UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.

Contabilitatea datoriilor entității economice

Datoria reprezintă obligaţia exprimată în bani şi/sau în diverse alte bunuri, servicii sau valori
pe care entitatea economică, în calitate de debitor, o are faţă de terţe persoane fizice sau juridice
(creditori), fie în baza unor contracte încheiate, fie în baza unor prevederi legale.
Art. 360 al. 1 şi 2 din OMFP 1802/2014, prevede: „O datorie trebuie clasificată ca datorie pe
termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:
a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; sau
b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung”.

1.1. Contabilitatea datoriilor pe termen lung (împrumuturi şi datorii asimilate)

Împrumuturile şi datoriile asimilate sunt reprezentate de sumele care trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an şi cuprind următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni,
credite bancare pe termen lung şi mediu, sume datorate entităţilor afiliate şi entităţilor de care compania
este legată prin interese de participare, alte împrumuturi şi datorii asimilate precum şi dobânzi aferente
acestora. Contabilitatea acestor categorii de datorii se ţine prin intermediul conturilor din grupa 16
„Împrumuturi şi datorii asimilate”.
Împrumuturile contractate de entitatea economică, reprezentând contravaloarea obligaţiunilor
emise prin subscripţie publică, potrivit legii, sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”, detaliat pe patru sintetice de gradul II :
– 1614 „Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat”;
– 1615 „Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci”;
– 1617 „Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat”;
– 1618 „Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni”.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
– suma împrumuturilor obţinute de entitate la valoarea de emisiune a obligaţiunilor (fără primă
de rambursare):

461 „Debitori diverşi” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni”
(512 „Conturi la bănci”)
– suma împrumuturilor obţinute la valoarea de rambursare (cu primă de rambursare):

% = 161 „Împrumuturi din emisiuni de

461 „Debitori diverşi” obligaţiuni”

1
 169 „Prime privind rambursarea
obligaţiunilor”

– diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea împrumuturilor din emisiuni
de obligaţiuni în valută, la finele lunii şi la închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 161 „Împrumuturi din emisiuni de

valutar” obligaţiuni”

Debitarea contului are loc cu ocazia:

– rambursării împrumutului obligator:

161 „Împrumuturi din emisiuni de = 512 „Conturi curente la bănci”

obligaţiuni”

– răscumpărării şi anulării obligaţiunilor proprii:

161 „Împrumuturi din emisiuni de = 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

obligaţiuni”

– convertirii obligaţiunilor în acţiuni subscrise de proprietari:

161 „Împrumuturi din emisiuni de = 456 „Decontări cu asociaţii privind

obligaţiuni” capitalul”

– înregistrării diferenţelor favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării la finele lunii
şi la închiderea exerciţiului financiar precum şi din rambursarea împrumutului contractat în devize:

161 „Împrumuturi din emisiuni de = 765 „Venituri din diferenţe de curs

obligaţiuni” valutar”

Soldul contului este creditor şi reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni şi

nerambursate.

Contul 162 „Credite bancare pe termen lung” ţine evidenţa creditelor pe termen lung în lei
şi în devize, primite de entitate de la instituţii bancare şi de la alte persoane juridice.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Pentru o mai bună reflectare a naturii creditelor pe termen lung, contul este detaliat pe
următoarele sintetice de gradul II:
– 1621 „Credite bancare pe termen lung”;
– 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență”;
– 1623 „Credite externe guvernamentale”;
– 1624 „Credite bancare externe garantate de stat”;
– 1625 „Credite bancare externe garantate de bănci”;
– 1626 „Credite de la trezoreria statului”;
– 1627 „Credite bancare interne garantate de stat”;
Se creditează cu:

2
 – suma creditelor bancare pe termen lung şi mediu în lei şi în devize, încasate de entitate în
conturile bancare:

512 „Conturi curente la bănci” = 1621 „Credite bancare pe termen lung”

– diferenţele nefavorabile, ca urmare evaluării creditelor în devize la finele lunii precum şi la închiderea
exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 1621 „Credite bancare pe termen lung”
valutar”

Debitarea contului are loc cu ocazia:

– rambursării creditelor pe termen lung, în lei şi/sau devize:

1621 „Credite bancare pe termen lung” = 512 „Conturi curente la bănci”

– înregistrării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau la rambursarea creditelor

în valută, a diferenţelor favorabile de curs valutar, ca urmare scăderii cursului valutar:

1621 „Credite bancare pe termen lung“ = 765 „Venituri din diferenţe de curs
valutar”

– trecerii în categoria creditelor restante, a celor nerambursate la scadenţă:

1621 „Credite bancare pe termen lung“ = 1622 „Credite bancare pe termen lung
nerambursate la scadenţă”

Soldul contului este creditor şi reflectă creditele pe termen lung nerambursate la finele
perioadei.

Contul 166 „Datorii ce privesc imobilizările financiare” ţine evidenţa obligaţiilor entităţii
faţă de terţe persoane juridice (entităţi afiliate şi/sau entităţi de care compania este legată prin interese
de participare).
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv,
fiind detaliat pe două sintetice de gradul II:
– 1661 „Datorii față de entitățile afiliate”;
– 1663 „Datorii față de entitățile de care compania este legată prin interese de participare”.
Se creditează cu:
– sumele încasate de la entităţile afiliate, respectiv entităţile de care compania este legată prin
interese de participare:

512 „Conturi curente la bănci” = 166 „Datorii ce privesc imobilizările

financiare”

– diferenţele nefavorabile, ca urmare evaluării datoriilor în devize la finele lunii sau la

închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 166 „Datorii ce privesc imobilizările

valutar” financiare”

3
 Debitarea contului are loc în următoarele situaţii:
– restituirea de către entitatea emitentă a sumelor către societăţile ce deţin titluri de participare:

166 „Datorii ce privesc imobilizările = 512 „Conturi curente la bănci”

financiare”

– înregistrarea la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar, sau la rambursarea datoriilor,

a diferenţelor favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării acestora:

166 „Datorii ce privesc imobilizările = 765 „Venituri din diferenţe de curs

financiare” valutar”

Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile entităţii provenite din participaţiile altor
persoane juridice la capitalul social al acesteia.

Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” ce ţine evidenţa depozitelor bancare, a
garanţiilor primite de entitate de la terţi pentru furnizarea de servicii precum şi a altor datorii asimilate
acestora.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
– sumele încasate (de încasat), reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate:

512 „Conturi curente la bănci” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii

asimilate”
(461 „Debitori diverşi”)

– valoarea concesiunilor preluate:

205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi = 167 „Alte împrumuturi şi datorii

şi valori similare” asimilate”

– valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar :

21 „Imobilizări corporale” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii

asimilate”

– valoarea garanţiilor de bună execuţie reţinute, conform prevederilor contractuale:

404 „Furnizori de imobilizări” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii

asimilate”

– diferenţele nefavorabile, ca urmare creşterii cursului valutar, rezultate din evaluarea altor
împrumuturi şi datorii asimilate în devize, la finele lunii şi la închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 167 „Alte împrumuturi şi datorii

valutar” asimilate”

Debitarea contului are loc în următoarele situaţii:

– rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate; garanţii de bună execuţie restituite terţilor:

167 „Alte împrumuturi şi datorii = 512 „Conturi curente la bănci”

asimilate”

4
 – restituirea bunurilor preluate în concesiune, potrivit contractelor:

167 „Alte împrumuturi şi datorii = 205 „Concesiuni, brevete, licenţe”

asimilate”

– obligaţia de plată a ratelor de leasing financiar, pe baza facturilor emise de locator:

167 „Alte împrumuturi şi datorii = 404 „Furnizori de imobilizări”

asimilate”

– cedarea sau restituirea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar:

167 „Alte împrumuturi şi datorii = 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de

asimilate” transport, animale şi plantaţii”

– înregistrarea la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau la rambursare, a

diferenţelor favorabile de curs valutar aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate în devize, ca
urmare scăderii cursului valutar:

167 „Alte împrumuturi şi datorii = 765 „Venituri din diferenţe de curs

asimilate” valutar”
Soldul contului este creditor şi reprezintă alte împrumuturi şi datorii asimilate nerestituite
terţilor.

Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” evidenţiază

dobânzile datorate de entitate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor bancare
pe termen lung, datoriilor privind imobilizările financiare, precum şi celor aferente altor împrumuturi
şi datorii asimilate.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv,
fiind detaliat pe următoarele conturi sintetice de gradul II:
– 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni”;
– 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”;
– 1685 „Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate”;
– 1686 „Dobânzi aferente față de entitățile de care compania este legată prin interese de
participare”;
– 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate”;

Se creditează cu:
– valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi

datoriilor asimilate”

– diferenţele nefavorabile apărute urmare creşterii cursului valutar, rezultate din evaluarea
dobânzilor în devize datorate, la finele lunii şi la închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi

valutar” datoriilor asimilate”

Se debitează cu:

5
 – valoarea dobânzilor achitate din contul de la bancă în lei şi/sau valută:

168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi = 512 „Conturi curente la bănci”

datoriilor asimilate”

– suma dobânzilor plătite către entităţile afiliate:

168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi = 451 „Decontări între entităţile afiliate”

datoriilor asimilate”

– valoarea dobânzilor datorate şi facturate în cazul leasingului financiar:

168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi = 404 „Furnizori de imobilizări”

datoriilor asimilate”

– diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării la finele lunii, la închiderea
exerciţiului financiar sau la data achitării dobânzilor aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate în
devize:

168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi = 765 „Venituri din diferenţe de curs

datoriilor asimilate” valutar”

Soldul contului este creditor şi reprezintă dobânzile datorate, aferente împrumuturilor şi

datoriilor asimilate.

Contul 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”, evidenţiază o diferenţă între suma
de rambursat aferentă obligaţiunilor emise şi răscumpărate de entitatea economică (mai mare) şi suma
primită (mai mică).
După conţinutul economic este cont rectificativ al contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni” iar după funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu valoarea primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni:

169 „Prime privind rambursarea = 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiunilor” obligaţiuni”

Se creditează cu valoarea primelor de rambursare amortizate pe seama cheltuielilor. Valoarea

acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât
să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei.

6868 „Cheltuieli financiare privind = 169 „Prime privind rambursarea

amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”
obligaţiunilor”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea primelor de rambursare a obligaţiunilor,

neamortizate la finele perioadei.

6
 1.2. Contabilitatea datoriilor curente

Datoriile curente ale unei entităţi economice au o structură variată şi cuprind:

– datorii către furnizori;
– datorii către salariaţi;
– datorii către bugetul asigurărilor sociale;
– datorii către bugetul statului, bugetul local şi fonduri speciale;
– datorii către acţionari sau asociaţi;
– datorii către creditori diverşi;
– datorii către entităţile din cadrul grupului;
– datorii către instituţiile de credit, etc.

