comerciale este convins de posibilitatea
vânzării de obligaţiuni, pe această cale asigurându-se creşterea resurselor financiare şi,
eventual, a capitalului social. Succesul acestei acţiuni depinde de eficienţa activităţii
desfăşurate, de rentabilitatea fabricaţiei şi vânzării produselor realizate.
Totodată, strategia, planul şi politicile manageriale ale Consiliului de Administraţie
urmează a fi gândite pentru o piaţă concurenţială internă şi externă, în ţară existând mai multe
firme care fabrică şi comercializează produse similare.

1.2. Structura organizatorică


Structura organizatorică a Societăţii Comerciale este compartimentată potrivit
specificului activităţii desfăşurate. Pe lângă compartimente, structura organizatorică include şi
posturi de management.
Componentele principalele ale structurii organizatorice sunt:
-organisme de conducere şi posturi de management: Adunarea Generală a
Acţionarilor, Consiliul de Administraţie, Comitetul Director, Directorul General;
-birouri: Biroul prognoză, plan, dezvoltare, Biroul personal, învăţământ, salarizare,
Biroul asigurarea calităţii, Biroul organizarea producţiei şi a muncii, Biroul programare,
lansare şi urmărire a producţiei, Biroul mecano-energetic, Biroul investiţii;
-servicii: Serviciul administrativ, Serviciul marketing, aprovizionare, desfacere,
Serviciul financiar-contabil;
-ateliere: Atelierul proiectare, Atelierul electro-mecanic;
-secţii de producţie: Secţia A, Secţia B.
1.3. Producţia fizică
Firma fabrică şi vinde trei tipuri de produse, simbolizate A, B şi C. Fabricaţia acestor
produse se realizează în cadrul a două secţii de bază:
- Secţia I – în care se fabrică produsul A.
- Secţia II – în care se fabrică produsele B şi C.
Produsul A include două repere, R1 şi R2, asamblate pe linia de montaj L1. Reperul
R1 este fabricat din materia primă M1, prelucrată prin trei operaţii: operaţia 1 (utilaje de tipul
a), operaţia 2 (utilaje de tipul b), operaţia 3 (utilaje de tipul d). Reperul R2 este fabricat din
materia primă M2, prelucrată prin patru operaţii: operaţia 1 (utilaje de tipul b), operaţia 2
(utilaje de tipul c), operaţia 3 (utilaje de tipul e), operaţia 4 (utilaje de tipul b).
Produsul B include trei repere, R3, R4 şi R5, asamblate pe linia de montaj L2. Reperul
R3 este fabricat din materia primă M3, prelucrată prin cinci operaţii: operaţia 1 (utilaje de
tipul i), operaţia 2 (utilaje de tipul h), operaţia 3 (utilaje de tipul a), operaţia 4 (utilaje de tipul
g), operaţia 5 (utilaje de tipul h). Reperul R4 este fabricat din materia primă M4, prelucrată
printr-o singură operaţie, realizată cu utilaje de tipul e. Reperul R5 este fabricat din materia
primă M5, prelucrată prin patru operaţii: operaţia 1 (utilaje de tipul d), operaţia 2 (utilaje de
tipul f), operaţia 3 (utilaje de tipul a), operaţia 4 (utilaje de tipul h).
Produsul C include trei repere, R5, R6 şi R7, asamblate pe linia de montaj L3. Reperul
R6 este fabricat din materia primă M6, prelucrată prin două operaţii: operaţia 1 (utilaje de
tipul c), operaţia 2 (utilaje de tipul g). Reperul R7 este fabricat din materia primă M7,
prelucrată prin trei operaţii: operaţia 1 (utilaje de tipul a), operaţia 2 (utilaje de tipul b),
operaţia 3 (utilaje de tipul f).

1.4. Cifra de afaceri


În anul de bază, firma a fabricat şi vândut produsele, în cantităţile şi la preţurile
prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Nr. Preţ de vânzare Cantităţi fabricate şi Valoare Structura
crt. Produsul (u.m./buc) vândute (buc) (mil. u.m.) (%)
1. A 164.842 10.800 1.780,293 18,28
2. B 472.763 9.200 4.349,419 46,38
3. C 324.648 10.000 3.246,480 35,34
1.5. Capacitatea de producţie
Pentru realizarea cifrei de afaceri prezentată în tabelul 1.1, firma a folosit capacităţile
de producţie prezentate în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Producţia Gradul de utilizare a
Felul Număr Capacitatea de
Produse realizată capacităţii de
maşinii maşini producţie (buc.)
(buc.) producţie (%)
Secţia I
A 2 A 15.360 10.800 70,31
b. 24 A 15.360 10.800 70,31
c. 6 A 15.360 10.800 70,31
d. 6 A 15.360 10.800 70,31
e. 12 A 15.360 10.800 70,31
Secţia II
34 B 13.056 9.200 70,46
a. 28 C 14.336 10.000 69,75
– – – – –
b.
8 C 15.360 10.000 65,10
– – – – –
c.
6 C 15.360 10.000 65,10
2 B 15.360 9.200 59,89
d.
2 C 15.360 10.000 65,10
4 B 15.360 9.200 59,89
e.
– – – – –
4 B 15.360 9.200 59,89
f.
10 C 15.360 10.000 65,10
17 B 13.056 9.200 70,46
g.
4 C 15.360 10.000 65,10
41 B 13.120 9.200 70,12
h.
12 C 15.360 10.000 65,10
2 B 15.360 9.200 59,89
i.
– – – – –

1.6. Consumuri de materii prime, manoperă directă şi energie tehnologică


1.6.1. Consumuri de materii prime
Consumurile specifice de materii prime, pe produse şi repere, şi preţurile de
achiziţionare ale acestora în anul de bază sunt prezentate în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Stocuri de
Nr. Materie Preţ de achiziţie Consum specific materie primă la
Produs Reper
crt. primă (u.m./kg) (kg/buc) sfârşitul anului
(kg)
1 A R1 m1 3.600 10,50 4.000
R2 m2 2.500 14,00 5.000
2 B R3 m3 6.300 29,00 10.000
R4 m4 3.800 16,00 6.000
R5 m5 1.200 4,00 3.000
3 C R5 m5 1.200 4,00 2.000
R6 m6 4.500 17,50 12.000
R7 m7 3.750 14,50 11.000

1.6.2. Consumuri de manoperă directă


Durata operaţiilor tehnologice, consumul de manoperă şi salariile tarifare orare, în
anul de bază, au avut valorile prezentate în tabelul 1.4.
Tabelul 1.4
Produs Reper Operaţia Utilajul Consumul de timp Salarii Observaţie
simbol Ore- Ore-om tarifare
tip maşină orare
(u.m./oră)
A R1 I a 0,5 0,5 1.142 La montaj
II b 0,5 0,5 1.176 participă 5
III d 1,5 1,5 1.143 muncitori
R2 I b 0,5 0,5 1.244
II c 1,5 1,5 1.242
III e 3 3 1.148
IV b 5 5 1.176
Total 12,5 12,5 8.271
Montaj L1 0,5 2,5 1.244
B R3 I i 0,5 0,5 1.244 La montaj
II h 1,5 1,5 1.272 participă 4
III a 3 3 1.148 muncitori
IV g 5 5 1.176
V h 7,5 7,5 1.279
R4 I e 1 1 1.279
R5 I d 0,5 0,5 1.248
II f 1 1 1.142
III a 7 7 1.143
IV h 3 3 1.049
Total 30 30 11.980
Montaj L2 2,5 10 1.279
C R5 I d 0,5 0,5 1.248 La montaj
II f 1 1 1.142 participă 5
III a 7 7 1.143 muncitori
IV h 3 3 1.049
R6 I c 1,5 1,5 1.148
II g 1 1 1.179
R7 I a 0,5 0,5 1.144
II b 2 2 1.079
III f 1,5 1,5 1.148
Total 18 18 10.280
Montaj L3 5,5 27,5 1.248

1.6.3. Consumuri de energie tehnologică


În anul de bază, consumul de energie tehnologică a fost determinat în funcţie de
puterea instalată a motoarelor electrice cu care sunt echipate maşinile din cele două secţii şi de
preţul plătit pentru kW/h. Tariful pentru un kW/h este de 120 u.m. Consumurile de energie
tehnologică sunt prezentate în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Nr. Puterea motorului Consum de energie
Maşina
crt. (kW) (kW/h)
1 A 4 480
2 B 5 600
3 C 3 360
4 D 0,5 60
5 E 1 120
6 F 4 480
7 G 3 360
8 H 1 120
9 I 4 480

1.6.4. Forţa de muncă

1.6.4.1. Balanţa timpului de muncă pe o persoană


Pentru anul de bază, balanţa timpului de muncă pentru un muncitor este prezentată în
tabelul 1.6.
Tabelul 1.6
% din total zile % din total
Nr. Valori
Indicatori calendaristice zile maxim
crt. (zile)
disponibile
1 Zile calendaristice 365 100 –
2 Zile nelucrătoare, din care: 133 36,4 –
- concedii de odihnă 25 6,8 –
- duminici şi zile de repaus legale 108 29,5 –
3 Zile maxim disponibile 232 63,5 100
4 Zile neutilizate – total, din care: 8 2,1 3,4
- concedii maternitate şi prog. red. pt. mat 4 1,09 1,7
- concedii de boală 2 0,54 0,86
- învoiri şi concedii fără plată 2 0,54 0,86
- absenţe nemotivate 0 – –
5 Zile efectiv lucrate 224 61,3 96,5
6 Durata medie a zilei de lucru (ore) 8 – –
7 Nr. de ore lucrate 1.792 – –
1.6.4.2. Numărul şi structura personalului folosit în anul de bază
În anul de bază, firma a folosit muncitori direct productivi, indirect productivi,
maiştrii, ingineri, alţi specialişti, personal de administraţie, funcţionari. Numărul mediu
scriptic al personalului este prezentat în tabelul 1.7.
Tabelul 1.7
Nr. Compartimente. Categorii de Secţia Secţia Atelier Celelalte Total
crt. personal I II mecano- compar-
energetic timente
1 Muncitori direct productivi 91 460* – – 551
2 Muncitori indirect productivi 6 19 25 14 64
3 Maiştrii 3 13 2 – 18
4 Alte categorii 3 7 2 31 43
5 Total 103 499 29 45 676
*
- 206 pentru produsul B
- 254 pentru produsul C

