Perioada interbelica desemneaza intervalul de 21 de ani intre cele doua Razboaie Mondiale (1918-

1939)

In literature romaneasca se impun in aceasta perioada personalitati ca George Bacovia, Tudor

Arghezi, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Ion
Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, etc.

In aceasta perioada s-au dezvoltat mai multe curente literare: modernismul, traditionalismul si
avangardismul. Acestia sunt 3 termeni generici, care incearca sa acopere, intr-o anumita masura,
experientele si varietatea lirismului interbelic.

Traditionalismul este o ideologie cultural literala interbelica caracterizata printr-un ansamblu de idei,

credinte, prin care promoveaza traditia si ideea de specific national. Atitudinea
traditinalismului este mai veche in cultura noastra, iar ea preia elemente din semanatorism si
poporanism.

Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclor, conservarea in
mit a trecutului national, mai ales a celei de factura rurala.

Cel mai „intens” traditionalism la reprezentat in cultura noastra, gandirismul, miscarea literara
dezvoltata in jurul revistei „Gandirea” (1921-Cluj-condusa de Cezar Petrescu). Revista are printre
colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar
Petrescu, Tudor Vianu, cuprinzand literatura in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici.

Modernismul apare in literatura sec. al XX-lea si cuprinde toate acele miscari artistice care exprima o
ruptura de traditie si se refera la principalele elemente noi in poezie, proza si critica
literara. Modernismul nu s-a manifestat numai in domeniul literaturii, ci si in arta, fiind total opus
traditionalismului. Acesta reprezinta o manifestare radicala si indrazneata, a celor mai noi forme de
exprimare in planul creatiei.

Acesta tendinta sustine teoria imitatiei, trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de
inspiratie urbana, evolutia poeziei de la epic la liric.

Avangardismul este o reactie impotriva incapacitatii stiintei, artei si literaturii de a stopa izbucnirea

primului razboi mondial. Sustinatorii acestui curent propunand in schimb o literatura a irationalului.

Avangardismul romanesc ramane a fi unul dintre curentele literare cele mai controversate, cele mai
putin cunoscute.

Lucian Blaga este o personalitate marcanta a culturii interbelice care marcheaza aceasta perioada
prin originalitatea creatiei. Creatia sa ilustreaza o alta fateta a modernismului – modernismul
expresionist. Poetul se sincronizeaza cu miscarea expersionista europeana , indeseobi germana, de la
inceputul secolului al XX-lea, dar nu o adopta in totalitate ci ii da o froma originala de expresionism
cu tenta traditionalista. Lirica este dominata de subiectivism si de vitalism, de dorinta de a se raporta
la absolut, realizand astfel o poezie de cunoastere.
Tudor Arghezi este un inovator al limbajului artistic in poezie. Poeziile sale sunt o expresie a
modernismului eclectic, rezultat al amestecului ideologiei traditionaliste cu cea modernista.

Ion Barbu este si el unul dintre marii poeti ai literaturii romana care, de asemenea se impune prin
originalitatea creatiei sale. Este creatorul poeziei ermetice, incifrate, care isi are originea in poezia
pura a lui St. Mallarme; ermetismul este deci, marca distinctiva a poeziei lui Barbu si consta in
abstractizarea limbajului. Foloseste sugestia, simbolul dupa modelul lui Mallarme pentru care “ a
numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din bucuria poemului”. Poetul uraste poezia lenesa si
de aceea concepe o poezie noua, de cunoastere pura pentru care adopta formule noi, originale:
parnasiene definite prin dualismul apolinic-dioni-siac, baladesc- orientale pentru transfigurarea
modelului folcloric si ermetica.

Un alt poet al literaturii romana este George Bacovia. Acesta scrie o poezie simbolista in perioada de
disolutie a curentului cand acesta incepe sa se contamineze cu elemente ale altor curente
literare.Meritul sau este de a se departa de ideologia tipic simbolista si de a transforma curentul intr-
o forma a modernismului.

Diversitate tematica in poezia interbelica

Motive poetice.

Pag 59

Tema mortii este prezenta in opera lui Blaga. Sentimentul mortii, tipul fiintei pandite de moarte este
regasita in poemele sale.Teama de moarte e a omului pentru care nu exista viata de dincolo, o viata
linistita ca cea a omului religios, ci a fiintei amenintate de intuneric. Blaga s-a inspirit din folclor si din
mitologie unde teama de moarte este evidenta:

Tema cunoasterii, care inseamna iubire este intalnita in poezia ”Eu nu strivesc corola de lumini a
lumii”. Iubirea este o forma de cunoastere, o cale de comunicare cu Universul

Eseu corola 2,3

Lirica lui Lucian Blaga ...: dragostea, moartea, timpul, instrainarea, opozitia sat oras, metafizica,
cunoasterea, lumina, natura.

Tudor Arghezi este un inovator al limbajului artistic in poezie. Creatia sa poetica este impresionanta
prin diversitatea tematica si prin profunzimea ideilor. Arghezi abordeaza mai multe teme in poeziile
sale. O tema bine reprezentata la Arghezi este cea a framantarii metafizice. El isi pune intrebari
asupra conditiei umane si mediteaza asupra locului omului in univers, asupra posibilitatii sale de
cunoastere chiar si asupra existentei lui Dumnezeu. O tema intalnita frecvent este cea a singuratatii
omului:

Tudor Arghezi inventariaza un nr....: divinitatea, estetica uratului, moartea.

Pag 60

Eseu riga 1
Poetul a fost debutat de un matematician, iar modul sau de a gandi in spiritul abstract al matematicii
si-a pus amprenta si supra operei sale: „Ca in geometrie inteleg prin poezie o anumita simbolistica
pentru prezentarea formelor posibile de existenta, intrucat exista undeva, in domeniul inalt al
geometriei, un loc luminos, unde se intalneste cu poezia. Pentru mine poezia este o prelungire a
geometriei; asa ca ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.”

Mai restransa ca intindere....teme: absolutul,dualitatea apolinic- dionisiac, iubirea, creatia si

creatorul, iubirea neimplinita, cunoasterea, nunta dilematica.

Un bun exemplu este George Bacovia. Priceperea acestuia de a reusi sa-si transmita gandurile si
emotiile prin versuri, care la prima vedere par usoare, dar au intelesuri foarte adanci gandite,
contribuie la originalitatea sa creatoare. Bacovia utilizeaza foarte mult simbolul in poeziile sale, la fel
ca si light-motivul si repetitia. Majoritatea poeziilor bacoviene incep si se termina simetric, insa cel
mai important procedeu folosit de poet este sinestezia. Un alt element original al poeziei bacoviene
este cromatica. Poetul nu utilizeaza nuante de culori ci doar culori puternice care ies in evidenta.
Dintre aceste cateva culori mentionam rosul, care reprezinta sangele, galbenul reprezinta
deznadejdea, tristetea, verdele si violetul reprezinta monotonie iar rozul si albastrul implica starea de
nevroza. In poezia lui domina cerul de plumb apasator, orizonturile inchise, toamna galbena, toate
acestea constituind originalitatea eului liric.

Tema naturii la Bacovia este prezenta prin anotimpurile sale preferate: iarna si toamna. Acestea aduc
tristetea, stingerea, moartea lenta, greutate apasatoate.

O alta tema folosita de Bacovia este moartea. In mediul in care traieste acesta, sentimentul mortii
este prezent, Moartea este o stare de disperare, de dezagregare a materiei, a fiintei, a existentei:

Eseu plumb 1,2.

Viziune Poetica