1.2.1. Contabilitatea datoriilor către furnizori

Datoriile entităţii economice faţă de furnizori se înregistrează în contabilitate prin intermediul

conturilor din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, respectiv:
– 401 „Furnizori”
– 403 „Efecte de plătit”
– 404 „Furnizori de imobilizări”
– 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”
– 408 „Furnizori – facturi nesosite”

Conturile 401 „Furnizori” şi 404 „Furnizori de imobilizări” după conţinutul economic sunt
conturi de datorii curente iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
Principalele corespondenţe ale contului 401 „Furnizori” sunt redate în figura de mai jos:

D 401 C
ACHITAREA OBLIGAŢII DE
OBLIGAŢIILOR PLATĂ PENTRU
D 5121 D 301, 302
C C
achitare furnizori din cumpărări de materii prime
şi
conturi de bancă materiale consumabile
401 = 5121 301(302) = 401
D 5311 C D 371 C
achitare furnizori din cumpărări de mărfuri
conturi de bancă 371 = 401
401 = 5311
D 6xx C
servicii diverse prestate
de furnizori

7
 D 403 C 6xx = 401
emitere de efecte D 4426 C
Comerciale TVA deductibilă
(stingere datorie) aferentă cumpărărilor
401 = 403 4426 = 401

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de firmă furnizorilor de bunuri,
lucrări sau servicii.
Remarcă. Funcţiunea contului 404 „Furnizori de imobilizări” este asemănătoare, cu menţiunea că
acest cont se utilizează în cazul evidenţierii obligațiilor de plată față de furnizorii de imobilizări
corporale sau necorporale, alții decât entitățile afiliate, entitățile asociate şi entitățile controlate în
comun.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”, reflectă obligaţiile de plată ale entităţii
economice faţă de furnizorii de imobilizări, stabilite pe bază de cecuri şi efecte comerciale (bilete la
ordin, cambii).
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea efectelor comerciale emise de cumpărători şi acceptate de furnizori, în
corespondenţă cu debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări”:

404 „Furnizori de imobilizări” = 405 „Efecte de plătit pentru

imobilizări”

– diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de plătit, constatate la

finele perioadei contabile:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 405 „Efecte de plătit pentru

valutar” imobilizări”

Se debitează cu:
– plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa
acestora, în corespondenţă cu creditul contului 512 „Conturi curente la bănci”:

405 „Efecte de plătit pentru = 512 „Conturi curente la bănci”

imobilizări”

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de plătit către furnizorii
externi, constatate la decontare sau la finele perioadei contabile:

405 „Efecte de plătit pentru = 765 „Venituri din diferenţe de curs

imobilizări” valutar”

Soldul contului este creditor şi reflectă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările
achiziţionate.
Remarcă. Funcţiunea contului 403 „Efecte de plătit” este asemănătoare cu cea a contului 405
„Efecte de plătit pentru imobilizări”cu menţiunea că se utilizează în cazul evidenţierii obligaţiilor de

8
plată pe bază de efecte comerciale faţă de furnizorii de bunuri de natura stocurilor şi servicii (cont 401
„Furnizori”).

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” evidenţiază aprovizionările de bunuri, lucrările

executate şi prestările de servicii de către furnizori, pentru care nu s-au întocmit facturi.
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
De menţionat că acest cont funcţionează asemănător cu conturile 401 „Furnizori” sau 404
„Furnizori de imobilizări” cu menţiunea că la recepţia bunurilor, lucrărilor, serviciilor pentru care nu
s-au întocmit facturi, se creditează, alături de debitul conturilor de stocuri şi/sau cheltuieli, în
corespondenţă cu debitul contului 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”:

4428 „TVA neexigibilă” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

Odată cu primirea facturii de la furnizor, în contabilitatea clientului se efectuează următoarele

înregistrări:

408 „Furnizori-facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

şi

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de entitatea economică furnizorilor,
pentru care nu s-au întocmit facturi.
Remarcă: În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei
bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”,
respectiv contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului
pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanţului. Reducerile
comerciale îmbracă forma: rabatului, remizei şi resturnului iar modul lor de contabilizare este prezentat
la subcapitolul 4.2.2.

1.2.2. Contabilizarea reducerilor de preţ

Conform prevederilor art. 76 (7) din OMFP 1802/2014, reducerile acordate de furnizori se
împart în două categorii, respectiv reduceri comerciale şi reduceri financiare.
A. Reducerile comerciale primite de la furnizor, acordate la data livrării produselor şi înscrise
pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Reducerile
comerciale primite ulterior datei facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază
distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite“, respectiv contul 709 „Reduceri
comerciale acordate“), pe seama conturilor de terţi. Acelaşi tratament contabil se aplică şi în cazul
reducerilor comerciale legate de prestările de servicii. În cazul în care reducerile comerciale reprezintă
evenimente ulterioare datei bilanţului, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408
„Furnizori – facturi nesosite“, respectiv contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“ şi se reflectă în
situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la
data bilanţului. Reducerile comerciale îmbracă forma: rabatului, remizei şi resturnului.
Rabatul este o reducere a preţului de vânzare acordată clienţilor în situaţia în care bunurile
livrate conţin defecte de calitate, expedierea acestora s-a efectuat cu întârziere sau bunurile livrate nu

9
corespund cu cele comandate. De asemenea, astfel de reduceri se acordă odată cu vânzarea bunurilor
la sfârşit de serie, vânzărilor aniversare sau vânzărilor promoţionale.
Remiza reprezintă o reducere comercială acordată de furnizori cumpărătorilor permanenţi cu
statut preferenţial, celor care comandă peste o anumită cantitate de bunuri, pentru consideraţie faţă de
cumpărători şi poziţia acestora pe piaţă.
Modul de înregistrare în contabilitate al remizei este asemănător cu cel al rabatului.
Risturnul reprezintă o reducere acordată de furnizor, clienţilor, de regulă, la finele anului,
pentru întreaga cantitate de bunuri achiziţionate în cursul anului.
B. Reducerile financiare sunt denumite şi sconturi de decontare acordate clienţilor pentru
achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Pentru client, reducerile financiare
reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă iar la furnizor, aceste reduceri
reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă. Fiind reduceri apărute în
sfera afacerilor financiare, ele vor reprezenta pentru client un venit financiar iar pentru furnizor o
cheltuială financiară. Este de menţionat că astfel de reduceri nu afectează baza de calcul a taxei pe
valoarea adăugată.

1.2.3. Contabilitatea datoriilor faţă de salariaţi

Datoriile entităţii economice către salariaţi sunt reprezentate de veniturile în bani şi/sau în
natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă, ce desfăşoară o activitate în baza unui
contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut
de lege, indiferent de perioada la care se referă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară
de muncă acodate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor 1.
Din punct de vedere contabil, datoriile entităţii economice faţă de salariaţi, reprezintă pe de o
parte cheltuieli de exploatare iar pe de altă parte, obligaţii ale acesteia care pot fi stinse prin două
modalităţi:
a) prin reţineri din salarii;
b) prin achitarea diferenţei dintre salariile brute şi reţinerile efectuate.
Reţinerile din salariile personalului, pot fi grupate în trei categorii: fiscale, sociale şi alte
reţineri.
Reţinerile fiscale sunt reprezentate de impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor,
reglementat prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal al României. Se calculează şi se reţine la
sursă de către plătitorii de venituri. Se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul,
determinată prin deducerea din venitul brut a următoarelor contribuţii sociale:
– contribuţia personalului la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate;
– cotizaţia de sindicat reţinută conform legii;
– contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale;
– deducerea personală, ce se acordă diferenţiat, salariaţilor care obţin venituri brute lunare de
până la 3 000 lei şi care variază invers proporţional cu mărimea venitului brut lunar. În România,
metoda de reţinere a impozitului pe venitul din salarii este „stopajul la sursă”, respectiv entitatea
economică care achită salariile, reţine impozitul şi apoi îl virează bugetului statului în termenul legal.
Reţinerile sociale, sunt reprezentate de:
a) contribuţia salariaţilor la asigurările sociale;
b) contribuţia salariaților pentru asigurările sociale de sănătate.

1
Art. 76 (1) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, MO 688/10.09.2015.

10
 Contribuţia pentru asigurările sociale se calculează şi se reţine din veniturile brute lunare ale
salariaţilor înainte de impozitarea acestora şi are ca destinaţie alimentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat, din care sunt plătite pensiile cuvenite pensionarilor pentru limită de vârstă.
Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate se calculează şi se reţine din veniturile brute
lunare ale fiecărui angajat, înainte de impozitarea acestora. Are ca destinaţie constituirea bugetului
Casei de Asigurări de Sănătate şi este utilizat pentru îngrijirea medicală a salariaţilor şi pensionarilor
prin servicii medicale în caz de boală sau de accident.
În categoria altor reţineri se includ: chirii, popriri, garanţii reţinute gestionarilor, ratele pentru
mărfurile cumpărate pe credit comercial, ratele pentru împrumuturi la Casa de Ajutor Reciproc,
reţinerile în contul acoperirii unor imputaţii definitive ş.a. Aceste categorii de reţineri din salarii se
efectuează numai pe bază de titluri executorii, ce pot fi materializate în: consimţământul scris al
salariatului, o sentinţă judecătorească definitivă, o decizie de imputaţie sau un contract semnat de
salariat.
Contabilitatea decontărilor cu personalul se ţine prin intermediul conturilor din grupa 42
„Personal şi conturi asimilate”, din care fac parte:

Contul 421 „Personal – salarii datorate” evidenţiază salariile datorate de entitatea

economică angajaţilor. După conţinutul economic este un cont de datorii curente iar după funcţia
contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu salariile brute şi alte drepturi lunare cuvenite angajaţilor, în corespondenţă cu
debitul contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”:

641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate”

personalului”
Se debitează cu reţineri din salarii:
– avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia
pentru asigurări sociale, contribuția la asigurările sociale de sănătate, garanţii, impozitul pe salarii,
precum şi alte reţineri datorate:

421 „Personal – salarii datorate” = %

425 „Avansuri acordate
personalului”
427 „Reţineri din salarii datorate
terţilor”
431 ”Asigurări sociale”
4282 „Alte creanţe în legătură cu
personalul”
444 „Impozitul pe venituri de natura
salariilor”

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit

legii:

421 „Personal – salarii datorate” = 345 „Produse finite”

– drepturi de personal neridicate în termenul legal:

11
 421 „Personal – salarii datorate” = 426 „Drepturi de personal
neridicate”

– salariile nete plătite angajaţilor, determinate ca şi diferenţă între veniturile brute şi reţinerile
efectuate:

421 „Personal – salarii datorate” = 512 „Conturi curente la bănci”

(531 „Casa”)

Soldul contului este creditor şi reflectă obligaţiile de plată ale entităţii economice către proprii
salariaţi la finele perioadei contabile.