1.7. Costuri de producţie

1.7.1. Amortizarea activelor fixe


Cheltuielile cu amortizarea activelor fixe sunt prezentate în tabelul 1.8.
Tabelul 1.8
Valoarea Valoarea Norma de Amortizarea
Nr. Denumirea Cantitate
unitară totală amortizare anuală
crt. activului fix (buc.)
(mil. u.m.) (mil. u.m) (%) (mil. u.m.)
Secţia I
1 Maşina a 2 17 34 4,76 1,619
2 Maşina b 24 5,5 132 4,76 6,2857
3 Maşina c 6 6,5 39 4,76 1,8571
4 Maşina d 6 27 162 4,76 7,7142
5 Maşina e 12 15,5 186 4,76 8,8571
6 Clădire
1 195 195 1,11 2,1666
industrială
7 Alte active fixe 1 40 40 6,66 2,6666
Total secţia I 30,6 788 31,166663
Secţia II
1 Maşina a 62 17 1.054 4,76 50,1904
2 Maşina b 8 5,5 44 4,76 2,0952
3 Maşina c 6 6,5 39 4,76 1,8571
4 Maşina d 4 27 108 4,76 5,1428
5 Maşina e 4 15,5 62 4,76 2,9523
6 Maşina f 14 7,2 100,8 4,76 4,7999
7 Maşina g 21 10,5 220,5 4,76 2,1904
8 Maşina h 53 11 583 4,76 27,7619
9 Maşina i 2 23 46 4,76 2,1904
10 Clădire
1 337 337 1,11 3,7444
industrială
11 Alte active fixe 1 84 84 6,66 5,5999
Total secţia II 544,2 2.570,3 116,83492
Atelier mecano-
energetic
1 Maşini şi utilaje 1 205 205 4,76 9,7619
2 Unelte şi
1 59 59 8,33 4,9166
dispozitive
3 Clădire
1 89 89 1,11 0,9888
industrial
Total atel. mec-
353 353 15,66746
energetic
Servicii
funcţionale
1 Maşini pentru 1 520 520 6,66 34,6666
lucrări adm.
2 Clădire
1 168 168 1 1,68
administrative
Total servicii
688 688 36,3466
funţionale
Total general 200,015849

1.7.2. Costuri indirecte


a) Cheltuieli comune ale secţiilor
Cheltuielile comune ale secţiilor sunt prezentate în tabelul 1.9.
Tabelul 1.9
Nr. crt. Articole de calculaţie Secţia I Secţia II
1 Materiale auxiliare 21.060.000 80.100.000
2 Uzura obiectelor de inventar 4.914.000 18.690.000
3 Combustibil 2.106.000 8.010.000
4 Energie electrică 52.164.000 154.872.000
5 Salarii 72.648.645,2 313.281.270,5
6 C.A.S. 18.162.161 78.320.317
7 Protecţia socială 3.632.432,2 15.664.063,5
8 Reparaţii 28.761.052 109.390.323,2
9 Amortizare 31.166.366 116.834.920
10 Total 234.614.656,6 855.162.895,2

b) Cheltuieli ale atelierului mecano-energetic


Acestea sunt prezentate în tabelul 1.10.
Tabelul 1.10
Nr. Valoare
Articole de calculaţie
crt. (u.m.)
1 Materiale auxiliare 6.069.600,0
2 Combustibil 1.820.880,0
3 Uzură SDV şi obiecte de inventar 1.888.320,0
4 Salarii personal 70.303.504,0
5 Contribuţii sociale 17.575.876,0
6 Alte cheltuieli cu personalul 3.515.175,2
7 Amortizare 15.667.460,0
8 Energie electrică 20.703.600,0
9 Alte cheltuieli 606.960,0
10 Total 138.151.375,2

c) Cheltuieli generale ale întreprinderii


Acestea sunt prezentate în tabelul 1.11.
Tabelul 1.11.
Nr. Valoare
Articole de calculaţie
crt. (u.m.)
1 Materiale auxiliare 5.058.000,0
2 Combustibil 2.023.200,0
3 Uzură SDV şi obiecte de inventar 0,0
4 Salarii personal 129.744.950,0
5 Contribuţii personale 32.436.237,0
6 Alte cheltuieli cu personalul 6.487.247,5
7 Amortizare 36.346.666,0
8 Energie electrică 4.140.720,0
9 Cheltuieli publicitare şi cercetare piaţă 50.580.000,0
10 Alte cheltuieli 4.046.400,0
10 Total 270.863.420,5

1.7.3. Centralizatorul costurilor pe elemente primare de cheltuieli şi articole de


calculaţie
a). Centralizatorul costurilor pe elemente primare de cheltuieli.
Acesta este prezentat în tabelul 1.12.
Tabelul 1.12
Nr. Valoare
Elemente primare
crt. (u.m.)
1 Materii prime şi materiale 4.587.629.920,0
2 Combustibili, energie, apă 245.840.400,0
3 Amortizare 200.015.849,0
4 Cheltuieli publicitare şi cercetare piaţă 50.580.000,0
5 Impozit pe clădiri şi alte cheltuieli materiale legale 1.254.384,0
Total cheltuieli materiale 5.085.320.417,0
6 Salarii personal 1.769.558.770,0
7 Contribuţii sociale 442.389.692,0
8 Alte cheltuieli cu personalul 91.876.914,5
Total cheltuieli cu personalul 2.303.825.376,5
Total cheltuieli de fabricaţie şi vânzare 7.389.145.793,5

b). Centralizatorul costurilor pe articole de calculaţie


Acesta este prezentat în tabelul 1.13.
Tabelul 1.13
Nr. Valoare
Articole de calculaţie
crt. (u.m.)
1 Materii prime directe 4.449.850.000,0
2 Salarii personal 1.183.580.400,0
3 Contribuţii sociale 295.895.100,0
4 Alte cheltuieli cu personalul 59.179.020,0
5 Cheltuieli comune ale secţiilor 1.129.777.551,0
Total cost secţie 7.118.282.051,0
6 Cheltuieli generale ale întreprinderii 270.863.420,5
Total cheltuieli de fabricaţie şi vânzare 7.389.145.793,5

1.7.4. Costuri unitare pe articole de calculaţie


Acestea sunt prezentate în tabelul 1.14.
Tabelul 1.14
Nr.
Articole de calculaţie A B C
crt.
1 Materii prime directe 72.800,00 249.300,00 137.925,00
2 Salarii directe personal 17.792,50 48.429,50 54.587,00
3 Contribuţii sociale 4.448,12 12.107,37 13.646,75
4 Alte cheltuieli cu personalul 889,62 2.421,47 2.729,35
5 Cheltuieli comune ale secţiilor 21.723,58 52.046,42 37.633,57
6 Cost de secţie 117.653,82 363.304,76 246.521,67
7 Cheltuieli generale ale întreprinderii 5.228,00 13.069,60 9.450,00
8 Cost de producţie 122.881,80 376.374,36 255.972,07
9 Profit brut 12.288,18 11.291,23 10.238,88
10 T.V.A. 29.674,45 85.097,32 58.436,55
11 Preţ de vânzare 164.841,43 472.762,91 324.647,50

1.8. Principalii indicatori economici-financiari ce caracterizează activitatea firmei în


anul de bază
Aceşti indicatori sunt prezentaţi în tabelul 1.15.
Tabelul 1.15
Nr. Unitate de
Indicatori Valoare
crt. măsură
1 Produse vândute
A buc. 10.800
B buc. 9.200
C buc. 10.000
2 Cifra de afaceri mii u.m. 9.376.193,2
3 Profit brut mii u.m. 338.980,47
4 Costuri aferente producţiei vândute mii u.m. 7.389.145,793
5 Cheltuieli la 1000 u.m. venituri u.m. 788,07
6 Număr salariaţi persoane 676
7 Număr muncitori persoane 615
8 Fond total de salarii mii u.m. 1.769.558,77
9 Fond salarii muncitori mii u.m. 1.583.304,46
10 Salariu mediu pe persoană u.m. 218.140,87
11 Salariu mediu pe muncitor u.m. 214.539,9
12 Productivitatea muncii pe persoană u.m. 13.870.107
13 Rata rentabilităţii la costuri % 4,58
14 Rata rentabilităţii la cifra de afaceri % 3,61
Capitolul II

