MARIN CHIRCIU

Matematică
algebră, geometrie
Clasa a XI-a

- pentru pregătirea la clasă și bacalaureat -

 CUPRINS

Enunţuri

Soluţii
Teste de evaluare iniţială ............................................................. 11 .... 222

ALGEBRĂ
Capitolul I. Elemente de calcul matriceal şi
sisteme de ecuaţii liniare ..................................... 15
1. Permutări .............................................................................................. 15 .... 222
1.1. Noţiunea de permutare, operaţii, proprietăţi ................................. 15
1.2. Produsul (compunerea) permutărilor ........................................... 15
1.3. Transpoziţii ................................................................................. 16
1.4. Inversiunile unei permutări. Semnul (signatura) unei permutări .. 16
1.5. Evaluare sumativă ....................................................................... 18
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ..................................... 19 .... 223
Test de autoevaluare....................................................................... 20
2. Matrice ................................................................................................... 22 .... 223
2.1. Operaţii cu matrice ...................................................................... 22
2.2. Evaluare sumativă ....................................................................... 29
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ..................................... 30 .... 224
Test de autoevaluare....................................................................... 35
3. Determinanţi ...... .................................................................................... 36 .... 225
3.1 Proprietăţi ale determinanţilor ...................................................... 36
3.2. Calculul determinantului de ordinul n .......................................... 37
3.3. Aplicaţii ....................................................................................... 38
3.4. Evaluare sumativă ....................................................................... 42 .... 226
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ..................................... 43 .... 227
Test de autoevaluare....................................................................... 49
4. Rangul unei matrice. Matrice inversabilă .............................................. 50 .... 228
4.1. Etapele determinării inversei unei matrice ................................... 51
4.2. Ecuaţii matriceale ........................................................................ 52
4.3. Evaluare sumativă ....................................................................... 55 .... 229
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ..................................... 55 .... 229
Test de autoevaluare....................................................................... 59
5. Sisteme de ecuaţii liniare ...................................................................... 60 .... 230
5.1. Regula lui Cramer ........................................................................ 61
5.2. Teorema lui KroneckerCapelli ................................................... 62
5.3. Teorema lui Rouché ..................................................................... 62
5.4. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare ....................................... 63
5.5. Sisteme de ecuaţii liniare omogene .............................................. 65
5.6. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor liniare ...................... 66
5.7. Evaluare sumativă ....................................................................... 71 .... 231
 Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ..................................... 72 .... 231
Test de autoevaluare....................................................................... 79

ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ

Capitolul II. Limite de funcţii ..................................................81
1. Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte pe dreapta reală .............. 81 .... 232
1.1. Proprietăţile algebrice ale lui  ................................................... 81
1.2. Proprietăţile de ordine ale lui  ................................................... 81
1.3. Reprezentarea geometrică a lui  ................................................ 82
2. Funcţii reale de variabilă reală .............................................................. 86
2.1. Funcţia polinomială ..................................................................... 86
2.2. Funcţia raţională .......................................................................... 86
2.3. Funcţia putere .............................................................................. 86
2.4. Funcţia exponenţială .................................................................... 86
2.5. Funcţia logaritmică ...................................................................... 87
2.6. Funcţiile trigonometrice şi inversele lor ....................................... 87
3. Limita unui şir utilizând vecinătăţi, proprietăţi. Şiruri convergente ....... 90 .... 232
3.1. Criterii suficiente de convergenţă ................................................ 90
3.2. Operaţii cu şiruri convergente ...................................................... 91
3.3. Calculul limitelor unor şiruri ....................................................... 91
3.4. Lema lui Stolz – Cesàro ............................................................... 92
3.5. Evaluare sumativă ....................................................................... 96 .... 233
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ..................................... 97 .... 233
4. Limite de funcţii ................................................................................... 98 .... 233
4.1. Limita unei funcţii într-un punct .................................................. 98
4.2. Limite laterale ............................................................................. 98
4.3. Operaţii cu limite de funcţii ......................................................... 99
4.4. Asimptotele graficului funcţiilor reale ......................................... 99
4.5. Calculul limitelor de funcţii ....................................................... 100
4.6. Limite remarcabile ..................................................................... 101
4.7. Evaluare sumativă ..................................................................... 106 .... 233
Test de autoevaluare..................................................................... 107
Capitolul III. Continuitate ..................................................... 108
1. Funcţii continue într-un punct ............................................................. 108
1.1. Continuitate laterală ................................................................... 108
1.2. Prelungirea prin continuitate a unei funcţii ................................ 108
1.3. Puncte de discontinuitate de speţa I şi speţa a II-a ..................... 109
2. Operaţii cu funcţii continue ................................................................. 109 .... 234
2.1. Funcţii cu proprietatea lui Darboux ........................................... 109
2.2. Inversarea funcţiilor continue .................................................... 109
2.3. Evaluare sumativă ..................................................................... 114 .... 234
Test de autoevaluare..................................................................... 115
 Capitolul IV. Derivabilitate .................................................... 117
1. Derivata unei funcţii într-un punct ...................................................... 117
1.1. Derivate laterale ........................................................................ 117
2. Interpretarea geometrică a derivatelor laterale .................................... 117
2.1. Puncte remarcabile ale graficului unei funcţii ............................ 117
3. Operaţii cu funcţii derivabile. Derivatele unor funcţii uzuale .............. 119 .... 234
3.1. Reguli de derivare ..................................................................... 119
3.2. Derivarea funcţiilor inverse ....................................................... 120
3.3. Derivate de ordin superior ......................................................... 120
3.4. Evaluare sumativă ..................................................................... 128 .... 236
Test de autoevaluare .................................................................... 129
4. Proprietăţile funcţiilor derivabile ........................................................ 130 .... 236
4.1. Puncte de extrem. Teorema lui Fermat ...................................... 130
4.2. Teorema lui Rolle ...................................................................... 130
4.3. Teorema lui Lagrange ................................................................ 130
4.4. Teorema lui Cauchy ................................................................... 130
4.5. Teorema lui Darboux ................................................................. 131
4.6. Regula lui ’Hospital ................................................................. 131
5. Aplicaţii ale derivatelor în studiul variaţiei funcţiilor .......................... 147
5.1. Rolul primei derivate în studiul funcţiilor .................................. 147
5.2. Intervale de monotonie .............................................................. 147
5.3. Rolul derivatei a doua în studiul funcţiilor. Convexitatea şi
concavitatea ...................................................................................... 147
6. Reprezentarea grafică a funcţiilor ....................................................... 148
6.1. Etapele reprezentării grafice ...................................................... 148
Probleme pregătitoare pentru bacalaureat ......................................... 151 .... 237
Test de autoevaluare ........................................................................... 155

PROBLEME RECAPITULATIVE
ANALIZĂ MATEMATICĂ .............................................................. 156 ..... 239

MODELE DE TEZE SEMESTRIALE ........................................... 196 .... 268

SIMULARE BACALAUREAT ....................................................... 200 .... 270

PROBLEME PREGĂTITOARE PENTRU EXAMENUL DE

BACALAUREAT. CONCURSUL DE ADMITERE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR ŞI CONCURSURI ŞCOLARE ... 203 ..... 271

INDICAŢII, REZOLVĂRI, SOLUŢII ............................................. 222

Soluţii teste autoevaluare ................................................................. .... ...... 290
Bibliografie ............................................................................. 293

