Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Datoria reprezintă obligaţia exprimată în bani şi/sau în diverse alte bunuri, servicii sau valori
pe care entitatea economică, în calitate de debitor, o are faţă de terţe persoane fizice sau juridice
(creditori), fie în baza unor contracte încheiate, fie în baza unor prevederi legale.
Art. 360 al. 1 şi 2 din OMFP 1802/2014, prevede: „O datorie trebuie clasificată ca datorie pe
termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:
a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; sau
b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung”.
Împrumuturile şi datoriile asimilate sunt reprezentate de sumele care trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an şi cuprind următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni,
credite bancare pe termen lung şi mediu, sume datorate entităţilor afiliate şi entităţilor de care compania
este legată prin interese de participare, alte împrumuturi şi datorii asimilate precum şi dobânzi aferente
acestora. Contabilitatea acestor categorii de datorii se ţine prin intermediul conturilor din grupa 16
„Împrumuturi şi datorii asimilate”.
Împrumuturile contractate de entitatea economică, reprezentând contravaloarea obligaţiunilor
emise prin subscripţie publică, potrivit legii, sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”, detaliat pe patru sintetice de gradul II :
– 1614 „Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat”;
– 1615 „Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci”;
– 1617 „Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat”;
– 1618 „Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
– suma împrumuturilor obţinute de entitate la valoarea de emisiune a obligaţiunilor (fără primă
de rambursare):
1
169 „Prime privind rambursarea
obligaţiunilor”
– diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea împrumuturilor din emisiuni
de obligaţiuni în valută, la finele lunii şi la închiderea exerciţiului financiar:
– înregistrării diferenţelor favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării la finele lunii
şi la închiderea exerciţiului financiar precum şi din rambursarea împrumutului contractat în devize:
Contul 162 „Credite bancare pe termen lung” ţine evidenţa creditelor pe termen lung în lei
şi în devize, primite de entitate de la instituţii bancare şi de la alte persoane juridice.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Pentru o mai bună reflectare a naturii creditelor pe termen lung, contul este detaliat pe
următoarele sintetice de gradul II:
– 1621 „Credite bancare pe termen lung”;
– 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență”;
– 1623 „Credite externe guvernamentale”;
– 1624 „Credite bancare externe garantate de stat”;
– 1625 „Credite bancare externe garantate de bănci”;
– 1626 „Credite de la trezoreria statului”;
– 1627 „Credite bancare interne garantate de stat”;
Se creditează cu:
2
– suma creditelor bancare pe termen lung şi mediu în lei şi în devize, încasate de entitate în
conturile bancare:
– diferenţele nefavorabile, ca urmare evaluării creditelor în devize la finele lunii precum şi la închiderea
exerciţiului financiar:
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 1621 „Credite bancare pe termen lung”
valutar”
1621 „Credite bancare pe termen lung“ = 765 „Venituri din diferenţe de curs
valutar”
1621 „Credite bancare pe termen lung“ = 1622 „Credite bancare pe termen lung
nerambursate la scadenţă”
Soldul contului este creditor şi reflectă creditele pe termen lung nerambursate la finele
perioadei.
Contul 166 „Datorii ce privesc imobilizările financiare” ţine evidenţa obligaţiilor entităţii
faţă de terţe persoane juridice (entităţi afiliate şi/sau entităţi de care compania este legată prin interese
de participare).
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv,
fiind detaliat pe două sintetice de gradul II:
– 1661 „Datorii față de entitățile afiliate”;
– 1663 „Datorii față de entitățile de care compania este legată prin interese de participare”.
Se creditează cu:
– sumele încasate de la entităţile afiliate, respectiv entităţile de care compania este legată prin
interese de participare:
3
Debitarea contului are loc în următoarele situaţii:
– restituirea de către entitatea emitentă a sumelor către societăţile ce deţin titluri de participare:
Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile entităţii provenite din participaţiile altor
persoane juridice la capitalul social al acesteia.
Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” ce ţine evidenţa depozitelor bancare, a
garanţiilor primite de entitate de la terţi pentru furnizarea de servicii precum şi a altor datorii asimilate
acestora.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
– sumele încasate (de încasat), reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate:
– diferenţele nefavorabile, ca urmare creşterii cursului valutar, rezultate din evaluarea altor
împrumuturi şi datorii asimilate în devize, la finele lunii şi la închiderea exerciţiului financiar:
4
– restituirea bunurilor preluate în concesiune, potrivit contractelor:
Se creditează cu:
– valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate:
– diferenţele nefavorabile apărute urmare creşterii cursului valutar, rezultate din evaluarea
dobânzilor în devize datorate, la finele lunii şi la închiderea exerciţiului financiar:
Se debitează cu:
5
– valoarea dobânzilor achitate din contul de la bancă în lei şi/sau valută:
– diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării la finele lunii, la închiderea
exerciţiului financiar sau la data achitării dobânzilor aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate în
devize:
Contul 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”, evidenţiază o diferenţă între suma
de rambursat aferentă obligaţiunilor emise şi răscumpărate de entitatea economică (mai mare) şi suma
primită (mai mică).
După conţinutul economic este cont rectificativ al contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni” iar după funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu valoarea primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni:
6
1.2. Contabilitatea datoriilor curente
Conturile 401 „Furnizori” şi 404 „Furnizori de imobilizări” după conţinutul economic sunt
conturi de datorii curente iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Principalele corespondenţe ale contului 401 „Furnizori” sunt redate în figura de mai jos:
D 401 C
ACHITAREA OBLIGAŢII DE
OBLIGAŢIILOR PLATĂ PENTRU
D 5121 D 301, 302
C C
achitare furnizori din cumpărări de materii prime
şi
conturi de bancă materiale consumabile
401 = 5121 301(302) = 401
D 5311 C D 371 C
achitare furnizori din cumpărări de mărfuri
conturi de bancă 371 = 401
401 = 5311
D 6xx C
servicii diverse prestate
de furnizori
7
D 403 C 6xx = 401
emitere de efecte D 4426 C
Comerciale TVA deductibilă
(stingere datorie) aferentă cumpărărilor
401 = 403 4426 = 401
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de firmă furnizorilor de bunuri,
lucrări sau servicii.
