Infractiuni privind concurenta comerciala

Sectiunea I. Aspecte comune

1. Cadrul general al reglementarii.

1.1.Consideratii generale.Concurenta este un element definitoriu al economiei de

piata si reprezinta motorul dezvoltarii economico-sociale.
In general prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse, care
converg spre acelasi scop.Prin concurenta, in sens juridic intelegem confruntarea
dintre agentii economici cu activitati similare sau asemanatoare, exercitata in
domeniile deschise pietei pentru castigarea si conservarea clientelei, in scopul
rentabilizarii propriei intreprinderi.1
1.1.1. Premise. Din punct de vedere economic, concurenta, pentru a fi posibila
presupune o piata organizata pe baza urmatoarelor reguli:independenta si
descentralizarea activitatii de productie, de distributie si de consum, libertatea de
initiativa fara constrangeri sau limitari de ordin administrativ si proprietate privata
asupra unui procent semnificativ din totalitatea mijloacelor de productie.
1.1.2. Functii. In conditiile de piata libera concurenta indeplineste cateva functii
definitorii :
a) faciliteaza ajustarea automata a cererii si a ofertei in toate domeniile vietii
economice;
b) impiedica fixarea preturilor printr-o politica de monopol exercitata de anumiti
agenti economici;
c) stimuleaza inventiile si inovatiile, crearea de produse ori servicii noi de o caliate
tot mai buna;
d) asigura o alocare rationala a resurselor in functie de deiferitele utilitati solicitate
pe piata;
e) stabileste o repartizare a beneficiilor proportionala cucontributia efectiva a
agentilor economici in activitatea de producere a unor bunuri si de prestare a unor
servicii si de distributie a acestora.

1
O. Capatina, Dreptul Concurentei Comerciale ( concurenta onesta ), Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
1992, p. 86

1
 1.1.3. Formele concurentei. In functie de anumite criterii in literatura juridica de
specialitate se face deosebire intre mai multe forme ale concurentei.Dupa gradul de
libertate se distinge intre concurenta pura si perfecta si concurenta eficienta sau
posibila.
Concurenta pura sau perfecta are trasaturi cum ar fi:atomicitatea pietei,
omogenitatea produselor si serviciilor, transparenta, pluralitatea de optiuni,
mobilitatea factorilor de productie determinata de factori care tin exculsiv de piata.In
raport cu acest tip de concurenta statul nu intervine in economie decat pentru
asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea spontana a competentei
economice.Concurenta perfecta a functionat in perioada de inceput a capitalismului.In
tipm, tendinta a fost de a se promova o alta forma de concurenta denumita
conventional concurenta eficienta sau posibila.Factorii care au determinat acest proces
sunt:regresul atomizarii pietei ca efect al conectrarii intreprinderilor si capitalurilor
concomitent cu necesitatea interventiei statului pentru impiedicarea practicilor
monopoliste si protejarea consumatorilor.
Intreventia statului in cazul concurentei eficiente consta in indeplinirea de catre
acesta a unor functii de reglementare, de asistenta si de gestiune.2
Concurenta eficienta se concretizeaza prin trei trasaturi specifice si anume:
- caracterul deschis al pietei;
- libertatea de actiune pe piata;
- toti utilizatorii si consumatorii sa beneficieze de un grad satisfacator de
libertate in alegerea furnizorului si a marfii dorite.
Modelul concurentei eficiente este flexibil si raspunde in mod corespunzator unor
exigente conjucturale impuse pe piata si este larg adoptat in teoria dreptului ca si in
jurisprudenta, inclusiv de jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene.
Concurenta eficienta nu poate fuctiona in raport cu practicile de monopol sau
monopson.Monopolul semnifica in context unicitatea pe o piata data vanzatorului, iar
monopsonul unicitatea cumparatorului.3
Dupa cum prin practicile concurentiale ale agentilor economici se incalca
dispozitiile legale care reglementeaza domeniul concurentei se face distinctie intre

2
Functia de reglementare nu a fost niciodata abandonata de vreun stat.Ponderea acestor functii difera
dupa genul de politica economica promovat, care poate fi liberal sau social.
3
Pentru menitinerea si stimularea unui mediu concurential normal a fost adoptata Legea nr. 21/1996,
care cuprinde dispozitii menite sa previna si sa combata actele su faptele care pot avea ca efect
restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei.

2
concurenta licita si concurenta ilicita.Concurenta ilicita poate fi de asemenea
clasificata in concurenta intrezisa si concurenta neloiala.Concurenta interzisa apare in
domenii scoase de lege din sfera competitiei.4Concurenta neloiala apare in domeniul
in care competitia este permisa prin lege dar trebuie desfasurata cu mijloace oneste.In
concluzie, asa cum s-a observat, ne aflam in cazul concurentei interzise atunci cand se
savarseste un act fara drept si in cazul concurentei neloiale atunci can dun act, in
principiu permis este realizat printr-un exercitiu abuziv al unui drept.
Prin concurenta neloiala trebuie sa intelegem savarsirea in domeniile deschise
competitiei economice, a unor fapte contrare legii sau uzantelor cinstite ale activitatii
comerciale, in scopul captarii clientelei unor rivali de pe piata relevanta, producandu-
se astfel prejudicii matriale si/sau morale, prezente sau eventuale. 5Concurenta neloiala
nu trebuie confundata cu activitatile pe care le poate desfasura titularul unui drept de
proprietate industriala, cu practicile monopoliste, sau cu anumite masuri ce se iau
pentru protectia consumatorilor.Potrivit art. 2 din Legea nr.11/1991, constituie
concurenta neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea
industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de
efectuare a prestarilor de servicii.
In practica judiciara uneori se face cinfuzie intre concurenta onesta si cea
neloiala.Pentru a-si acapara clientela un comerciant are dreptul sa uzeze de toate
practicile oneste pentru a obtine acest lucru, inclusiv practicarea unor preturi mai mici
decat un alt agent comercial concurent cu acelasi profil de activitate.Jurisprudenta
noastra manifesta totusi in aceasta privinta unele ezitari, pe care le consideram lipsite
de fundament.Ne referim la un litigiu care s-a ivit intre doua intreprinderi de transport
rutier, ambele fiind societati comerciale din sectorul privat.Atat una, cat si celalata,
deserveau acelasi traseu.Reclamanta a formulat actiune in concurenta neloiala
impotriva carausului rival, deoarece practica un tarif de preturi mai redus la biletele de
calatorie decat al sau, rapindu-i astfel clientii.Tribunalul judetean a admis actiunea, iar
apelul a fost respins.
In recurs, Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, prin decizia nr. 2226 din
5 august 19976, a constatat mai intai ca instantele de fond "au retinut gresit existenta
concurentei neloiale, intrucat potrivit dispozitiilor art. 1 si 2 din Legea nr. 11/1991