7
 PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XI-A
MATEMATICĂ
aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării
TRUNCHI COMUN ŞI CURRICULUM DIFERENŢIAT - 4 ore
Competenţe specifice
1. Identificarea unor situaţii practice
concrete, care necesită asocierea
unui tabel de date cu reprezentarea
matriceală a unui proces specific
domeniului economic sau tehnic.
2. Asocierea unui tabel de date cu
reprezentarea matriceală a unui
proces.
3. Aplicarea algoritmilor de calcul
în situaţii practice.
4. Rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme
utilizând algoritmi specifici.
5. Stabilirea unor condiţii de exis-
tenţă şi/sau compatibilitate a unor
sisteme şi identificarea unor metode
adecvate de rezolvare a acestora.
6. Optimizarea rezolvării unor pro-
bleme sau situaţii-problemă prin
alegerea unor strategii şi metode
adecvate (de tip algebric, vectorial,
analitic, sintetic).
1. Caracterizarea unor şiruri şi func-
ţii utilizând reprezentarea geo-
metrică a unor cazuri particulare.
2. Interpretarea unor proprietăţi ale
şirurilor şi ale altor funcţii cu aju-
torul reprezentărilor grafice.
3. Aplicarea unor algoritmi specifici
calculului diferenţial în rezolvarea
unor probleme şi modelarea unor
procese.
4. Exprimarea cu ajutorul noţiunilor
de limită, continuitate, derivabilitate,
monotonie, a unor proprietăţi canti-
tative şi calitative ale unei funcţii.
8
Nr. 3252/13.02.2006
Conţinuturi
Elemente de calcul matriceal şi sisteme de
ecuaţii liniare
Permutări
• Noţiunea de permutare, operaţii, proprietăţi.
• Inversiuni, semnul unei permutări.
Matrice
• Tabel de tip matriceal. Matrice, mulţimi de
matrice.
• Operaţii cu matrice: adunarea, înmulţirea,
înmulţirea unei matrice cu scalar, proprietăţi.
Determinanţi
• Determinant de ordin n, proprietăţi.
• Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de
două puncte distincte, aria unui triunghi şi
coliniaritatea a trei puncte în plan.
Sisteme de ecuaţii liniare
• Matrice inversabile din Mn(), n  4.
• Ecuaţii matriceale.
• Sisteme liniare cu cel mult 4 necunoscute,
sisteme de tip Cramer, rangul unei matrice.
• Studiul compatibilităţii şi rezolvarea sistemelor:
proprietatea KronekerCapelli, proprietatea
Rouché, metoda Gauss.
Elemente de analiză matematică
Limite de funcţii
• Noţiuni elementare despre mulţimi de puncte
pe dreapta reală: intervale, mărginire, veci-
nătăţi, dreapta încheiată, simbolurile + şi −.
• Funcţii reale de variabilă reală: funcţia poli-
nomială, funcţia raţională, funcţia putere, funcţia
radical, funcţia exponenţială, funcţia logarit-
mică, funcţii trigonometrice directe şi inverse.
• Limita unui şir utilizând vecinătăţi, proprie-
tăţi.
• Şiruri convergente: intuitiv, comportarea valo-
rilor unei funcţii cu grafic continuu când argu-
mentul se apropie de o valoare dată, şiruri con-
vergente: exemple semnificative:
(an)n, (na)n, ((l+l/n)n)n (fără demonstraţie),
 Competenţe specifice Conţinuturi
5. Studierea unor funcţii din punct operaţii cu şiruri convergente, convergenţa
de vedere cantitativ şi calitativ şirurilor utilizând proprietatea 1/uWeierstrass.
utilizând diverse procedee: majorări, Numărul e; limita şirului ((l+un) n)n;
minorări pe un interval dat, proprie- un  0.
tăţile algebrice şi de ordine ale • Limite de funcţii: interpretarea grafică a
mulţimii numerelor reale în studiul limitei unei funcţii într-un punct utilizând
calitativ local, utilizarea reprezen- vecinătăţi, calculul limitelor laterale.
tării grafice a unei funcţii pentru • Calculul limitelor pentru funcţiile studiate;
verificarea unor rezultate şi pentru cazuri exceptate la calculul  limitelor de
identificarea unor proprietăţi. funcţii: 0/0, /,  − , 0·, 1 , 0, 00.
• Asimptotele graficului funcţiilor studiate:
asimptote verticale, oblice.
Explorarea unor proprietăţi cu Continuitate
caracter local şi/sau global ale • Interpretarea grafică a continuităţii unei
unor funcţii utilizând continuitatea, funcţii, studiul continuităţii în puncte de pe
derivabilitatea sau reprezentarea dreapta reală pentru funcţiile studiate, operaţii
grafică. cu funcţii continue.
• Semnul unei funcţii continue pe un interval
de numere reale, proprietatea lui Darboux,
studiul existenţei soluţiilor unor ecuaţii în .
Derivabilitate
• Tangenta la o curbă, derivata unei funcţii
într-un punct, funcţii derivabile, operaţii cu
funcţii care admit derivată, calculul deri-
vatelor de ordin I şi al II-lea pentru funcţiile
studiate.
• Funcţii derivabile pe un interval: puncte de
extrem ale unei funcţii, teorema lui Fermat,
teorema Rolle, teorema Lagrange şi interpre-
tarea lor geometrică, consecinţe ale teoremei
lui Lagrange: derivata unei funcţii într-un
punct.
• Regulile lui ’Hospital.
• Rolul derivatei I în studiul funcţiilor: puncte
de extrem, monotonia funcţiilor.
• Rolul derivatei a II-a în studiul funcţiilor:
concavitate, convexitate, puncte de inflexiune.
Reprezentarea grafică a funcţiilor
• Rezolvarea grafică a ecuaţiilor, utilizarea
reprezentării grafice a funcţiilor în determi-
narea numărului de soluţii ale unei ecuaţii.
• Reprezentarea grafică a funcţiilor.
• Reprezentarea grafică a conicelor (cerc, elipsă,
hiperbolă, parabolă).
9
 Competenţe specifice Conţinuturi
NOTE:
• În introducerea noţiunilor de limită a unui şir
într-un punct şi de şir convergent nu se vor
introduce definiţiile cu  şi nici teorema de
convergenţă cu .
• Se utilizează exprimarea „proprietatea lui....”,
„regula lui...”, pentru a sublinia faptul că se
face referire la un rezultat matematic utilizat
în aplicaţii, dar a cărui demonstraţie este în
afara programei.

10
 Teste de evaluare inițială
Testul 1
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect. (35 puncte)

1
5p 1. Partea întreagă a numărului este egală cu:
2 1
A. 0 B. 2 C. 3 D. 4
5p 2. Se consideră funcția f :   , f (x) = x3  1. Valoarea (f f )(1) este
egală cu:
A. 7 B. 1 C. 4 D. 2
5p 3. Mulțimea soluțiilor ecuației 32x + 2  3x  3 = 0 este:
A. 0, 1 B. 1, 0 C. 0 D. Ecuația nu
admite soluții.
5p 4. Valoarea maximă a funcției f :   , f (x) = x2 + 5x  6, este:
1 1 1
A. 1 B. C. D.
4 2 4
2 x
5p 5. Domeniul maxim de definiție al funcției f : D  , f (x) = log 3 ,
3 x
este mulțimea:
A. D =  \ 3 B. D = (3, +) C. D = (, 2)  (3, +)
D. D = (, 2  3, +)
5p 6. Mulțimea soluțiilor inecuației 3
2 x 2  7  1 este:
A. 2, 2 B. (, 2)  (2, +)
C. (, 2  2, +) D. (2, 2)
5p 7. Se consideră funcția f :   , f (x) = 10x + 1. Imaginea funcției f este
mulțimea:
A. (, 1 B. (1, +) C. (, 1) D. 1, +)

Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (55 puncte)

x
1
1. Se consideră funcția f : (0, +)  , f (x) = 1  x +   .
2
10p a) Studiați monotonia funcției f pe (0, +).
11
10p b) Determinați coordonatele punctului de intersecție al reprezentării grafice
3
a funcției f cu dreapta de ecuație y =  x + .
2
2. Într-un reper cartezian se consideră punctele A(1, 2), B(2, 2) și C(4, 6).
5p a) Determinați ecuația dreptei AB.
5p b) Determinați ecuația înălțimii duse din A în triunghiul ABC.
5p c) Calculați aria triunghiului ABC.
20p 3. Determinați m  , astfel încât funcția f :   , f (x) = (m2  2)x  3,
să fie strict descrescătoare.

Testul 2
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (35 puncte)

1
5p 1. Calculați partea întreagă a numărului .
3 2
5p 2. Se consideră funcția f :   , f (x) = x2  1. Calculați (f f ) (2).
5p 3. Rezolvați ecuația lg2 x  5lg x + 6 = 0.
5p 4. Determinați valoarea minimă a funcției f :   , f (x) = 4x2  7x + 3.
5p 5. Precizați domeniul maxim de definiție al funcției f : D  ,
x 1
f (x) = log 2 .
x2
5p 6. Scrieți mulțimea soluțiilor inecuației 3
2  x2  1 .
5p 7. Care este imaginea funcției f :   , f (x) = 2x + 1?

Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (55 puncte)

1. Se consideră funcția f : (0, +)  , f (x) = 1  2x + log 1 x .
2

10p a) Studiați monotonia funcției f pe (0, +).