Remarcă. Funcţiunea contului 404 „Furnizori de imobilizări” este asemănătoare, cu menţiunea că
acest cont se utilizează în cazul evidenţierii obligațiilor de plată față de furnizorii de imobilizări
corporale sau necorporale, alții decât entitățile afiliate, entitățile asociate şi entitățile controlate în
comun.
Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”, reflectă obligaţiile de plată ale entităţii
economice faţă de furnizorii de imobilizări, stabilite pe bază de cecuri şi efecte comerciale (bilete la
ordin, cambii).
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea efectelor comerciale emise de cumpărători şi acceptate de furnizori, în
corespondenţă cu debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări”:
Se debitează cu:
– plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa
acestora, în corespondenţă cu creditul contului 512 „Conturi curente la bănci”:
– diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de plătit către furnizorii
externi, constatate la decontare sau la finele perioadei contabile:
Soldul contului este creditor şi reflectă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările
achiziţionate.
Remarcă. Funcţiunea contului 403 „Efecte de plătit” este asemănătoare cu cea a contului 405
„Efecte de plătit pentru imobilizări”cu menţiunea că se utilizează în cazul evidenţierii obligaţiilor de
8
plată pe bază de efecte comerciale faţă de furnizorii de bunuri de natura stocurilor şi servicii (cont 401
„Furnizori”).
şi
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de entitatea economică furnizorilor,
pentru care nu s-au întocmit facturi.
Remarcă: În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei
bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”,
respectiv contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului
pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanţului. Reducerile
comerciale îmbracă forma: rabatului, remizei şi resturnului iar modul lor de contabilizare este prezentat
la subcapitolul 4.2.2.
Conform prevederilor art. 76 (7) din OMFP 1802/2014, reducerile acordate de furnizori se
împart în două categorii, respectiv reduceri comerciale şi reduceri financiare.
A. Reducerile comerciale primite de la furnizor, acordate la data livrării produselor şi înscrise
pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Reducerile
comerciale primite ulterior datei facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază
distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite“, respectiv contul 709 „Reduceri
comerciale acordate“), pe seama conturilor de terţi. Acelaşi tratament contabil se aplică şi în cazul
reducerilor comerciale legate de prestările de servicii. În cazul în care reducerile comerciale reprezintă
evenimente ulterioare datei bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408
„Furnizori – facturi nesosite“, respectiv contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“ şi se reflectă în
situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la
data bilanţului. Reducerile comerciale îmbracă forma: rabatului, remizei şi resturnului.
Rabatul este o reducere a preţului de vânzare acordată clienţilor în situaţia în care bunurile
livrate conţin defecte de calitate, expedierea acestora s-a efectuat cu întârziere sau bunurile livrate nu
9
corespund cu cele comandate. De asemenea, astfel de reduceri se acordă odată cu vânzarea bunurilor
la sfârşit de serie, vânzărilor aniversare sau vânzărilor promoţionale.
Remiza reprezintă o reducere comercială acordată de furnizori cumpărătorilor permanenţi cu
statut preferenţial, celor care comandă peste o anumită cantitate de bunuri, pentru consideraţie faţă de
cumpărători şi poziţia acestora pe piaţă.
Modul de înregistrare în contabilitate al remizei este asemănător cu cel al rabatului.
Risturnul reprezintă o reducere acordată de furnizor, clienţilor, de regulă, la finele anului,
pentru întreaga cantitate de bunuri achiziţionate în cursul anului.
B. Reducerile financiare sunt denumite şi sconturi de decontare acordate clienţilor pentru
achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Pentru client, reducerile financiare
reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă iar la furnizor, aceste reduceri
reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Fiind reduceri apărute în
sfera afacerilor financiare, ele vor reprezenta pentru client un venit financiar iar pentru furnizor o
cheltuială financiară. Este de menţionat că astfel de reduceri nu afectează baza de calcul a taxei pe
valoarea adăugată.
Datoriile entităţii economice către salariaţi sunt reprezentate de veniturile în bani şi/sau în
natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă, ce desfăşoară o activitate în baza unui
contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut
de lege, indiferent de perioada la care se referă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară
de muncă acodate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor 1.
Din punct de vedere contabil, datoriile entităţii economice faţă de salariaţi, reprezintă pe de o
parte cheltuieli de exploatare iar pe de altă parte, obligaţii ale acesteia care pot fi stinse prin două
modalităţi:
a) prin reţineri din salarii;
b) prin achitarea diferenţei dintre salariile brute şi reţinerile efectuate.
Reţinerile din salariile personalului, pot fi grupate în trei categorii: fiscale, sociale şi alte
reţineri.
Reţinerile fiscale sunt reprezentate de impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor,
reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal al României. Se calculează şi se reţine la
sursă de către plătitorii de venituri. Se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul,
determinată prin deducerea din venitul brut a următoarelor contribuţii sociale:
– contribuţia personalului la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate;
– cotizaţia de sindicat reţinută conform legii;
– contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale;
– deducerea personală, ce se acordă diferenţiat, salariaţilor care obţin venituri brute lunare de
până la 3 000 lei şi care variază invers proporţional cu mărimea venitului brut lunar. În România,
metoda de reţinere a impozitului pe venitul din salarii este „stopajul la sursă”, respectiv entitatea
economică care achită salariile, reţine impozitul şi apoi îl virează bugetului statului în termenul legal.
Reţinerile sociale, sunt reprezentate de:
a) contribuţia salariaţilor la asigurările sociale;
b) contribuţia salariaților pentru asigurările sociale de sănătate.