4
Y. Eminescu, Tratat de proprietate industriala, vol. III, Concurenta neloiala, Bucuresti, 1984, p. 19
5
O. Capatina, Notiunea concurentei neloiale, in R.D.C. nr. 11/1998, p. 6
6
Decizia mentionata este publicata rezumativ in Dreptul nr. 5/1998, p. 105-111, cu adnotare de O.
Capatina.

3
concurenta neloiala intrevine numai cand activitatea se desfasoara cu totala rea-
credinta; ori reaua-credinta nu a fost dovedita".Totusi, in mod surprinzator, Curtea
Suprema de Justitie, admitand recursul, a dispus rejudecarea procesului, cu
urmatoarea indicatie: "instanta de fond avea obligatia sa puna in discutia partilor
necesitatea efectuarii unei expertize tehnico-contabile, asa cum obligau unele
dispozitii din Codul de procedura civila, expertiza prin care trebuia sa se stabileasca
daca tarifele practicate de parata pe anumite trasee sunt socotite inechitabile in raport
cu cele practicate de societatea reclamanta, care apar ca disproportionale fata de
serviciile efectuate si costurile reale de productie.Un asemenea exces de
comportament abuziv al intreprinderii care practica preturi inferioare celor de cost, in
scopul de a elimina concurentii, ar fi justificat scopul penetrarii pe piata, prin
destabilizarea competitorilor, care nu izbutesc sa suporte rabaturi corespunzatoare in
favoarea propriei clientele".
Solutia astfel adoptata suscita rezerve.Ne gasim oare in domeniul concurentei
neloiale, mentionate ca atare in mod repetat in cuprinsul deciziei citate?
Nicidecum.Faptele din speta sunt ireductibile la enumararea din art. 4 alin.(1) al Legii
nr. 11/1991, care reprima acest gen de competitie.Nu este vorba nici de confuzie cu
semnele distinctive ale reclamantului, nici cu denigrarea sa, nici de vreo tentativa de
a-i dezorganiza intreprinderea prin corupera personalului, nici de publicitatea
inselatoare si nici de manopere agresive pentru atragerea clientelei, spre a ne incadra
in sfera Legii nr.11/1991.
Totodata se exculde si calificarea de practici monopoliste, sanctionate de Legea nr.
21/1996.Este adevarat ca art. 5 alin (1) lit. a) din acest normativ ( respectiv art.36 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 15/1990 la data procesului ) condamna, printre altele, fixarea
concertata, in mod direct sau indirect, a tarifelor sau rabaturilor si a oricaror alte
conditii comerciale inechitabile, daca au ca obiect sau pot avea ca efect denaturarea
concurentei pe piata in cauza.
Numai ca dispozitia legala citata se refera la practici monopoliste cu caracter
colectiv, asadar convenite printr-un acord incheiat intre mai multi agenti economici, in
vererea realizarii finalitatii aratate.In speta conditia nu era in nici un caz
indeplinita.Transportatorul parat a actionat singur, izolat, iar nu in combinatie cu alti
agenti economici, atunci cand a redus tarifele pentru biletele de calatorie sub nivelul
celor ale reclamantei.In lipsa unei conventii de tip cartelar, care sa implice o

4
intelegere, un fapt concertat al unui colectiv de carausi rutieri, orice calificare din
categoria monopolismului se invedereaza, la randul sau, inaplicabila in speta.
In definitiv ar fi de neconceput, intr-o economie de piata, ca o societate comerciala
sa poata fi condamnata intrucat intelege sa ofere produsele sau serviciile sale
consumatorilor la preturi mai modeste decat ale rivalilor in afaceri.Orice negustor isi
asuma, prin insasi prezenta sa in competitia economica, riscul de a infrunta preturi
mai convenabile ( mai mici ) oferite clientilor de catre un rival cu acelasi profil de
activitate.
1.2. Regimul juridic general al concurentei.Evolutia reglementarilor in dreptul
intren.Initial actele de concurenta neloiala erau supuse regimului juridic de drept
comun al raspundreii delictuale prevazut in art. 998 C. civ..Mai tarziu au fost adoptate
acte normative specifice din care amintim: Legea din 17 martie 1884 asupra
comertului ambulant, Legea concurentei neloiale din 18 mai 1932 si Decretul pentru
reglementarea si controlul cartelurilor din 10 mai 1937 completat prin Legea din 26
septembrie 1939.
In anii regimului comunist nu a existat, practic, o legislatie specifica in domeniul
concurentei.Economia era bazata aproape exculsiv pe propietatea statului asupra
mijloacelor de productie si avea un caracter planificat.Aceasta stare de fapt este
fireasca avand in vedere ca monopolul de stat in economie si planificarea rigida sunt
prin definitie incomparabile cu libertatea pietei si concurenta.Anumite reglementari
erau prevazute in legislatie dar acestea nu erau aplicabile decat in domeniul
activitatilor de comert exterior.
Dupa 1989, odata cu abolirea regimului comunist s-au adoptat numeroase
reglementari cu incidenta in sfera concurentei.
De prima insemnatate sunt dipsozitiile constitutionale 7 referitoare la economie si
functiile publice.In art. 135 din Constituie se stabileste ca "economia Romaniei este
economie de piata, iar statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia
concurentei loiale…", iar in art. 136 se prevede ca "statul ocroteste proprietatea care
este publica sau privata".Tot in art. 136 paragraful 6 se stabileste ca " proprietatea
privata este in conditiile legii inviolabila".Articolul 44 stabileste ca " proprietatea
privata precum si creantele asupra statului sunt garantate" si ca " proprietatea privata
este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular".La dispozitiile constitutionale

