O adevărată armată de persoane cu funcţii publice i-au ajutat, de-a lungul anilor, pe Hayssam şi

fraţii săi să înşele statul român pentru ca o parte din banii rezultaţi să ajungă în propriile buzunare
sau la partid.

Siriano-românul Hayssam Omar, “extras” din zona arabă şi adus în România de serviciile secrete
pentru a executa pedepsele cu închisoarea la care a fost condamnat, cea mai mare fiind de 20 de ani
pentru răpirea a trei jurnalişti români în Irak în 2005, dă frisoane multor membri PSD, multor foşti
ofiţeri SRI, SIE, MApN sau din Poliţie, multor procurori şi judecători, ca şi multor foşti şefi de
instituţii precum Finanţele Publice, Garda Financiară, Administraţia Domeniilor Statului sau AVAS,
fosta APAPS (care se ocupau de administrarea/vânzarea activelor statului).

O adevărată armată de persoane cu funcţii publice care, de-a lungul anilor (din 1991 până în 2004
inclusiv), i-au ajutat pe Hayssam şi fraţii săi (vreo patru în România) să fure de la stat pentru ca o
parte din banii rezultaţi să ajungă şi în buzunarele lor sau la partid.

Deşi averea lui Omar era evaluată, în 2003, de revista Capital la circa 100 milioane dolari, în
realitate, spun sursele noastre, specialişti şi în evaluări de exporturi financiare clandestine, averea
sirianului-român depăşea miliardul de dolari. În plus, Omar avea o platformă economică puternică
la Moscova, plus afacerile sale cu armament făcute în parteneriat cu celebrul traficant KGB Viktor
Bout, aflat acum în închisorile americane (a fost capturat cu ajutorul ofiţerilor de informaţii români,
care se aflau pe urmele lui Omar – surse).

Cine erau apropiaţii lui Hayssam din PSD

Unul dintre foştii parteneri ai lui Omar, Mihai Istrate, ne declara, în urmă cu câţiva ani, că între
2001 şi 2004 sirianul era sunat de mulţi membri PSD de la Palatul Cotroceni, unde se afla Ion
Iliescu, de la Palatul Victoria, unde era Adrian Năstase, de la Camera Deputaţilor, de la Senat, dar şi
de la sediul central al PSD. “Iar îmi cer ăştia bani cu sacoşele şi, ca să le dau, iar trebuie să fac
evaziune”, i se văita sirianul.

De altfel, unul dintre cei care a recunoscut că l-a sunat pe Omar chiar din biroul de şef al
administraţiei prezidenţiale şi consilier pe probleme de securitate al lui Ion Iliescu a fost Ioan
Talpeş. Fostul şef al SIE a dezvăluit în 2005, la o televiziune, în plină criză generată de răpirea
jurnaliştilor în Bagdad, că l-a sunat pe Omar pentru sponsorizarea unei acţiuni.

Talpeş nu a fost singurul care a apelat la ajutorul material al lui Omar Hayssam. Între apropiaţii
acestuia s-ar mai fi aflat, între alţii, consilierii prezidenţiali de atunci-Şerban Nicolae, Corina Creţu,
Emil Cico Dumitrescu. Pozele lor, dar mai ales cele cu Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Adrian
Năstase, Viorel Hrebenciuc, Ristea Priboi, Ion Vasile (parlamentar PSD, tatăl jurnalistei răpite),
tronau în încăperile birourilor lui Omar. De altfel, sirianul era membru PSD şi, în 2004, a figurat pe
listele de candidaturi pentru alegerile parlamentare.

Rolul instituţiilor statului în protejarea lui Hayssam Omar

Între 2001-2004, Hayssam prelua active ale statului cu sprijinul pesedistului Ovidiu Muşetescu
(între timp, decedat); returnările ilegale de TVA le-ar fi primit şi cu ajutorul lui Ristea Priboi (fost
consilier al ex-premierului Adrian Năstase), care era membru şi în Consiliul de Administraţie al
unei firme unde Omar era acţionar, după cum însuşi Hayssam ne-a confirmat într-un interviu din
noiembrie 2004.