1
Art. 76 (1) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, MO 688/10.09.2015.
10
Contribuţia pentru asigurările sociale se calculează şi se reţine din veniturile brute lunare ale
salariaţilor înainte de impozitarea acestora şi are ca destinaţie alimentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat, din care sunt plătite pensiile cuvenite pensionarilor pentru limită de vârstă.
Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate se calculează şi se reţine din veniturile brute
lunare ale fiecărui angajat, înainte de impozitarea acestora. Are ca destinaţie constituirea bugetului
Casei de Asigurări de Sănătate şi este utilizat pentru îngrijirea medicală a salariaţilor şi pensionarilor
prin servicii medicale în caz de boală sau de accident.
În categoria altor reţineri se includ: chirii, popriri, garanţii reţinute gestionarilor, ratele pentru
mărfurile cumpărate pe credit comercial, ratele pentru împrumuturi la Casa de Ajutor Reciproc,
reţinerile în contul acoperirii unor imputaţii definitive ş.a. Aceste categorii de reţineri din salarii se
efectuează numai pe bază de titluri executorii, ce pot fi materializate în: consimţământul scris al
salariatului, o sentinţă judecătorească definitivă, o decizie de imputaţie sau un contract semnat de
salariat.
Contabilitatea decontărilor cu personalul se ţine prin intermediul conturilor din grupa 42
„Personal şi conturi asimilate”, din care fac parte:
11
421 „Personal – salarii datorate” = 426 „Drepturi de personal
neridicate”
– salariile nete plătite angajaţilor, determinate ca şi diferenţă între veniturile brute şi reţinerile
efectuate:
Soldul contului este creditor şi reflectă obligaţiile de plată ale entităţii economice către proprii
salariaţi la finele perioadei contabile.
Contul 423 „Personal –ajutoare materiale datorate” ţine evidenţa ajutoarelor de boală
pentru incapacitate temporară de muncă, a indemnizaţilor pentru maternitate, pentru creşterea
copilului, pentru îngrijirea copilului bolnav, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate. După
conţinutul economic este un cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea ajutoarelor materiale datorate angajaţilor, suportate de angajator:
– valoarea ajutoarelor materiale datorate angajaţilor, suportate din bugetul asigurărilor sociale:
– avansul chenzinal:
12
– ajutoare materiale neridicate:
Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea ajutoarelor sociale datorate salariaţilor la
finele perioadei contabile.
13
şi, concomitent
b) reluarea la venituri a provizionului constituit la nivelul sumelor estimate reprezentând
sumele brute cuvenite salariaţilor:
Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea stimulentelor datorate salariaţilor la finele
perioadei contabile.
Soldul contului este creditor şi reprezintă salariile şi alte drepturi de personal neridicate în
termenul legal.
Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din
salarii, datorate terţilor. După conţinutul economic este un cont de datorii curente iar după funcţia
contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând chirii, rate, popriri şi alte obligaţii faţă de terţi, reţinute din
salariile angajaţilor:
14
423 „Personal-ajutoare materiale
acordate
424 „Prime reprezentând
participarea personalului la profit”
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele reţinute din salarii şi din alte drepturi de
personal, datorate terţilor.
Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” ţine evidenţa altor datorii şi
creanţe ale entităţii economice faţă de proprii săi salariaţi. După conţinutul economic este cont de
datorii sau creanţe iar după funcţia contabilă, cont bifuncţional. Se desfăşoară pe două sintetice de
gradul II, respectiv:
– 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”;
– 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”.
Contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”, după conţinutul economic este cont de
datorii curente, cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– garanţiile gestionare reţinute salariaţilor:
– sumele datorate angajaţilor pentru care nu s-au întocmit state de plată sau îndemnizaţiile
pentru concediile de odihnă neefectuate până la finele exerciţiului financiar:
Se debitează cu:
– sumele achitate personalului, evidenţiate anterior în acest cont, precum şi garanţiile restituite
gestionarilor (inclusiv dobânda aferentă):
15
– sume datorate prescrise sau anulate:
Soldul contului este creditor şi reprezintă alte datorii ale entităţii economice către salariaţi.
Contul 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”, după conţinutul economic este cont de
creanţe faţă de salariaţi, cu funcţie contabilă de activ. Se debitează cu:
– datoriile salariaţilor către entitatea economică reprezentând chirii:
– datoriile salariaţilor către entitatea economică reprezentând imputaţii, alte debite, inclusiv
cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de către aceştia:
Se creditează cu:
– sumele încasate sau reţinute de la salariaţi:
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea creanţei entităţii economice către proprii
salariaţi.
16
1.2.4. Contabilitatea datoriilor salariaților și ale entităţii economice către bugetul
asigurărilor sociale și bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Entităţile economice care angajează salariaţi, au obligația reținerii din salariile brute ale
acestora, prin stopaj la sursă și virării contribuțiilor la asigurările sociale și asigurările sociale de
sănătate.
De asemenea, entităţile economice care angajează salariaţi suportă pe cheltuielile de exploatare
şi achită contribuția asiguratorie pentru muncă, determinată prin aplicarea cotei procentuale de 2,25%
asupra fondului total de salarii.
Contribuţiile angajațiilor la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate, sunt
evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului 431 „Asigurări sociale”, care se desfăşoară pe
următoarele conturi sintetice de gradul II, respectiv:
– 4315 „Contribuţia de asigurări sociale”
– 4316 „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate”.
După conţinutul economic este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– contribuţia personalului la asigurările sociale:
Se debitează cu:
– sumele datorate personalului ce se suportă din asigurări sociale:
– sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit
legii:
17
431 „Asigurări sociale” = 7588 „Alte venituri din exploatare”
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de către entitatea economică
bugetului asigurărilor sociale şi casei de asigurări sociale de sănătate.