10p b) Determinați coordonatele punctului de intersecție al reprezentării grafice a
funcției f cu dreapta de ecuație y =  2x + 2.
2. Într-un reper cartezian se consideră punctele A(1, 2), B(2, 1) și C(3, 5).
5p a) Determinați ecuația dreptei AB.
5p b) Scrieți ecuația înălțimii duse din A în triunghiul ABC.
5p c) Calculați aria triunghiului ABC.

12
20p 3. Se consideră funcția f :   , f (x) = (2m2  1)x + 1. Determinați
m  , astfel încât funcția f să fie strict descrescătoare pe .

Testul 3
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (35 puncte)

2
5p 1. Calculați partea întreagă a numărului .
3 1
5p 2. Se consideră funcția f :   , f (x) = 2x2  3. Calculați (f f ) (2).
5p 3. Rezolvați ecuația 2lg2 x  3lg x + 1 = 0.
5p 4. Determinați valoarea minimă a funcției f :   , f (x) = 5x2  8x + 4.
5p 5. Precizați domeniul maxim de definiție al funcției f : D  ,
x2
f (x) = log 3 .
x3
5p 6. Scrieți mulțimea soluțiilor inecuației 3 3  2 x 2  1 .
5p 7. Care este imaginea funcției f :   , f (x) = 3x  1?

Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (55 puncte)

1. Se consideră funcția f : (0, +)  , f (x) = 2  3x + log 1 x .
3
10p a) Studiați monotonia funcției f pe (0, +).
10p b) Determinați coordonatele punctului de intersecție al reprezentării grafice a
funcției f cu dreapta de ecuație y =  3x + 3.
2. Într-un reper cartezian se consideră punctele A(2, 3), B(3, 1) și C(5, 7).
5p a) Determinați ecuația dreptei AB.
5p b) Scrieți ecuația înălțimii duse din A în triunghiul ABC.
5p c) Calculați aria triunghiului ABC.
20p 3. Se consideră funcția f :   , f (x) = (m2  3)x  2. Determinați m  ,
astfel încât funcția f să fie strict crescătoare pe .

Testul 4
 Pentru rezolvarea corectă a cerințelor din Partea I și din Partea a II-a se acordă
90 puncte. Din oficiu  10 puncte.

13
  Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru efectiv: 50 minute.

Partea I. Scrieți litera corespunzătoare răspunsului corect. (35 puncte)

1 1
5p 1. Ordonați crescător numerele: a = log5 , b = 3 , c = 5 2.
5 125
A. a  b  c B. b  a  c C. a  c  b D. c  a  b
5p 2. Se consideră funcția f :   , f (x) = 4x  3. Valoarea f (f (1)) este
egală cu:
A. 9 B. 19 C. 1 D. 2
5p 3. Soluția ecuației 5x+2 + 5x = 26 este:
1
A. 0 B. C. 2 D. 1
2
5p 4. Funcția f :   , f (x) =  2 x + 1:
A. este crescătoare B. este constantă
C. nu este monotonă D. este strict descrescătoare
5p 5. Domeniul maxim de definiție al funcției
f : D  , f (x) = log 3  x 2  x  1 ,
este mulțimea:
A. D =  B. D = (0, 1) C. D = (, 1)  (1, +)
D. D = (1, 1)
5p 6. Numărul soluțiilor reale ale ecuației 3  x  3 = x este egal cu:
A. 1 B. 2 C. 0 D. 3
5p 7. Imaginea funcției f :   , f (x) = x + 1, este:
2

 29   29 
A. 1, +) B.  C.   ,    D.  , 
 4   4 

Partea a II-a. La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (55 puncte)

1. Se consideră funcția f :   , f (x) = 5x + 2x + 3.
10p a) Studiați monotonia funcției f pe .
10p b) Determinați coordonatele punctului de intersecție al reprezentării grafice a
funcției f cu dreapta de ecuație y = 2x + 4.
2. Într-un reper cartezian se consideră punctele A(1, 1), B(2, 1) și C(3, 2).
5p a) Determinați ecuația dreptei BC.
5p b) Determinați ecuația mediatoarei segmentului BC.
5p c) Calculați aria triunghiului ABC.
20p 3. Se consideră funcția f : 2, +)  0, +), f (x) = x2  3x + 2.
a) Demonstrați că funcția f este bijectivă.
b) Determinați inversa funcției f.
14
 Capitolul I. Elemente de calcul matriceal şi
sisteme de ecuaţii liniare
1. Permutări

1.1. Noţiunea de permutare, operaţii, proprietăţi

Fie A = {1, 2, 3, …, n}. O funcţie bijectivă  : A  A se numeşte

permutare (substituţie) de gradul n. Se notează mulţimea tuturor permutărilor de
gradul n cu Sn sau n, iar elementele din Sn le vom nota cu litere mici greceşti: , , ,
…, , , , , .
O permutare  de gradul n se reprezintă printr-un tablou de forma:
 1 2 3 ... n 
=  .
 (1) (2) (3) ... (n ) 
Numărul tuturor permutărilor de gradul n, adică numărul tuturor funcţii-
lor bijective ale unei mulţimi cu n elemente în ea însăşi, este egal cu n!.
Permutarea identică se notează cu e şi avem:
 1 2 3 ... n 
e=  .
 1 2 3 ... n 

1.2. Produsul (compunerea) permutărilor

Fie A = {1, 2, 3, …, n}, iar  şi , două permutări de gradul n, adică  

 Sn,   Sn. Permutarea  , definită prin ( )(a) = ((a)),  a  A, se
numeşte produsul (sau compunerea) permutărilor  şi .
 1 2 3 ... n   1 2 3 ... n 
Dacă  =   şi  =  ,
 (1) (2) (3) ... (n)   (1) (2) (3) ... (n) 
 1 2 3 ... n 
atunci   =  .
   (1)    (2)    (3)  ...   (n )  
Observaţie. Se mai scrie   = ; operaţia de compunere a permutărilor se
mai numeşte înmulţirea permutărilor.
 1 2 3  1 2 3
Exemplu. Să considerăm permutările de gradul 3,  =   şi  =  .
 2 1 3  3 1 2
15
  1 2 3 1 2 3   1 2 3
Produsul  este permutarea  =   3 = ,
 2 1 3  1 2   3 2 1 
 1 2 3   1 2 3 1 2 3
iar  este permutarea  =   = .
 3 1 2   2 1 3 1 3 2 
Observăm că   .

Proprietăţile înmulţirii permutărilor

1. Înmulţirea permutărilor este asociativă, adică , ,   Sn, avem

() = ().
 1 2 3 ... n 
2. Elementul neutru. Permutarea e =   are proprietatea că
 1 2 3 ... n 
e = e = ,    Sn.
3. Orice permutare are o inversă, adică    Sn,   −1  Sn, astfel încât
 −1 =  −1 = e.
4. Înmulţirea permutărilor nu este, în general, comutativă.

1.3. Transpoziţii

Fie A = {1, 2, 3, …, n} şi i, j  A, i  j. Se numeşte transpoziţie, şi se

 1 2 3 ... i ... j ... n 
notează ij sau (ij), permutarea ij = (ij) =  .
 1 2 3 ... j ... i ... n 

Proprietăţi ale transpoziţiei

1. (ij) = (ji);
2. (ij) − 1 = (ij);
3. (ij) 2 = e.
Numărul tuturor transpoziţiilor de gradul n este egal cu Cn2 .

