/ Tradiții locale /

( Proiect )

Plugusorul-Uratura cu plugul sau cu buhaiul, Plugusorul cum i se spune în popor,

este un străvechi obicei agrar, care se practică și azi, de obicei în Moldova. În ajunul Anului
Nou, iar, în multe locuri, chiar în ziua de Anul Nou, ceată de urători formată din patru până la
douăzeci de flăcăi sau bărbați însurați de curând, pleacă din casă în casă să ureze cu
Plugușorul sau să “hăiască” cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul urează astăzi și copiii.
Precum îi spune și numele, plugul, împodobit cu hartie colorata, flori, panglici este o
prezenta constanta în cadrul colindei. De asemenea, acesta este chiar si mai mult, o
prezenta simbolica pe cand uratorii merg sa colinde oficialitatile.

In seara Ajunului de An Nou Plugusorul se recita din casa în casa pana cand razele soarelui
ii dezmiarda dimineața pe micii colindători. Conform traditiei, aceasta era practicat doar de
copii sau adolescenți. Totuși, conform traditiei populare, în trecut plugusorul era practicat
doar de bărbați în puterea vârstei.
În unele regiuni obiceiul de Plugusor este mult mai complex, fiind incorporate și unele
instrumente muzicale pentrum fluierul, toba, cobza, vioara sau cimpoiul. De asemenea,
nelipsite erau pana si pocnitorile sau pustoaicele, care aveau menirea de a amplifica
atmosfera zgomotoasă specifica obiceiului.

✨ Mersul cu capra -Capra (Mersul cu capra) este numele dat unui dans tradițional
românesc practicat de Anul Nou. Este executat de un flăcău mascat în chip de capră și
îmbrăcat cu un cojoc pe dos. Capra și însoțitorii ei umblă din casă-n casă, dansând la ușa
fiecăruia în prag de Revelion.
Astfel, cu aproape o luna înainte de Ajunul Anului Nou, tinerii care intră în
componența acestei formații se aduna la casa unui adult din localitate, cunoscut ca un bun
fauritor al elementului principal al datinei, ,,Capra” (scheletul) . Aici au loc întâlniri cam de
3-4 ori pe saptamana, seara, cu toți membrii formației. Fiecare dintre ei aduce elementele
necesare impodobirii scheletului, confecționat de meșter, care își continuă activitatea
adaugand si imbinand cu iscusință toate materialele aduse (flori sintetice de diferite
dimensiuni ,cetina de brad, țesături fine, oglinzi mici, rotunde, panglici multicolore, covor
țesut de gospodinele satului, el însuși împodobit cu prosoape cusute de mână, marame,
bucăți de blană de iepure s.a.). Tot în aceasta perioada, fiecare din componenți își aranjează
sau construiesc tinuta pentru care a optat în cadrul obiceiului: ,,irozii” , ,,fetele”, care de fapt
sunt doi baieti îmbrăcate în costume populare femeiesti și ,,mascatii”. O munca deosebita o
necesita construcția mastilor pe care le vor purta ,,mascatii”.
 🎉 🎉
Sorcova -Aparținând obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu Sorcova e mai cu
seamă bucuria copiilor. Aceștia poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcova
confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de Sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia
imbobocita, ruptă dintr-un arbore.

Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, Sorcova joacă întrucâtva rolul
unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare și tinerețe celui vizat.
Textul urării, care amintește de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mișcării
Sorcovei.

Sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.

Anul Nou este marcat în comunitatea românească, de urarea cu plugușorul, cu
sorcova, cu buhaiul, vasilca și jocurile mimice cu măști de animale sau personaje țărănești.
Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, desigur precrestin, dar care,
în timp, a ajuns sa faca, s-ar zice, casa buna cu creștinismul. Cantecele respective atrag
norocul sau binecuvantarea asupra oamenilor si gospodariilor, pentru tot anul care urmează.
Trebuie spus ca Plugusorul si Sorcova sunt legate de înnoirea anului, neavand nici o
legătură cu ciclul religios al Crăciunului.

In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de mar. Ea se punea în apa în noaptea

Sfantului Andrei și pana-n ziua de Sfantul Vasile, era inflorita. Sa ne explicam și de ce în
colindele românești se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre
marut, margaritar. Astăzi sorcova este confectionata dintr-un bat, în jurul căruia s-au împletit
flori de hartie colorata.

⭐Steaua⭐-Cântecele de stea și stelarii sunt obiceiuri legate de Crăciun,

Bobotează și colindat, dimpreună cu Viflaemul, Irozii și colindele cu subiect creștin. Deseori,
cântecele de stea sunt numite generic „colinde”, deși acestea din urmă nu au legătură
neapărată cu sărbătorile creștine.

Închinarea magilor.
În România, precum și în alte țări de rit creștin răsăritean, unde închinarea magilor e
sărbătorită deodată cu Crăciunul, umblatul cu steaua are loc în saptamana dintre Craciun si
Revelion, pe când în țările de rituri apusene, unde închinarea magilor e sărbătorită la
Bobotează, se umblă cu steaua în ajunul Bobotezei.

În Austria și Germania, stelarii fac parte dintr-o organizație ce strânge fonduri caritative
pentru țările sărace.

🐎 🐎
Boboteaza cailor -Obiceiul numit Boboteaza Cailor sau Botezul Cailor apare în
urmă cu peste un secol, in special in zona Olteniei, Munteniei si Dobrogei. Calul este parte
importanta din viata de zi cu zi a taranului roman din cele mai vechi timpuri si calul devine
astfel un membru al familiei incat trebuie botezat de catre preot.

Este un fenomen destul de important la sfarsitul secolului XIX, astfel incat insusi istoricul
Nicolae Iorga il explica in cartea sa numita Istoria Românilor în Chipuri și Icoane si publicata
in 1905.

Caii erau frumos impodobiti si adusi de Boboteaza in fata bisericii unde erau stropiti cu apa
sfintita pentru a fi sanatosi in tot acel an. Un animal ferit de boli insemna implicit recolte bune
si prosperitate pentru proprietarii calului. Obiceiul arhaic a fost sustinut si de preoti, ca un
semn de sprijinire a comunitatii.

Sarbatoarea se termina prin competitii de galop, de tractiune, de dresaj, intreceri de viteza

cu atelaje. Erau momentele mult asteptate de tinerii satelor care doreau sa isi etaleze
propria indemanare si puterea cailor pe care ii cresc.