STRATEGIA ŞI POLITICA FIRMEI

2.1. Informaţii privind mediul ambiant al firmei


Sistem socio-economic complex şi dinamic, firma are un caracter deschis, fiind o
componentă a sistemelor mai mari pe care le reprezintă, adică economia şi societatea.
Integrarea firmei în mediul în care-şi desfăşoară activitatea se realizează prin multiple
legături, care reflectă atât faptul că firma este angajată în relaţii cu mediul, dar şi că aceste
relaţii permit manifestarea dinamismului ei. În calitate de sistem deschis, firma este organic
adaptativă, în sensul că modificările produse în structura şi funcţionarea sa sunt un rezultat al
transformărilor produse în mediu, şi activă, în sensul că la rândul ei influenţează acest mediu
prin produsele şi serviciile sale, prin potenţialul său inovaţional, mutaţiile pe care le produse
în cadrul socio-economic în care este plasată.
Noţiunea de mediu exterior al firmei este foarte complexă deoarece include un
ansamblu de elemente de natură diferită, politică, socială, economică, tehnologică, juridică
etc., manifestat pe plan naţional şi internaţional, care acţionează asupra firmei nu în mod
izolat, ci în strânsa lor interdependentă.
Relaţiile firmei cu mediul pot fi puse în evidenţă şi analizate în următoarele moduri:
-prin tratarea firmei ca un sistem integrat cu mediul, prin intrările şi ieşirile sale;
-considerând că firma operează într-un ansamblu de oportunităţi şi restricţii politice,
sociale, economice etc. la care este obligată să se adapteze permanent;
-firma se află permanent sub acţiunea unor cerinţe fireşti, exprimate şi impuse de
clienţi, furnizori, acţionari.
Principala caracteristică a mediului exterior al firmei este dinamismul său tot mai
accentuat. În general, mediul stabil permite adoptarea de către firmă a unei structuri
neschimbate pe o perioadă lungă, în care accentul este pus pe specializarea strictă a forţei de
muncă, pe definirea riguroasă a atribuţiilor şi pe respectarea liniilor de autoritate. Mediul
schimbător permite relaxarea sensibilă a acestor cerinţe, iar mediul turbulent impune
adoptarea unei structuri suple şi a unor modalităţi de conducere a schimbărilor care se anunţă
sau care s-au produs deja.
Influenţele dintre firmă şi mediul ei exterior sunt reciproce: firma influenţează mediul
prin produsele, serviciile, lucrările sale, iar mediul exterior influenţează firma prin resursele
pe care i le oferă, prin modul în care oferă resursele şi absoarbe produsele firmei; se poate
vorbi, deci, de o legătură de conexiune inversă.

2.1.1. Informaţii privind produsele, piaţa şi competitorii


În anul de bază, întreaga producţie a fost destinată pieţei interne.
Produsul A a fost introdus în fabricaţie în urmă cu 3 ani şi este fabricat de încă 3 firme
care vând pe aceeaşi piaţă. Evoluţia vânzărilor firmei pe piaţa internă şi evoluţia vânzărilor
totale ale produsului se prezintă în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Vânzările totale pe piaţă Vânzările firmei pe piaţă
Anul
(buc.) (buc.)
N 72.000 10.800
N-1 65.000 9.800
N-2 59.400 8.900

Produsul B a fost asimilat în cadrul firmei în urmă cu 6 ani şi este fabricat de încă 5
firme care vând pe aceeaşi piaţă. Evoluţia vânzărilor firmei pe piaţă internă şi evoluţia
vânzărilor totale ale produsului se prezintă în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2
Vânzările totale pe piaţă Vânzările firmei pe piaţă
Anul
(buc.) (buc.)
N 57.000 9.200
N-1 54.000 8.700
N-2 51.500 8.300
N-3 49.000 7.900
N-4 47.000 7.600
N-5 44.600 7.200

Produsul C a fost asimilat în cadrul firmei în urmă cu 4 ani şi este fabricat de încă 4
firme care vând pe aceeaşi piaţă. Evoluţia vânzărilor firmei pe piaţa internă şi evoluţia
vânzărilor totale ale produsului se prezintă în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3
Vânzările totale pe piaţă Vânzările firmei pe piaţă
Anul
(buc.) (buc.)
N 53.000 10.000
N-1 49.300 9.300
N-2 46.100 8.700
N-3 43.500 8.200

2.1.2. Informaţii privind furnizorii de materii prime


Societatea Comercială utilizează în procesul de fabricaţie un nomenclator de materii
prime şi materiale extrem de diversificat.
Asigurarea cu materiale, piese de schimb, combustibil etc. se realizează prin contracte
ferme cu furnizorii interni, în condiţii negociabile. Materiile prime şi materialele provin în
totalitate de la furnizori interni; astfel, firma nu este dependentă de importuri.
Firma gestionează un portofoliu de contracte şi comenzi variate şi avantajoase din
toate punctele de vedere, care se extind pe parcursul mai multor ani. Aceste comenzi se referă
atât la partenerii interni cât şi la cei din străinătate.
Deoarece în ultimii ani cererea de materii prime folosite în cadrul firmei a fost mai
mare decât oferta şi datorită faptului că firma a încheiat contracte de vânzare a produselor cu
parteneri străini, deci pătrunde cu produsele sale pe pieţele externe, pe lângă furnizorii vechi
de materii prime au fost contractaţi furnizori noi, care pot să asigure materiile prime şi
materialele suplimentare necesare fabricării produselor în noile cantităţi cerute.
Se menţionează că transportul materiilor prime şi materialelor de la furnizori la
beneficiari se realizează pe calea ferată şi cu mijloace auto proprii. Firma dispune de un parc
auto propriu, asigurând astfel continuitatea procesului de producţie prin aprovizionarea
ritmică cu materiale, piese de schimb, combustibil sau subansamble.

2.1.3. Informaţii privind portofoliul de produse noi


Compartimentul de cercetare-dezvoltare asigură baza de date necesară concepţiei de
produse noi şi pentru modernizarea produselor aflate în fabricaţie, precum şi datele necesare
îmbunătăţirii condiţiilor de prezentare ale acestora.
Fundamentarea cererii de produse în etapa următoare s-a sprijinit în cea mai mare
măsură pe informaţiile referitoare la producţiile din perioadele anterioare, precum şi pe
structura şi volumul producţiei cerute pentru etapele viitoare.
Activitatea de cercetare-proiectare desfăşurată în ultimii ani în cadrul firmei s-a
finalizat cu elaborarea documentaţiilor tehnice privind designul şi caracteristicile funcţionale,
testate şi omologate pe bază de prototipuri, pentru trei produse noi: D, E şi F.
Principalele informaţii de natură economică referitoare la aceste produse de concepţie
proprie sunt prezentate în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4
Cost
Cost materii Investiţii Cerere
manoperă Preţ estimat
Produs prime necesare probabilă
directă (u.m./buc)
(u.m./buc) (mii u.m.) (buc./an)
(u.m./buc)
D 92.000 50.000 80.000 15.000 180.000
E 150.000 80.000 125.000 8.000 275.000
F 200.000 110.000 180.000 11.000 315.000

De asemenea, firma poate achiziţiona (au fost duse tratative preliminare cu ofertanţi
din străinătate), licenţe de fabricaţie şi vânzare pentru alte două noi produse, G şi H. Pentru
aceste produse se cunosc informaţiile prezentate în tabelul 2.5.
Tabelul 2.5
Cost Investiţii Cost Cerere
Cost Preţ de vânzare
licenţă necesare materii probabilă pe piaţă
Produs manoperă
(mii (mii prime Internă Externă
(u.m./buc) (u.m./buc) ($/buc)
u.m.) u.m.) (u.m./buc) (buc./an) (buc./an)
G 375.000 200.000 135.000 90.000 10.000 15.000 300.000 150
H 480.000 310.000 225.000 120.000 13.000 10.000 460.000 230

Preţul în $ este cel curent de pe pieţele firmelor care deţin licenţa, produc şi vând
aceste produse.

2.2. Aprecieri privind evoluţia mediului ambiant


Pentru anul de plan, Comisia Naţională de Prognoză, a prognozat o creştere a nivelului
general al preţurilor cu 10%.
Se apreciază că veniturile populaţiei vor creşte cu 12% faţă de anul de bază.
2.3. Cererea pieţei pentru produsul A

2.3.1. Curba cererii pieţei pentru produsul A


Pentru a putea exprima cererea pieţei pentru produsul A este nevoie să fie stabilită
curba cererii pieţei pentru acest produs. În acest scop se vor considera patru tipuri de curbe ale
cererii, denumite curbe de ajustare, şi anume:
-curba liniară a cererii, c = a + bp ;
b
-curba hiperbolică a cererii, c = a + ;
p
b
-curba hiperbolică (caz particular) a cererii, a = 0, c = ;
p

-curba cererii cu elasticitate constantă, c = a ⋅ p b .


Pentru a stabili curba cererii pieţei pentru produsul A se iau în consideraţie
următoarele perechi de valori de valori (preţ de vânzare – cantitate cerută), caracterisitce
pentru întreaga piaţă a produsului:

C 48.000 44.000 42.000 39.000 37.500 35.000 34.000 33.500 33.100 32.000
p 70 75 80 85 90 95 100 105 110 115

30.000 27.000 25.000 24.000 20.000


120 125 130 135 140

Pentru a determina constantele a şi b din relaţiile curbelor de ajustare se va aplica


metoda celor mai mici pătrate.

a.) Curba cererii pieţei exprimată printr-o dreaptă


c1 = a + b ⋅ p
Constantele a şi b reprezintă soluţia sistemului de ecuaţii
n n
na + b∑ p i = ∑ c i
i =1 i =1
n n n
a ∑ p i + b∑ p i2 = ∑ c i × p i
i =1 i =1 i =1

După efectuarea calculelor s-a obţinut


c1 = 69.486 − 341,7 p
b.) Curba cererii pieţei exprimată printr-o hiperbolă
b
c2 = a +
p
1
notăm =P
p
Ecuaţia c = a + b ⋅ P reprezintă ecuaţia unei drepte ai cărei parametrii caracteristici a şi
b pot fi stabiliţi aplicând metoda celor mai mici pătrate.
n n
1
na + b∑ = ∑ ci
i =1 p i i =1
n
1 n
1 n
c
a∑ + b∑ 2 = ∑ i
i =1 pi i =1 p i i =1 p i