Contribuţia entității economice la asigurările sociale se ține prin intermediul contului 436
„Contribuţia asiguratorie pentru muncă”. După conţinutul economic este cont de datorii curente
iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– contribuţia entităţii la asigurările sociale:
Se debitează cu:
– sumele reprezentând asiguratorie achitată terţilor:
Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale” evidenţiază datoriile şi creanţele entităţii
economice în relaţiile cu bugetul asigurărilor sociale, altele decât cele prezentate mai sus. După
conţinutul economic este cont de creanţe sau datorii curente, funcţie contabilă cont bifuncţional. Se
desfăşoară pe două sintetice de gradul II, respectiv:
– 4381 „Alte datorii sociale”;
– 4382 „Alte creanţe sociale”.
Contul 4381 „Alte datorii sociale”, după conţinutul economic este cont de datorii curente, cu
funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu sumele reprezentând indemnizaţii sociale achitate în plus
angajaţilor:
Se debitează cu :
– sumele virate către asigurările sociale reflectate ca alte datorii sociale:
Soldul contului este creditor şi reprezintă alte datorii ale entităţii economice către bugetul
asigurărilor sociale.
18
Contul 4382 „Alte creanţe sociale”, după conţinutul economic este cont de creanţe faţă de
bugetul asigurărilor sociale, cu funcţie contabilă de activ.
1.2.5. Contabilitatea datoriilor faţă de bugetul statului, bugetul local şi fondurile speciale
A. Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe, fiind reglementat de Codul
fiscal al României, aprobat prin Legea nr. 227/2015. Se calculează prin aplicarea cotei procentuale de
16% (cu excepţiile prevăzute de lege) asupra profitului impozabil. Profitul impozabil se calculează ca
diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile.
19
Impozitul pe profit se declară şi se plăteşte către bugetul statului trimestrial, până în data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea şi plata impozitului pe
profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele categorii de contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu/mai multor
sedii permanente în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate
atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul
datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.
f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Contabilitatea impozitului pe profit/venit se ţine prin intermediul contului 441 „Impozitul pe
profit/venit”. După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă este
cont bifuncţional. Se detaliază pe două sintetice de gradul II, respectiv:
– 4411 „Impozitul pe profit”;
– 4418 „Impozitul pe venit”.
– impozitul pe profit aferent exerciţiului financiar anterior, în cazul corectării erorilor contabile
semnificative, în corespondenţă cu debitul contului 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor contabile”:
Se debitează cu:
– sumele virate bugetului statului, reprezentând impozitul pe profit, în corespondenţă cu
creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”:
20
Soldul contului poate fi creditor reprezentând sumele datorate bugetului statului sau debitor,
reprezentând sumele vărsate în plus.
Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre
urmatoarele trei criterii4:
Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, baza impozabilă la care se aplică cota de
impozitare ce variază între 1 şi 3% o reprezintă totalul veniturilor evidenţiate în conturile din clasa 7
„Conturi de venituri”, din care se scad:
3
Art. 1 din OUG 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal
4
Punctul 9 (1 şi 2), secţiunea 1.3. din OMFP nr. 1802/2014, publicat in Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014,
21
b) în trimestrul IV, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar şi
cheltuielile din diferenţe de curs valutar, înregistrate cumulat de la începutul anului.
– impozitul pe venit aferent exerciţiului financiar anterior, în cazul corectării erorilor contabile
semnificative, în corespondenţă cu debitul contului 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor contabile”:
Se debitează cu:
– sumele virate bugetului statului, reprezentând impozitul pe veniturile microentităţilor, în
corespondenţă cu creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”:
Soldul contului poate fi creditor reprezentând sumele datorate bugetului statului sau debitor,
reprezentând sumele vărsate în plus.
5 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, titlul VII Taxa pe valoarea adăugată
22
În scopul simplificării procedurii de percepere şi control a taxei pe valoarea adăugată,
legiuitorul a instituit principiul colectării şi a deductibilităţii acesteia. Cota standard6 se aplică asupra
bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt
supuse cotelor reduse iar nivelul acesteia este de 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9%7 se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau
livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora;
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,
plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa
sau înlocui alimentele.
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri
şi prestări de servicii:
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
c) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Codul fiscal aprobat prin legea nr. 227/2015 prevede la articolul 292 şi operaţiuni de interes
general scutite de taxă.
Persoana impozabilă plătitoare a acestui impozit procedează astfel:
a) colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă produselor livrate, lucrărilor executate şi/sau
serviciilor prestate;
b) deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor;
c) virează la bugetul statului, diferenţa între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi
taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică;
d) recuperează de la bugetul statului, diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată mai
mică şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare.
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată se ţine cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea
adăugată”, cont bifuncţional, de creanţe sau datorii.
Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată, contabilitatea financiară utilizează
următoarele conturi sintetice de gradul II:
– 4423 „TVA de plată”
– 4424 „TVA de recuperat”
– 4426 „TVA deductibilă”
– 4427 „TVA colectată”
– 4428 „TVA neexigibilă”.
Contul 4423 „TVA de plată”, după conţinutul economic este un cont de datorii curente iar
după funcţia contabilă este cont de pasiv.
6 Art. 291 al. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
7
Art. 291 al. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
23
Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului, calculată ca diferenţă
între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, mai mică,
în corespondenţă cu debitul contului 4427 „TVA colectată”:
Se debitează cu:
– taxa pe valoarea adăugată decontată asupra bugetului statului, în corespondenţă cu creditul
contului 5121”Conturi la bănci în lei”:
4423 „TVA de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului.
Se creditează cu:
– taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului, în corespondenţă cu debitul contului
5121 „Conturi la bănci în lei”:
Soldul contului este debitor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul
statului.