7
D. Clocotici, Reglementarea infractiunilor in domeniul concurentei comerciale, in R.D.C. nr. 4/2002,
p. 7-10

5
am putea adauga reglementarile cuprinse in conventii internationale elaborate sub
auspiciile G.A.T.T. pe care Romania le-a ratificat, si in tratatele constitutive ale
Uniunii Europene, organizatie le care tara noastra urmeaza a deveni membru.8
Ca reglementari obisnuite cu incidenta implicita sau explicita in sfera concurentei
pot fi mentionate: Legea nr. 15/1990 9 privind reorganizarea unitatilor economice de
stat ca regii autonome si societati comerciale.Legea nr. 12/1990 10 privind protejarea
populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite.La aceste acte normative se
adauga numeroasele reglementari adoptate pentru infaptuirea privatizarii sau pentru
stimularea investitiilor straine.
1.3. Raspunderea juridica pentru faptele de concurenta neloiala

1.3.1. Raspunderea civila.Potrivit art. 3 din Legea nr. 11/1991 faptele de

concurenta neloiala atrag raspunderea civila in conditiile acestei legi.Comerciantul
care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligat sa inceteze sau sa inlature
actul si dupa caz sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite.In masura in care
actele sau faptele de concurenta neloiala constituie contraventii sau infractiuni si au
cauzat daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este in drept sa se adreseze
instantei competente cu actiune in raspundere civila delictuala.Cand fapta a fost
savarsita de un salariat in exercitarea atributiilor sale de sreviciu, comerciantul
raspunde solidar cu salariatul, cu exceptia situatiei in care dovedeste ca potrivit
uzantelor nu putea impiedica fapta.
Solutionarea actiunilor civile in materia concurentei neloiale este de competenta
tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carei raza teritoriala se afla sediul
paratului sau inculpatului; in lipsa unui sediu este cometent tribunalul de la domiciliul
paratului sau inculpatului.

8
Dintre conventiile internationale cu incidenta in domeniul conucrentei pe care statul roman le-a
ratificat mentionam Conventia Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale adoptata in
1883, care cuprinde si dispozitii referitoare la concurenta neloiala introduse prin revizuirea adoptata la
Washington in 1911, precum si Acordul de baza G.A.T.T., care cuprinde norme cu caracter sanctionar
in raport cu practicile comerciale de dumping si subventiile la export.
9
M. Of. nr. 98 din 8 august 1990; modificata si completata de: Legea nr.58/1991; Legea nr. 80/1991;
O.G. nr. 15/1993; Legea nr. 55/1995; Legea nr. 21/1996; O.U.G. nr. 88/1997; Legea nr. 219/1998;
O.U.G. nr. 49/1999; Legea nr. 136/2000.
10
Republicata ( M. Of. nr. 133 din 20 iunie 1991 ); modificata si completata de: O.G. nr. 23/1992; O.G.
nr. 55/1994; Legea nr. 105/1997, abrogata de O.U.G. nr. 13/2000; O.G. nr.126/1998; Legea nr.
177/1998.

6
 Pentru luarea unor masuri care nu sufera amanare instantele de judecata pot
dispune prin ordonanta presedintiala conform dispozitiilor art. 581 si art. 582 din
Codul de procedura civila.
Dreptul la actiune civila se prescrie in tremen de 1 an de la data la care pagubitul a
cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tarziu
de 3 ani de la data savasirii faptei.
3.2. Raspunderea contraventionala. Conform art. 4 din Legea nr. 11/1991
urmatoarele fapte constituie contaventii, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii
incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:
a) oferirea serviciilor de catre salariatul exculsiv al unui comerciant unui
concurent ori acceptarea unei asemenea oferte.11
b) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un
comerciant sau un salariat al acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim al
respectivului secret comercial si intr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite;
c) incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau
executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor
cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare;
d) comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii
asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii
creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti;
e) comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un comerciant
de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor/serviciilor sale,
afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii concurente;
f) oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte
avantaje slaraiatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin
purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a
folosi clientela sa ori pentru a obtine alt folos pentru sine sau penru alta persoana in
dauna unui concurent;
g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu
aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
h) concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii
unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea
salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.
11
Litera a) a art. 4 a fost abrogata de Legea nr. 21/1996 ( M. Of. nr.88 din 30 aprilie 1996 ).

7
 In aczurile de concurenta neloiala, ce afecteaza in mod semnificativ functionarea
concurentei pe piata relevanta afactata, Oficiul Concurentei va sesiza Consiliul
Concurentei pentru solutionarea cazului in conformitate cu dispozitiile Legii
concurentei nr. 21/1996.