Rezolvând sistemul, se obţine


178.160
c 2 = 31.832 +
p

c.) Curba cererii pieţei exprimată printr-o hiperbolă (caz particular)


b
c3 =
p
Efectuând calculele, se obţine
3.372.538
c3 =
p

d.) Curba cererii pieţei cu elasticitate constantă


c4 = a ⋅ pb
Pentru determinarea parametrilor a şi b liniarizăm această funcţie prin logaritmare.
ln c = ln a + ln p n
ln c = ln a + b ln p
Facem substituţiile
ln c = c i
⇒ c i = ln a + bp i
ln p = p i
Notăm:
ln a = A ⇒ c i = A + bp i
Ecuaţia c i = A + bp i reprezintă ecuaţia unei drepte ai cărei parametrii a şi b, pot fi
stabiliţi aplicând metoda celor mai mici pătrate.
n n
nA + b∑ p i = ∑ c i
i =1 i =1
n n n
A ∑ p i + b∑ p i2 = ∑ c i × p i
i =1 i =1 i =1

Revenim la substituţie:
n n
nA + b∑ ln p i = ∑ ln c i
i =1 i =1
n n n
A ∑ ln p i + b∑ (ln pi ) = ∑ (ln c i )(ln p i )
2

i =1 i =1 i =1

şi rezolvând sistemul de ecuaţii obţinut, rezultă


c 4 = 4.355.158 × p −1, 0558212

Pentru a vedea care dintre aceste curbe aproximează cel mai bine cererea reală, vom
calcula pentru, fiecare curbă în parte, eroarea de ajustare, în baza relaţiei

ci − ci
1 n
εi = ∑
n i =1 ∧
× 100
ci
unde:
n = 15
c i - valoarea cererii dată în tabel

c i - valoarea cererii calculată cu una din relaţiile
c1 = 69.486 − 341,7 p
178.160
c 2 = 31.832 +
p
3.372.538
c3 =
p
c 4 + 4.355.158 × p −1, 0559212

Datele necesare determinării erorilor de ajustare sunt calculate în tabelul 2.6.


Tabelul 2.6
∧ ∧ ∧ ∧
Nr. c i1 − c i ci2 − ci c i3 − c i ci4 − ci
crt. ∧ ∧ ∧ ∧
c i1 ci2 c i3 ci4
1 6,33 39,62 0,36 2,2
2 0,92 28,62 2,1 3,57
3 0,95 23,31 0,37 1,47
4 4,56 14,94 1,7 2,46
5 4,18 10,9 0,02 0,37
6 6,46 3,83 1,4 1,55
7 4,72 1,14 0,77 0,95
8 0,31 0,08 3,11 4,72
9 4,76 1,05 7,91 8,68
10 6,99 4,13 9,06 10,12
11 6,32 9,95 6,69 7,98
12 1,84 18,81 0,02 1,46
13 0,25 24,7 1,41 2,07
14 3,75 27,6 3,9 2,17
15 2,62 33,54 16,97 15,28
T 54,96 242,22 53,96 65,05

Erorile de ajustare au valorile:


1
ε1 = × 54,96 = 3,664
15
1
ε 2 = × 242,22 = 16,148
15
1
ε 3 = × 53,96 = 3,597
15
1
ε 4 = × 65,05 = 4,336
15
Curba cererii pieţei pentru produsul A este exprimată prin curba de ajustare
caracterizată de o valoare minimă a erorii de ajustare. În concluzie, curba cererii pieţei pentru
produsul A are forma
3.372.538
c=
p
Pentru produsul A, firma considerată deţine o pondere pe piaţă de 15%. În consecinţă,
curba cererii pieţei pentru produsul A al firmei este
3.372.538 15
c= ×
p 100
505.880
c=
p
2.3.2. Funcţia cererii pieţei pentru produsul A

2.3.2.1. Estimarea funcţiei cererii pieţei


Luând în consideraţie doar factorii tradiţionali de influenţă ai cererii pieţei, funcţia
cererii pieţei pentru un anumit produs are forma

C = a + bp + cv + dp x

unde:
C – cererea pieţei pentru produsul considerat;
p – preţul produsului;
v – veniturile consumatorilor;
px – preţul altor produse;
a, b, c, d – constante.
Pentru a stabili funcţia cererii pieţei pentru produsul A sunt utilizate datele din tabelul
2.7.
Tabelul 2.7
Nr. Ci pi vi pxi
crt. (buc.) (u.m.) (mild. u.m.) (u.m.)
1 48.000 70 53 135
2 44.000 75 51 134
3 42.000 80 50 130
4 39.000 85 49 129
5 37.500 90 47 125
6 35.000 95 43 122
7 34.000 100 40 120
8 33.500 105 37 115
9 33.100 110 34 110
10 32.000 115 33 102
11 30.000 120 31 100
12 27.000 125 30 95
13 25.000 130 27 89
14 24.000 135 25 82
15 20.000 140 22 79
T 204.100 1.575 572 1.667

Pentru a calcula constantele a, b, c şi d se aplică metoda celor mai mici pătrate, care
presupune rezolvarea sistemului de ecuaţii

n n n n
na + b∑ p i + c∑ v i + d ∑ p xi = ∑ C i
i =1 i =1 i =1 i =1

n n n n n
a ∑ p i + b∑ p i2 + c∑ p i ⋅ v i + d ∑ p i ⋅ p xi = ∑ C i p i
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1

n n n n n
a ∑ v i + b∑ p i ⋅ v i + c∑ v i2 + d ∑ p xi ⋅ v i = ∑ C i ⋅ v i
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1
n n n n n
a ∑ p xi + b∑ p i ⋅ p xi + c∑ v i ⋅ p xi + d ∑ p 2xi = ∑ C i ⋅ p xi
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1

Rezolvând sistemul, rezultă


a = 65.668,89
b = −324,03
c = 18,22
d = 11,4
adică funcţia cererii pieţei pentru produsul A are forma

C = 65.668,89 − 324,039p + 18,22 v + 11,4p x

2.3.2.2. Elasticitatea cererii pieţei în raport cu preţul


Elasticitatea cererii pieţei în raport cu preţul reprezintă raportul dintre schimbarea
unitară a cantităţii cerute şi schimbarea unitară a preţului
dC p
ep =
dp C
adica
p
ep = b
a + bp + cv + dp x
Pentru _ p = 100 _ u.m.
100
e p = −324,03
65.668,89 − 324,03 × 100 + 18,22 × 40 + 11,4 × 120
e p = −0,9163047
2.3.2.3. Elasticitatea cererii pieţei în raport cu veniturile consumatorilor
Elasticitatea cererii pieţei în raport cu veniturile consumatorilor reprezintă raportul
dintre schimbarea unitară a cantităţii cerute şi schimbarea unitară a veniturilor consumatorilor.
dC v
ev =
dv C
adica
v
ev = c
a + bp + cv + dp x
Pentru _ v = 40 _ mld. _ u.m.
40
e v = 18,22
65.668,89 + 100(−324,03) + 18,22 × 40 + 11,4 × 120
e v = 0,0206092

2.3.2.4. Elasticitatea cererii pieţei în raport cu preţurile altor produse


Elasticitatea cererii pieţei în raport cu preţurile altor produse sau elasticitatea
transversală a cererii reprezintă raportul dintre schimbarea unitară a cantităţii cerute şi
schimbarea unitară a preţului altor produse.
dC p x
e px =
dp x C
adica
px
ep x = d
a + bp + cv + dp x
Pentru _ p x = 120 _ u.m.
120
ep x = 11,4
65.668,89 − 324,03 × 100 + 18,22 × 40 + 11,4 × 120
ep x = 0,0386848

2.4. Oferta firmei pentru produsul A


Pentru a stabili curba ofertei firmei pentru produsul A se utilizează următoarele
perechi de valori (preţ de vânzare – oferta firmei)

O (buc.) 3.500 3.800 4.000 4.300 4.700 4.900 5.100 5.300


p (u.m.) 70 75 80 85 90 95 100 105

5.500 5.600 5.900 6.100 6.300 6.400 6.700


110 115 120 125 130 135 140

Curba ofertei firmei pentru produsul A este o funcţie de forma


O = a + bp
Parametrii a şi b pot fi stabiliţi aplicând metoda celor mai mici pătrate, care presupune
rezolvarea sistemului de ecuaţii

n n
na + b∑ p i = ∑ O i
u =1 i =1
n n n
a ∑ p i + b∑ p i2 = ∑ O i p i
i =1 i =1 i =1

Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii se obţine valorile constantelor a şi b din ecuaţia


curbei ofertei, care are forma

O = 549,16 + 44,35p

2.5. Modalităţi strategice de acţiune


Strategia reprezintă ansamblul obiectivelor majore ale unităţii, a modalităţilor de
realizare a acestora şi de asigurare a resurselor necesare.
Principalele componente ale strategiei sunt: obiectivele, modalităţile de realizare a
obiectivelor, resursele necesare, termenele de realizare.
Obiectivele se referă la ansamblul activităţilor la nivel de firmă pe o perioadă mare de
timp.
Modalităţile de realizare a obiectivelor se referă la alternativele de acţiune pentru
atingerea obiectivelor. Ca principale alternative posibile de aplicat menţionăm:
-asimilarea în fabricaţie a unui nou produs;
-efectuarea de investiţii pentru achiziţionarea unor utilaje şi maşini performante;
-adoptarea unor măsuri tehnice, economice şi organizatorice în vederea creşterii
producţiei, a productivităţii muncii, reducerea costurilor, amplificarea profitului;
-lărgirea sferei pieţei, prin pătrunderea pe o piaţă străină;
-promovarea susţinută a produselor prin intensificarea reclamei (dublarea cheltuielilor
cu reclama faţă de anul de bază);
-sporirea motivaţiei în muncă a personalului prin creşterea câştigului mediu lunar cu
20% şi prin asigurarea din profit a unui premiu echivalent cu un salariu mediu lunar pentru
întreg personalul firmei;
-cooperarea în producţie;
-informatizarea activităţilor prin reconceperea structurală şi funcţională a firmei, în
vederea valorificării, în primul rând, a informaţiilor;
-reproiectarea sistemului de management.
Resursele sunt prevăzute în strategie, de regulă, global, sub forma unor fonduri de
investiţii necesare.
Termenele de realizare cuprinse într-o strategie vizează data declanşării, aplicării
strategiei, datele unor termene intermediare şi momentul de finalizare a aplicării strategiei
respective.