Contul 4426 „TVA deductibilă”, evidenţiază taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor
efectuate de entitatea economică. După conţinutul economic, este cont de creanţe asupra bugetului
statului iar după funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu taxa pe valoarea adăugată calculată în cote procentuale aferentă bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor achiziţionate de la terţi, în corespondenţă cu:
– creditul conturilor 401 „Furnizori”, 404 „Furnizori de imobilizări”, dacă plata se face ulterior:
24
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”
(404 „Furnizori de imobilizări”)
– creditul unor conturi de trezorerie, respectiv 5121 „Conturi la bănci în lei”; 5311 „Casa în
lei”, dacă plata se face imediat:
– taxa pe valoarea adăugată de recuperat (în situaţia în care TVA deductibilă este mai mare
decât TVA colectată), în corespondenţă cu debitul contului 4424 „TVA de recuperat”:
Contul 4427 „TVA colectată” evidenţiază sumele datorate de către entitatea economică
bugetului statului, provenite din taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri, executărilor
de lucrări sau prestărilor de servicii.
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă este cont de
pasiv.
Se creditează cu:
– taxa pe valoarea adăugată colectată calculată procentual asupra vânzărilor de bunuri,
executărilor de lucrări sau prestărilor de servicii:
25
4282 „Alte creanţe în legătură cu
personalul”
461 „Debitori diverşi”
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită TVA colectată:
– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul
propriu; predate cu titlu gratuit; aferentă lipsurilor neimputabile; aferentă bunurilor şi serviciilor
acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură:
– 4423 ”TVA de plată”, cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului (diferenţa între
TVA colectată mai mare şi TVA deductibilă mai mică):
– 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă clienţilor
insolvabili, scoşi din evidenţă:
– 4428 „TVA neexigibilă”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna
execuţie a lucrărilor, reţinută de către beneficiari:
26
Contul 4428 „TVA neexigibilă”, evidenţiază taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, rezultată
din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii, lucrări, efectuate cu plata în rate, aferentă bunurilor
aprovizionate sau livrate pentru care nu s-au întocmit facturi, aferentă societăților care aplică sistemul
de TVA cu plata la încasare, precum şi cea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile
comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ.
După conţinutul economic, este cont de datorii sau creanţe iar după funcţia contabilă, este cont
bifuncţional.
Se creditează cu:
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări sau
prestărilor de servicii cu plata în rate:
– taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în rate, precum şi cea aferentă
facturilor sosite, devenită deductibilă:
– taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor, reţinută de
către beneficiari:
Se debitează cu :
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, în
corespondenţă cu creditul conturilor 401 „Furnizori” sau 404 „Furnizori de imobilizări”:
27
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă scăderii din gestiune a mărfurilor vândute,
constatate lipsă la inventariere, distruse de calamităţi sau depreciate (când evidenţa de ţine la preţ de
vânzare cu amănuntul, în corespondenţă cu creditul contului 371 „Mărfuri”:
– taxa pe valoarea adăugată, aferentă vânzărilor de bunuri, lucrări sau servicii, devenită
exigibilă în cursul exerciţiului, în corespondenţă cu creditul contului 4427 „TVA colectată”:
Impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal al României. Se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Se
determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, determinată prin deducerea din venitul
brut a următoarelor contribuţii sociale:
– contribuţia personalului la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate;
– cotizaţia de sindicat reţinută conform legii;
– contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale;
– deducerea personală, ce se acordă diferenţiat, salariaţilor care obţin venituri brute lunare de
până la 3 000 lei şi care variază invers proporţional cu mărimea venitului brut lunar.
În România, metoda de reţinere a impozitului pe venitul din salarii este „stopajul la sursă”,
respectiv entitatea economică care achită salariile, reţine impozitul şi apoi îl virează bugetului statului
în termenul legal.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul
aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul
de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri 8.
Contabilitatea impozitului pe veniturile de natura salariilor se ţine prin intermediul contului
444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, cont de datorii curente, cu funcţie contabilă de
pasiv.
Se creditează cu:
– sumele reţinute de către entitatea economică din veniturile salariale ale personalului
reprezentând impozitul pe venitul din salarii:
28
% = 444 „Impozitul pe venituri de natura
421 „Personal – remuneraţii salariilor“
datorate“
423 „Personal – ajutoare materiale
datorate“
424 „Prime reprezentând
participarea personalului la profit”
– sumele reţinute din drepturile băneşti cuvenite colaboratorilor pentru plăţile efectuate către
aceştia:
Se debitează cu:
– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor:
29
– impozitul pe dividendele brute, datorat bugetului statului de persoanele juridice române, în
corespondenţă cu debitul contului 457 „Dividende de plată”9:
– sumele restituite de la bugetul statului sau de la bugetul local, reprezentând alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate, virate în plus, în corespondenţă cu debitul contului 5121 „Conturi la bănci
în lei”:
Se debitează cu:
– plăţile către bugetul statului sau bugetul local, reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, în corespondenţă cu creditul contului 5121”Conturi la bănci în lei”:
Soldul contului este creditor şi reprezintă alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate
de către entitatea economică, bugetului statului sau bugetelor locale.
Taxele şi vărsămintele către organismele publice: fondul special pentru promovarea turismului,
fondul special al drumurilor publice, fondul special pentru sănătate publică, fondul pentru mediu
precum şi alte contribuţii, funcţie de specificul activităţii entităţii economice sunt reflectate în
contabilitate prin intermediul contului 447 „Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”, căruia i
se deschid analitice distincte pentru fiecare taxă şi vărsământ asimilat în parte.
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, este cont de
pasiv.
9
Conform prevederilor art. 1 al. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, începând cu 1 ianuarie
2016, cota de impozit pe dividende este de 5%.
30
Se creditează cu:
– datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, în corespondență cu debitul
contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”:
Se debitează cu:
– plăţile către organismele publice, reprezentând taxele şi vărsămintele asimilate datorate, în
corespondenţă cu creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”:
Contul 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului”, după conţinutul economic este cont de
datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv. Se creditează cu valoarea despăgubirilor, amenzilor
şi majorărilor de întârziere, datorate bugetului statului:
31
Se debitează cu:
– sumele achitate către bugetul statului:
4481 „Alte datorii faţă de bugetul = 7588 „Alte venituri din exploatare”
statului”
Soldul contului este creditor şi evidenţiază alte datorii ale entităţii economice către bugetul
statului.