Sectiunea a II- a Infractiunile in special

1. Infractiunea de concurenta neloiala prevazuta in art. 5 din Legea nr.

11/1991

Asa cum s-a apreciat in literatura de specialitate Legea nr. 11/1991 depaseste
12
conceptia politica si juridica care a stat la baza elaborarii art. 301 C.pen. –
concurenta neloiala , intrucat obiectul ocrotirii penale in cazul infractiunii prevazute
de art.5 al Legii nr. 11/1991 il constituie relatiile sociale stabilite intre comerciantii pe
piata libera, in spiritul art. 1 al acestei legi. 13Astfel se considera ca odata cu aparitia
Legii nr. 11/1991, dispozitiile art. 301 C.pen. au fost abrogate implicit.14
1. Obiect.Subiecti.A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al
infractiunii de concurenta neloiala este constituit din relatiile sociale care apara
dreptul comerciantilor la concurenta loiala, care presupune interzicerea folosirii
marcilor de fabrica, de comerct, de servicii, de embleme, firme, denumiri sau alte
mentiuni care atesta provenienta unui produs de catre un comerciant, in mod
fraudulos, fara drept.Infractiunea aduce atingere in subsidiar increderii publicului in
autenticitatea marfurilor si produselor de pe piata, precum si intereselor
consumatorilor care sunt inselati, de regula, in ce priveste calitatea unor produse pe
care le cumpara.
b) Infractiunea are de regula si un obiect matreial, existand situatiicand un
asemenea obiect nu exista.Atunci cand exista un obiect material acesta poate fi
reprezentat de exemplu de un produs care poarta denumiri de origine sau indicatii de
provenienta false.Produsul care constituie obiectul material al infractiunii de
12
A se vedea D. Clocotici, Reglementarea infractiunilor in domeniul concurentei comerciale, op. cit. p .
11; O. Predescu, Infractiuni prevazute in Legea privind combaterea concurentei neloiale.Noi
reglementari, in Dreptul nr. 11/2001, p. 110; O. Cojocaru, Consideratii asupra legii privind combaterea
concurentei neloiale, in Dreptul nr. 7-8/1991, p. 106.
13
Comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu
respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale.
14
A se vedea A. Bajenaru, I. Mitrea, Comentariu privind infractiunea de concurenta neloiala, in Dreptul
nr. 8/2000, p.116.

8
concurenta neloiala poate fi industrial sau agricol.Produsul ca atare poate fi supus mai
multor operatiuni de prelucrare dar se poate infatisa ca si produs natural.Pentru a se
putea constitui obiect material al infractiunii de concurenta neloiala, produsele,
marfurile trebuie sa fie asemanatoare sau chiar identice cu produsele originale.Un
produs original poarta de regula o marca, mentiuni cu privire la brevetul de inventie in
baza caruia a fost realizat, numele firmei care-l realizeaza, numele unui comerciant, o
emblema, un anumit ambalaj in care se comercializeaza sau alte mentiuni care-l
individualizeaza.
B. Subiectii infractiunii. a) Subeictul activ al infractiunii este de regula un
comerciant.Avand in vedere ca prin comerciant putem intelege atat o persoana
juridica cat si o presoana fizica, trebuie sa precizam ca persoana juridica nu poate fi in
sistemul nostru de drept penal subiect activ al unei infractiuni.Asa fiind, in cazul in
care comerciantul este o persoana juridica si savarseste fapte de concurenta neloiala,
raspunderea penala revine presoanelor fizice care au fost direct sau indirect implicate
in savarsirea faptelor.Raspundera contraventionala si civila poate fi insa asumata si in
numele persoanelor juridice.Cu privire la problema daca subiectul activ nemijlocit al
infractiunii de concurenta neloiala trebuie sa abia sau nu calitatea de comerciant exista
controverse in doctrina.15Nu are nici o relevanta imprejurarea ca fapta este savarsita
de un cetatean roman, un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie.Subiectul
activ mai poate fi o persoana apartinand autoritatilor pubilce, precum si o persoana
imputernicita de detinatorii legitimi ai secretelor comerciale pentru a-i reprezenta in
fata autoritatilor publice.
b) Subiectul pasiv principal este comerciantul, indiferent de forma juridica sub
care isi desfasoara activitatea si indiferent de natura capitalului, care a fost prejudiciat
in interesele sale prin actul sau faptul de concurenta neloiala.Subiectul pasiv secundar
poate fi beneficiarul produsului sau serviciului in raport de care s-a comis fapta de
concurenta neloiala.Subiectul apsiv principal cat si secundar poate fi o persoana
juridica sau fizica, nationala sau din alta tara care a ratificat Conventia Uniunii de la
Paris pentru protectia proprietatii industriale.
2. Continutul constitutiv. A. Latura obiectiva. a) Din punct de vedere al laturii
obiective elementul material se infatiseaza sub mai multe modalitati normative dupa
cum urmeaza :
15
Exista exprimata si opinia ca autorul infractiunii de concurenta neloiala poate fi o persoana
particulara.In acest sens, Gh. Diaconescu, Infractiuni prevazute in legi speciale si legi extrapenale, Ed.
All, Bucuresti, 1996, p.263.