Contul 423 „Personal –ajutoare materiale datorate” ţine evidenţa ajutoarelor de boală
pentru incapacitate temporară de muncă, a indemnizaţilor pentru maternitate, pentru creşterea
copilului, pentru îngrijirea copilului bolnav, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate. După
conţinutul economic este un cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea ajutoarelor materiale datorate angajaţilor, suportate de angajator:

6458 „Alte cheltuieli privind = 423 „Personal –ajutoare materiale

asigurările şi protecţia socială” acordate”

– valoarea ajutoarelor materiale datorate angajaţilor, suportate din bugetul asigurărilor sociale:

4311 „Contribuţia unităţii la = 423 „Personal –ajutoare materiale

asigurările sociale” acordate”

În debitul contului se înregistrează reţinerile din ajutoarele materiale acordate salariaţilor

precum şi sumele nete plătite acestora, astfel:
– contribuţia pentru asigurările sociale:

423 „Personal -ajutoare materiale = 4312 „Contribuţia personalului la

datorate” asigurările sociale”

– contribuţia la asigurările sociale de sănătate:

423 „Personal -ajutoare materiale = 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru

datorate” asigurările sociale de sănătate”

– impozitul pe venitul din salarii:

423 „Personal -ajutoare materiale = 444 „Impozitul pe venituri de natura

datorate” salariilor”

– avansul chenzinal:

423 „Personal -ajutoare materiale = 425 „Avansuri acordate

datorate” personalului”

12
 – ajutoare materiale neridicate:

423 „Personal -ajutoare materiale = 426 „Drepturi de personal

datorate” neridicate”

– reţineri din ajutoarele materiale datorate terţilor:

423 „Personal -ajutoare materiale = 427 „Reţineri din salarii datorate

datorate” terţilor”

– ajutoare materiale nete achitate salariaţilor:

423 „Personal -ajutoare materiale = 5121 „Conturi la bănci în lei”

datorate” (5311 „Casa)”

Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea ajutoarelor sociale datorate salariaţilor la
finele perioadei contabile.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” evidenţiază

stimulentele acordate salariaţilor din profitul net realizat de entitate la finele exerciţiului financiar,
conform aprobării Adunării Generale a Acţionarilor sau Asociaţilor. După conţinutul economic este
un cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Conform prevederilor OMFP 1802/2014, în scopul înregistrării primelor reprezentând
participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul
previzionat al acestora atunci şi numai atunci când:
a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al
evenimentelor anterioare; şi
b) poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei.
În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea
personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând
din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste
prime. Ca urmare, la finele exerciţiului financiar pentru care se propune acordarea de prime
reprezentând participarea personalului la profit, se reflectă în contabilitate constituirea unui provizion
la nivelul sumelor estimate reprezentând sumele brute cuvenite salariaţilor, astfel:

6812 „Cheltuieli de exploatare = 1518 „Alte provizioane”

privind provizioanele”

În exerciţiul financiar în care se acordă primele, în contabilitate se evidenţiază:

a) primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii:

643 „Cheltuieli cu primele = 424 „Prime reprezentând

reprezentând participarea participarea personalului la profit”
personalului la profit”

13
 şi, concomitent
b) reluarea la venituri a provizionului constituit la nivelul sumelor estimate reprezentând
sumele brute cuvenite salariaţilor:

1518 „Alte provizioane” = 7812 „Venituri din provizioane”

c) plata primelor reprezentând participarea personalului la profit:

424 „Prime reprezentând = 512 „Conturi curente la bănci”

participarea personalului la profit” (531 „Casa”)

Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea stimulentelor datorate salariaţilor la finele
perioadei contabile.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate” evidenţiază salariile şi alte drepturi de

personal neridicate în termenul legal. După conţinutul economic este un cont de datorii curente iar
după funcţia contabilă, cont de pasiv. Potrivit prevederilor OMFP 1802/2014, este necesară
deschiderea de conturi analitice, pe persoane.
Se creditează cu sumele reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală şi
alte drepturi neridicate în termen:

42 „Personal şi conturi asimilate” = 426 „Drepturi de personal

neridicate”

În debitul contului se înregistrează:

– sumele achitate angajaţilor în numerar:

426 „Drepturi de personal = 5311 „Casa în lei”

neridicate”

– drepturile de personal prescrise:

426 „Drepturi de personal = 7588 „Alte venituri din exploatare”

neridicate”

Soldul contului este creditor şi reprezintă salariile şi alte drepturi de personal neridicate în
termenul legal.

Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din
salarii, datorate terţilor. După conţinutul economic este un cont de datorii curente iar după funcţia
contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reprezentând chirii, rate, popriri şi alte obligaţii faţă de terţi, reţinute din
salariile angajaţilor:

% = 427 „Reţineri din salarii datorate

421 „Personal –salarii datorate” terţilor”

14
 423 „Personal-ajutoare materiale
acordate
424 „Prime reprezentând
participarea personalului la profit”

În debitul contului se înregistrează sumele achitate către terţi:

427 „Reţineri din salarii datorate = 5121 „Conturi la bănci în lei”

terţilor” (5311 „Casa”)

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele reţinute din salarii şi din alte drepturi de
personal, datorate terţilor.

Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” ţine evidenţa altor datorii şi
creanţe ale entităţii economice faţă de proprii săi salariaţi. După conţinutul economic este cont de
datorii sau creanţe iar după funcţia contabilă, cont bifuncţional. Se desfăşoară pe două sintetice de
gradul II, respectiv:
– 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”;
– 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”.
Contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”, după conţinutul economic este cont de
datorii curente, cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– garanţiile gestionare reţinute salariaţilor:

421 „Personal-salarii datorate” = 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalul”

– sumele datorate angajaţilor pentru care nu s-au întocmit state de plată sau îndemnizaţiile
pentru concediile de odihnă neefectuate până la finele exerciţiului financiar:

641 „Cheltuieli cu salariile = 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalului” personalul”

– sume datorate salariaţilor sub formă de ajutoare materiale:

4382 „Alte creanţe sociale” = 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalul”

Se debitează cu:
– sumele achitate personalului, evidenţiate anterior în acest cont, precum şi garanţiile restituite
gestionarilor (inclusiv dobânda aferentă):

4281 „Alte datorii în legătură cu = 531 „Casa”

personalul” (512 „Conturi curente la bănci”)

15
 – sume datorate prescrise sau anulate:

4281 „Alte datorii în legătură cu = 7588 „Alte venituri din exploatare”

personalul”

Soldul contului este creditor şi reprezintă alte datorii ale entităţii economice către salariaţi.

Contul 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”, după conţinutul economic este cont de
creanţe faţă de salariaţi, cu funcţie contabilă de activ. Se debitează cu:
– datoriile salariaţilor către entitatea economică reprezentând chirii:

4282 „Alte creanţe în legătură cu = 4381 „Alte datorii sociale”

personalul”

– datoriile salariaţilor către entitatea economică reprezentând avansuri nejustificate în termen:

4282 „Alte creanţe în legătură cu = 542 „Avansuri de trezorerie”

personalul”

– datoriile salariaţilor către entitatea economică reprezentând imputaţii, alte debite, inclusiv
cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de către aceştia:

4282 „Alte creanţe în legătură cu = %

personalul” 758 „Alte venituri din exploatare”
4427 „TVA colectată”

– datoriile salariaţilor către entitatea economică reprezentând valoarea biletelor de tratament şi

odihnă, a biletelor şi tichetelor de călătorie şi a altor valori primite:

4282 „Alte creanţe în legătură cu = 532 „Alte valori”

personalul”

Se creditează cu:
– sumele încasate sau reţinute de la salariaţi:

531 „Casa” = 4282 „Alte creanţe în legătură cu

personalul”
(421 „Personal-salarii datorate”)
423 „Personal-ajutoare materiale
datorate”)

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea creanţei entităţii economice către proprii
salariaţi.

16
 1.2.4. Contabilitatea datoriilor salariaților și ale entităţii economice către bugetul
asigurărilor sociale și bugetul asigurărilor sociale de sănătate

Entităţile economice care angajează salariaţi, au obligația reținerii din salariile brute ale
acestora, prin stopaj la sursă și virării contribuțiilor la asigurările sociale și asigurările sociale de
sănătate.
De asemenea, entităţile economice care angajează salariaţi suportă pe cheltuielile de exploatare
şi achită contribuția asiguratorie pentru muncă, determinată prin aplicarea cotei procentuale de 2,25%
asupra fondului total de salarii.
Contribuţiile angajațiilor la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate, sunt
evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului 431 „Asigurări sociale”, care se desfăşoară pe
următoarele conturi sintetice de gradul II, respectiv:
– 4315 „Contribuţia de asigurări sociale”
– 4316 „Contribuţia de asigurări sociale de sănătate”.
După conţinutul economic este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– contribuţia personalului la asigurările sociale:

421 „Personal-salarii datorate” = 4315 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale”

– contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate:

421 „Personal-salarii datorate” = 4316 „Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările sociale de sănătate”
(423 „Personal-ajutoare materiale
datorate)”

Se debitează cu:
– sumele datorate personalului ce se suportă din asigurări sociale:

4315 „Contribuţia personalului la = 423 „Personal – ajutoare materiale

asigurările sociale” datorate”

– sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale de stat şi de sănătate achitate terţilor:

431 „Asigurări sociale” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

– sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit
legii:

17
 431 „Asigurări sociale” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de către entitatea economică
bugetului asigurărilor sociale şi casei de asigurări sociale de sănătate.

Contribuţia entității economice la asigurările sociale se ține prin intermediul contului 436
„Contribuţia asiguratorie pentru muncă”. După conţinutul economic este cont de datorii curente
iar după funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu:
– contribuţia entităţii la asigurările sociale:

646 „Cheltuieli privind contribuţia = 436 „Contribuţia asiguratorie pentru

asiguratorie pentru muncă” muncă”

Se debitează cu:
– sumele reprezentând asiguratorie achitată terţilor:

436 „Contribuția asiguratorie pentru = 5121 „Conturi la bănci în lei”

muncă”

Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale” evidenţiază datoriile şi creanţele entităţii
economice în relaţiile cu bugetul asigurărilor sociale, altele decât cele prezentate mai sus. După
conţinutul economic este cont de creanţe sau datorii curente, funcţie contabilă cont bifuncţional. Se
desfăşoară pe două sintetice de gradul II, respectiv:
– 4381 „Alte datorii sociale”;
– 4382 „Alte creanţe sociale”.

Contul 4381 „Alte datorii sociale”, după conţinutul economic este cont de datorii curente, cu
funcţie contabilă de pasiv. Se creditează cu sumele reprezentând indemnizaţii sociale achitate în plus
angajaţilor:

4282 „Alte creanţe în legătură cu = 4381 „Alte datorii sociale”

personalul“

Se debitează cu :
– sumele virate către asigurările sociale reflectate ca alte datorii sociale:

4381 „Alte datorii sociale” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

– eventualele sume datorate prescrise sau anulate:

4381 „Alte datorii sociale” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

Soldul contului este creditor şi reprezintă alte datorii ale entităţii economice către bugetul
asigurărilor sociale.

18
 Contul 4382 „Alte creanţe sociale”, după conţinutul economic este cont de creanţe faţă de
bugetul asigurărilor sociale, cu funcţie contabilă de activ.

Se debitează cu sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, reprezentând indemnizaţii

sociale:

4382 „Alte creanţe sociale” = 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalul”

Se creditează cu sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale, reprezentând indemnizaţii

sociale:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4382 „Alte creanţe sociale”

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele ce urmează a se încasa de la bugetul

asigurărilor sociale.