Contul 4482 „Alte creanţe privind bugetul statului”, după conţinutul economic este cont de
creanţe, iar după funcţia contabilă, cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele cuvenite
entităţii economice de la bugetul statului, altele decât impozite şi taxe:
4482 „Alte creanţe privind bugetul = 7588 „Alte venituri din exploatare”
statului”
Soldul contului este debitor şi evidenţiază alte creanţe ale entităţii economice faţă de bugetul
statului.
32
Contul 451 „Decontări între entităţile afiliate” evidenţiază operaţiunile între entităţile
afiliate. Art. 7 punct 21 din Codul fiscal al României defineşte persoana afiliată cu altă persoană: „o
persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre
următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude
până la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele afiliate, preţul la care se transferă bunurile
corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod
direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează în
mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
(i) prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la
cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;
(ii) a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima
persoană juridică;
(iii) o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la
prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua”.
Este cont bifuncţional şi se desfăşoară pe două sintetice de gradul II:
– 4511 „Decontări între entităţile afiliate”
– 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate”.
Se debitează cu:
– sumele virate cu titlu de împrumut entităţilor afiliate:
33
4511 „Decontări între entităţile = %
afiliate” 7583 „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de capital”
4427 „TVA colectată”
Se creditează cu:
– sumele reprezentând împrumuturi primite de la entităţile afiliate:
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele iar soldul creditor reprezintă datoriile faţă de
entităţile afiliate.
34
4538 „Dobânzi aferente decontărilor = 766 „Venituri din dobânzi”
cu entităţile asociate şi entităţile
controlate în comun”
– preţul vânzare al imobilizărilor financiare cedate entităţilor legate prin interese de participare:
– preţul vânzare al imobilizărilor necorporale şi corporale cedate entităţilor din cadrul grupului:
Se creditează cu:
– sumele reprezentând contravaloarea împrumuturilor încasate de entitatea economică:
Soldul debitor al contului reprezintă creanţele entităţii iar soldul creditor reprezintă datoriile
faţă de alte entităţi privind interese de participaţie.
35
Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor” ţine evidenţa sumelor lăsate temporar
la dispoziţia entităţii de către acţionari sau asociaţi.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv. Se
desfăşoară pe două sintetice de gradul II, respectiv:
– 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi curente”
– 4558 „Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente”
Se creditează cu:
– sumele în lei şi devize cu care acţionarii sau asociaţii creditează entitatea economică:
Se debitează cu:
– sumele restituite către acţionari sau asociaţi:
– dobânzile achitate acţionarilor sau asociaţilor sau virate în contul curent al acestora:
36
456 „Decontări cu = 1011 „Capital social subscris
acţionarii/asociaţii privind capitalul” nevărsat”
% = 456 „Decontări cu
20 „Imobilizări necorporale” acţionarii/asociaţii privind capitalul”
21 „Imobilizări corporale”
23 „Imobilizări în curs „
26 „Imobilizări financiare”
30 „Stocuri de materii prime şi
materiale”
33 „Producţie în curs de execuţie”
34 „Produse”
36 „Active biologice de natura
stocurilor”
37 „Mărfuri”
38 „Ambalaje”
512 „Conturi la bănci”
531 „Casa”
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea aportului la capitalul social subscris şi
nevărsat.
456 „Decontări cu = %
acţionarii/asociaţii privind capitalul” 512 „Conturi la bănci”
531 „Casa”
37
Soldul contului este creditor reprezentând valoarea reducerilor de capital social aprobate de
adunarea generală, ce urmează a fi restituite acţionarilor sau asociaţilor.
Contul 457 „Dividende de plată”, ţine evidenţa dividendelor repartizate din profitul net,
cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, proporţional cu aportul adus de aceştia la capital. Potrivit
prevederilor OMFP 1802/2014, dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate
după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute
ca datorie la data bilanţului. Astfel, profitul contabil rămas după constituirea rezervelor legale se preia
la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în
contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat, în exerciţiul financiar următor, pe
destinaţiile hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor
legale. Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea
generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor
reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.
După conţinutul economic, este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează în exerciţiul financiar următor cu valoarea dividendelor datorate acţionarilor sau
asociaţilor, potrivit hotărârii adunării generale, din profitul net realizat în exerciţiile financiare
precedente:
Se debitează cu:
– impozitul pe dividende cuvenit bugetului statului, în corespondenţă cu creditul contului 446
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”:
Soldul contului este creditor şi reprezintă dividendele nete datorate acţionarilor sau asociaţilor.
38
Contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie” evidenţiază operaţiunile privind
decontarea cheltuielilor şi veniturilor precum şi sumele virate între coparticipanţi (două sau mai multe
entităţi economice care se asociază în vederea realizării în comun a unei afaceri). Asocierea în
participaţiune este reglementată în Noul Cod Civil al României: „Contractul de asociere în participaţie
este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile
şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde. Asocierea în participaţie nu poate
dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană distinctă de persoana asociaţilor.
Terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de asociatul cu care a contractat”.
Contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie” este cont bifuncţional şi se desfăşoară pe
două sintetice de gradul II, respectiv:
Contul 4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”, după conţinutul economic este
cont de datorii curente, cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– sumele încasate de entitatea economică asociată desemnată să conducă evidenţa contabilă
distinctă, de la coparticipanţi:
Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile entităţii privind operaţiile în participaţie.
Contul 4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ”, după conţinutul economic este
cont de creanţe, cu funcţie contabilă de activ.
Se debitează cu:
– sumele achitate coparticipanţilor:
39
4582 „Decontări din operaţii în = %
participaţie – activ” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
Se creditează cu:
– sumele încasate de entitatea economică de la coparticipanţi:
Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele entităţii privind operaţiile în participaţie.