9
 - folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau
model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui
ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant.Prin
folosire se intelege intrebuintarea, utilizarea in mod fraudulos a unui element de
identificare a unui produs ce apartine sau este comercializat de un alt comerciant in
conditiile legii.Jurisprudenta Uniunii Europene a decis spre exemplu ca este o fapta de
concurenta neloiala intrebuintarea de catre un comerciant de parfumuri din Paris a
expresiei "Parfumerie de Paris", deoarece intrebuintarea unui asemenea denumiri este
rezervata parfumurilor fabricate exculsiv in regiunea pariziana, cunoscuta si renumita
prin calitatea superioara a produselor din domeniul de referinta.16
Oricare dintre actiunile care pot constitui, altenativ, elementul material al
infractiunii prevazute de art.5 lit. a) al Legii nr.11/1991, pentru a forma latura
obiectiva a acestei infractiuni, trebuie sa indeplineasca cerinta esentiala prevazuta de
textul enuntat, anume, " trebuie sa fie de natura a produce confuzie" cu aceleasi
actiuni , dar care sunt legitim folosite de un alt comerciant.
- punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror
comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul
asupra caliatii produsului/serviciului.Punera in circulatie presupune introducerea
acestor marfuri in circuitul comercial astfel incat sa poata fi achizitionate de eventualii
cumparatori.Pentru a fi in prezenta acestei modalitati de comitere a infractiunii, fapta
trebuie sa aduca atingere titularului marcii si sa induca in eroare consumatorul asupra
calitatii produsului/serviciului.Intr-o speta17 inculpatul N.M. a fost condamnat la 2 ani
inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.5 lit. a) si b) raportat la art. 8
si 9 din Legea nr.11/1991.In fapt, s-a retinut ca inculpatul prepara, imbutelia si
comercializa bauturi alcoolice fara a respecta retetarul si fara a avea autorizatie de
comercializare a unor asemenea bauturi.La etichetarea sticlelor inculpatul folosea
etichete si sigle ale unor firme care figurau in evidenta Registrului Comertului.
- folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a
necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea,
transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a

16
In acest sens, Curtea de Apel din Bruxelles, decizia din 17 noiembrie 1961, R.P.I.A. nr. 47/1962, p.
24.In acelasi sens a decis si jurisprudenta Statelor Unite care a subliniat ca utilizarea marcii "Made in
Paris" pentru un parfum produs in U.S.A. este un act de concurenta neloiala care poate induce in eroare
pe cumparatori facandu-i sa creada ca parfumul a fost importat din Franta.
17
C.A. Bucuresti, sectia penala, decizia nr.

10
produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin
compusi chimici noi.In acest caz actiunea incriminata este savarsita de un subiect
calificat – o persoana care face parte dintr-o autoritatecompetenta sa dea aurorizatie
de comercializare a unor produse – si consta in utilizarea rezultatelor unor
experimente in interes personal sau pentru alt comerciant, urmarindu-se si obtinerea
unor beneficii.
- divulgarea unor informatii prevazute la lit. c) cu exceptia situatiilor in care
dezvaluirea acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu
exceptia cazului in care s-au luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt
protejate contra exploatarii neloiale in comert, daca aceste informatii provin de la
autoritatile competente.Divulgarea presupune aducerea la cunostinta a rezultatelor
experimentelor sau a informatiilor secrete privind aceste experimente unui numar
nedeterminat de persoane.
- producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare
sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind brevetele de
inventii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile
de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala cum ar fi aspectul exterior
al firmei, designul vitrinelor sau cel vesimentar al personalului.

2. Infractiunea prevazuta in art. 1 lit.I) din Legea nr.12/199018

1. Concept. Potrivit art. 5 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei
impotriva unor activitati comerciale ilicite, constituie infractiune fapta de a acumula
marfuri de pe piata interna in scopul crearii unui deficit pe piata si revanzarii lor
ulterioare sau al suprimarii concurentei loiale [ art. 1 lit.I ) din Legea
nr.12/1990 ].Fapta incriminata reprezinta fara indoiala o practica indreptata impotriva
concurentei oneste si care poate afecta interesele consumatorilor.19
2. Obiect.Subiecti. A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este alcatuit
din relatiile sociale care privesc concurenta onesta si protectia populatiei impotriva
unor activitati comerciale ilicite.
b) Obiectul matreial este reprezentat de marfurile, bunurile acumulate.

18
Republicata ( M. Of. nr. 133 din 20 iunie 1991 ); modificata si completata de: O.G. nr. 23/1992; O.G.
nr. 55/1994; Legea nr. 105/1997, abrogata de O.U.G. nr. 13/2001; O.G. nr.126/1998; Legea
nr.177/1998.
19
A se vedea O. Capatana, Notiunea concurentei neloiale, in R.D.C. nr. 11/1998, p. 4.

11
 B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit nu este circumstantiat, dar
in fapt el este de regula, un comerciant.
b) Subiectul pasiv este reprezentat de alti comercianti a caror activitate este astfel
ingradita, precum si de persoanele fizice si juridice prejudiciate prin impunerea unor
preturi de monopol.
3. Continutul constitutiv. A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta in
actiunea de acumulare de marfuri, actiune care de regula se realizeaza prin cumparare.
b) Urmarea imediata consta in crearea unui deficit pe piata care tulbura buna
aprovizionare a populatiei si incalca regulile concurentei loiale.
B. Latura subiectiva presupune ca forma de vinovatie intentia subordonata unui
scop, respectiv acela de a crea un deficit pe piata ori acela de a suprima concurenta
reala.
4. Regim sanctionator. Pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, daca printr-
o alta lege nu se prevede o pedeapsa mai mare.Hotararea de condamnare care priveste
un comerciant se comunica la Registrul comertului.Alaturi de pedeapsa se poate
dispune si masura de siguranta a confiscarii speciale.