1.2.5. Contabilitatea datoriilor faţă de bugetul statului, bugetul local şi fondurile speciale

Entităţile economice cu scop lucrativ, au obligaţia2 de a declara, calcula şi vira bugetului

statului, bugetului local şi organismelor publice impozite, taxe si vărsăminte asimilate, respectiv:
1. Impozitul pe profit/venit;
2. Taxa pe valoarea adăugată;
3. Impozitul pe venituri de natura salariilor;
4. Impozitul pe dividende, accize şi impozit pe circulaţie, taxe vamale, încasate de la persoane
juridice, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,
taxe asupra mijloacelor de transport, alte impozite şi taxe;
5. Taxe şi vărsăminte către organisme publice precum şi alte contribuţii, funcţie de specificul
activităţii entităţii economice: contribuţia la Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea
punctelor de control şi a trecerii frontierei; contribuţia la Fondul special pentru dezvoltarea sistemului
energetic; contribuţia la Fondul special pentru protejarea asiguraţilor; contribuţia la Fondul de
solidaritate cu persoanele handicapate; contribuţia la Fondul cultural naţional; contribuţia la Fondul
special pentru protejarea asiguraţilor; alte vărsăminte asimilate.

1.2.5.1 Contabilitatea impozitului pe profit

A. Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe, fiind reglementat de Codul
fiscal al României, aprobat prin Legea nr. 227/2015. Se calculează prin aplicarea cotei procentuale de
16% (cu excepţiile prevăzute de lege) asupra profitului impozabil. Profitul impozabil se calculează ca
diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri,
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile
nedeductibile.

2 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare

19
 Impozitul pe profit se declară şi se plăteşte către bugetul statului trimestrial, până în data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I – III. Definitivarea şi plata impozitului pe
profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, următoarele categorii de contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu/mai multor
sedii permanente în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate
atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul
datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.
f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Contabilitatea impozitului pe profit/venit se ţine prin intermediul contului 441 „Impozitul pe
profit/venit”. După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă este
cont bifuncţional. Se detaliază pe două sintetice de gradul II, respectiv:
– 4411 „Impozitul pe profit”;
– 4418 „Impozitul pe venit”.

Contul 4411 „Impozitul pe profit” se creditează cu:

– impozitul pe profit calculat şi datorat bugetului statului pentru perioada fiscală sau în cazul
corectării erorilor contabile nesemnificative, în corespondenţă cu debitul contului 691 „Cheltuieli cu
impozitul pe profit”:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe = 4411 „Impozitul pe profit”

profit”

– impozitul pe profit aferent exerciţiului financiar anterior, în cazul corectării erorilor contabile
semnificative, în corespondenţă cu debitul contului 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor contabile”:

1174 „Rezultatul reportat provenit = 4411 „Impozitul pe profit”

din corectarea erorilor contabile”

Se debitează cu:
– sumele virate bugetului statului, reprezentând impozitul pe profit, în corespondenţă cu
creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”:

4411 „Impozitul pe profit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

– datorii privind impozitul pe profit anulate, prescrise sau scutite:

4411 „Impozitul pe profit” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

20
 Soldul contului poate fi creditor reprezentând sumele datorate bugetului statului sau debitor,
reprezentând sumele vărsate în plus.

1.2.5.2 Contabilitatea impozitului pe venitul microentităţilor

B. Impozitul pe veniturile microentităţilor este datorat, potrivit legii, de către persoana

juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului
fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în
domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital sau în domeniile jocurilor de noroc;
b) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste
80% din veniturile totale;
c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro3;
d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
e) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti, potrivit legii.

Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre
urmatoarele trei criterii4:

a) totalul activelor: 350.000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 700. 000 EUR;
c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.

Declararea, calculul şi plata impozitului pe veniturile microentităţilor se efectuează

trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul.

Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, baza impozabilă la care se aplică cota de
impozitare ce variază între 1 şi 3% o reprezintă totalul veniturilor evidenţiate în conturile din clasa 7
„Conturi de venituri”, din care se scad:

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din subvenţii de exploatare;
d) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
e) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/ reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
La baza de impozitare astfel obţinută se mai adaugă:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii;

3
Art. 1 din OUG 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal
4
Punctul 9 (1 şi 2), secţiunea 1.3. din OMFP nr. 1802/2014, publicat in Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014,

21
 b) în trimestrul IV, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar şi
cheltuielile din diferenţe de curs valutar, înregistrate cumulat de la începutul anului.

Contul 4418 „Impozitul pe venit” se creditează cu:

– impozitul pe venitul microentităţilor calculat şi datorat bugetului statului pentru perioada
fiscală sau în cazul corectării erorilor contabile nesemnificative, în corespondenţă cu debitul contului
698”Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite”:

698 „Cheltuieli cu impozitul pe = 4418 „Impozitul pe venit”

venit”

– impozitul pe venit aferent exerciţiului financiar anterior, în cazul corectării erorilor contabile
semnificative, în corespondenţă cu debitul contului 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea
erorilor contabile”:

1174 „Rezultatul reportat provenit = 4418 „Impozitul pe venit”

din corectarea erorilor contabile”

Se debitează cu:
– sumele virate bugetului statului, reprezentând impozitul pe veniturile microentităţilor, în
corespondenţă cu creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”:

4418 „Impozitul pe venit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

– datorii privind impozitul pe venit anulate, prescrise sau scutite:

4418 „Impozitul pe venit” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

Soldul contului poate fi creditor reprezentând sumele datorate bugetului statului sau debitor,
reprezentând sumele vărsate în plus.

1.2.5.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată5, reprezintă un impozit indirect, întrucât plătitorul la bugetul

statului este o persoană diferită de persoana care o suportă. Poate fi considerată taxă de consumaţie,
întrucât, în final, cel care o suportă este consumatorul produsului, lucrării sau serviciului. Se datorează
bugetului statului de către persoanele impozabile care desfăşoară, de o manieră independentă şi
indiferent de loc, activităţi economice. Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor,
comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile
profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

5 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, titlul VII Taxa pe valoarea adăugată

22
 În scopul simplificării procedurii de percepere şi control a taxei pe valoarea adăugată,
legiuitorul a instituit principiul colectării şi a deductibilităţii acesteia. Cota standard6 se aplică asupra
bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt
supuse cotelor reduse iar nivelul acesteia este de 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9%7 se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau
livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora;
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,
plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa
sau înlocui alimentele.
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri
şi prestări de servicii:
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
c) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Codul fiscal aprobat prin legea nr. 227/2015 prevede la articolul 292 şi operaţiuni de interes
general scutite de taxă.
Persoana impozabilă plătitoare a acestui impozit procedează astfel:
a) colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă produselor livrate, lucrărilor executate şi/sau
serviciilor prestate;
b) deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor;
c) virează la bugetul statului, diferenţa între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi
taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică;
d) recuperează de la bugetul statului, diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată mai
mică şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare.
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată se ţine cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea
adăugată”, cont bifuncţional, de creanţe sau datorii.
Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată, contabilitatea financiară utilizează
următoarele conturi sintetice de gradul II:
– 4423 „TVA de plată”
– 4424 „TVA de recuperat”
– 4426 „TVA deductibilă”
– 4427 „TVA colectată”
– 4428 „TVA neexigibilă”.

Contul 4423 „TVA de plată”, după conţinutul economic este un cont de datorii curente iar
după funcţia contabilă este cont de pasiv.

6 Art. 291 al. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
7
Art. 291 al. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

23
 Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului, calculată ca diferenţă
între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, mai mică,
în corespondenţă cu debitul contului 4427 „TVA colectată”:

4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată”

Se debitează cu:
– taxa pe valoarea adăugată decontată asupra bugetului statului, în corespondenţă cu creditul
contului 5121”Conturi la bănci în lei”:
4423 „TVA de plată” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

– taxa pe valoarea adăugată compensată cu bugetul statului, în corespondenţă cu creditul

contului 4424 „TVA de recuperat”:

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului.

Contul 4424 „TVA de recuperat”, evidenţiază taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la

bugetul statului. După conţinutul economic este cont de creanţe iar după funcţia contabilă este cont de
activ.
Se debitează la finele lunii, cu diferenţele între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică şi
taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare, în corespondenţă cu creditul contului 4426”TVA
deductibilă”:

4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă”

Se creditează cu:
– taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului, în corespondenţă cu debitul contului
5121 „Conturi la bănci în lei”:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat”

– taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu taxa pe

valoarea adăugată de plată, în corespondenţă cu debitul contului 4423 „TVA de plată”:

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

Soldul contului este debitor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul
statului.

Contul 4426 „TVA deductibilă”, evidenţiază taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor
efectuate de entitatea economică. După conţinutul economic, este cont de creanţe asupra bugetului
statului iar după funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu taxa pe valoarea adăugată calculată în cote procentuale aferentă bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor achiziţionate de la terţi, în corespondenţă cu:
– creditul conturilor 401 „Furnizori”, 404 „Furnizori de imobilizări”, dacă plata se face ulterior:

24
 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”
(404 „Furnizori de imobilizări”)

– creditul unor conturi de trezorerie, respectiv 5121 „Conturi la bănci în lei”; 5311 „Casa în
lei”, dacă plata se face imediat:

4426 „TVA deductibilă” = %

5121 „Conturi la bănci în lei”
5311 „Casa”

– taxa pe valoarea adăugată deductibilă, evidenţiată anterior ca taxă pe valoarea adăugată

neexigibilă:

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

Se creditează la finele lunii cu:

– taxa pe valoarea adăugată deductibilă, decontată asupra taxei pe valoarea adăugată colectată,
în corespondenţă cu debitul contului 4427 „TVA colectată”:

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă”

– taxa pe valoarea adăugată de recuperat (în situaţia în care TVA deductibilă este mai mare
decât TVA colectată), în corespondenţă cu debitul contului 4424 „TVA de recuperat”:

4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă”

La finele lunii, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 „TVA colectată” evidenţiază sumele datorate de către entitatea economică
bugetului statului, provenite din taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri, executărilor
de lucrări sau prestărilor de servicii.
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă este cont de
pasiv.
Se creditează cu:
– taxa pe valoarea adăugată colectată calculată procentual asupra vânzărilor de bunuri,
executărilor de lucrări sau prestărilor de servicii:

% = 4427 „TVA colectată”

4111 „Clienţi”
(5311 „Casa în lei”)
– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă lipsurilor în gestiune, imputate salariaţilor sau
terţilor:

% = 4427 „TVA colectată”

25
 4282 „Alte creanţe în legătură cu
personalul”
461 „Debitori diverşi”
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită TVA colectată:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul
propriu; predate cu titlu gratuit; aferentă lipsurilor neimputabile; aferentă bunurilor şi serviciilor
acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 „TVA colectată”

taxe, vărsăminte asimilate”

– taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate:

% = 4427 „TVA colectată”

4111 „Clienţi”
5311 „Casa în lei”
5121 „Conturi la bănci în lei”

Se debitează la finele lunii, în corespondenţă cu creditul următoarelor conturi:

– 4426 „TVA deductibilă”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor de bunuri, lucrări
sau servicii de la furnizori:

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă”

– 4423 ”TVA de plată”, cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului (diferenţa între
TVA colectată mai mare şi TVA deductibilă mai mică):

4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată”

– 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă clienţilor
insolvabili, scoşi din evidenţă:

4427 „TVA colectată” = 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”

– 4428 „TVA neexigibilă”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna
execuţie a lucrărilor, reţinută de către beneficiari:

4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă”

– 4111 „Clienţi”, cu taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate:

4427 „TVA colectată” = 4111 „Clienţi”

La finele lunii, contul nu prezintă sold.