În categoria creditorilor diverşi se includ persoanele juridice sau fizice, altele decât entitățile
afiliate, entitățile asociate şi entitățile controlate în comun faţă de care entitatea economică
înregistrează obligaţii de plată decurgând din titluri executorii sau a unor obligații provenind din alte
operațiuni.
Contabilitatea creditorilor diverşi se ţine prin intermediul contului 462 „Creditori diverşi”,
cont de datorii curente cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– diverse sume încasate prin bancă şi necuvenite:
40
- cheltuieli ocazionate de înființarea sau dezvoltarea entității:
Se debitează cu:
– sumele achitate creditorilor în corespondenţă cu creditul conturilor 512 „Conturi la bănci“
şi/sau 531 „Casa”:
– diferenţele favorabile de curs valutar aferente evaluării datoriilor la finele lunii şi exerciţiului
financiar:
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate creditorilor de către entitatea
economică.
41
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” ține evidența cheltuielilor efectuate în avans
care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadențar, în perioadele/exercițiile
financiare viitoare.
După conţinutul economic este cont de regularizare a cheltuielilor iar după funcţia contabilă
este cont de activ.
Se debitează cu:
– cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile, reparaţiile curente şi reviziile tehnice
efectuate în perioada curentă de către furnizori dar care privesc perioadele următoare:
42
471 „Cheltuieli înregistrate în = 512 „Conturi curente la bănci”
avans”
Soldul contului este debitor şi reprezintă cheltuielile efectuate în avans, ce privesc perioadele
financiare următoare.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans”, ţine evidenţa veniturilor anticipate sau încasate
în avans ce privesc perioadele sau exerciţiile financiare următoare cum sunt: încasări din chirii,
abonamente, vânzări de locuinţe cu plata în rate, asigurări, punctelor cadou acordate clienţilor în cadrul
unor programe de fidelizare a acestora, etc. După conţinutul economic este cont de venituri amânate
iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
– veniturile înregistrate în avans precum şi cele de realizat, aferente exerciţiilor următoare:
43
445 „Subvenţii” = 472 „Venituri înregistrate în avans”
Contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare” ţine evidenţa sumelor în curs de
clarificare cum sunt: amenzi, locaţii, cheltuieli de judecată, operaţii în conturile bancare fără
documente, ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări
şi lămuriri suplimentare. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate în termen
de cel mult trei luni de la data constatării.
După conţinutul economic este cont de regularizare iar după funcţia contabilă este cont de
bifuncţional.
Se debitează cu:
– plățile pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua măsuri de
înregistrare definitivă într‐un cont, necesitând clarificări suplimentare:
44
473 „Decontări din operaţii în curs = 512 „Conturi curente la bănci”
de clarificare”
Se creditează cu:
– sumele clarificate şi trecute pe cheltuielile de exploatare ale entităţii economice:
Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă active în curs de clarificare sau creditor şi
reprezintă datorii în curs de clarificare.
Contul 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienți” ține
evidența datoriei corespunzătoare valorii activelor primite de entitate de la clienții săi, sub forma de
imobilizări corporale sau numerar care are ca destinație achiziţia ori construirea de imobilizări
corporale, pentru a se conecta la o rețea de electricitate, gaze, apă sau pentru a le furniza accesul
continuu la anumite bunuri ori servicii, potrivit legii. După conţinutul economic este cont de venituri
amânate iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu datoria corespunzătoare valorii activelor (imobilizări corporale şi/sau
numerar) primite de entitate de la clienții săi:
45
Se debitează cu cota-parte din valoarea veniturilor în avans aferente activelor primite de
entitate de la clienții săi, trecută la venituri, pe măsura amortizarii imobilizării corporale sau a prestării
serviciului către clienți:
Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea veniturilor în avans aferente activelor
primite de entitate de la clienții săi, netransferată la venituri.
46
În creditul contului 445 „Subvenţii“ se înregistrează valoarea subvenţiilor încasate:
Soldul contului este debitor şi reprezintă subvenţiile de primit la finele perioadei contabile.
Notă: Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor
amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă sumele pentru acordarea cărora principala condiţie
este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască, să achiziţioneze sau să i se transfere de la
guvern active imobilizate. Subvenţiile aferente activelor, donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile
la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale sunt considerate venit amânat şi
contabilizate prin intermediul contului 475 „Subvenţii pentru investiţii”. Venitul amânat se
înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la
casarea ori cedarea activelor. Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin
reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
După conţinutul economic este cont de venituri amânate, cu funcţie contabilă de pasiv şi se
desfăşoară pe următoarele sintetice de gradul II:
– 4751 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”;
– 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”;
– 4753 „Donaţii pentru investiţii”;
– 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”;
– 4758 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii”.
Contul 475 „Subvenţii pentru investiţii” se creditează cu:
– valoarea subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii:
a) de primit:
47
% = 4753 „Donaţii pentru investiţii”
205 „Concesiuni, brevete şi alte
drepturi şi valori similare”
208 „Alte imobilizări necorporale”
Debitarea contului 475 ”Subvenţii pentru investiţii” se realizează cu cota parte din valoarea
subvenţiei pentru investiţii consumată şi virată la venituri, corespunzător amortizării calculate sau la
scoaterea din evidenţă a activelor (casare sau cedare):
Contul se mai debitează cu partea din subvenţia pentru investiţii neutilizată, restituită sau de
restituit:
Soldul creditor al contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii nevirate la venituri sau
nerestituite.
Operaţiunile privind transferurile de valori materiale şi băneşti între entitate şi subunităţile sale
sau între subunităţile fără personalitate juridică aparţinând aceleaşi entităţi economice sunt
contabilizate prin intermediul conturilor din grupa 48 „Decontări în cadrul unităţii”, respectiv:
– 481 „Decontări între unitate şi subunităţi”
– 482 „Decontări între subunităţi”.