2.5.1. Alegerea şi fundamentarea strategiei


Dintre strategiile enumerate, firma îşi propune lărgirea sferei pieţei prin pătrunderea,
cu un produs, pe o piaţă străină.
Firma a optat pentru această strategie în urma primirii unei comenzi ferme de la un
comerciant străin.
De asemenea, prin fabricarea unor cantităţi suplimentare de produse, faţă de anul de
bază, firma poate realiza o mai bună utilizare a capacităţii de producţie şi o creştere a ratei
rentabilităţii la cifra de afaceri.

2.5.2. Implementarea planului strategic


Pentru realizarea obiectivului propus, adică pătrunderea pe o piaţă străină, firma a
alocat pentru cheltuielile de reclamă, publicitate şi cercetare piaţă fonduri suplimentare.
Astfel, faţă de anul de bază, aceste cheltuieli vor fi mai mari cu 40 milioane u.m.
De asemenea, firma asigură transportul produselor la depozitele comerciantului străin,
folosind în acest scop maşinile auto din propriul parc.

2.6. Obiective strategice

2.6.1. Producţia fizică


Pentru stabilirea nivelurilor producţiei fizice se au în vedere, pentru fiecare produs,
cota pe care o deţine firma pe piaţă şi ritmul probabil de dezvoltare a pieţei.
Pentru produsul A, cota de piaţă a firmei şi dinamica vânzărilor totale pe piaţă în
ultimii 3 ani sunt prezentate în tabelul 2.8.
Tabelul 2.8
Vânzări totale pe Dinamica Vânzările firmei Cota firmei pe
Anul piaţă vânzărilor totale pe piaţă piaţă
(buc.) (%) (buc.) (%)
N 72.000 110 10.800 15
N-1 65.400 110 9.800 15
N-2 59.400 8.900 15

Pentru produsul B, cota de piaţă a firmei şi dinamica vânzărilor totale pe piaţă în


ultimii 6 ani sunt prezentate în tabelul 2.9.
Tabelul 2.9
Vânzări totale pe Dinamica Vânzările firmei Cota firmei pe
Anul piaţă vânzărilor totale pe piaţă piaţă
(buc.) (%) (buc.) (%)
N 57.000 105 9.200 16
N-1 54.500 105 8.800 16
N-2 51.500 105 8.300 16
N-3 49.000 105 7.900 16
N-4 47.000 105 7.600 16
N-5 44.600 7.200 16

Pentru produsul C, cota de piaţă a firmei şi dinamica vânzărilor totale pe piaţă în


ultimii 4 ani sunt prezentate în tabelul 2.10.
Tabelul 2.10
Vânzări totale pe Dinamica Vânzările firmei Cota firmei pe
Anul piaţă vânzărilor totale pe piaţă piaţă
(buc.) (%) (buc.) (%)
N 53.000 107 10.000 18,8
N-1 49.300 107 9.300 18,8
N-2 46.100 107 8.700 18,8
N-3 43.500 8.200 18,8

Pentru produsul A firma deţine o pondere de 15% pe piaţă, iar piaţa produsului A este
în continuă creştere. În varianta optimistă se poate aprecia că cererea totală va înregistra o
creştere de aproximativ 15% faţă de anul de bază, iar cota firmei pe piaţă va ajunge la 18%,
astfel că pot fi făcute următoarele estimări:
72.000 × 115% = 82.800
82.800 × 18% = 14.904
În varianta pesimistă se poate aprecia că cererea totală va creşte în acelaşi ritm ca şi în anul de
bază, iar cota firmei pe piaţă se menţine la 15%, astfel că pot fi făcute următoarele estimări:
72.000 × 110% = 79.200
79.200 × 15% = 11.880
Având în vedere nivelul cererii probabile în varianta optimistă şi cea pesimistă, se poate
aprecia că nivelul probabil minim al cererii pentru anul de plan va fi de aproximativ 12.000
produse de tipul A.
Totodată, firma a primit o ofertă de cumpărare pentru o cantitate de 5.500 produse de
tipul A din partea unui comerciant străin.
Pentru produsul B firma deţine o pondere de 16% pe piaţă, iar piaţa produsului B este
în continuă creştere. În varianta pesimistă se poate aprecia că cererea totală va creşte în
acelaşi ritm ca şi în anul de bază, iar cota firmei pe piaţă se menţine la 16%, astfel că pot fi
făcute următoarele estimări:
57.000 × 105% = 59.850
59.850 × 16% = 9.576
În varianta optimistă se poate aprecia că cererea totală va înregistra o creştere de aproximativ
7% faţă de anul de bază, iar cota firmei pe piaţă va ajunge la 18%, astfel că pot fi făcute
următoarele estimări:
57.000 × 107% = 60.980
60.980 × 18% = 10.900
Având în vedere nivelul cererii probabile în varianta optimistă şi cea pesimistă, se poate
aprecia că nivelul probabil minim al cererii pentru anul de plan va fi de aproximativ 9.700
produse de tipul B.
Pentru produsul C firma deţine o pondere de 18,8% pe piaţă, iar piaţa produsului C
este în continuă creştere. În varianta pesimistă se poate aprecia că cererea totală va creşte în
acelaşi ritm ca în anul de bază, iar cota firmei pe piaţă se menţine la 18,8%, astfel că pot fi
făcute următoarele estimări:
53.000 × 107% = 56.710
56.710 × 18,8% = 10.600
În varianta optimistă se poate aprecia că cererea totală va înregistra o creştere de aproximativ
9% faţă de anul de bază, iar cota firmei pe piaţă va ajunge la 20%, astfel că pot fi făcute
următoarele estimări:
53.000 × 109% = 57.770
57.770 × 20% = 11.554
Având în vedere nivelul cererii probabile în varianta optimistă şi în cea pesimistă se poate
aprecia că nivelul probabil minim al cererii pentru anul de plan va fi de aproximativ 10.700
produse de tip C.
Din cele prezentate se poate concluziona că pentru anul de plan firma va fabrica
cantităţile de produse prezentate în tabelul 2.11.
Tabelul 2.11
Denumire Cantitate (buc.)
Observaţii
produs Total Piaţa internă Export
A 17.500 12.000 5.500 Piaţa elveţiană
B 9.700 9.700
C 10.700 10.700

2.6.2. Cifra de afaceri


Pentru anul de plan firma negociază preţurile cu beneficiarii produsului. În urma
negocierilor s-a convenit ca preţurile produselor firmei să se înscrie în tendinţa generală de
creştere a preţurilor (10%) prognozată la nivelul economiei naţionale.
În aceste condiţii, nivelul preţurilor de vânzare (fără TVA) este fundamentat în tabelul
2.12.
Tabelul 2.12
Preţ de Preţ convenit
Preţ de Procent Preţ în
vânzare cu beneficiari
vânzare în TVA în anul programat de anul de
Denumire fără TVA interni fără
anul de de bază creştere a plan fără
produs în anul de TVA
bază (u.m./buc.) preţurilor TVA
bază (u.m./buc.)
(u.m./buc.) (%) (u.m./buc.)
(u.m./buc.)
A 164.842 26.320 138.522 10 152.374 153.000
B 472.762 75.484 397.278 10 554.359 555.000
C 324.647 51.835 272.812 10 380.680 380.000

Pe baza nivelului probabil al vânzărilor şi al preţurilor se fundamentează cifra de


afaceri în tabelul 2.13.
Tabelul 2.13
Denumire Cantitate Preţ (u.m./buc.) Cifra de afaceri (mii u.m.)
produs Intern Export Intern Export Intern Export Total
A 12.000 5.500 153.000 200.000 1.836.000 1.100.000 2.936.000
B 9.700 – 555.000 – 5.383.500 – 5.383.500
C 10.700 – 380.000 – 4.066.000 – 4.066.000
Total 11.285.500 1.100.000 12.385.500

2.6.3. Profitul
Firma îşi propune creşterea ratei rentabilităţii calculată asupra cifrei de afaceri de la
3,61%, cât a înregistrat în anul de bază, la 6%, pentru anul de plan. Corespunzător acestui
obiectiv, nivelul brut al profitului pentru anul de plan va trebui să fie de
12.385.500.000 × 6% = 743.130.000 u.m.
În tabelul 2.14 este realizată o sinteză a obiectivelor strategice ale firmei.
Tabelul 2.14
Nr.
Obiective U.M. Valoare
crt.
1. Producţia fizică
1.1. Produsul A – total buc. 17.500
- intern buc 12.000
- export buc 5.500
1.2. Produsul B – total buc 9.700
- intern buc 9.700
- export – –
1.3. Produsul C – total buc 10.700
- intern buc 10.700
- export – –
2. Cifra de afaceri – total mii u.m. 12.385.500
- intern mii u.m. 11.285.500
- export mii u.m. 1.100.000
3. Profit brut mii u.m. 743.130
2.7. Modalităţi de realizare a obiectivelor planificate

2.7.1. Analiza utilizării capacităţilor de producţie


Analiza se efectuează pentru produsul A, produs cu care se pătrunde pe piaţa străină.
Pentru acest produs, analiza va fi dezvoltată pentru fiecare dintre reperele sale. La fiecare
reper, analiza se va face pentru fiecare tip de maşină.