26
 Contul 4428 „TVA neexigibilă”, evidenţiază taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, rezultată
din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii, lucrări, efectuate cu plata în rate, aferentă bunurilor
aprovizionate sau livrate pentru care nu s-au întocmit facturi, aferentă societăților care aplică sistemul
de TVA cu plata la încasare, precum şi cea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile
comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ.
După conţinutul economic, este cont de datorii sau creanţe iar după funcţia contabilă, este cont
bifuncţional.

Se creditează cu:
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări sau
prestărilor de servicii cu plata în rate:

4111 „Clienţi” = 4428 „TVA neexigibilă”

– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări,

prestărilor de servicii, pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 „Clienţi – facturi de întocmit” = 4428 „TVA neexigibilă”

– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă mărfurilor din unităţile comerciale cu

amănuntul:

371 „Mărfuri” = 4428 „TVA neexigibilă”

– taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în rate, precum şi cea aferentă
facturilor sosite, devenită deductibilă:

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

– taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor, reţinută de
către beneficiari:

4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă”

Se debitează cu :
– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, în
corespondenţă cu creditul conturilor 401 „Furnizori” sau 404 „Furnizori de imobilizări”:

4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori”

(404 „Furnizori de imobilizări”)

– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă facturilor nesosite de la furnizori:

4428 „TVA neexigibilă” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

27
 – taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă scăderii din gestiune a mărfurilor vândute,
constatate lipsă la inventariere, distruse de calamităţi sau depreciate (când evidenţa de ţine la preţ de
vânzare cu amănuntul, în corespondenţă cu creditul contului 371 „Mărfuri”:

4428 „TVA neexigibilă” = 371 „Mărfuri”

– taxa pe valoarea adăugată, aferentă vânzărilor de bunuri, lucrări sau servicii, devenită
exigibilă în cursul exerciţiului, în corespondenţă cu creditul contului 4427 „TVA colectată”:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, amânată la plată:

4428 „TVA neexigibilă” = 446 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

Soldul contului poate fi:

– creditor şi reprezintă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor aflate în stoc evaluate la preţul de
vânzare cu amănuntul; livrărilor cu plata în rate; livrărilor pentru care nu s-au întocmit facturi;
– debitor şi reprezintă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor cu plata în rate şi a cumpărărilor
pentru care nu s-au primit facturi.

1.2.5.4. Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor

Impozitul pe venitul din salarii şi asimilate salariilor este reglementat prin Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal al României. Se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Se
determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, determinată prin deducerea din venitul
brut a următoarelor contribuţii sociale:
– contribuţia personalului la asigurările sociale şi la asigurările sociale de sănătate;
– cotizaţia de sindicat reţinută conform legii;
– contribuţia la schemele facultative de pensii ocupaţionale;
– deducerea personală, ce se acordă diferenţiat, salariaţilor care obţin venituri brute lunare de
până la 3 000 lei şi care variază invers proporţional cu mărimea venitului brut lunar.
În România, metoda de reţinere a impozitului pe venitul din salarii este „stopajul la sursă”,
respectiv entitatea economică care achită salariile, reţine impozitul şi apoi îl virează bugetului statului
în termenul legal.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul
aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul
de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri 8.
Contabilitatea impozitului pe veniturile de natura salariilor se ţine prin intermediul contului
444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, cont de datorii curente, cu funcţie contabilă de
pasiv.
Se creditează cu:
– sumele reţinute de către entitatea economică din veniturile salariale ale personalului
reprezentând impozitul pe venitul din salarii:

8 Legea 227/2015 privind Codul fiscal

28
 % = 444 „Impozitul pe venituri de natura
421 „Personal – remuneraţii salariilor“
datorate“
423 „Personal – ajutoare materiale
datorate“
424 „Prime reprezentând
participarea personalului la profit”

– sumele reţinute din drepturile băneşti cuvenite colaboratorilor pentru plăţile efectuate către
aceştia:

401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe venituri de natura

salariilor“ (analitic distinct)

Se debitează cu:
– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor:

444 „Impozitul pe venituri de natura = 5121 „Conturi la bănci în lei”

salariilor“

– datoriile privind impozitul pe venituri de natura salariilor anulate:

444 „Impozitul pe venituri de natura = 7588 „Alte venituri din exploatare”

salariilor“

Soldul contului este creditor şi reprezintă contravaloarea impozitului pe venituri de natura

salariilor datorat de către entitatea economică bugetului statului.

1.2.5.5. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Impozitul pe dividende, accizele şi impozitul pe circulaţie, taxele vamale, impozitul pe ţiţeiul

din producţia internă şi pe gaze naturale, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome şi
societăţilor naţionale precum şi impozitele şi taxele locale ( impozitul pe clădiri şi pe terenuri, taxa
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxele asupra mijloacelor de transport, precum şi alte
impozite şi taxe locale) sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului 446 „Alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate”, căruia i se deschid analitice distincte pentru fiecare categorie de
impozit şi taxă.
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, este cont de
pasiv.
Se creditează cu:
– valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului sau bugetului
local, în corespondenţă cu debitul contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 446 „Alte impozite, taxe şi

taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

29
 – impozitul pe dividendele brute, datorat bugetului statului de persoanele juridice române, în
corespondenţă cu debitul contului 457 „Dividende de plată”9:

457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

– accizele şi taxele vamale aferente bunurilor importate (majorează costul de achiziţie):

% = 446 „Alte impozite, taxe şi

208 „Alte imobilizări necorporale” vărsăminte asimilate”
21 „Imobilizări corporale”
3XX „Stocuri”

– sumele restituite de la bugetul statului sau de la bugetul local, reprezentând alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate, virate în plus, în corespondenţă cu debitul contului 5121 „Conturi la bănci
în lei”:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 446 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

Se debitează cu:
– plăţile către bugetul statului sau bugetul local, reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate, în corespondenţă cu creditul contului 5121”Conturi la bănci în lei”:

446 „Alte impozite, taxe şi = 5121 „Conturi la bănci în lei”

vărsăminte asimilate”
– datoriile privind alte impozite şi taxe prescrise sau anulate:

446 „Alte impozite, taxe şi = 7588 „Alte venituri din exploatare”

vărsăminte asimilate“

Soldul contului este creditor şi reprezintă alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate
de către entitatea economică, bugetului statului sau bugetelor locale.

1.2.5.6. Contabilitatea fondurilor speciale – taxe şi vărsăminte asimilate

Taxele şi vărsămintele către organismele publice: fondul special pentru promovarea turismului,
fondul special al drumurilor publice, fondul special pentru sănătate publică, fondul pentru mediu
precum şi alte contribuţii, funcţie de specificul activităţii entităţii economice sunt reflectate în
contabilitate prin intermediul contului 447 „Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”, căruia i
se deschid analitice distincte pentru fiecare taxă şi vărsământ asimilat în parte.
După conţinutul economic, este cont de datorii curente iar după funcţia contabilă, este cont de
pasiv.

9
Conform prevederilor art. 1 al. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, începând cu 1 ianuarie
2016, cota de impozit pe dividende este de 5%.

30
 Se creditează cu:
– datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, în corespondență cu debitul
contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 447 „Fonduri speciale-taxe şi

taxe şi vărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

– majorările de întârziere calculate pentru neplata în termen a taxelor şi vărsămintelor către

organismele publice:

6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 447 „Fonduri speciale-taxe şi

vărsăminte asimilate”

Se debitează cu:
– plăţile către organismele publice, reprezentând taxele şi vărsămintele asimilate datorate, în
corespondenţă cu creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”:

447 „Fonduri speciale-taxe şi = 5121 „Conturi la bănci în lei”

vărsăminte asimilate”

– datoriile privind contribuţiile la fondurile speciale prescrise sau anulate:

447 „Fonduri speciale-taxe şi = 7588 „Alte venituri din exploatare”

vărsăminte asimilate”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate organismelor publice.

1.2.5.7. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului

În categoria altor datorii cu bugetul statului se cuprind valoarea despăgubirilor, amenzilor şi

majorărilor de întârziere datorate de entitatea economică, bugetului statului. Alte creanţe cu bugetul
statului cuprind sume datorate de bugetul de stat, entităţii economice, altele decât impozitele şi taxele.
Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului se ţine prin intermediul contului 448
„Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului”, cont bifuncţional, care se desfăşoară pe două sintetice
de gradul II:
– 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului”;
– 4482 „Alte creanţe privind bugetul statului”.

Contul 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului”, după conţinutul economic este cont de
datorii, iar după funcţia contabilă, cont de pasiv. Se creditează cu valoarea despăgubirilor, amenzilor
şi majorărilor de întârziere, datorate bugetului statului:

6581 „Despăgubiri, amenzi şi = 4481„Alte datorii faţă de bugetul

penalităţi” statului”

31
 Se debitează cu:
– sumele achitate către bugetul statului:

4481 „Alte datorii faţă de bugetul = 5121 „Conturi la bănci în lei”

statului” (5311 „Casa în lei”)

– datoriile către bugetul statului prescrise sau anulate:

4481 „Alte datorii faţă de bugetul = 7588 „Alte venituri din exploatare”
statului”

Soldul contului este creditor şi evidenţiază alte datorii ale entităţii economice către bugetul
statului.

Contul 4482 „Alte creanţe privind bugetul statului”, după conţinutul economic este cont de
creanţe, iar după funcţia contabilă, cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele cuvenite
entităţii economice de la bugetul statului, altele decât impozite şi taxe:

4482 „Alte creanţe privind bugetul = 7588 „Alte venituri din exploatare”
statului”

În creditul contului se evidenţiază sumele încasate de la bugetul statului:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4482 „Alte creanţe privind bugetul

statului”

Soldul contului este debitor şi evidenţiază alte creanţe ale entităţii economice faţă de bugetul
statului.

1.2.6. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului şi cu acţionarii sau asociaţii

Această categorie de decontări cuprinde operaţiile care se realizează reciproc şi în aceeaşi

perioadă de gestiune între entităţile afiliate; cu entităţile asociate şi cele controlate în comun;
decontările între acţionari/asociaţi şi entitatea economică privind sume capitalul, dividendele de plată
precum şi conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor
în participaţie.
Sunt evidenţiate prin intermediul grupei 45 „Grup şi asociaţi”, din care fac parte conturile:
– 451 „Decontări între entităţile afiliate”;
– 453 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun”
– 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor”;
– 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”;
– 457 „Dividende de plată”;
– 458 „Decontări din operaţii în participaţie”.