1.4. Inversiunile unei permutări. Semnul (signatura) unei permutări

Fie A = {1, 2, 3, …, n} şi M, submulţimea produsului cartezian A  A,

definită prin: M = {(i, j)1  i  j  n}.
Dacă  Sn este o permutare de gradul n, atunci o pereche ordonată
(i, j) M se numeşte inversiune a permutării  dacă (i)  (j). Vom nota cu
m() numărul tuturor inversiunilor permutării . Avem: 0  m()  Cn2 .
Numărul () = (−1)m() se numeşte semnul (sau signatura) permutării .
16
 Permutarea  se numeşte pară dacă () = + 1, adică pentru m() par.
Permutarea  se numeşte impară dacă () = −1, adică pentru m()
impar.
1 2 3
Exemplu. Fie permutarea  =  .
3 1 2
Numărul de inversiuni al permutării  este m() = 1 + 1 = 2.
Semnul permutării  este () = (−1) 2 = + 1, adică  este permutare pară.
Propoziţie. Orice transpoziţie este impară.
Dacă ij = (ij), i  j, atunci (ij) = − 1.
Propoziţie. Dacă   Sn este o permutare de gradul n, atunci semnul permutării
 este dat de formula:
(i )  ( j )

 ( ) 
i j
.
1i  j  n
Propoziţie. Dacă  şi  sunt permutări de gradul n, atunci () = () ().
Propoziţie. Orice permutare de gradul n, (n  2), este un produs de transpoziţii.
1 2 3 4
Exemplu. Considerăm permutarea  =   şi o scriem ca produs de
3 4 1 2
transpoziţii.
Avem (1) = 3; considerăm transpoziţia 13 şi facem produsul
 1 2 3 4   1 2 3 4  1 2 3 4 
1 = 13 ·  =   =  = 24.
 3 2 1 4   3 4 1 2  1 4 3 2 
Din 24 = 13 ·  rezultă  = 1324.
Consecinţe
1. Permutarea  este pară dacă permutările  şi  au acelaşi semn.
2. Permutarea  este impară dacă permutările  şi  au semne contrare.
3. Orice permutare pară este un produs al unui număr par de transpoziţii.
4. Orice permutare impară este un produs al unui număr impar de transpoziţii.
Vom nota cu An mulţimea permutărilor pare de gradul n.
5. Dacă  şi  sunt permutări pare de gradul n, adică   An,   An, atunci
  An şi  −1  An. În plus, e  An.
n! n!
6. Numărul permutărilor pare de gradul n este , adică An are elemente.
2 2

Exerciţii propuse

1 2 3 4 1 2 3 4
1. Fie permutările  =   ,  =  . Calculaţi  şi .
3 1 4 2 2 3 4 1

17
 1 2 3 4 2 3
2. Fie permutarea  =   . Să se calculeze permutările: ,  ,  , …
 3 1 4 2 
şi să se determine cel mai mic număr natural nenul k, pentru care  k = e.
3. Fie   Sn. Să se arate că există un număr natural nenul p, astfel încât  p = e.
 1 2 3 4 1 2 3 4
4. Fie permutările  =   şi  =   . Să se arate că  = .
 2 1 3 4 1 2 4 3
5. Să se scrie numărul de inversiuni şi semnul fiecăreia dintre permutările:
 1 2 3  1 2 3 4   1 2 3 4 5   1 2 3 4 5 6 
 3 2 1 ;  2 1 4 3 ;  3 5 4 1 2  ;  2 4 1 3 6 5 .
       
6. Să se scrie toate transpoziţiile de gradul 3.
7. Să se scrie toate transpoziţiile de gradul 4.
 1 2 3 4 5
8. Fie permutarea  =   . Să se scrie  ca produs de transpoziţii.
 5 3 4 2 1
 1 2 3 4 ... n n  1 n  2 ... 2n 
9. Fie permutarea   S2n,  =  .
 1 3 5 7 ... 2n  1 2 4 ... 2n 
Să se determine numărul de inversiuni ale permutării .
Să se determine n, astfel încât  să fie permutare pară.
 1 2 3 ... n n  1 n  2 ... 2n 
10. Fie permutarea   S2n,  =  .
 2 4 6 ... 2n 1 3 ... 2 n  1
Să se determine numărul de inversiuni ale permutării .
Să se determine n, astfel încât  să fie permutare pară.
11. Să se arate că orice permutare   Sn este un produs de transpoziţii de forma
(1 2); (1 3); …; (1 n).

1.5. Evaluare sumativă

Testul I

1 2 3 4 5  1 2 3 4 5
1. Fie permutările  =   şi  =  .
5 3 1 2 4  4 2 5 3 1
Să se calculeze  şi .
2. Să se determine permutarea   S6 care are numărul maxim de inversiuni.
 1 2 3 4 5 6 7
3. Fie permutarea  =   . Să se determine i şi j, astfel
 2 i 4 3 7 j 6
încât  să fie: a) pară; b) impară.

18
  1 2 3 4 5 6
4. Fie permutarea  =  . Să se scrie  ca produs de
 6 4 2 5 3 1
transpoziţii.

Testul II

1 2 3 4 5
1. Fie permutarea  =  .
 3 2 5 1 4
a) Să se calculeze puterile:  1,  2,  3, ….
b) Să se determine cel mai mic număr natural k  0, pentru care  k = e.
 1 2 3 4 5 6
2. Fie permutarea  =   . Să se determine:
 2 6 4 1 3 5
a) numărul de inversiuni ale permutării  − 1;
b) signatura permutării  − 1.
 1 2 3 4 5
3. Să se scrie permutarea  =   ca produs de transpoziţii de
 3 4 5 2 1
forma (1 k), unde k  {2, 3, 4, 5}.
 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 
4. Fie permutarea   S10,  =  .
 1 3 5 7 9 2 4 6 8 10 
Permutarea  este pară sau impară?

Probleme pregătitoare pentru bacalaureat

1. Se consideră n  *, mulţimea Sn a permutărilor de n elemente şi permutarea

 1 2 3 ... n 
identică e   .
 1 2 3 ... n 
1 2 3 4 4
a) Pentru n = 4 şi   
3 2 4 1   S4, să se calculeze  .
 
b) Să se demonstreze că, pentru orice Sn, există p *, astfel încât  p  e .
c) Să se arate că, pentru n  3, există  Sn,   e, astfel încât  n   .
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 6)
1 2 3 1 2 3
2. Se consideră permutările e,   S3, e    ,  .
1 2 3 3 1 2
a) Să se rezolve ecuaţia 2008  x  e , x  S3.
19
 b) Să se calculeze  m() , unde m() este numărul inversiunilor permutării
S3
S3.
c) Să se demonstreze că, oricare ar fi ordinea factorilor, produsul tuturor
permutărilor din S3 este diferit de permutarea identică e S3.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 10)
3. În mulţimea S3 a permutărilor de 3 elemente se consideră permutarea
1 2 3
 .
3 1 2
a) Să se verifice că permutarea  este pară.
b) Să se determine toate permutările x  S3, astfel încât x = x.
c) Pentru k   fixat, să se determine toate permutările y  S3, astfel încât
yk = . (Bacalaureat 2008, M1, varianta 25)
 1 2 3 4 5 6
4. Se consideră permutarea   S6,    .
 2 4 5 3 6 1
a) Să se determine −1.
b) Să se arate că permutările  şi −1 au acelaşi număr de inversiuni.
c) Să se arate că ecuaţia x4 =  nu are soluţii în S6.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 52)
 1 2 3 4 5
5. Fie permutarea      S5.
 2 3 4 5 1
a) Să se determine mulţimea A = {nn  *}.
b) Să se arate că toate elementele mulţimii A sunt permutări pare.
5
c) Să se găsească permutarea  S5, astfel încât suma    (k )( k ) să ia
k 1
valoarea maximă. (Bacalaureat 2008, M1, varianta 80)

Test de autoevaluare
I. Completaţi spațiile punctate astfel încât să obțineţi propoziții adevărate.
(30 puncte)

1 2 3  1 2 3
10p 1. Produsul permutărilor     și    2 1 3  este permutarea .....
 3 1 2   
10p 2. Cel mai mic număr natural nenul k, pentru care k = e, unde

20
 1 2 3 4
  , este ...............
3 1 4 2
1 2 3 4 5
10p 3. Numărul de inversiuni al permutării     este ................
5 4 3 2 1

II. Încercuiţi răspunsul corect. (30 puncte)

 1 2 3 2
10p 1. Fie permutarea   
3 2 1  . Atunci  este:
 
 1 2 3   1 2 3 1 2 3  1 2 3
A.   B.   C.  D. 
1 2 3   2 1 3 3 1 2  
 3 2 1
1 2 3 4
10p 2. Inversa permutării     este:
 2 1 4 3
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
A.   B.   C.   D.  
4 3 2 1 3 4 1 2 4 1 2 3 2 1 4 3
1 2 3 1 2 3
10p 3. Fie    și  . Soluția ecuației   x =  este:
3 2 1  2 1 3 
1 2 3 1 2 3  1 2 3  1 2 3
A.  B. C.  D. 
3 1 2  2 3


1  3 2 1

 2 1 3


III. Scrieţi rezolvările complete. (30 puncte)

 1 2 3 4 5 6 7 8
10p 1. Fie permutarea     . Determinați i și j, astfel
 2 i 4 3 7 j 6 8
încât permutarea  să fie:
a) pară;
b) impară.
 12 ... n n  1 n  2 ... 2n 
10p 2. Fie permutarea    . Determinați
 24 ... 2n 1 3 ... 2n  1
numărul natural n, astfel încât permutarea  să fie impară.
1 2 3 4 5
10p 3. Fie permutarea     . Scrieți permutarea  ca produs de
5 4 3 2 1
transpoziții.