3. Infractiunea de concurenta neloiala prevazuta de art. 301 C.pen.

1. Concept. Potrivit art.301 C.pen., fabricarea ori punerea in circulatie a

produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum
si aplicarea pe produse puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de
inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de
comert ori industriale, in scopul de a induce in eroare pe beneficiari, se pedepsesc cu
inchisoarea de la o luna la 2 ani sau cu amenda.
Fapta incriminata prezinta un evident pericol social creand conditiile introdicerii in
circuitul economic a unor produse calitativ inferioare ca fiind produse de buna
calitate, cu ajutorul unor denumiri sau indicatii utilizate fara drept.20
In anul 1991, Legea privind combaterea concurentei a reluat dipsozitiile art.301 C.
pen., incercand sa realizeze o mai buna sistematizare a textului, prin inscrierea
acelorasi fapte ca variante tip ale infractiunii.De aceea, inca de la apartia sa, s-a

20
V. Dongoroz si colaboratorii, Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. IV., Ed. Academiei,
Bucuresti, 1972, p. 527.

12
exptimat opinia21 ca prin dispozitiile art. 5 din aceasta lege, textul art. 301 C.pen. a
fost abrogat implicit, opinie sustinuta ulterior si de alti autori, care au aratat ca, fiind
eliminate prevederile art. 301 C. pen., raman aplicabile in materie doar prevederile
Legii nr. 11/1991 si ale Legii nr. 21/1996 privind regimul concurentei aceasta din
urma lege incriminand alte fapte de concurenta neloiala, diferite de cele prevazute in
art.5 din Legea nr. 11/1991.
De observat ca, in ce priveste marcile si indicatiile geografice, prevederile art.5 din
Legea nr. 11/1991 apar, la randul lor, ca fiind abrogate implicit prin incriminarile
cuprinse in art. 83 si art. 86 din Legea nr. 84/1998 ( privind marcile si indicatiile
geografice ) care interzic, in conditii si sub pedepse sensibil diferite ( mai severe ),
atat contrafacerea fara drept a unei marci sau punerea in circulatie a produselor care
poarta o marca sau indicatie geografica falsa, cat si orice utilizare a marcilor sau
indicatiilor geografice contrara practicilor loiale.Tot astfel, insusirea fara drept, orice
omd, a calitatii de inventator, precum si orice incalcare a drepturilor conferite de
brevetul de inventie constituie infractiuni si se pedepsesc in conditiile prevazute in art.
58 si art. 59 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii.Mai mult, s-au
introdus in legislatia noastra noi incriminari prin care se asigura protectie si altor
elemente incorporale ale fondului de comert.In acest sens mentionam incriminarile
cuprinse in Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale
( care incrimineaza insusirea fara drept a calitatii de autor a desenului sau modelului
industrial, precum si reproducerea, fara drept a desenului sau modelului industrial in
scopul fabricarii de produse cu aspect identic, fabricarea, oferirea spre vanzare,
vanzarea, etc. unor astfel de produse, fara acordul titularului certificatului de
inregistrare a desenului sau modelului industrial, in perioada de valabilitate a
acestuia ) sau in art. 40 din Legea 16/1995 privind protectia topografiilor circuitelor
integrate 9 care incrimineaza, ca infractiune de contrafacere, exploatarea, fara
autorizatiea titularului, a unei topografii inregistrate, precum si vanzarea de produse
contrafacute ).
Existenta incriminarilor cuprinse in aceste legi speciale ar putea fi analizata – cel
putin in principiu – ca o abrogare tacita a prevederilor art. 5 din Legea nr. 11/1991,
insa o atare concluzie devine greu de sustinut in conditiile in care, prin Legea nr
298/2001, legiuitorul a modificat si completat textul art. 5 din Legea nr.11/1991,

21
A. Ungureanu, A. Ciopraga, Dispozitii penale din legi speciale romane, vol. II, Ed. Lex, Bucuresti,
1996, p. 21.

13
cuprinzand si toate faptele deja incriminate ( prin legile speciale in materie ).Pe langa
acestea, potrivit noii legi actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, in timp ce, in virtutea Legii nr. 11/1991, actiunea penala era pusa
in miscare din oficiu.
Conculzia care s-ar impune in urma modificarilor suferite, prin Legea nr.
298/2001, ar fi aceea ca art.5 din Legea nr.11/1991 a abrogat, la randul sau, implicit,
toate incriminarile similare cuprinse in Legile nr. 129/1992, nr. 16/1995, nr. 84/1998
etc., urmand, asadar, ca faptele respective sa fie pedepsite in conditiile prevazute
numai de Legea nr. 11/1991 ( modificata ).
In ce priveste valabilitatea prevederilor art. 301 C.pen., exista si opinii mai
recente22 potivit carora art.5 din Legea nr. 11/1991 ar fi abrogat numai partial art. 301
C.pen., acest din urma text urmand sa se aplice, in continuare, in privinta altor
categorii de persoane decat comerciantii.Astfel spus, in acesta opinie se sustine ca
trebuie sa facem distinctie intre persoanele care au dobandit, potrivit legii, calitatea de
comerciant – fiind deci inscrise ca atare in registrul comertului – si persoanele care ar
face acte de comert fara sa fie abilitate la aceasta – fara sa fie inscrise in registrul
comertului.In raport cu aceasta distinctie, prevederile art. 5 din Legea nr. 11/1991 ar
urma sa se aplice exclusiv comerciantilor ( adica persoanelor inscrise in registrul
comertului ), in timp ce prevederile art. 301 C. pen., ar urma sa se aplice in privinta
celorlalte persoane ( care nu au dobandit legal calitatea de comerciant ).
Impotriva acestei opinii se poate insa arata ca persoanele care nu au dobandit,
legal, calitatea de comerciant, nu numai ca nu se pot prevala de aceasra calitate pentru
a beneficia de avantajele acordate comerciantilor, dar mai mult, in ce priveste
raspunderea juridica, ele sunt tinute sa raspunda in aceleasi conditii ca si comerciantii,
din punctul de vedere al raspunderii juridice, ele sunt asimilate comerciantilor, asa
cum rezulta din prevederile art. 9 C.com : ¨Orice persoana care intr-un chip accidental
face o operatiune de comert, nu poate fi considerata comerciant; ea este supusa insa
legilor si jurisdictiunii comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din
aceasta operatiune¨.Asadar, legea insasi ( Codul comercial ) se opune distinctiei intre
comercianti si necomercianti – atunci cand se ridica o problema de raspundere
juridica – iar in aceste conditii, orice interpretare contrara trebuie respinsa, urmand sa