a.) Reperul 1
În anul de bază, pentru maşinile de tip a au fost înregistrate 2.280 ore de
nefuncţionare, din care:
-684 ore de nefuncţionare datorate întreruperilor accidentale;
-0 ore de nefuncţionare datorate lipsei de forţă de muncă;
-456 ore de nefuncţionare datorate lipsei de materii prime;
-1.140 ore de nefuncţionare datorate lipsei de energie electrică.
Mărimea absolută şi mărimea relativă a rezervei de capacitate pentru maşinile de tip a
sunt stabilite în tabelul 2.15.
Tabelul 2.15
Mărimea absolută a rezervei Mărimea relativă a rezervei
Felul rezervei Formula de Formula de
Valoarea Valoarea
calcul calcul
N h RT P
RT 4.560 100 − ⋅ 100 29,68
t C
N h Ria R * ia
Ria 1.368 × 100 8,90
t C
N h RL fm R * L fm
RLfm 0 × 100 0
t C
NhRLm R * Lm
RLm 912 × 100 5,93
t C
NhRLe R * Le
RLe 2.280 × 100 14,84
t C

unde:
t = 0,5 ore (durata operaţiei realizate);
C = 15.360 bucăţi (capacitatea de producţie);
P = 10.800 bucăţi (producţia realizată)
În anul de bază, pentru maşinile de tip b au fost înregistrate 2.280 ore de
nefuncţionare, din care:
-798 ore de nefuncţionare datorate întreruperilor accidentale;
-0 ore de nefuncţionare datorate lipsei de forţă de muncă;
-570 ore de nefuncţionare datorate lipsei de materii prime;
-912 ore de nefuncţionare datorate lipsei de energie electrică.
Mărimea absolută şi mărimea relativă a rezervei de capacitate pentru maşinile de tip b
sunt stabilite în tabelul 2.16.
Tabelul 2.16
Mărimea absolută a rezervei Mărimea relativă a rezervei
Felul rezervei Formula de Formula de
Valoare Valoare
calcul calcul
N h RT P
RT 4.560 100 − ⋅ 100 29,68
t C
N h Ria R * ia
Ria 1.598 × 100 10,39
t C
N h RL fm R * L fm
RLfm 0 × 100 0
t C
NhRLm R * Lm
RLm 1.140 × 100 7,42
t C
NhRLe R * Le
RLe 1.824 × 100 11,87
t C

unde:
t = 0,5 ore (durata operaţiei realizate);
C = 15.360 bucăţi (capacitatea de producţie);
P = 10.800 bucăţi (producţia realizată)
În anul de bază, pentru maşinile de tip d au fost înregistrate 6.840 ore de
nefuncţionare, din care:
-3.078 ore de nefuncţionare datorate întreruperilor accidentale;
-0 ore de nefuncţionare datorate lipsei forţei de muncă;
-1.437 ore de nefuncţionare datorate lipsei de materii prime;
-2.325 ore de nefuncţionare datorate lipsei de energie electrică.
Mărimea absolută şi mărimea relativă a rezervei de capacitate pentru maşinile de tip d
sunt stabilite în tabelul 2.17.
Tabelul 2.17
Mărimea absolută a rezervei Mărimea relativă a rezervei
Felul rezervei Formula de Formula de
Valoare Valoare
calcul calcul
N h RT P
RT 4.560 100 − ⋅ 100 29,68
t C
N h Ria R * ia
Ria 2.052 × 100 13,35
t C
N h RL fm R * L fm
RLfm 0 × 100 0
t C
NhRLm R * Lm
RLm 957 × 100 6,23
t C
NhRLe R * Le
RLe 1.551 × 100 10,09
t C

unde:
t = 1,5 ore (durata operaţiei);
C = 15.360 bucăţi (capacitatea de producţie);
P = 10.800 bucăţi (producţia realizată).

b.) Reperul 2
În anul de bază, pentru maşinile de tip b au fost înregistrate 25.080 ore de
nefuncţionare, din care:
-9.279 ore de nefuncţionare datorate întreruperilor accidentale;
-0 ore de nefuncţionare datorate lipsei forţei de muncă;
-5.517 ore de nefuncţionare datorate lipsei de materii prime;
-10.284 ore de nefuncţionare datorate lipsei de energie electrică.
Mărimea absolută şi mărimea relativă a rezervei de capacitate pentru maşinile de tip b
sunt stabilite în tabelul 2.18.
Tabelul 2.18
Mărimea absolută a rezervei Mărimea relativă a rezervei
Felul rezervei Formula de Formula de
Valoare Valoare
calcul calcul
N h RT P
RT 4.560 100 − ⋅ 100 29,68
t C
N h Ria R * ia
Ria 1.687 × 100 10,98
t C
N h RL fm R * L fm
RLfm 0 × 100 0
t C
NhRLm R * Lm
RLm 1.003 × 100 6,53
t C
NhRLe R * Le
RLe 1.869 × 100 12,16
t C

unde:
t = 5,5 ore (durata operaţiilor);
C = 15.360 bucăţi (capacitatea de producţie);
P = 10.800 bucăţi (producţia realizată).
În anul de bază, pentru maşinile de tip c au fost înregistrate 6.840 ore de
nefuncţionare, din care:
-2.736 ore de nefuncţionare datorate întreruperilor accidentale;
-0 ore de nefuncţionare datorate lipsei forţei de muncă;
-1.505 ore de nefuncţionare datorate lipsei de materii prime;
-2.599 ore de nefuncţionare datorate lipsei de energie electrică.
Mărimea absolută şi mărimea relativă a rezervei de capacitate pentru maşinile de tipul
c sunt prezentate în tabelul 2.19.
Tabelul 2.19
Mărimea absolută a rezervei Mărimea relativă a rezervei
Felul rezervei Formula de Formula de
Valoare Valoare
calcul calcul
N h RT P
RT 4.560 100 − ⋅ 100 29,68
t C
N h Ria R * ia
Ria 1.824 × 100 11,87
t C
N h RL fm R * L fm
RLfm 0 × 100 0
t C
NhRLm R * Lm
RLm 1.003 × 100 6,53
t C
NhRLe R * Le
RLe 1.732 × 100 11,28
t C
unde:
t = 1,5 ore (durata operaţiei);
C = 15.360 bucăţi (capacitatea de producţie);
P = 10.800 bucăţi (producţia realizată).
În anul de bază, pentru maşinile de tip e au fost înregistrate 13.680 ore de
nefuncţionare, din care:
-5.198 ore de nefuncţionare datorate întreruperilor accidentale;
-0 ore de nefuncţionare datorate lipsei forţei de muncă;
-3.284 ore de nefuncţionare datorate lipsei de materii prime;
-5.198 ore de nefuncţionare datorate lipsei de energie electrică.
Mărimea absolută şi mărimea relativă a rezervei de capacitate pentru maşinile de tipul
e sunt prezentate în tabelul 2.20.
Tabelul 2.20
Mărimea absolută a rezervei Mărimea relativă a rezervei
Felul rezervei Formula de Formula de
Valoare Valoare
calcul calcul
N h RT P
RT 4.560 100 − ⋅ 100 29,68
t C
N h Ria R * ia
Ria 1.733 × 100 11,28
t C
N h RL fm R * L fm
RLfm 0 × 100 0
t C
NhRLm R * Lm
RLm 1.095 × 100 7,12
t C
NhRLe R * Le
RLe 1.733 × 100 11,28
t C

unde:
t = 3 ore (durata operaţiei);
C = 15.360 bucăţi (capacitatea de producţie);
P = 10.800 bucăţi (producţia realizată).

2.7.2. Creşterea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie


În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de posibilităţi de mobilizare a
rezervelor de capacitate, dintre care enumerăm:
-eliminarea locurilor înguste, retehnologizarea, reducerea la minim a timpului de
stagnare;
-întreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi reducerea la minim a timpului aferent
reparaţiilor (reducerea la minim a întreruperilor în funcţionarea maşinilor şi utilajelor impune
diminuarea cauzelor care conduc la apariţia opririlor accidentale, situaţie care poate fi evitată
prin îmbunătăţirea activităţii de întreţinere şi reparare a utilajelor);
-asigurarea cu piese de schimb (organizarea necorespunzătoare a producţiei şi a
aprovizionării cu piese de schimb conduce la creşterea duratei reparaţiilor accidentale şi deci
la pierderi de producţie; din aceste considerente, aprovizionarea ritmică a firmei cu piese de
schimb conduce la creşterea capacităţii de producţie);
-creşterea numărului de schimburi (prin această măsură, gradul de utilizare a timpului
disponibil, atât pentru utilaje cât şi pentru forţa de muncă, creşte, fapt ce implică creşterea
capacităţii de producţie; din aceste considerente, firmele sunt preocupate de asigurarea
cantitativă şi calitativă a forţei de muncă necesare);
-întărirea disciplinei în muncă, folosirea integrală a zilei de lucru, creşterea motivaţiei
personale;

2.7.3. Crearea de noi capacităţi de producţie


Numărul total de produse A care va fi fabricat în anul de plan este de 17.500 bucăţi,
adică
NP = 17.500 buc
Deoarece NP este mai mare decât capacitatea de producţie, C, va fi necesară crearea
de noi capacităţi de producţie. Mărimea noilor capacităţi care vor fi create va fi de
NP − C = CS produse, adică
C = 15.360
NP = 17.500 ⇒ CS = 2.140 bucăţi
Fiecare reper al produsului va fi fabricat pe o linie de producţie în flux. Pentru aceste
linii se calculează parametrii de mai jos.