21
 2. Matrice

Fie , mulţimea numerelor complexe, M = {1, 2, …, m}, mulţimea

primelor m numere naturale nenule, şi N = {1, 2, …, n}, mulţimea primelor n
numere naturale nenule.
Vom numi matrice de tipul (m, n) o funcţie A : M  N  .
Dacă notăm A(i, j) = aij  , i  M, j  N, vom scrie:
 a11 a12 ... a1n 
a a22 ... a2 n 
A   21
 ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
sub forma unui tablou cu m linii şi n coloane ce cuprinde valorile funcţiei A.
Vom nota cu Mm,n () mulţimea tuturor matricelor de tipul (m, n) având
elemente din mulţimea  a numerelor complexe.
Dacă m = n, se notează Mn () mulţimea matricelor pătratice de ordinul
n. În acest caz, sistemul ordonat de elemente ( a11 , a22 , …, ann ) se numeşte
diagonala principală a matricei pătratice A, iar sistemul ordonat de elemente
( a1n , a2; n 1 , …, an1 ) se numeşte diagonala secundară a matricei pătratice A.
Suma elementelor de pe diagonala principală a unei matrice pătrate A se
numeşte urma matricei A şi se notează Tr(A), adică Tr(A) = a11 + a22 + … + ann .

Proprietăţi ale urmei matricei

Fie A,B  Mm,n () . Au loc egalităţile:
a) Tr(A + B) = Tr(A) + Tr(B);
b) Tr(A) =  Tr(A);
c) Tr(AB) = Tr(BA).

2.1. Operaţii cu matrice

1) Adunarea matricelor

Fie A şi B, două matrice de acelaşi tip, A,B  Mm,n () , A = ( aij ),

B = ( bij ), unde 1  i  m, 1  j  n. Definim matricea C = ( cij ), cu cij = aij + bij ,
 i  1, n , j  1, n , ca fiind suma dintre matricele A şi B; scriem C = A + B.

22
  1 i 1   2 0 1
Exemplu. Fie A,B  M3,2 () , A    , B .
 0 1 2   3 2 4 
 1  ( 2) i  0 1  1   1 i 0
Avem A + B =  =  .
 03 1  2 2  ( 4)   3 1 2 

Proprietăţile adunării matricelor

1°) Adunarea matricelor este comutativă, adică oricare ar fi A,B Mm,n () ,
avem A + B = B + A.
2°) Adunarea matricelor este asociativă, adică oricare ar fi A,B,C Mm,n () ,
avem (A + B) + C = A + (B + C).
3°) Element neutru. Matricea 0m,n  Mm,n () , cu toate elementele egale
cu zero, este element neutru pentru adunarea matricelor, adică oricare ar fi
A  Mm,n () , avem A + 0m,n = 0m,n + A = A.
4°) Orice matrice are un opus, adică oricare ar fi A  Mm,n () , există
matricea notată – A, astfel încât A + (− A) = (− A) + A = 0m,n.
Matricea − A = (− aij ), dacă A = ( aij ).

2) Înmulţirea matricelor

Fie A = ( aij ), o matrice de tipul (m, n), şi B = ( b jk ), o matrice de tipul (n, p).
Definim matricea C = ( cik ), de tipul (m, p), unde
n
cik  ai1b1k  ai 2b2k  ...  ain bnk   aijb jk .
j 1
Matricea C se numeşte produsul dintre matricele A şi B şi se notează C = AB.
 1 3 
 1 1 2 
Exemplu. Fie A =   , B =  0 1  .
 0 3 4   1 0 
 
Deoarece A este o matrice de tipul (2, 3) şi B  o matrice de tipul (3, 2),
 1 3 
 1 1 2  
are sens produsul AB şi obţinem: AB =   ·  0 1  =
 0 3 4   1 0 
 
 ( 1)  1  1  0  ( 2)  (  1) ( 1)  ( 3)  1  1  ( 2)  0  1 4
=  .
 0  1  3  0  ( 4)  ( 1) 0  ( 3)  3  1  (4)  0   4 3 

23
 Proprietăţile înmulţirii matricelor
1°) Înmulţirea matricelor este asociativă: (AB) C = A (BC), unde A  Mm,n () ,
B  Mn, p () , C  Mp,q () .
2°) Înmulţirea matricelor este distributivă faţă de adunare:
la stânga: A(B + C) = AB + AC, unde A  Mm,n () , B,C  Mn, p () .
la dreapta: (A + B) C = AC + BC, unde A,B  Mm,n () , C  Mn, p () .
3°) În mulţimea Mn () există un element neutru faţă de înmulţire. Matricea
 1 0 0 ... 0 
 0 1 0 ... 0 
pătratică de ordinul n, In    , care are pe diagonala principală
 ... ... ... ... ... 
 
 0 0 0 ... 1 
elementele 1, iar restul elementelor sunt 0, are proprietatea că, oricare ar fi
A  Mn () , avem:
A  In  In  A  A .
Observaţie. Dacă A, B  Mn () , are sens să facem produsul AB şi produsul BA.
În general, AB  BA.
1 2  4 3
Exemplu. A =   , B = .
3 4  2 1
 1 2   4 3  8 5   4 3   1 2   13 20 
AB =   ·  =  . BA =  · = .
 3 4   2 1   20 13   2 1  3 4   5 8 

Ridicarea la putere a unei matrice pătratice este o înmulţire repetată

An  
A   A , unde A  Mn () , n  *.
 ... 
A
de n ori A
1 0 
  M2 ( ) . Să determinăm A , n  1. Avem:
n
Exemplu. Fie A = 
 1 1 
1 0  1 0   1 0 
A2 = A · A =  ·  = ;
1 1  1 1   2 1 
 1 0  1 0   1 0 
A3 = A2· A =  ·  = .
 2 1  1 1   3 1 
 1 0
Prin inducţie matematică se arată că A n =   , n  1.
 n 1

24
 3) Înmulţirea cu scalari a matricelor

Fie A = ( aij ), o matrice de tipul (m, n), şi , un număr complex. Definim

matricea B = ( bij ) de tipul (m, n) prin bij =  · aij , i  1, m , j  1, n .
Matricea B se numeşte produsul dintre numărul complex  (sau scalarul
) şi matricea A. Se notează B =  · A.
 1 1 2 
Exemplu. Fie matricea A =   , de tipul (2, 3), şi scalarul  = 2.
 3 4 i 
 1 1 2   2 2 4 
Avem  · A = A = 2 ·   = .
 3 4 i   6 8 2i 

Proprietăţile înmulţirii cu scalari a matricelor

1°) 1 · A = A, unde A  Mm,n () .
2°) (a + b)A = aA + bA, unde A  Mm,n () , a, b  .
3°) (ab)A = a(bA), unde A  Mm,n () , a, b  .
4°)  (A + B) = A + B, unde A, B  Mm,n () ,   .
5°)  (AB) = (A)B = A(B), unde A  Mm,n () , B  Mn, p () ,   .

Transpusa unei matrice

Fie A = ( aij ), o matrice de tipul (m, n).
Matricea At  ( aij t ) de tipul (n, m) se obţine din matricea A, trecând
liniile în coloane şi coloanele în linii.
 1 2 3 
Exemplu. Fie matricea A =   , de tipul (2, 3).
 4 3 i 
 1 4 
Matricea transpusă este de tipul (3, 2) şi A   2 3  .
t

 3 i 
 
Proprietăţi ale transpusei unei matrice
1°) ( A  B )t  At  B t , unde A, B  Mm,n () .
2°) ( AB )t  B t At , unde A  Mm,n () , B  Mn, p () .
3°) (A)t    At , unde A  Mm,n () ,   .

4°)  At t  A , unde A  Mm,n () .

25
 Rezultate importante
1. Dacă A, B  Mn () şi AB = BA, atunci are loc egalitatea:
Ak  B k  ( A  B )  Ak 1  Ak 2 B  ...  AB k 2  B k 1  .
2. Dacă A, B Mn () şi AB = BA, atunci are loc formula binomului lui Newton:
( A  B )k  Ak  Ck1 Ak 1B  Ck2 Ak 2 B 2  ...  B k .
a b
3. Dacă A =    M2 () , atunci A verifică ecuaţia:
c d
x 2  (a  d ) x  (ad  bc) I 2  O2 . (Teorema Hamilton-Cayley)
 cos   sin    cos n  sin n 
4. Dacă A    , atunci An    , n  *.
 sin  cos    sin n cos n 

Exerciţii propuse

 2 1   0 1
1. Fie A   3 4  , B   2 5  . Să se calculeze A + B.
 