Contul 481 „Decontări între unitate şi subunităţi” ţine evidenţa transferurilor de valori
materiale şi băneşti între entitate şi subunităţile sale fără personalitate juridică, care conduc
contabilitate proprie. După conţinutul economic este cont de creanţe sau datorii curente iar după funcţia
48
contabilă este cont bifuncţional. Se debitează cu valorile materiale şi băneşti transferate de entitatea
economică către subunităţile sale:
Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă valorile materiale şi băneşti de primit sau creditor
şi reprezintă valorile materiale şi băneşti datorate de entitatea economică, subunităţilor sale.
Contul 482 „Decontări între subunităţi” ţine evidenţa transferurilor de valori materiale şi
băneşti între subunităţile fără personalitate juridică, aparţinând entităţii economice. După conţinutul
economic este cont de creanţe sau datorii curente iar după funcţia contabilă este cont bifuncţional. Se
debitează cu valorile materiale şi băneşti transferate între subunităţi:
Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă valorile materiale şi băneşti de primit sau creditor
şi reprezintă valorile materiale şi băneşti datorate de subunităţi.
49
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE
1. Definiţi creanţele şi exemplificaţi principalele categorii de datorii ale entităţii economice faţă
de terţi.
2. Caracterizaţi conturile de datorii după conţinutul economic şi funcţiunea contabilă.
PROBLEME DE AUTOEVALUARE
1. Presupunem că furnizorul facturează unui client mărfuri în valoare de 100.000 lei, taxa pe
valoarea adăugată, 19 %, acordând un rabat de 5%. Prezentaţi înregistrările contabile în
contabilitatea furnizorului şi clientului.
2. Presupunem că în cursul anului, clientul a achiziţionat de la furnizor mărfuri la cost de achiziţie
de 200.000 lei, TVA 19%. La finele anului, clientul primeşte factura pentru un risturn de 7%
din valoarea mărfurilor achiziţionate. Care sunt înregistrările contabile în evidenţa celor doi
parteneri?
3. Presupunem că furnizorul a livrat clientului mărfuri la preţ de vânzare negociat de 100.000 lei,
TVA colectată 19 %. Întrucât clientul a achitat contravaloarea facturii înainte de scadenţă, el
beneficiază de un scont de 10%. Care sunt înregistrările contabile în evidenţa celor doi
parteneri?
PROBLEME DE EVALUARE
1. Entitatea economică are un singur angajat, al cărui salariu de încadrare pe luna în curs
însumează 4.242 lei, la care se adaugă sporul de pericol în sumă de 1.282 lei şi sporul de
vechime în sumă de 570 lei. În consecinţă salariul brut însumează 6.094 lei. Entitatea
economică achită salariile integral, la chenzina a II-a. Angajatul beneficiază de condiţii
normale de muncă şi nu are persoane în întreţinere. Datorează terţilor suma de 210 lei (rate şi
chirii) şi i s-a emis o decizie de imputaţie pentru lipsă la inventar pentru care i se reţine lunar
din salariu suma de 200 lei. Calculați salariul net şi înregistraţi în evidenţa contabilă
operaţiunile.
50
2. Presupunem că la finele perioadei, situaţia în conturile de TVA este următoarea: 4426 „TVA
deductibilă” 5.000 lei şi 4427 „TVA colectată” 7.000 lei. Prezentați întegistrările contabile
privin regularizarea TVA.
3. Pe baza avizului de însoţire a mărfii, furnizorul livrează către client mărfuri, la un preţ de
vânzare negociat de 200.000 lei, TVA 19%. Ulterior, furnizorul întocmeşte factura fiscală şi o
remite cumpărătorului. Prezentați înregistrarile contabile în evidenţa celor doi parteneri.
4. Furnizorul livrează către un client mărfuri, preţ vânzare negociat 10.000 lei, TVA 19 %. Costul
de achiziţie al mărfurilor vândute este de 7.000 lei. Conform prevederilor contractuale,
achitarea contravalorii mărfurilor de către client se realizează cu plata în rate, în două tranşe
lunare egale. Dobânda percepută de furnizor este de 2%/lună, respectiv 248 lei (12.400 2%
= 248 lei). Prezentați înregistrarile contabile în evidenţa celor doi parteneri.
5. Două entităţi economice A şi B se asociază în vederea realizării cu forţe proprii a unei
construcţii. Cota de participare la afacere a entităţii A este de 70% şi a entităţii B de 30%. Se
achiziţionează de la furnizori materiale consumabile, cost de achiziţie 300 000 lei, TVA 19%,
cu plata imediată, prin virament bancar. Celelalte cheltuieli directe şi cota de cheltuieli
indirecte aferente realizării construcţiei însumează 100 000 lei. Costul de producţie al
construcţiei însumează 400 000 lei. Asociatul B participă cu suma de 100 000 lei iar asociatul
A cu diferenţa până la concurenţa costului de producţie al construcţiei. Construcţia este vândută
unui terţ la un preţ de vânzare negociat de 500 000 lei, TVA 19%. Încasarea contravalorii
facturii fiscale se efectuează în contul de la bancă. Evidenţa contabilă este ţinută de
coparticipantul A, care transmite coparticipantului B pe baza „Decontului pentru operaţiuni în
participare”, cota parte din venituri şi cheltuieli. Ulterior restituie coparticipantului B suma cu
care a participat iniţial plus cota din profitul brut. Prezentați înregistrarile contabile în evidenţa
celor doi parteneri.
6. O entitate primeşte o sumă nerambursabilă de 100.000 lei pentru achiziţionarea unui
echipament tehnologic. Entitatea achiziţionează echipamentul la cost de achiziţie de 100.000
lei. Durata de viaţă utilă, a respectivului echipament este estimată la 10 ani, iar amortizarea se
calculează prin metoda liniară. Prezentați înregistrările contabile.
51