Garda Financiară şi Direcţia Finanţelor Publice erau la picioarele lui Omar, după cum ne-a declarat
un fost şef de la filiala Sectorului 1 al Capitalei, unde era sediul principal al grupului de firme
patronate de sirian.

Nici serviciile secrete nu s-au lăsat mai prejos, şefii lor de atunci, respectiv Gheorghe Fulga – SIE –
şi Radu Timofte (între timp, decedat) – SRI, asigurându-i lui Hayssam protecţia şi oferindu-i, prin
transmitere de informaţii clasificate, oportunităţi de afaceri. La fel a procedat şi MApN, care a şi
importat păcură (obţinută prin contrabandă) prin intermediarul Hayssam.

Hayssam nu a dus-o prost nici cu Poliţia. Unul dintre fraţii lui Hayssam Omar era partener de
afaceri cu fiul şefului Poliţiei Române de atunci, Dumitru Sorescu.

Cum erau ocrotite, la ordin, afacerile ilegale

Între 1991 şi 2004, inclusiv, fraţii Omar au avut sute de firme în România, multe dintre ele
fantome. Le foloseau pentru contrabandă şi evaziune şi apoi le vindeau unor arabi, care poate nici
nu existau în realitate, pentru a li se pierde urma.

Ca să aibă bani pentru a-i plăti pe toţi cei care îi sprijineau afacerile ilegale, Hayssam făcea
evaziune, contrabandă, nu-şi plătea taxele şi impozitele şi îşi înşela partenerii de afaceri. Între cei
înşelaţi şi care ne-au oferit documente şi informaţii despre afacerile ilegale ale lui Hayssam Omar s-
au aflat Elena Adobriţei, Mihai Istrate, Gh Crihana şi alţii.

În 2003, Hayssam ne declara că cei care îl acuză de înşelăciune sunt escroci pentru că, dacă ar fi
fost vinovat că i-a plătit cu cecuri false, Poliţia şi Parchetul l-ar fi cercetat, or, el n-a fost cercetat de
nimeni. Era şi greu, având în vedere relaţiile acestuia cu şefii instituţiilor statului, după cum s-a
adeverit ulterior.

Cei înşelaţi de Hayssam Omar au făcut plângeri în 2002, 2003, 2004 la Poliţie, la Parchet; au trimis
memorii la Preşedinţie şi la Guvern, memorii care au ajuns, ulterior, la sirian. Unul dintre cei
păgubiţi ne-a spus că la o întâlnire Hayssam i-a arătat memoriul pe care l-a trimis la Preşedinţie (“în
atenţia domnului Ion Iliescu”) şi la Poliţie, ameninţându-l cu puşcăria dacă
nu-l lasă în pace. Acea persoană chiar a fost, ulterior, arestată preventiv, la ordinul lui Omar, şi apoi
eliberată. Nu vrea să-i dăm numele ca să nu aibă iar probleme deoarece “PSD e iar la putere”.

În 2003, Hayssam ni se lăuda cu apropiaţii săi din PSD.“Da, îl cunosc pe domnul Ristea Priboi. Da,
l-am însoţit pe domnul preşedinte Ion Iliescu (în turneele oficiale – n.n.), şi ce-i cu asta?! Pe mine
nu m-a anchetat nimeni. Nimeni nu m-a chemat să dau declaraţii. Nici Poliţia, nici Parchetul!”

Însă, într-un interviu pe care ni l-a acordat în 2004, după ce Parchetul a descins la sediul firmelor
sale şi a făcut percheziţii, Hayssam nu a mai fost lăudăros cu relaţiile sale. S-a ferit să spună că e
prieten cu Priboi şi Văcăroiu, dar a recunoscut că primul a fost membru în Consiliul de
Administraţie al firmei unde era acţionar şi că pe Văcăroiu, Hrebenciuc, Şerban Nicolae şi alţi
membri PSD îi ştie pentru că sunt colegi de partid.

Ancheta Parchetului, blocată de un telefon; probele – returnate

Cel mai grav episod s-a petrecut la începutul lunii noiembrie 2004, când procurorul general de
atunci, Ilie Botoş, a organizat descinderi în forţă în şase imobile ale familiei Omar, sedii de firme.