 1 1  1 1
   
 1 1  2 2 
2. Fie A    , B  . Să se calculeze:
 1 1   2 2 
a) A + B, A − B; b) A · B, B · A;
c) A 2, B 2; d) A 2 − B 2; AB − BA.
 1 3 1   1 0 2 
3. Fie A   0 2 1  , B   2 0 1 . Să se calculeze:
 
 2 1 1 2 2 2
   
a) A + B, A − B; b) AB, BA; c) A 2, B 2; d) A 2 − B 2; AB − BA.
 1 1 
4. Fie A     M2 () . Să se determine toate matricele X  M2 () ,
 a a 
astfel încât AX = XA.
 3 0 2
5. Fie A   2 1 1   M3 ( ) . Dacă f ( x)  x 2  3x  2 I3 , să se calculeze (A).
 1 1 3
 
 1 0
  M2 ( ) . Să se calculeze A , n  *.
n
6. Fie A  
 a 1 

26
7. Dacă A,B  Mn () , să se arate că suma elementelor de pe diagonala
principală a matricei AB − BA este nulă. Să se deducă de aici că egalitatea
AB − BA = In este imposibilă. (Acomodaţi-vă cu problema în cazurile
particulare n = 2, n = 3).
8. Să se determine A  M2 () , astfel încât:
a) A2  I 2 ; b) A2   I 2 ; c) A2  O2 .
9. Să se determine a, b, c, x, y, z, ştiind că are loc egalitatea matriceală:
 a 2b 3c   1 2 3   5 10 15 
2   3  7 
.
 3 2 1  x y 3z   9 1
10. Să se determine matricea X din ecuaţia:
2 1  1 2   1 2 
3 X   3 2   2  3 4   3  3 1  .
 
 1 3   5 6   1 0 
     
11. Să se determine x şi y din egalitatea matriceală:
 1 0 2 1  4 3 2 1   5 x 6 5y 1 
x  3 1 2 1   y  2 2 3 1   18 2 x 5 1 .
    
1 2 1 2   1 4 1 3   1 4 y 5 13 
     
n  1 k k 3 k 3 
12. Să se calculeze suma matriceală:   .
2 3 k (k  1) 
k 1  1

13. Dacă  este o rădăcină a ecuaţiei x 2  x  1  0 , să se calculeze suma

matriceală:
n  k
 2 k 3k 
 
 2 k  3k  k 
.
k 1   
14. Să se determine valorile lui x  , pentru care are loc egalitatea matriceală:
 2 cos 2 x cos 2 x   1 0 

 ctg x
 .
 sin 2 2 x   1 1 
 7 12 
15. Să se rezolve ecuaţia X 2    , unde X este o matrice pătratică de
 6 7 
ordinul doi, cu coeficienţi reali.
0 a u v 
16. Se consideră matricea A    . Să se arate că An  a n   , unde
a 0 v u
1  ( 1)n 1  ( 1)n
u şi v  .
2 2

27
17. Fie A, o matrice pătratică de ordinul doi. Dacă A2  O2 , arătaţi că suma
elementelor de pe diagonala principală a matricei A este egală cu zero.
a b
18. Să se arate că există o infinitate de matrice A     M2 ( ) care
c d 
verifică egalitatea A2  I 2 .
a b
19. Să se arate că există o infinitate de matrice A     M2 ( ) care
c d 
verifică egalitatea A2   I 2 .
a b
20. Să se arate că există o infinitate de matrice A     M2 ( ) care verifică
c d 
egalitatea A2  O2 .
a b
21. Fie M, mulţimea matricelor pătratice de ordinul doi, de forma   , unde
b a
 a b 
a, b  . Definim funcţia  :   M, (a + bi) =   . Să se arate că:
b a 
a)  este bijectivă;
b) oricare ar fi z1 , z2  , au loc egalităţile:
( z1 + z2 ) = ( z1 ) + ( z2 ); ( z1 · z2 ) = ( z1 ) · ( z2 ).
 a b 
  M2 ( ) , astfel încât 0  a  b  1 .
2 2
22. Fie matricea A = 
 b a 
a  bn 
a) Să se arate că matricea An este de forma  n .
 bn a n 
b) Să se arate că şirurile ( an ) , (bn ) sunt convergente şi au limita zero.
n  sin kx cos kx 
23. Să se calculeze suma matriceală:   sin2 kx  , unde x  .
cos2 kx 
k 1 
 3 1  12
24. Să se arate că    2  I2 .
 1 3 

 1 3
 
25. Fie A   2 2 
. Să se calculeze An , n  *.
 3 1 
 
 2 2 

28
 1 2 3
26. Fie A   0 1 2  . Să se calculeze An , n  *.
0 0 1 

1 1 0  1 an bn 
27. Fie A   0 1 1  . Să se arate că A   0 1 an  , unde an 1  1  an şi
 n

0 0 1  0 0 1 
  
bn 1  an  bn , n  *.
2 1 1 1
1 2 1 1 
28. Fie A   . Să se calculeze An , n  *.
1 1 2 1
 
1 1 1 2
a b c 
29. Fie A   0 a d  . Să se calculeze An , n  *.
0 0 a
 
 1 1 
30. Rezolvaţi ecuaţia matriceală: X 3   .
 2 2 

2.2. Evaluare sumativă

Testul III

 2k 6k 2 1 
1. Se consideră matricea Ak     M2,3 ( ) . Să se calculeze
 2k  1 1 4k  3 
suma Sn  A1  A2  ...  An .
 2 1  2 1
2. Să se determine matricele X  M2 ( ) , ştiind că    X  X  .
 1 2   1 2 
  1 0 ln x  
   
3. Se consideră mulţimea de matrice G   A( x )   0 x 0  x  0  .
 0 0 1  
   
a) Arătaţi că A( x )  A( y )  G,  x, y  (0, ).
b) Calculaţi An ( x ) , unde n  * şi A(x)  G.

29
 Testul IV

 1 k 
1. Se consideră matricea Ak     M2 ( ) .
 2k  1 2 k  1
Să se calculeze suma: Sn  A1  A2  ...  An .
1 0 
2. Să se determine matricele X  M2 ( ) , pentru care X 2   .
1 1 
  2 x x 1  
3. Se consideră mulţimea de matrice G   A( x )    x   * .
  2  2 x 2 x  1 
a) Arătaţi că A( x )  A( y )  G,  x, y  *.
b) Calculaţi An ( x ) , unde n  * şi A(x)  G.

Probleme pregătitoare pentru bacalaureat

a b
1. Se consideră matricea A    , cu a, b   şi b  0.
b a
a) Să se arate că, dacă matricea A  M2() verifică relaţia AX = XA, atunci
u v
există u, v  , astfel încât X   .
v u
x yn  ( a  b)n  ( a  b) n
b) Să se arate că,  n  *, An   n  , unde x n  şi
 yn xn  2
( a  b)n  ( a  b)n
yn  .
2
2 1
c) Să se rezolve în mulţimea M2() ecuaţia X 3   .
1 2
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 1)
2. Se consideră mulţimea M a matricelor cu 3 linii şi 3 coloane, cu elemente din
1 0 0  1 1 1  1 1 1
{−1, 1}, şi matricele I 3   0 1 0  , A   1 1 1 şi B   1 1 1 .
   
0 0 1  1 1 1   1 1 1
     
a) Să se dea un exemplu de matrice inversabilă din mulţimea M.