22
C. Sima, Infractiuni prevazute in legi speciale, Ed. Lumina Lex, 2002, p. 276-286

14
se accepte opinia acelor autori care sustin ca prevederile art. 301 C.pen., au fost
abrogate in totalitate.23
2. Obiect. Subiecti. A. Obiectul infractiunii. A) Obiectul juridic special este
reprezentat de relatiile sociale care apar si se dezvolta in legatura cu desfasurarea
onesta a raporturilor economice si cu apararea intereselor producatorilor si
consumatorilor impotriva faptelor de concurenta neloiala, in vederea obtinerii si
pastrarii clientelei.
Incriminarea faptei de concurenta neloiala a fost determinata de necesitatea de a se
ocroti domeniul economic impotriva metodelor ilicite de captare a beneficiarilor prin
inducerea in eroare a acestora24, dar si interesele agentilor economici prejudiciati prin
actele de concurenta ilicita efectuate.
In literatura de specialitate s-a observat ca, desi exista o anumita inrudire cu
infractiunea de inselaciune, concurenta neloiala se diferentiaza de aceasta, avand drept
finalitate ocrotirea raporturilor econimice, a intrereselor producatorilor si
consumatorilor, in timp ce infractiunea prevazuta la art.215 C.pen., are ca obiect
juridic relatiile privitoare la patrimoniul persoanelor fizice ori juridice.Intr-o alta
opinie, obiectul juridic special il constituie relatiile care protejeaza activitatea
economica impotriva unor practici neloiale, de folosinta ilicita a elementelor
incorporale ale unui fond de comert si de insusire, pe aceasta cale, a cilentelei care
apartine acestui fond25.
b) Obiectul material consta in marfurile introduse in circuitul economic, purtand
embleme, denumiri sau mentiuni false asupra provenientei acestora, indiferent de
situatia reala a acestor bunuri.26
Sfera produselor ce pot repezenta obiect material al infractiunii de concurenta
neloiala este deosebit de larga, in aceasta fiind incluse atat produsele fabricate cat si
cele cu provenineta naturala.
In cazul folosirii unui nume comercial sau al denumirii unei organizatii de comert
sau industriale, obiectul material consta in inscrisurile sau imprimantele pe care a fost
imprimat in mod abuziv numele comercial sau denumirea organizatiei de comert ori a
celei industriale.Daca numele ori denumirea respectiva au fost imprimate pe produs,

23
Guiu Mioara-Ketty, Infractiunea de concurenta neloiala, in R.D.P. nr. 3/2003, p.45
24
T. Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, Codul penal al Romaniei comentat si adnotat.Partea speciala, Vol.
I, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975, p. 354
25
Guiu Mioara-Ketty, Infractiunea de concurenta neloiala, op.cit., p. 46
26
M. Coca-Cozma, Infractiuni economice prevazute in Codul penal, Ed. Stiintifica, Bucuresti, p. 346

15
aceasta va reprezenta, de asemenea, obiect material al infractiunii de concurenta
neloiala.
In contradictie cu opinia dominanta in doctrina noastra penala, se considera ca
infractiunea de concurenta neloiala prevazuta in art. 301 C.pen., este lipsita de obiect
material, deoarece ea reziza in folosirea fara drept a unei marci, firme sau a altui
element incorporal al fondului de comert, opinie pe care nu o impartasim.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana
fizica, intrucat legea nu prevede vreo calitate speciala pentru aceasta.In principiu,
subiect activ poate fi orice persoana, comerciant, particular, meserias, producator,
salariat al unei unitati comerciale sau economice etc.Poate dobandi aceasta calitate si
persoana care exercita o activitate industriala ori comerciala in numele vreuneia dintre
persoanele indicate mai sus.
b) Subiect pasiv al infractiunii este soecietatea comerciala cu capital de stat, mixt
sau privat, a carei activitate a avut de suferit din punct de vedere moral, cat si
material, ca urmare a folosirii frauduloase a denumirii firmei, a emblemei sau a altor
insemne de catre alte societati comerciale ori persoanele particulare care au consumat
produse de calitate inferioara, crezand ca sunt produsele firmei in care avea incredere.
3. Continutul constitutiv. A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii
obiective a infractiunii se poate realiza in oricare dintre urmatoarele modalitati
normative: fabricarea sau punerea in circulatie de produse care poarta denumiri de
origine ori indicatii de provenienta false; aplicarea pe produsele puse in circulatie de
mentiuni false privind brevetele de inventii; folosirea a unui nume sau denumiri
comerciale.
Prin activitatea de ¨ fabricare ¨ se intelege o activitate productiva, desfasurata
pentru realizarea unui anumit bun.Nu are relevanta daca produsul creat, confectionat
este realizat in serie ori este unicat.
¨ Punerea in circulatie ¨ implica introducerea bunurilor in circuitul comercial,
indiferent daca aceasta introducere reperezinta numai un moment initial ori este vorba
si de operatiile ulterioare.In acest fel, revanzarea va fi socotita ca fiind tot o punere in
circulatie a produselor.
Nu prezinta relevanta locul unde s-a realizat punerea in circulatie.Astfel,
introducerea in circuitul comercial poate avea loc atat in cadrul reteleor de desfacere
ale unitatilor de profil, dar se poate desfasura si in cadrul unor targuri, balciuri ori
chiar la domiciliul pesoanelor respective.