Atunci, anchetatorii au ridicat o adevărată arhivă de documente false, dar şi aparatură de

supraveghere şi interceptare a convorbirilor, arme de foc, documente şi facturi contrafăcute. Între
documentele ridicate de la sediile firmelor deţinute sau controlate de familia Omar s-au găsit şi
documente cu ştampile ale PSD.
 Nici nu s-au terminat bine percheziţiile, că procurorii au fost obligaţi să stopeze ancheta şi să
returneze probele ridicate, după cum ne-a declarat unul dintre procurorii implicaţi şi apoi ne-a
confirmat şeful său. Atunci, Hayssam urma să fie arestat preventiv, dacă nu s-ar fi dat telefonul
politic.

A urmat schimbarea puterii politice. Noul preşedinte, Traian Băsescu, a declarat război corupţiei şi
evaziunii fiscale şi atunci, fiind în pericol de a fi arestat, Hayssam organizează răpirea jurnaliştilor
la Bagdad, pe care tot el i-a trimis acolo, însoţiţi de partenerul său, Munaf.

După răpire, Hayssam a propus Preşedinţiei ajutorul pentru eliberarea ostaticilor cu condiţia să fie
lăsat să meargă în Irak. Nu a fost lăsat, ci arestat preventiv pentru răpire. Jurnaliştii au fost
recuperaţi de serviciile secrete şi au ajuns cu bine în ţară.

Procurorii şi doctorul Mircea Beuran

Cancerul a fost motivul principal pentru care Hayssam a fost pus în libertate în 2006, deşi era
acuzat de terorism (răpirea jurnaliştilor români) şi multe infracţiuni economice. Diagnosticul şi
intervenţia chirurgicală au fost opera doctorului Mircea Beuran, fost ministru PSD al Sănătăţii.
Atunci se spunea că Omar e pe moarte. El juca şi teatru pe holurile instanţelor, unde abia îşi târa
picioarele. Dacă Hayssam va fi expertizat şi nu se va descoperi afecţiunea, poate nici rezecţia (e o
ipoteză), doctorul Beuran ar putea avea probleme.

Un alt ajutor pentru eliberarea lui Omar în 2006 a venit de la procurorul de caz, Ciprian Nastasiu,
care, deşi nu era procuror de şedinţă pentru punerea în libertate, a venit special în sala de judecată să
ceară eliberarea sirianului. Ulterior, el a declarat că şeful său, Marcel Sâmpetru, l-a obligat să ceară
eliberarea lui Omar şi, pentru a nu întârzia, i-a pus la dispoziţie şi maşina.

Serviciile secrete, partenerii lui Omar Hayssam până în 2006

La scurt timp după eliberarea din arest, Hayssam a dispărut din ţară. Parchetul şi serviciile secrete,
în special SRI (condus atunci de Radu Timofte – PSD), erau instituţiile obligate să-l monitorizeze.
Nu au făcut-o. Singura instituţie care a anunţat Parchetul că Omar îşi pregăteşte fuga din ţară a fost
DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, condus atunci de Virgil Ardelean (ministru Vasile
Blaga), însă Parchetul n-a luat măsuri. În 2006, şefii serviciilor secrete şi-au dat demisia, iar mulţi
înalţi ofiţeri au fost pensionaţi.

Deşi a existat şi un proces despre fuga lui Hayssam – cu un vapor care transporta berbecuţi –, au
rămas multe necunoscute despre plecarea acestuia din ţară. Acum, Hayssam, dacă vrea să-şi mai
scadă din pedeapsă, poate colabora cu autorităţile şi poate spune, între altele, cine l-a ajutat să fugă.
Dezvăluirile pot fi făcute atât în procese noi (Hayssam a fost condamnat în lipsă şi poate cere
redeschiderea celor trei dosare în care a fost condamnat, respectiv 20 de ani pentru răpirea
jurnaliştilor, 16 ani pentru infracţiuni economice şi trei ani tot pentru infracţini economice), cât şi
într-un dosar economic aflat pe rolul instanţelor de judecată, ca şi în cele două dosare penale pe
care le mai are în instrumentare: unul e la DNA, despre privatizarea frauduloasă a IPRS Băneasa,
altul la DIICOT, despre trafic de arme, spălări de bani, finanţarea unor celule teroriste.