30
 ( 1)n  2n
b) Să se demonstreze că,  n  *, An  2 n  I 3  B .
3
c) Să se determine suma tuturor matricelor din mulţimea M.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 8)
3. Se consideră mulţimea M a matricelor cu 3 linii şi 3 coloane, cu elemente din
{−1, 1}.
a) Să se dea un exemplu de matrice de rang 2 din mulţimea M.
b) Să se demonstreze că, oricum am alege două matrice din mulţimea M,
produsul acestora este diferit de matricea nulă.
c) Să se determine numărul tuturor matricelor din mulţimea M.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 15)
 a b 
4. Se consideră mulţimea G   X    a , b  , a  0  .
  0 1 
a) Să se arate că, dacă A, B  G, atunci AB  G.
b) Să se găsească două matrice C, D  G, astfel încât CD  DC.
c) Să se arate că, dacă A  G, atunci I 2  A  A2  ...  A2008  G.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 16)
0 1 2 
 
5. Se consideră matricele A, B, X  M3(), astfel încât A   0 0 1 ,
0 0 0 
 
B  I 3  A şi AX  XA .
a) Să se verifice că B 2  2 B  I 3  O3 .
b) Să se demonstreze că există a  , astfel încât X 2  2aX  a 2 I 3  O3 .
c) Să se demonstreze că nu există C  M3(), astfel încât C 2  2C  2 I 3  O3 .
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 22)
 0 5   a 5b  
6. Se consideră matricea A    şi mulţimea C( A)   X    a, b   .
 1 0  b a  
a) Să se arate că,  X  C(A), XA = AX.
b) Să se arate că, dacă Y  C(A) şi Y 2  02 , atunci Y  O2 .
c) Să se arate că, dacă Z  C(A) şi Z 2008  02 , atunci Z  O2 .
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 23)
 0 1   cos t  sin t 
7. Se consideră matricele A    şi B    , cu t  .
1 0   sin t cos t 

31
 a) Să se arate că, dacă X  M2() verifică relaţia AX = XA, atunci există a, b 
 a b 
 , astfel încât X   .
b a 
 cos nt  sin nt 
b) Să se demonstreze că,  n  *, B n   .
 sin nt cos nt 
c) Să se determine numărul matricelor X  M2() care verifică ecuaţia
X 2  A.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 26)
 x  1 x 2  1
8. Pentru x  , se consideră matricea A( x )     M2().
 1 x 1 
a) Să se verifice că A2 ( x )  2 xA( x ) .
b) Să se determine numerele complexe x, pentru care A4 ( x)  A2 ( x)  O2 .
c) Să se demonstreze că, dacă n  , n  2, atunci ecuaţia X n  A(0) ,
XM2(), nu are soluţii. (Bacalaureat 2008, M1, varianta 31)

9. Fie şirul  Fn n0 , dat de Fn1  Fn  Fn1 ,  n  *, F0  1 , F1  1 , şi matricea

1 1
A  .
1 0
a) Să se verifice că A2  A  I 2 .
b) Să se arate că, dacă X  M2(), X  O2 şi AX = XA, atunci X este inversabilă.
F Fn 
c) Să se arate că An   n 1 ,  n  1.
 Fn Fn 1 
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 51)
 1 1 0
10. Fie matricea A   0 0 1   M3().
 0 1 0
 
a) Să se verifice relaţia A  A2  A  I 3 .
3

b) Să se arate că An  An 2  A2  I 3 ,  n  , n  3.
c) Să se arate că, pentru orice n  *, suma elementelor matricei An este n + 3.
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 69)
 3 2 
11. Fie A    şi mulţimea M   X ( a ) X ( a )  I 2  a  A, a   .
 6 4 
a) Să se demonstreze că X ( a )  X (b)  M,  a,b  .
32
 b) Să se arate că există e  , astfel încât X (a)  X (e)  X (e) , pentru orice a  .
c) Să se calculeze produsul X(2) · X(3) ·…· X(2008).
(Bacalaureat 2008, M1, varianta 94)
 0 0  1 0  0 1
12. Se consideră matricele O2    , I2    şi A    , unde a, b  .
 0 0  0 1 a b
a) Să se calculeze A2 .
b) Să se verifice că A2  aI 2  bA .
c) Ştiind că X  M2(), cu AX = XA, să se arate că există m, n  , astfel
încât X  mI 2  nA . (Bacalaureat 2008, M2, varianta 26)

 1 1  1 1  0 0
13. Se consideră matricele A    , B  şi O2   .
 1 1  1 1  0 0
a) Să se calculeze A2 .
b) Să se verifice că AB  2 B  O2 .
c) Să se determine matricele X  M2() care verifică egalitatea AXB  O2 .
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 27)
 1 a c  
  
14. Se consideră mulţimea M   0 1 b  a, b, c    .
 0 0 1  
  
 1 2 1 1 3 1
a) Dacă A   0 1 3  şi B   0 1 2  , să se calculeze AB.
 
 0 0 1 0 0 1
   
b) Să se demonstreze că, dacă A, B  M, atunci AB  M.
c) Să se demonstreze că, dacă X  M şi AX = XA, pentru orice A  M, atunci
1 0 p
există p  , astfel încât X   0 1 0  .
0 0 1  (Bacalaureat 2008, M2, varianta 33)
 
 a b b   1 1 1
  
15. Se consideră mulţimea G   b a b  a, b   şi matricele B  1 1 1 şi
 b b a   1 1 1
    
1 0 0
I 3   0 1 0  .
0 0 1
 
a) Să se verifice că B 2  3B .

33
 b) Să se arate că mI 3  nB  G, oricare ar fi m, n  .
c) Să se arate că, dacă A  G şi A2  O3 , atunci A  O3 .
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 36)
 0 1 1 0
16. Se consideră matricele A    , I2    şi mulţimea de matrice
 1 0   0 1

G  X  M2 ( ) X 2   I 2 . 
a) Să se verifice că A  G.
2
1  1
b) Să se demonstreze că  ( X  I 2 )    X ,  X  G.
2  2
c) Să se demonstreze că orice matrice pătratică de ordinul al doilea, cu
 x y
elemente numere reale, pentru care avem AX = XA, este de forma X   ,
 y x 
unde x, y  . (Bacalaureat 2008, M2, varianta 86)

0 1 1
17. În M3() se consideră matricea A   0 0 1  şi B  I 3  A ,
0 0 0
 
1 0 0
unde I 3   0 1 0  .
0 0 1
 
a) Să se calculeze A · B.
b) Să se calculeze A2  A3 .
c) Să se demonstreze că, dacă X  M3() şi AX = XA, atunci există numerele
a b c
reale a, b, c, astfel încât X   0 a b  .
0 0 a (Bacalaureat 2008, M2, varianta 88)
 
 4 2 2  2 2 2
18. În mulţimea M3() se consideră matricele A   2 4 2 , B   2 2 2
 
 2 2 4   2 2 2
   
şi C = A + B.
a) Să se calculeze AB.
b) Să se demonstreze că A2  6 A şi B 2  6 B .
c) Să se demonstreze că C 3  6( A  B )2 .
(Bacalaureat 2008, M2, varianta 95)

34
 Test de autoevaluare
I. Completaţi spațiile punctate astfel încât să obțineţi propoziții adevărate.
(30 puncte)

 1 0 n
10p 1. Dacă A = 
2 1  , atunci A , n  1, este ...............
 
10p 2. Dacă A, B  Mn (), atunci (A + B)t = .............
a b 
10p 3. Dacă A =    Mn (), atunci A verifică ecuația
c d
X 2  (a + d)X + (ad  bc)  I2 = ................

II. Încercuiţi răspunsul corect. (30 puncte)

 2 1 1  1 1 1 
10p 1. Dacă A =  1 2 1 , B =  1 1 1 , atunci AB este:
   
 1 1 2   1 1 1 
A. O3 B. I3 C. A2 D. B2
10p 2. Valoarea lui x  (0, ), pentru care are loc egalitatea matriceală
 cos 2 x 2cos 2 x   0 1
 2   , este:
 sin 2 x ctg x   1 1
   
A. B. C. D.
2 4 3 6
 3 1  12
10p 3. Fie A    . Atunci A este:
 1 3
4
A. 2  I2 B. 28  I2 C. 210  I2 D. 212  I2

III. Scrieţi rezolvările complete. (30 puncte)

10p 1. Dacă  este o rădăcină a ecuației x2 + x + 1 = 0, calculați

n
  k  2 k 3 k 
  2 k 3k
k 1    k 
.

1 2 3
10p 2. Fie A =  0 1 2  . Calculați An, n  *.
 