a.) Tactul liniei, T

Td × k ⎡ min ⎤
T= ⎢⎣ buc ⎥⎦
Cs
unde: Td - timpul disponibil, minute
Td = 8 x 60 = 480
k – coeficientul de utilizare a timpului disponibil
k = 0,95
Cs – numărul de produse ce vor fi fabricate pe un schimb
CS
Cs = [buc / schimb]
nz × ns
unde: nz – numărul de zile lucrătoare pe an
nz = 224
ns – numărul de schimburi pe zi
ns = 2
2.140
Cs = = 4,77 _ buc. / schimb
224 × 2
480 × 0,95
T= = 95,46 ≅ 95,5 _ min . / buc.
4,7767857
T = 1,59 _ ore / buc.

b.) Ritmul liniei, R

60
R= [buc / h ]
T
60
R= = 0,628 ≅ 0,63 _ buc. / h
95,46

c.) Numărul teoretic de maşini necesare, m it

ti
m it =
T
unde: ti – consumul de timp ore-maşină al operaţiei realizate cu maşina i
T – tactul liniei
m it - numărul teoretic de maşini de tipul i

Reperul 1
- operaţia I, maşini de tipul a
ta = 0,5
0,5
m at = = 0,31
1,59
- operaţia II, maşini de tipul b
tb = 0,5
0,5
m bt = = 0,31
1,50
- operaţia III, maşini de tipul d
td = 1,5
1,5
m dt = = 0,94
1,59

Reperul 2
- operaţia I, maşini de tipul b
tb = 0,5
0,5
m bt = = 0,31
1,59
- operaţia II, maşini de tipul c
tc = 1,5
1,5
m ct = = 0,94
1,59
- operaţia III, maşini de tipul e
te = 3
3
m et = = 1,88
1,59
- operaţia IV, maşini de tipul b
tb = 5
5
m bt = = 3,14
1,59

d.) Numărul efectiv de maşini necesare


Acesta este dat de numărul întreg imediat superior lui m it . Ca urmare:
Reperul 1 - operaţia I ma = 1
- operaţia II mb = 1
- operaţia III md = 1
Reperul 2 - operaţia I mb = 1
- operaţia II mc = 1
- operaţia III me = 2
- operaţia IV mb = 4
e.) Coeficientul de încărcare al locurilor de muncă

m it
kî =
mi

unde: m it - numărul teoretic de maşini necesare


mi - numărul efectiv de maşini necesare
Reperul 1 - operaţia I kî = 0,31
- operaţia II kî = 0,31
- operaţia III kî = 0,94
Reperul 2 - operaţia I kî = 0,31
- operaţia II kî = 0,94
- operaţia III kî = 0,94
- operaţia IV kî = 0,78

f.) Coeficientul de încărcare al locurilor de muncă neîncărcate suficient

kî’ = m it + 1 − m i
Reperul 1 - operaţia I kî’ = 0,31
- operaţia II kî’ = 0,31
- operaţia III kî’ = 0,94
Reperul 2 - operaţia I kî’ = 0,31
- operaţia II kî’ = 0,94
- operaţia III kî’ = 0,88
- operaţia IV kî’ = 0,14

2.8. Principalele resurse materiale şi umane necesare realizării obiectivelor strategice

2.8.1. Necesarul de materii prime


Pentru realizarea obiectivelor strategice, firma trebuie să-şi asigure cantităţile de
materii prime prezentate în tabelul 2.21.
Tabelul 2.21
Nr. Cantitatea
Consum
crt. Cantitate probabilă de
Produs Reper Materie primă specific
(buc.) materie primă
(kg/buc.)
(kg)
1. A R1 m1 17.500 10,5 183.750
R2 m2 17.500 14 245.000
2. B R3 m3 9.700 29 281.300
R4 m4 9.700 16 155.200
R5 m5 9.700 4 38.800
3. C R5 m5 10.700 4 42.800
R6 m6 10.700 17,5 187.250
R7 m7 10.700 14,5 155.156

2.8.2. Necesarul de personal


Numărul de muncitori direct productivi este dat de relaţia

⎡n m ⎤
⎢∑∑ t ij + t m ⎥ Q x
NMDPx = ⎣ ⎦
i =1 j=1

NOLA
unde:
NOLA – numărul de ore lucrate de un muncitor direct productiv într-un an;
Qx – cantitatea de produse x ce urmează a fi fabricate;
tij – durata operaţiei j executată asupra reperului i care intră în componenţa produsului x;
tm – numărul de ore de manoperă directă consumate pentru montarea reperelor i şi obţinerea
unei unităţi din produsul x;
m – numărul de operaţii prin care se realizează un reper;
n – numărul de repere care compun produsul x;
NMDPx – numărul de muncitori direct productivi necesari pentru a realiza Qx bucăţi din
produsul x.

Pentru produsul A:
QA = 17.500
n m

∑∑ t
i =1 j=1
ij = 12,5
t m = 2,5
NOLA = 1.792
15
NMDPA = × 17.500 = 146,48 ≅ 147
1.792

Pentru produsul B:
Q B = 9.700
n m

∑∑ t
i =1 j=1
ij = 30

t m = 10
NOLA = 1.792
40
NMDPB = × 9.700 = 216,51 ≅ 217
1.792

Pentru produsul C:
Q C = 10.700
n m

∑∑ t
i =1 j=1
ij = 18

t m = 27,5
NOLA = 1.792
45,5
NMDPC = × 10.700 = 271,67 ≅ 272
1.792
În concluzie, pentru fabricarea produsului A sunt necesari 147 muncitori direct
productivi, pentru fabricarea produsului B sunt necesari 217, iar pentru fabricarea produsului
C sunt necesari 272.

2.9. Echilibrul firmei


Preţul de echilibru este corespunzător punctului în care firma este în echilibru, adică
cererea este egală cu oferta. Analitic, pentru produsul A,
505.880
C=
p
O = 549 + 44,4p
C=O
Rezolvând ecuaţia, se obţine preţul de echilibru al acestui produs,
p = 100,73 u.m.
BIBLIOGRAFIE

1. Badea F., Bâgu C., Deac V. – Managementul producţiei industriale: studii de caz şi
aplicaţii practice complexe, Editura All Beck, Bucureşti, 1999.
2. Bărbulescu C., Zorlenţan T. – Proiect economic privind managementul unei firme
industriale, Atelierul Tipografic A.S.E. Bucureşti, 1993.
3. Ciobanu I. – Management strategic, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
4. Dolea G. – Managementul producţiei, Editura Focus, Petroşani, 2003.
5. Meghişan G., Nistorescu T. – Marketing, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1994.
6. Nicolescu O. (coordonator) – Management, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1992.
7. Popa H.L. (coordonator) – Management strategic, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2002.
8. Simionescu A. (coordonator) – Management, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
9. Simionescu A., Mangu S. – Microeconomie, Litografia Universităţii Petroşani,
1999.
10. Simionescu A., Băleanu V., Mangu S., Semen M. – Proiect economic privind
managementul firmei, Editura Aeternitas, Alba-Iulia, 2002.

Anexe
Anexa 1
Determinarea necesarului de utilaje, instalaţii şi posturi de lucru manuale
Volumul de Timp normat Timp total Timp Necesar de
Denumire loc
Produs Reper Operaţie producţie unitar necesar disponibil locuri de
de muncă
(buc) (ore-maşină) (ore-maşină) (ore) muncă
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Secţia I
a A R1 I
Total
b A R1 II
A R2 I
A R3 IV
Total
c A R2 II
Total
d A R1 III
Total
e A R2 III
Total
Montaj A
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Secţia II
a B R3 III
B R5 III
C R5 III
C R7 I
Total
b C R7 II
Total
c C R6 I
Total
d B R5 I
C R5 I
Total
e B R4 I
Total
f B R5 II
C R5 II
C R7 III
Total
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
g B R3 IV
C R6 II
Total
h B R3 II
B R3 V
B R5 IV
C R5 IV
i B R3 I
Total
Montaj B
C
Necesar an plan
Denumirea Posibilităţi de
Existent în Secţia I Secţia II Total + Excedent
locului de valorificare
anul de bază fir- – Deficit
muncă Produs Reper Operaţie Număr Produs Reper Operaţie Număr sau acoperire

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12)
a A R1 I B R3 III Licitaţie
R5 III
C R5 III
R7 I
b A R1 II C R7 II Investiţii
R2 I
R3 IV
c A R2 II C R6 I –
d A R1 III B R5 I Investiţii
C R5 I
e A R2 III B R4 I Investiţii
f B R5 II Licitaţie
C R5 II
R7 III
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12)
g B R3 IV Licitaţie
C R6 II
h B R3 II Licitaţie
R3 V
R5 IV
C R5 IV
i B R3 I –
Montaj A B Licitaţie
C
Capacitatea Producţia Gradul de utilizare a
Felul Număr
Produs de producţie realizată capacităţii de producţie
maşinii maşini
(buc) (buc) (%)
Secţia I
a A
b A
c A
d A
e A
Secţia II
a B
C

b
C

c
C
B
d
C
B
e

B
f
C
B
g
C
B
h
C
B
i

Anexa 2
Determinarea necesarului de investiţii
Nr. Denumirea Valoarea
Cantitate Valoare unitară
crt. echipamentului de investiţiilor
(buc.) (mil. u.m.)
producţie (mil. u.m.)
1. Maşina b
2. Maşina d
3. Maşina e
Anexa 3
Determinarea necesarului de materii prime
Necesar pentru
Necesar de
Preţ unitar îndeplinirea planului
Consum Cantitatea Stoc aprovizionat
Materia al materiei de producţie Stoc final
Produs Reper specific de produse iniţial
primă prime Cantitativ Valoric (kg) Cantitativ Valoric
(kg/buc) (buc) (kg)
(u.m./kg) (kg) (mii (kg) (mii
u.m.) u.m.)
m1 A R1
m2 A R2
m3 B R3
m4 B R4
m5 B R5
m5 C R5
Total m5
m6 C R6
m7 C R7
Anexa 5
Determinarea necesarului din alte resurse materiale

