Zenitul polichrom se irizeaz?

-n spasm,
?i lungi ?i partice cobor din el s?ge?i;
Iar eu, citind ad�nc pe frescuri din pere?i,
V?d contur�ndu-se din alte vremi un basm.

Da! Homo... fui! da, via?a mi-e sarcasm!

Sunt toate vechi, nimic nou nu mai po?i s?-nve?i!
C�nd toate intr?-n ea ca lichidu-n bure?i,
De Calipige n-am de loc entuziasm!

Luceasc? ochii ei �n focuri de smarald,

Pembele varii dungi a?tearn?-?i �n bibiluri,
�i curg? lacrime �n van de s�nge cald!

... A! prea brutal?-a fost c�nd m-a metodoxit!...

M? tachineaz?-n van cu amplele-i profiluri:
Vai! Faunul, r?pus de Eros, a murit!