32
 Contul 451 „Decontări între entităţile afiliate” evidenţiază operaţiunile între entităţile
afiliate. Art. 7 punct 21 din Codul fiscal al României defineşte persoana afiliată cu altă persoană: „o
persoană este afiliată cu altă persoană dacă relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre
următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea sunt soţ/soţie sau rude
până la gradul al III-lea inclusiv. Între persoanele afiliate, preţul la care se transferă bunurile
corporale sau necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în mod
direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori dacă controlează în
mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
(i) prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la
cealaltă persoană juridică ori dacă controlează persoana juridică;
(ii) a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima
persoană juridică;
(iii) o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la
prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua”.
Este cont bifuncţional şi se desfăşoară pe două sintetice de gradul II:
– 4511 „Decontări între entităţile afiliate”
– 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate”.
Se debitează cu:
– sumele virate cu titlu de împrumut entităţilor afiliate:

4511 „Decontări între entităţile = 512 „Conturi curente la bănci”

afiliate”

– dobânzile de primit aferente împrumuturilor acordate entităţilor afiliate:

4518 „Dobânzi aferente decontărilor = 766 „Venituri din dobânzi”

între entităţile afiliate”

– dividendele de încasat, aferente acţiunilor deţinute la entităţile afiliate:

4511 „Decontări între entităţile = 7611 „Venituri din acţiuni deţinute

afiliate” la entităţi afiliate”

– preţul vânzare al imobilizărilor financiare cedate entităţilor afiliate:

4511 „Decontări între entităţile = 764 „Venituri din investiţii

afiliate” financiare cedate”

– preţul vânzare al imobilizărilor necorporale şi corporale cedate entităţilor afiliate:

33
 4511 „Decontări între entităţile = %
afiliate” 7583 „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de capital”
4427 „TVA colectată”

Se creditează cu:
– sumele reprezentând împrumuturi primite de la entităţile afiliate:

512 „Conturi curente la bănci” = 4511 „Decontări între entităţile

afiliate”

– dobânzile datorate către entităţile afiliate aferente împrumuturilor contractate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4518 „Dobânzi aferente decontărilor

între entităţi afiliate”

– dividendele încasate, aferente titlurilor de participare deţinute la entităţile afiliate:

512 „Conturi curente la bănci” = 4511 „Decontări între entităţile

afiliate”

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele iar soldul creditor reprezintă datoriile faţă de
entităţile afiliate.

Contul 453 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun”

evidenţiază drepturile deţinute de entitatea economică pe termen lung în capitalul social al altei
entităţi economice. IAS 28 Investiţii în entităţi asociate – controlul şi influenţa - defineşte entitatea
asociată: “o entitate, inclusiv o entitate necorporativă cum ar fi parteneriatul, asupra căreia
investitorul are o influenţă semnificativă şi care nu este nici o filială a acestuia, nici un interes într-o
asociere în participaţie. Controlul este autoritatea de a conduce politicile financiare şi operaţionale
ale unei entităţi cu scopul de a obţine beneficii din activitatea sa. Controlul comun este modalitatea
contractuală de repartizare a controlului asupra unei activităţi economice, si există numai atunci când
deciziile strategice financiare şi operaţionale cu privire la respectiva entitate necesită consensul
unanim al parţilor care îşi împart controlul (asociaţii). Este cont bifuncţional şi se desfăşoară pe două
sintetice de gradul II:
– 4531 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun”
– 4538 „Dobânzi aferente decontărilor cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun”.
Se debitează cu:
– sumele virate cu titlu de împrumut entităţilor asociate şi entităţile controlate în comun:

4531 „Decontări cu entităţile = 512 „Conturi curente la bănci”

asociate şi entităţile controlate în
comun”

– dobânzile de primit aferente împrumuturilor acordate:

34
 4538 „Dobânzi aferente decontărilor = 766 „Venituri din dobânzi”
cu entităţile asociate şi entităţile
controlate în comun”

– dividendele de încasat, aferente acţiunilor deţinute de entitate:

4531 „Decontări cu entităţile = 7613 „Venituri din interese de

asociate şi entităţile controlate în participare”
comun”

– preţul vânzare al imobilizărilor financiare cedate entităţilor legate prin interese de participare:

4531 „Decontări cu entităţile = 764 „Venituri din investiţii

asociate şi entităţile controlate în financiare cedate”
comun”

– preţul vânzare al imobilizărilor necorporale şi corporale cedate entităţilor din cadrul grupului:

4531 „Decontări cu entităţile = %

asociate şi entităţile controlate în 7583 „Venituri din vânzarea
comun” activelor şi alte operaţii de capital”
4427 „TVA colectată”

Se creditează cu:
– sumele reprezentând contravaloarea împrumuturilor încasate de entitatea economică:

512 „Conturi curente la bănci” = 4531 „Decontări cu entităţile

asociate şi entităţile controlate în
comun”

– dobânzile datorate de entitate aferente împrumuturilor contractate:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4538 „Dobânzi aferente decontărilor

cu entităţile asociate şi entităţile
controlate în comun”

– dividendele încasate, aferente participaţiilor deţinute la alte entităţi:

512 „Conturi curente la bănci” = 4531 „Decontări cu entităţile

asociate şi entităţile controlate în
comun”

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele entităţii iar soldul creditor reprezintă datoriile
faţă de alte entităţi privind interese de participaţie.

35
 Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor” ţine evidenţa sumelor lăsate temporar
la dispoziţia entităţii de către acţionari sau asociaţi.
După conţinutul economic este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv. Se
desfăşoară pe două sintetice de gradul II, respectiv:
– 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi curente”
– 4558 „Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente”
Se creditează cu:
– sumele în lei şi devize cu care acţionarii sau asociaţii creditează entitatea economică:

% = 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi

512 „Conturi curente la bănci” curente”
531 „Casa”

– dobânzile datorate de entitate acţionarilor sau asociaţilor, aferente sumelor depuse:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 4558 „Acţonari/asociaţi – dobânzi la

conturi curente”

– dividendele lăsate de acţionari sau asociaţi la dispoziţia entităţii economice:

457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi

curente”

Se debitează cu:
– sumele restituite către acţionari sau asociaţi:

4551 „Acţionari/asociaţi – conturi = %

curente” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

– dobânzile achitate acţionarilor sau asociaţilor sau virate în contul curent al acestora:

4558 „Acţonari/asociaţi – dobânzi la = %

conturi curente” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de entitate către acţionari sau
asociaţi.

Contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”, ţine evidenţa creanţelor

entităţii economice privind aporturilor subscrise de asociaţi sau acţionari la constituirea sau creşterea
capitalului social precum şi a obligaţiilor de restituire a sumelor către acţionari/asociaţi cu ocazia
retragerii capitalului. Este cont de creanţe sau datorii (bifuncţional).
a) Ca şi cont de creanţe, se debitează cu:
– capitalul social în natură şi/sau numerar subscris la constituirea entităţii ; capitalul social
majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni sau părţi sociale; capitalul preluat în urma
operaţiunilor de reorganizare, în corespondenţă cu creditul contului 101 „Capital social”:

36
 456 „Decontări cu = 1011 „Capital social subscris
acţionarii/asociaţii privind capitalul” nevărsat”

– valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării, aportului la capital şi/sau

conversia obligaţiunilor în acţiuni, în corespondenţă cu creditul contului 104 „Prime de capital”:

456 „Decontări cu = 104 „Prime de capital”

acţionarii/asociaţii privind capitalul”

Se creditează la momentul aportării capitalului subscris de către acţionari sau asociaţi, în

corespondenţă cu debitul conturilor de activ, diferenţiate funcţie de natura elementelor de bilanţ
aportate efectiv:

% = 456 „Decontări cu
20 „Imobilizări necorporale” acţionarii/asociaţii privind capitalul”
21 „Imobilizări corporale”
23 „Imobilizări în curs „
26 „Imobilizări financiare”
30 „Stocuri de materii prime şi
materiale”
33 „Producţie în curs de execuţie”
34 „Produse”
36 „Active biologice de natura
stocurilor”
37 „Mărfuri”
38 „Ambalaje”
512 „Conturi la bănci”
531 „Casa”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea aportului la capitalul social subscris şi
nevărsat.

b) Ca şi cont de datorii, se creditează cu sumele reprezentând reducerile de capital, aprobate de

către adunarea generală, precum şi cu valoarea capitalului social lichidat, potrivit legii, în
corespondenţă cu debitul contului 101 „Capital social”:

1012 „Capital social subscris = 456 „Decontări cu

vărsat” acţionarii/asociaţii privind capitalul”

Se debitează cu sumele depuse de acţionari sau asociaţi ca aport la capitalul social:

456 „Decontări cu = %
acţionarii/asociaţii privind capitalul” 512 „Conturi la bănci”
531 „Casa”

37
 Soldul contului este creditor reprezentând valoarea reducerilor de capital social aprobate de
adunarea generală, ce urmează a fi restituite acţionarilor sau asociaţilor.

Contul 457 „Dividende de plată”, ţine evidenţa dividendelor repartizate din profitul net,
cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, proporţional cu aportul adus de aceştia la capital. Potrivit
prevederilor OMFP 1802/2014, dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate
după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute
ca datorie la data bilanţului. Astfel, profitul contabil rămas după constituirea rezervelor legale se preia
la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în
contul 117 „Rezultatul reportat”, de unde urmează a fi repartizat, în exerciţiul financiar următor, pe
destinaţiile hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor
legale. Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea
generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor
reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.
După conţinutul economic, este cont de datorii iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează în exerciţiul financiar următor cu valoarea dividendelor datorate acţionarilor sau
asociaţilor, potrivit hotărârii adunării generale, din profitul net realizat în exerciţiile financiare
precedente:

117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plată”

Se debitează cu:
– impozitul pe dividende cuvenit bugetului statului, în corespondenţă cu creditul contului 446
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”:

457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

– sumele nete achitate acţionarilor sau asociaţilor, reprezentând dividende, în corespondenţă

cu creditul conturilor 5121 „Conturi la bănci în lei” şi/sau 5311 „Casa în lei”:

457 „Dividende de plată” = %

5121 „Conturi la bănci în lei“
5311 „Casa în lei”

– sumele reprezentând dividende, lăsate de acţionari sau asociaţi temporar la dispoziţia

entităţii:

457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi

curente”

– sume reprezentând dividende datorate acţionarilor/asociaţilor, prescrise potrivit legii:

457 „Dividende de plată” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

Soldul contului este creditor şi reprezintă dividendele nete datorate acţionarilor sau asociaţilor.