0 0 1
 1 1 
10p 3. Rezolvați ecuația matriceală X 3 =  .
 2 2 

35
 3. Determinanţi

 a11 a12
... a1n 
a ... a2n 
a22
Fie matricea pătratică de ordinul n, A   21 , A Mn () . Se
 ...
... ... 
...
 
 an1 an 2
... ann 
numeşte determinantul matricei A numărul det A  
()a1(1) a2(2) ...an( n) ,
Sn
unde Sn este mulţimea tuturor permutărilor de gradul n şi () este semnul permutării .
a11 a12 ... a1n
a a22 ... a2 n
Se notează det A  21 .
... ... ... ...
an1 an 2 ... ann
Cazuri particulare
a a12
Pentru n = 2, avem: 11  a11a22  a12 a21 .
a21 a22
a11 a12 a13
Pentru n = 3, avem: a21 a22 a23  a11a22 a33  a21a32a13  a12 a23a31 
a31 a32 a33
− a13a22a31  a12 a21a33  a23a32a11 .
1 2
Exemple. a)  1  4  2  3  2 .
3 4
1 2 3
b) 4 5 6  1  5  9  4  8  3  2  6  7  3  5  7  2  4  9  6  8  1  0 .
7 8 9

3.1. Proprietăţi ale determinanţilor

1°) Determinantul unei matrice coincide cu determinantul matricei transpuse.
Dacă A  Mn () , atunci det(A) = det(At).
2°) Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule,
atunci determinantul matricei este nul.
3°) Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau coloane) între ele, obţinem o
matrice care are determinantul egal cu opusul determinantului matricei
iniţiale.
4°) Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice, atunci determinantul său
este nul.
36
5°) Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrice sunt înmulţite
cu un număr , obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu  înmulţit
cu determinantul matricei iniţiale.
6°) Dacă elementele a două linii (sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale,
atunci determinantul matricei este nul.
7°) Dacă o linie (sau o coloană) a unei matrice este o combinaţie liniară de
celelalte linii (sau coloane), atunci determinantul matricei este nul.
8°) Dacă la o linie (sau coloană) a unei matrice adunăm elementele altei linii
(sau coloane) înmulţite cu acelaşi număr, atunci această matrice are determi-
nantul egal cu cel al matricei iniţiale.
3.2. Calculul determinanţilor de ordinul n
a11 a12 ... a1n
a21 a22 ... a2n
Fie un determinant de ordinul n, d  .
... ... ... ...
an1 an 2 ... ann
Determinantul de ordinul n − 1 care se obţine din determinantul d,
suprimând linia i şi coloana j, se numeşte minorul elementului aij şi se notează
cu d ij .
Numărul ij  ( 1)i  j  d ij se numeşte complementul algebric al
elementului aij în determinantul d.
Determinantul d, de ordinul n, se poate descompune în n determinanţi de
ordinul n − 1 după linia i şi are loc egalitatea:
d  ai1i1  ai 2 i 2  ...  ain in ;
sau după coloana j şi avem:
d  a1 j 1 j  a2 j 2 j  ...  anj nj .
1 2 3 4
1 3 5 7
Exemplu. Fie determinantul de ordinul 4: d  .
2 4 6 8
1 1 1 1
Să dezvoltăm determinantul d după linia întâi.
3 5 7 1 5 7 1 3 7 1 3 5
Avem d  1  4 6 8  2  2 6 8  3  2 4 8  4 2 4 6 
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
= 1 · 0 − 2 · 0 + 3 · 0 − 4 · 0 = 0.
Observaţie. Deoarece în determinantul iniţial d avem L3  L2  L4 , rezultă că
d = 0, fără a mai face dezvoltarea după o linie sau coloană (sau L3  2 L1 ).

37
Observaţie. Dezvoltarea după o linie sau după o coloană mai poartă denumirea
de regula lui Laplace.

Rezultate importante

 Numim determinant Vandermonde (de ordinul n) determinantul

1 1 1 ... 1
a1 a2 a3 ... an
V  a12 a22 a32 ... an2 .
... ... ... ... ...
a1n1 a2n1 a3n1 ... ann 1
Are loc egalitatea: V   ( a j  ai ) .
1i  j  n
 Relaţia lui Hamilton−Cayley:
Dacă A  M2 () , are loc egalitatea: A2  Tr ( A)  A  det( A)  I 2  O2 .
 det(AB) = det(A) · det(B), unde A,B  Mn () .

3.3. Aplicaţii: ecuaţia unei drepte determinate de două puncte distincte,

aria unui triunghi şi coliniaritatea a trei puncte
 Fie punctele diferite M 1 ( x1, y1 ) şi M 2 ( x2 , y2 ) . Ecuaţia carteziană a dreptei
determinată de cele două puncte (sub formă de determinant) este:
x y 1
M1M 2 : x1 y1 1  0 .
x2 y2 1
x y 1
Exemplu. Dacă M 1 (1, 2) , M 2 (2, 1) , atunci M1M 2 : 1 2 1  0  x  y  3  0 .
2 1 1
 Fie punctele necoliniare M1 ( x1 , y1 ) , M 2 ( x2 , y2 ) , M 3 ( x3 , y3 ) . Aria triunghiului
M 1M 2 M 3 este dată de formula:
x1 y1 1
1
A[ M1M 2 M 3 ]   |  | , unde   x2 y2 1 .
2
x3 y3 1
1
Exemplu. M1 (1, 2) , M 2 (2, 1) , M 3 (3, 3)  A[ M1M 2M 3 ]   |  | , unde
2

38
 1 2 1
3
  2 1 1  3 , adică A[ M 1M 2 M 3 ]  .
2
3 3 1
 Fie M1 ( x1 , y1 ) , M 2 ( x2 , y2 ) , M 3 ( x3 , y3 ) . Punctele M1, M2, M3 sunt coliniare
dacă şi numai dacă:
x1 y1 1
x2 y2 1 0.
x3 y3 1
Exemplu. Să se determine   , astfel încât punctele M1 (1, 2) , M 2 (2, 1) ,
M 3 (3, ) să fie coliniare.
1 2 1
Soluţie. Din 2 1 1  0 obţinem  = 0.
3  1

Exerciţii propuse
1. Să se calculeze determinanţii de ordinul doi:
1 3 1 i sin x cos x
a) ; ; ;
2 4 i 1  cos x sin x
sin  cos  2 1 2  3 e 
b) ; ; ;
sin  cos  2 3 2 1  e

ln10 lg e  2
c) ; , unde  2    1  0 .
lg(10e) ln(10e)   2

2. Să se calculeze determinanţii de ordinul trei:

1 1 3 0 1 2 0 1 1
a) 1 1 2 ; b) 2 1 3 ; c) 1 0 1 ;
4 5 3 1 2 3 1 1 0
a a b a b b 1 1 1
d) a b a ; e) b a b ; f) 1  2 , unde 2    1  0 ;
b a a b b a 1 2 

39
 a2 ab b 2 a2 2ab b2 a2 nab b2
g) b 2 a2 ab ; h) b2 a2 2ab ; i) b2 a2 nab ;
ab b 2 a2 2ab b2 a2 nab b2 a2
Cn0 Cn1 Cn2 An0 An1 An2
j) Cn01 Cn1 1 Cn21 ; k) An01 An11 An21 .
Cn0 2 Cn1  2 Cn2 2 An0 2 An1 2 An2 2
3. Să se calculeze determinanţii de ordinul patru:
2 1 1 1 n 1 1 1 1 2 3 4
1 2 1 1 1 n 1 1 2 3 4 1
a) ; b) ; c) ;
1 1 2 1 1 1 n 1 3 4 1 2
1 1 1 1 1 1 1 1 4 1 2 3
n n 1 n  2 n  3 1 1 1 1
n 1 n  2 n  3 n 1 2 3 4
d) ; e) ;
n  2 n  3 n n 1 2 3 4 5
n  3 n n 1 n  2 3 4 5 6
n n n n 2 1 0 0
n n 1 n  2 n  3 1 2 1 0
f) ; g) ;
n 1 n  2 n  3 n  4 0 1 2 1
n2 n3 n4 n5 0 0 1 2
n  2 n 1 n n 0 1 2 3
n 1 n  2 n 1 n 1 0 3 4
h) ; i) ;
n n 1 n  2 n 1 2 3 0 5
n n n 1 n  2 3 4 5 0
0 n n 1 n  2 0 a b c
n 0 n2 n3 a 0 d e
j) ; k) .
n 1 n  2 0 n4 b  d 0 f
n  2 n  3 n  4 0 c e f 0
4. Să se verifice egalităţile:
a b c 2a 2a a3 3a2 3a 1
2 2
a) 2b b c  a 2b  (a  b  c)2 ; b) a a  2a 2a 1 1  (a 1)6 .
a 2a 1 a  2 1
2c 2c c  a b
1 3 3 1

40
 COMENZI – CARTEA PRIN POȘTĂ
Adresa: IAȘI , Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 2 -
700124 Telefon: 0763 082 213
E-mail: comenzi@ecredu.ro
Tipărit în România