Determinarea necesarului de materiale auxiliare


Cheltuieli în anul Valoare pentru
Nr. Veriga
de bază Indice de creştere anul de plan
crt. organizatorică
(u.m.) (u.m.)
1. Secţia I
2. Secţia II
3. Atelier mecano-
energetic
4. Administraţie

Determinarea necesarului de combustibil


Cheltuieli în anul Valoare pentru
Nr. Veriga
de bază Indice de creştere anul de plan
crt. organizatorică
(u.m.) (u.m.)
1. Secţia I
2. Secţia II
3. Atelier mecano-
energetic
4. Administraţie

Determinarea necesarului de obiecte de inventar şi materiale de protecţie


Cheltuieli în anul Valoare pentru
Nr. Veriga
de bază Indice de creştere anul de plan
crt. organizatorică
(u.m.) (u.m.)
1. Secţia I
2. Secţia II
3. Atelier mecano-
energetic
4. Administraţie
Anexa 4
Determinarea necesarului de energie electrică
Operaţia şi tipul Timp efectiv de Puterea Consum Valoarea
Cantitatea de
de maşină cu Consum de Total ore- funcţionare a instalată a total de Tarif energiei
producţie
Produs Reper acţionare timp ore- maşină motoarelor motoarelor energie energie el. electrice
programată a
electrică cu care maşină necesare electrice Electrice ale electrică (u.m./kW) consumate
fi executată
se execută k = 0,95 maşinilor (kWh) (u.m.)
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)
A R1 I a
II b
III d
R2 I b
II c
III e
IV b
Total produs A
B R3 I i
II h
III a
IV g
V h
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)
B R4 I e
R5 I d
II f
III a
IV h
Total produs B
C R5 I d
II f
III a
IV h
R6 I c
II g
R7 I a
II b
III f
Total produs C
Atelier mecano-energetic
Consum energie electrică pentru iluminat
- Secţia I
- Secţia II
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10)
- Atelier mecano-energetic
- Compartimente funcţionale
Total consum energie electrică
3.1.2. Resurse umane
3.1.2.1. Determinarea necesarului de muncitori direct productivi şi a
fondului de salarii directe
Anexa 6
Determinarea necesarului de muncitori direct productivi şi a fondului de salarii directe

Necesar Salariu Fond salarii


Cantitate Timp efectiv Timp disponibil
Produs Reper Operaţie muncitori direct tarifar orar muncitori direct
(buc) (ore/buc) (ore/an)
productivi (u.m./h) productivi (u.m.)
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
A R1 I
II
III
R2 I
II
III
IV
Montaj A
Total produs A = Total secţia I
B R3 I
II
III
IV
V
R4 I
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
B R5 I
II
III
IV
Montaj B
Total produs B
C R5 I
II
III
IV
R6 I
II
R7 I
II
III
Montaj C
Total produs C
Total Secţia II
Anexa 7
Determinarea necesarului de personal indirect productiv şi a fondului de salarii aferent
Fond salarii anul Fond salarii
Nr. Veriga
de bază Indice de creştere anul de plan
crt. organizatorică
(u.m.) (u.m.)
1. Secţia I
2. Secţia II
3. Atelier mecano-
energetic
4. Administraţie
Total
Anexa 8
Determinarea cheltuielilor angajatorului proporţionale cu salariile personalului

Contribuţia la asigurările sociale

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

Contribuţia la fondul de şomaj

Contribuţia la fondul de risc şi accidente

Comisionul pentru Camera de Muncă


Anexa 9
Amortizarea activelor imobilizate

Nr. Denumirea Cantitate Valoare Valoare Norma de Amortizarea


crt. activului imobilizat (buc.) unitară totală amortizare anuală
(mil. u.m.) (mil. u.m.) (%) (mil. u.m.)
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6)
Secţia I
1. Maşina a
2. Maşina b

3. Maşina c
4. Maşina d

5. Maşina e

6. Clădire ind.
7. Alte active fixe
Total secţia I
Secţia II
1. Maşina a
2. Maşina b
3. Maşina c
4. Maşina d
5. Maşina e
6. Maşina f
7. Maşina g
8. Maşina h
9. Maşina I
10. Clădire ind.
11. Alte active fixe
Total secţia II
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6)
Atelier mecano-
energetic
1. Maşini şi utilaje
2. Unelte şi dispoz.
3. Clădire ind.
Total atel. mec-en
Administraţie
1. Maşini pentru
lucrări
administrative
2. Clădire
administrativă
Total administraţie
Total general
3.1.1.
3.1.2.
3.1.3.
3.1.4.
3.1.5.
3.1.6. Cote de profit alocate pentru investiţii în modernizarea şi înnoirea
tehnicii şi tehnologiei
Anexa 10
Venituri extraordinare obţinute prin vânzarea utilajelor în afara exploatării
Valoarea iniţială sau Nr. de ani de Amortismentul Valoarea Valoarea de Venituri
Nr. Tipul Cantitate
valoarea contabilă brută funcţionare până anual contabilă netă piaţă extraordinare
crt. maşinii (buc)
(mil. u.m.) la data evaluării (mil. u.m.) (mil. u.m.) (mil. u.m.) (mil. u.m.)
1. Maşina a
2. Maşina f
3. Maşina g
4. Maşina h
Total
3.2. Evaluarea eficienţei activităţii firmei

3.2.1. Calculul costurilor de fabricaţie şi vânzare

3.2.1.1. Costuri indirecte


Anexa 11
Determinarea cheltuielilor indirecte
Nr. Atelier mecano- Administraţie generală
Articole de calculaţie Secţia I Secţia II
crt. energetic
1. Materiale auxiliare
2. Obiecte de inventar şi materiale de
protecţie
3. Combustibil
4. Energie electrică
5. Salarii
6. C.A.S.
7. C.A.S.S.
8. Fond şomaj
9. Alte cheltuieli cu personalul
10. Amortizare
11. Reparaţii
12. Cheltuieli de publicitate
13. Alte cheltuieli
Total
Anexa 12
Centralizatorul costurilor pe elemente primare şi articole de calculaţie

Nr. Valoare
Elemente primare de cheltuieli
crt. (u.m.)
1. Materii prime şi materiale
2. Combustibil, energie, apă
3. Amortizare
4. Cheltuieli publicitate şi cercetare piaţă
5. Impozit pe clădiri, taxe şi alte cheltuieli legale materiale
Total cheltuieli materiale
6. Salarii
7. C.A.S. şi C.A.S.S.
8. Fond şomaj şi fond risc şi accidente
9. Alte cheltuieli legale cu manopera
Total cheltuieli cu manopera
Total cheltuieli de fabricaţie şi vânzare

Articole de calculaţie
1. Materii prime directe
2. Salarii directe
3. C.A.S. şi C.A.S.S.
4. Fond şomaj şi fond risc şi accidente
5. Cheltuieli comune ale secţiilor
Total cost secţie
6. Cheltuieli generale ale firmei
Total cheltuieli de fabricaţie şi vânzare
Anexa 13
Costuri unitare pe articole de calculaţie

Nr. Articole de Produsul Produsul Produsul


crt. calculaţie A B C
1. Materii prime directe
2. Salarii directe
3. C.A.S. şi C.A.S.S.
4. Alte cheltuieli cu personalul
5. Cheltuieli comune ale secţiilor
6. Cost secţie
7. Cheltuieli generale ale firmei
8. Cost de producţie
9. Profit brut - intern
- export
10. T.V.A.
11. Preţ de vânzare - intern
- export
Anexa 14
Bugetul de venituri şi cheltuieli al firmei

1. Venituri
- Venituri din activitatea de bază, din care:
- venituri din export
- Venituri financiare
- Venituri excepţionale
Total venituri
2. Cheltuieli
- Cheltuieli aferente veniturilor din activitatea de bază
- pentru veniturile realizate din export
- Cheltuieli financiare
- Cheltuieli excepţionale
- Cheltuieli care se scad direct din veniturile încasate
Total cheltuieli
3. Profit impozabil
4. Impozit pe profit
5. Profit net
Anexa 15
Indicatori de performanţă economică a firmei

Nr. Indicator Unitate de Valoare


crt. măsură
1. Produse vândute
A Buc
B Buc
C Buc
2. Cifra de afaceri mii u.m.
3. Profit brut mii u.m.
4. Costuri aferente producţiei vândute mii u.m.
5. Cheltuieli la 1000 u.m. venituri u.m.
6. Număr salariaţi persoane
7. Număr muncitori Persoane
8. Fond total de salarii mii u.m.
9. Fond salarii muncitori mii u.m.
10. Salariul mediu / persoană u.m.
11. Salariul mediu / muncitor u.m.
12. Productivitatea muncii / persoană u.m.
13. Rata rentabilităţii la costuri %
14. Rata rentabilităţii la cifra de afaceri %
Anexa 16
Situaţie comparativă anul de bază – anul de plan

Nr. Unitate de Valoare în Valoare în anul


Indicatori
crt. măsură anul de bază de plan
1. Produse vândute
A buc
B buc
C buc
2. Cifra de afaceri mii u.m.
3. Profit brut mii u.m.
4. Costuri aferente producţiei vândute mii u.m.
5. Cheltuieli / 1000 u.m. venituri u.m.
6. Număr salariaţi persoane
7. Număr muncitori persoane
8. Fond total de salarii mii u.m.
9. Fond salarii muncitori mii u.m.
10. Salariu mediu / persoană u.m.
11. Salariul mediu / muncitor u.m.
12. Productivitatea muncii / persoană u.m.
13. Rata rentabilităţii la costuri %
14. Rata rentabilităţii la cifra de afaceri %