38
 Contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie” evidenţiază operaţiunile privind
decontarea cheltuielilor şi veniturilor precum şi sumele virate între coparticipanţi (două sau mai multe
entităţi economice care se asociază în vederea realizării în comun a unei afaceri). Asocierea în
participaţiune este reglementată în Noul Cod Civil al României: „Contractul de asociere în participaţie
este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participaţie la beneficiile
şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni pe care le întreprinde. Asocierea în participaţie nu poate
dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană distinctă de persoana asociaţilor.
Terţul nu are niciun drept faţă de asociere şi nu se obligă decât faţă de asociatul cu care a contractat”.

Contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie” este cont bifuncţional şi se desfăşoară pe
două sintetice de gradul II, respectiv:

– 4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”;

– 4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ”.

Contul 4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”, după conţinutul economic este
cont de datorii curente, cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– sumele încasate de entitatea economică asociată desemnată să conducă evidenţa contabilă
distinctă, de la coparticipanţi:

% = 4581 „Decontări din operaţii în

512 „Conturi curente la bănci” participaţie – pasiv”
531 „Casa”
Se debitează cu:
– veniturile transferate coparticipanţilor:

4581 „Decontări din operaţii în = 70-78 „Venituri”

participaţie – pasiv”

– cheltuielile transferate coparticipanţilor:

4581 „Decontări din operaţii în = 60-68 „Cheltuieli”

participaţie – pasiv”

– sumele achitate coparticipanţilor:

4581 „Decontări din operaţii în = %

participaţie – pasiv” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

Soldul contului este creditor şi reprezintă datoriile entităţii privind operaţiile în participaţie.

Contul 4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ”, după conţinutul economic este
cont de creanţe, cu funcţie contabilă de activ.
Se debitează cu:
– sumele achitate coparticipanţilor:

39
 4582 „Decontări din operaţii în = %
participaţie – activ” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

– veniturile primite prin transfer de la coparticipanţi

4582 „Decontări din operaţii în = 70-78 „Venituri”

participaţie – activ”

Se creditează cu:
– sumele încasate de entitatea economică de la coparticipanţi:

% = 4582 „Decontări din operaţii în

512 „Conturi curente la bănci” participaţie – activ”
531 „Casa”

– cheltuielile primite prin repartizare de la coparticipanţi:

60-68 „Cheltuieli” = 4582 „Decontări din operaţii în

participaţie – activ”

Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele entităţii privind operaţiile în participaţie.

1.2.7. Contabilitatea datoriilor privind creditorii diverşi

În categoria creditorilor diverşi se includ persoanele juridice sau fizice, altele decât entitățile
afiliate, entitățile asociate şi entitățile controlate în comun faţă de care entitatea economică
înregistrează obligaţii de plată decurgând din titluri executorii sau a unor obligații provenind din alte
operațiuni.
Contabilitatea creditorilor diverşi se ţine prin intermediul contului 462 „Creditori diverşi”,
cont de datorii curente cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
– diverse sume încasate prin bancă şi necuvenite:

512 „Conturi curente la bănci” = 462 „Creditori diverşi”

– diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente evaluării datoriilor la finele lunii şi

exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs = 462 „Creditori diverşi”

valutar”

– creanţele cesionate debitorilor, evaluate la costul de achiziţie:

461 „Debitori diverşi” = 462 „Creditori diverşi”

40
 - cheltuieli ocazionate de înființarea sau dezvoltarea entității:

201 „Cheltuieli de constituire” = 462 „Creditori diverşi”

- sumele datorate terților reprezentând despăgubiri şi penalități:

658 „Alte cheltuieli de exploatare” = 462 „Creditori diverşi”

Se debitează cu:
– sumele achitate creditorilor în corespondenţă cu creditul conturilor 512 „Conturi la bănci“
şi/sau 531 „Casa”:

462 „Creditori diverşi” = %

512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

– sumele achitate creditorilor diverşi reprezentând contravaloarea creanţelor preluate prin

cesionare:

462 „Creditori diverşi” = %

512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

– datoriile prescrise sau anulate:

462 „Creditori diverşi” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente evaluării datoriilor la finele lunii şi exerciţiului
financiar:

462 „Creditori diverşi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs

valutar”

Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate creditorilor de către entitatea
economică.

1.2.8. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi asimilate

Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi asimilate acestora se ţine prin intermediul

conturilor:
– 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”;
– 472 „Venituri înregistrate în avans”;
– 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare”;
- 475 „Subvenţii pentru investiţii”;
– 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienți”.

41
 Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” ține evidența cheltuielilor efectuate în avans
care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadențar, în perioadele/exercițiile
financiare viitoare.
După conţinutul economic este cont de regularizare a cheltuielilor iar după funcţia contabilă
este cont de activ.

Se debitează cu:
– cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile, reparaţiile curente şi reviziile tehnice
efectuate în perioada curentă de către furnizori dar care privesc perioadele următoare:

471 „Cheltuieli înregistrate în = 401 „Furnizori”

avans”

– cheltuielile cu abonamentele, chiriile şi alte cheltuieli efectuate anticipat:

471 „Cheltuieli înregistrate în = %

avans” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

– cheltuielile constatate la finele exerciţiului financiar ca fiind aferente exerciţiului financiar

următor:

471 „Cheltuieli înregistrate în = %

avans” 605 „Cheltuieli privind energia şi
apa”
61 „Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi”
62 „Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi”
658 „Alte cheltuieli de exploatare”
666 „Cheltuieli privind dobânzile”
668 „Alte cheltuieli financiare”

– valoarea reparaţiilor capitale, efectuate cu forţe proprii, constatate la finele exerciţiului

financiar ca fiind aferente exerciţiilor viitoare:

471 „Cheltuieli înregistrate în = 758 „Alte venituri din exploatare“

avans”

– achiziţiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei

curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale
perioadelor viitoare în care urmează a se utiliza:

42
 471 „Cheltuieli înregistrate în = 512 „Conturi curente la bănci”
avans”

Se creditează cu sumele repartizate în perioadele următoare pe cheltuieli, conform

scadenţarelor:

% = 471 „Cheltuieli înregistrate în

605 „Cheltuieli privind energia şi avans”
apa“
61 „Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi”
62 „Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi”
652 „”Cheltuieli cu protecţia
mediului înconjurător”
658 „Alte cheltuieli de exploatare”
666 „Cheltuieli privind dobânzile”

Soldul contului este debitor şi reprezintă cheltuielile efectuate în avans, ce privesc perioadele
financiare următoare.

Contul 472 „Venituri înregistrate în avans”, ţine evidenţa veniturilor anticipate sau încasate
în avans ce privesc perioadele sau exerciţiile financiare următoare cum sunt: încasări din chirii,
abonamente, vânzări de locuinţe cu plata în rate, asigurări, punctelor cadou acordate clienţilor în cadrul
unor programe de fidelizare a acestora, etc. După conţinutul economic este cont de venituri amânate
iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu:
– veniturile înregistrate în avans precum şi cele de realizat, aferente exerciţiilor următoare:

% = 472 „Venituri înregistrate în avans”

411 „Clienţi”
461 „Debitori diverşi”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

– dobânda de încasat aferentă operaţiunilor de leasing financiar:

2674 „Dobânda aferentă creanţelor” = 472 „Venituri înregistrate în avans”

– valoarea subvenţiilor pentru venituri, aferente perioadelor viitoare:

43
 445 „Subvenţii” = 472 „Venituri înregistrate în avans”

În debitul contului se înregistrează veniturile înregistrate în avans, care au devenit scadente în

perioada curentă:
472 „Venituri înregistrate în avans” = %
704 „Venituri din lucrări executate
şi
servicii prestate”
705 „Venituri din studii şi cercetări”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
708 „Venituri din activităţi diverse”
766 „Venituri din dobânzi”

‐ valoarea subvențiilor trecute la venituri ( înregistrate anterior ca venituri în avans):

472 „Venituri înregistrate în avans” = 741 „Venituri din subvenţii de

exploatare”

- partea din subvențiile aferente veniturilor, restituită sau de restituit:

472 „Venituri înregistrate în avans” = 512 „Conturi curente la bănci”

(462 „Creditori diverşi”)

Soldul contului este creditor şi reprezintă veniturile înregistrate în avans, ce urmează a fi

repartizate pe conturile corespunzătoare de venituri în perioadele următoare.

Contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare” ţine evidenţa sumelor în curs de
clarificare cum sunt: amenzi, locaţii, cheltuieli de judecată, operaţii în conturile bancare fără
documente, ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări
şi lămuriri suplimentare. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate în termen
de cel mult trei luni de la data constatării.
După conţinutul economic este cont de regularizare iar după funcţia contabilă este cont de
bifuncţional.
Se debitează cu:
– plățile pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua măsuri de
înregistrare definitivă într‐un cont, necesitând clarificări suplimentare:

44
 473 „Decontări din operaţii în curs = 512 „Conturi curente la bănci”
de clarificare”

– sumele necuvenite entităţii şi restituite terţilor:

473 „Decontări din operaţii în curs = %

de clarificare” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

Se creditează cu:
– sumele clarificate şi trecute pe cheltuielile de exploatare ale entităţii economice:

% = 473 „Decontări din operaţii în curs

60 „Cheltuieli cu materii de clarificare”
prime,materiale şi mărfuri „
61 „Cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi”
62 „Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi”
63 „Cheltuieli cu impozitele, taxele
şi vărsămintele asimilate”
64 „Cheltuieli cu personalul”
65 „Alte cheltuieli de exploatare”
– sumele încasate şi necuvenite entităţii:

512 „Conturi curente la bănci” = 473 „Decontări din operaţii în curs

de clarificare”

Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă active în curs de clarificare sau creditor şi
reprezintă datorii în curs de clarificare.

Contul 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienți” ține
evidența datoriei corespunzătoare valorii activelor primite de entitate de la clienții săi, sub forma de
imobilizări corporale sau numerar care are ca destinație achiziţia ori construirea de imobilizări
corporale, pentru a se conecta la o rețea de electricitate, gaze, apă sau pentru a le furniza accesul
continuu la anumite bunuri ori servicii, potrivit legii. După conţinutul economic este cont de venituri
amânate iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu datoria corespunzătoare valorii activelor (imobilizări corporale şi/sau
numerar) primite de entitate de la clienții săi:

21 „Imobilizări corporale” = 478 „Venituri în avans aferente

activelor primite prin transfer de la
clienți”
(512 „Conturi la bănci”)

45
 Se debitează cu cota-parte din valoarea veniturilor în avans aferente activelor primite de
entitate de la clienții săi, trecută la venituri, pe măsura amortizarii imobilizării corporale sau a prestării
serviciului către clienți:

478 „Venituri în avans aferente = 7588 „Alte venituri din exploatare”

activelor primite prin transfer de la
clienți”

Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea veniturilor în avans aferente activelor
primite de entitate de la clienții săi, netransferată la venituri.