16
 b) Urmarea imediata. Savarsirea vreuneia dintre actiunile incriminate determina
crearea, in acest mod, a unei stari de pericol pentru existenta si consolidarea increderii
in activitatea economica si comerciala, precum si pentru interesele beneficiarilor
produselor care reprezinta obiectul material al infractiunii.
c) Intre actiunile incriminate si urmarea imediata trebuie sa existe o relatie de la
cauza la efect.In majoritatea cauzelor, legatura de cauzalitate rezulta din insasi
materialitatea faptei comise.
B. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu intentie directa, calificata prin
scop, dolus specialis.In acest sens, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor
care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false, precum si aplicarea
pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii, ori
folosirea unor nume comerciale a denumirilor organizatiilor de comert ori inselarea
increderii acestora cu privire la calitatea, denumirea ori provenienta produselor in
cauza.
Faptuitorul isi da seama ca produsele pe care la fabrica sau le pune in circulatie
poarta denumiri de origine sau indicatii de provenienta false sau ca pune pe produsele
pe care la introduce in circuitul economic indicatii false privind brevetele de inventii
ori ca foloseste fara drept nume comerciale sau denumiri ale unor organizatii de
comert sau industriale si urmareste inducerea in eroare a beneficiarilor.
Scopul trebuie sa existe in momentul savarsirii infractiunii, indiferent daca ulterior
el a fost sau nu atins de catre faptuitor.
Savarsirea infractiunii din culpa nu este incriminata.
4. Forme, modalitati, sanctiuni. Savarsirea faptei poate fi precedata de numeroase
acte de pregatire, care insa nu sunt incriminate.In ipoteza in care aceste acte au fost
efectuate de catre alte persoane edcat autorul, iar infractiunea de concurenta neloiala a
fost savarsita, actele de pregatirea pot avea caracterul unor acte de complicitate
anterioara.
Tentativa nu se pedepseste.
Infractiunea de concurenta neloiala se consuma in momentul in care una dintre
actiunile care formeaza elementul material a fost realizat, adica in momentul in care a
fost fabricat ori a fost pus in circulatie unanumit produs, s-a aplicat o mentiune falsa
pe o marfa ori s-a folosit fara drept un nume ori o denumire comerciala.

17
 Pentru consumarea infractiunii nu este necesara realizarea efectiva a scopului de
inducere in eroare a beneficiarilor, fiind suficient ca autorul sa fi actionat avand acest
scop.
Infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in forma continuata, prin repetarea
actelor de inducere in eroare ulterior consumarii infractiunii cu aceeasi rezolutie
delictuoasa.Ca atare, desfasurarea infractiunii poate presupune si un moment al
epuizarii, odata cu comiterea ultimului act ilicit.
Concurenta neloiala se poate comite in oricare din modalitatile anlizate in cadrul
laturii obiective.Oricare dintre aceste modalitati implica o serie variata de modalitati
faptice.
Infractiunea este pedepsita cu inchisoarea de la o luna la doi ani cu amenda.

Sectiunea a III-a Jursiprudenta

1. Judecata.Citare gresita.Nulitatea hotararii.

Prin sentinta penala nr. 447/21.07.2000 a Tribunalului Bucuresti – sectia a II- a

penala, inculpatul N.M. a fost condamnat la 2 ani inchisoare pentru savarsirea
infractiunii perevazuta de art.5 lit. a si b raportat la art 8 si 9 din Legea nr. 11/1991,
pedeapsa gratiata si la 2 ani inchisoare, cu aplicarea art.71 si 64 Cod penal pentru
savarsirea infractiunii pervazuta de art.297 Cod penal, cu aplicarea art. 13 Cod penal
si interzicerea drepturilor prevazute de 64 lit. b si c Cod penal pentru o perioada de 2
ani.
Inculpatul a fost obligat la despagubiri civile de catre partea civila S.C F – SA si s-
a dispus confiscarea speciala a unor cantitati de alcool contrafacut si etichete
falsificate.
In fapt, s-a retinut ca inculpatul prepara, imbutelia si comercializa bauturi alcoolice
fara a respecta retetarul si fara a avea autorizatie de comercializare a unor asemenea
bauturi.La etichetarea sticlelor inculpatul folosea etichete si sigle ale unor firme care
figurau in evidenta Registrului Comertului.
Instanta a retinut ca, desi legal citat, inculpatul nu s-a prezentat la nici un termen de
judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul, invocand nulitatea prevazuta
de art.197 alin. 2 Cod de procedura penala, cauza fiind judecata in absenta sa si cu

18
lipsa de procedura fata de el, fiind incalcate si prevederile art.176 alin. 2 Cod de
procedura penala.
Analizand actele din dosarul cauzei, Curtea constata ca apelul inculpatului este
fondat.
Desi dispozitivul si citativul rechizitoriului contin omisiuni cu privire la domiciliul
inculpatului, in declaratiile date de acesta este precizat corect locul unde domiciliaza.
Astfel, inculpatul a indicat, constant, ca are domiciliul in Bucuresti, Aleea Socului,
citarea sa fiind facuta la sc.2 in loc de sc.1 motiv pentru care procedura a fost
efectuata doar prin afisare, la toate termenele de judecata.
Mai mult, desi la solicitarea instantei, Politia comunica adresa corecta a
inculpatului, citarea acestuia pentru judecata continua sa se faca la scara 2, in loc de
scara 1.
In considerentele de mai sus, retinerea de catre instanta de fond a faptului ca
inculpatul s-a sustras de la cerecetarea judecatoreasca este cu totul neintemeiat.
Ca urmare, se adimte apelul, se desfiinteaza sentinta apelata si se trimite cauza spre
rejudecare aceleiasi instante.

19