1.2.9. Contabilitatea subvenţiilor

Legislaţia contabilă în vigoare10 prevede că în categoria subvenţiilor se cuprind:

a) subvenţiile aferente cheltuielilor şi veniturilor din exploatare;
b) subvenţiile aferente activelor.
Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii
similare naţionale şi internaţionale.
Subvenţiile guvernamentale denumite şi subsidii, alocaţii, prime sau transferuri;
împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii; subvenţiile aferente cheltuielilor şi veniturilor
din exploatare (cifrei de afaceri, materiilor prime şi materialelor consumabile, plata personalului,
asigurări şi protecţie socială, altor venituri şi cheltuieli de exploatare) sunt evidenţiate distinct în contul
445 „Subvenţii”. După conţinutul economic este cont de creanţe iar după funcţia contabilă este cont
de activ. Contul se desfăşoară pe sintetice de gradul II, după cum urmează:
– 4451 „Subvenţii guvernamentale”;
– 4452 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii”;
– 4458 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii”.
În debitul contului 445 „Subvenţii“ se înregistrează:
– subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru
investiţii şi alte sume de primit, cu caracter de subvenţii pentru investiţii:

445 „Subvenţii” = 475 „Subvenţii pentru investiţii”

–valoarea subvenţiilor pentru venituri, aferente perioadei:

445 „Subvenţii” = 741 „Venituri din subvenţii de

exploatare”

– valoarea subvenţiilor pentru venituri, aferente perioadelor viitoare:

445 „Subvenţii” = 472 „Venituri înregistrate în avans”

10 Art. 233-238 din OMFP 1802/2014 cu modificările şi completările ulterioare

46
 În creditul contului 445 „Subvenţii“ se înregistrează valoarea subvenţiilor încasate:

512 „Conturi curente la bănci” = 445 „Subvenţii”

Soldul contului este debitor şi reprezintă subvenţiile de primit la finele perioadei contabile.
Notă: Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor
amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă sumele pentru acordarea cărora principala condiţie
este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască, să achiziţioneze sau să i se transfere de la
guvern active imobilizate. Subvenţiile aferente activelor, donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile
la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale sunt considerate venit amânat şi
contabilizate prin intermediul contului 475 „Subvenţii pentru investiţii”. Venitul amânat se
înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la
casarea ori cedarea activelor. Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin
reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
După conţinutul economic este cont de venituri amânate, cu funcţie contabilă de pasiv şi se
desfăşoară pe următoarele sintetice de gradul II:
– 4751 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”;
– 4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”;
– 4753 „Donaţii pentru investiţii”;
– 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”;
– 4758 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii”.
Contul 475 „Subvenţii pentru investiţii” se creditează cu:
– valoarea subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii:
a) de primit:

4451 „Subvenţii guvernamentale” = 4751 „Subvenţii guvernamentale

pentru investiţii”
b) încasate la o dată ulterioară:

512 „Conturi curente la bănci” = 4451 „Subvenţii guvernamentale”

– valoarea împrumuturilor nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii:

a) de primit:

4452 „Împrumuturi nerambursabile = 4752 „Împrumuturi nerambursabile

cu caracter de subvenţii” cu caracter de subvenţii pentru
investiţii”

b) încasate la o dată ulterioară:

512 „Conturi curente la bănci” = 4452 „Împrumuturi nerambursabile

cu caracter de subvenţii”

– valoarea de utilitate a imobilizărilor necorporale primite ca subvenţii guvernamentale sau

prin donaţii:

47
 % = 4753 „Donaţii pentru investiţii”
205 „Concesiuni, brevete şi alte
drepturi şi valori similare”
208 „Alte imobilizări necorporale”

– valoarea de utilitate a imobilizărilor necorporale constatate plus la inventar:

20 „Imobilizări necorporale” = 4754 „Plusuri de inventar de natura

imobilizărilor”

– valoarea de utilitate a imobilizărilor corporale primite ca subvenţii guvernamentale sau cu

prin donaţii:

21 „Imobilizări corporale” = 4753 „Donaţii pentru investiţii”

– valoarea de utilitate a imobilizărilor corporale constatate plus la inventar:

21 „Imobilizări corporale” = 4754 „Plusuri de inventar de natura

imobilizărilor”

Debitarea contului 475 ”Subvenţii pentru investiţii” se realizează cu cota parte din valoarea
subvenţiei pentru investiţii consumată şi virată la venituri, corespunzător amortizării calculate sau la
scoaterea din evidenţă a activelor (casare sau cedare):

475 „Subvenţii pentru investiţii” = 758 „Alte venituri din exploatare”

Contul se mai debitează cu partea din subvenţia pentru investiţii neutilizată, restituită sau de
restituit:

475 „Subvenţii pentru investiţii” = 512 „Conturi curente la bănci”

(462 „Creditori diverşi”)

Soldul creditor al contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii nevirate la venituri sau
nerestituite.

1.2.10. Contabilitatea decontărilor în cadrul entităţii

Operaţiunile privind transferurile de valori materiale şi băneşti între entitate şi subunităţile sale
sau între subunităţile fără personalitate juridică aparţinând aceleaşi entităţi economice sunt
contabilizate prin intermediul conturilor din grupa 48 „Decontări în cadrul unităţii”, respectiv:
– 481 „Decontări între unitate şi subunităţi”
– 482 „Decontări între subunităţi”.

Contul 481 „Decontări între unitate şi subunităţi” ţine evidenţa transferurilor de valori
materiale şi băneşti între entitate şi subunităţile sale fără personalitate juridică, care conduc
contabilitate proprie. După conţinutul economic este cont de creanţe sau datorii curente iar după funcţia

48
contabilă este cont bifuncţional. Se debitează cu valorile materiale şi băneşti transferate de entitatea
economică către subunităţile sale:

481 „Decontări între unitate şi = %

subunităţi” 3xx „Stocuri”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

În creditul contului se înregistrează valorile materiale şi băneşti primite de entitatea economică

de la subunităţile sale:

% = 481 „Decontări între unitate şi

3xx „Stocuri” subunităţi”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă valorile materiale şi băneşti de primit sau creditor
şi reprezintă valorile materiale şi băneşti datorate de entitatea economică, subunităţilor sale.

Contul 482 „Decontări între subunităţi” ţine evidenţa transferurilor de valori materiale şi
băneşti între subunităţile fără personalitate juridică, aparţinând entităţii economice. După conţinutul
economic este cont de creanţe sau datorii curente iar după funcţia contabilă este cont bifuncţional. Se
debitează cu valorile materiale şi băneşti transferate între subunităţi:

482 „Decontări între subunităţi” = %

3xx „Stocuri”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
În creditul contului se înregistrează valorile materiale şi băneşti primite de entitatea economică
de la subunităţile sale:

% = 482 „Decontări între subunităţi”

3xx „Stocuri”
512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”

Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă valorile materiale şi băneşti de primit sau creditor
şi reprezintă valorile materiale şi băneşti datorate de subunităţi.

49
 ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Definiţi creanţele şi exemplificaţi principalele categorii de datorii ale entităţii economice faţă
de terţi.
2. Caracterizaţi conturile de datorii după conţinutul economic şi funcţiunea contabilă.

PROBLEME DE AUTOEVALUARE

1. Presupunem că furnizorul facturează unui client mărfuri în valoare de 100.000 lei, taxa pe
valoarea adăugată, 19 %, acordând un rabat de 5%. Prezentaţi înregistrările contabile în
contabilitatea furnizorului şi clientului.
2. Presupunem că în cursul anului, clientul a achiziţionat de la furnizor mărfuri la cost de achiziţie
de 200.000 lei, TVA 19%. La finele anului, clientul primeşte factura pentru un risturn de 7%
din valoarea mărfurilor achiziţionate. Care sunt înregistrările contabile în evidenţa celor doi
parteneri?
3. Presupunem că furnizorul a livrat clientului mărfuri la preţ de vânzare negociat de 100.000 lei,
TVA colectată 19 %. Întrucât clientul a achitat contravaloarea facturii înainte de scadenţă, el
beneficiază de un scont de 10%. Care sunt înregistrările contabile în evidenţa celor doi
parteneri?

PROBLEME DE EVALUARE

1. Entitatea economică are un singur angajat, al cărui salariu de încadrare pe luna în curs
însumează 4.242 lei, la care se adaugă sporul de pericol în sumă de 1.282 lei şi sporul de
vechime în sumă de 570 lei. În consecinţă salariul brut însumează 6.094 lei. Entitatea
economică achită salariile integral, la chenzina a II-a. Angajatul beneficiază de condiţii
normale de muncă şi nu are persoane în întreţinere. Datorează terţilor suma de 210 lei (rate şi
chirii) şi i s-a emis o decizie de imputaţie pentru lipsă la inventar pentru care i se reţine lunar
din salariu suma de 200 lei. Calculați salariul net şi înregistraţi în evidenţa contabilă
operaţiunile.

50
2. Presupunem că la finele perioadei, situaţia în conturile de TVA este următoarea: 4426 „TVA
deductibilă” 5.000 lei şi 4427 „TVA colectată” 7.000 lei. Prezentați întegistrările contabile
privin regularizarea TVA.
3. Pe baza avizului de însoţire a mărfii, furnizorul livrează către client mărfuri, la un preţ de
vânzare negociat de 200.000 lei, TVA 19%. Ulterior, furnizorul întocmeşte factura fiscală şi o
remite cumpărătorului. Prezentați înregistrarile contabile în evidenţa celor doi parteneri.
4. Furnizorul livrează către un client mărfuri, preţ vânzare negociat 10.000 lei, TVA 19 %. Costul
de achiziţie al mărfurilor vândute este de 7.000 lei. Conform prevederilor contractuale,
achitarea contravalorii mărfurilor de către client se realizează cu plata în rate, în două tranşe
lunare egale. Dobânda percepută de furnizor este de 2%/lună, respectiv 248 lei (12.400  2%
= 248 lei). Prezentați înregistrarile contabile în evidenţa celor doi parteneri.
5. Două entităţi economice A şi B se asociază în vederea realizării cu forţe proprii a unei
construcţii. Cota de participare la afacere a entităţii A este de 70% şi a entităţii B de 30%. Se
achiziţionează de la furnizori materiale consumabile, cost de achiziţie 300 000 lei, TVA 19%,
cu plata imediată, prin virament bancar. Celelalte cheltuieli directe şi cota de cheltuieli
indirecte aferente realizării construcţiei însumează 100 000 lei. Costul de producţie al
construcţiei însumează 400 000 lei. Asociatul B participă cu suma de 100 000 lei iar asociatul
A cu diferenţa până la concurenţa costului de producţie al construcţiei. Construcţia este vândută
unui terţ la un preţ de vânzare negociat de 500 000 lei, TVA 19%. Încasarea contravalorii
facturii fiscale se efectuează în contul de la bancă. Evidenţa contabilă este ţinută de
coparticipantul A, care transmite coparticipantului B pe baza „Decontului pentru operaţiuni în
participare”, cota parte din venituri şi cheltuieli. Ulterior restituie coparticipantului B suma cu
care a participat iniţial plus cota din profitul brut. Prezentați înregistrarile contabile în evidenţa
celor doi parteneri.
6. O entitate primeşte o sumă nerambursabilă de 100.000 lei pentru achiziţionarea unui
echipament tehnologic. Entitatea achiziţionează echipamentul la cost de achiziţie de 100.000
lei. Durata de viaţă utilă, a respectivului echipament este estimată la 10 ani, iar amortizarea se
calculează prin metoda liniară. Prezentați înregistrările contabile.

51