Viața juridică de după retragerea

aureliană
274. d.Hr. – sec. al. XI-lea - sec. al
XIII-lea/ XIV-lea
Retragerea aureliană

De ce?

- atacurile repetate ale goților și carpilor

- aliniamentul Dunării permitea o mai bună
apărare a peninsulei Balcanice
•
 CE/ CINE S-A RETRAS?
Legiunile (armata) Administrația romană
•
• marii proprietari de pământ
• deținătorii de ateliere
mușteșugărești mai
importante
• stăpânii de sclavi,
negustorii

• orășenii mai bogați

S-au retras cei care aveau interese social-
economice și politice dependente de
prezența puterii Romei
 Cine a rămas?
• populația săracă
•

• cei care nu depindeau de adminsitrația romană

(de forța de constrangere a unui centru, care
avea menirea asigurării unei orânduiri pașnice,
bazată pe reguli general obligatorii)
• motive proprii
 Efectele retragerii aureliene

- Dispariția statului roman de pe teritoriul în cauză

- Dispariția dreptului scris

-
*** S-au păstrat unele norme cutumiare de
sorginte romană/ daco-romană și, în timp, s-
a dezvoltat un drept cutumiar agro-pastoral
original (dispariția statului nu a însemnat,
deci, dispariția dreptului) =>

SISTEM NORMATIV VICINAL

•
 VIAȚA URBANĂ -275 D.HR. – SEC. AL VI-LEA
ORAȘELE, ÎN SENS MATERIAL, AU CONTINUAT SĂ EXISTE,
dar nu mai erau administrate/ organziate prin specificul lor,
de catre organe adminsitrative specializate

Sarmisegetusa
Potaisa
Locuite înL condiții
modeste Napoca
Porolisum
* multe orașe sunt date uitării
Apar așezări de tip
burgus – așezări
înconjurate cu
fortificații și
turnuri

(nu predomină și nu
dăinuie)
Viața se ruralizează
•

• are loc un fenomen de

migrare demografică
dinspre mediul urban
(ca spațiu locativ) spre
mediul rural
• multe orașe sunt date
uitării
Obștea vicinală romană = așezare rurală
Ce trebuie să reținem?
- Exista o formă de organziare socio-economică și
administrativă, dar fără a reține existența unui aparat
administrativ statal (o putere instituționalizată/ relativ
centralizată)
-
- Existau comunități cu precopări agro-pastorale, bazate pe
proprietatea comună asupra terenului arabil, pășunilor și
pădurilor
(*casa, terenul înconjurător și uneltele erau proprietate privată)
 Se remarcă o continuitate între obștea
teritorială dacică și obștea teritorială
romanică, ceea ce diferențiază populația
din aria geografică a României de astăzi
de popoarele migratoare.
 FOSSATUM
(satul românesc)
- 20 – 40 de gospodării
- Erau grupate în
”cuiburi” (cete de
neam)
- Existau ateliere, in zone
de confluență
- Hotarul obștii era, de
regulă, înconjurat de
un șanț întărit cu pari-
Cum se organizau oamenii din perioada
respectivă, pe teritoriul României de
astăzi?
PRIN COLECTIV
!!! fără organe statale !!!
!!! fără forță de constrângere din partea unui
centru !!!
 Organizare publică,
Prin
pentru conservarea
obiectivarea
obștii și binele
intereselor
colectivității - Lotizarea anuală
colective - Alegerea culturilor
(în funcție de
necesăminte)
- Impunere de limite
(prin recunoasterea
Drept administrativ utilitatății, în sens
rural colectiv)
ORGANE CU ATRIBUȚII ADMINSITRATIVE

1. Adunarea întregii obști/ Grămada

satului/ Adunarea megieșilor
2.
3. Consiliul bătrânilor/ Oamenii buni și
bătrâni
4.
5. Jude - șef politic și militar
b1) OBȘTEA VICINALĂ – sec. VII – VIII

- Apar diferențe sociale

- Se accentuează proprietatea privată
- Organele colective trec în plan secundar (treptat)
- Apar ”mai marii satelor” – jupani (la un moment
dat, se observă criterii ereditare în dreptul
”funcției”; se transformată în titlu.
-
b2 ) Apar uniuni de obști – confederații de obști
sau Obști de obști
- pentru o mai bună apărare
- bună-starea colectivităților

Organul de conducere suprem:

Sfatul cel mare
Jupanul
 C. Țările (terrae), jupele, câmpulungurile, cnezatele,
voievodatele (XIX – XIV)

Rezultate ale unor Forme incipiente de Firave subiecte de

unificări teritoriale organizare statală drept intenațional

- JUPAN
ÎNCEPE UN PROCES DE
- CNEAZ
STAT CENTRALIZARE A PUTERII - VOIEVODATE
MEDIEVAL - DUX
ROMÂNESC Mari familii domnitoare -

*** se conturează criteriul ereditar

 Apar fortificații medievale –
”personifică” un nucleu de putere
(recunoscută ca atare de o populație)
și repere teritoriale concrete
(administrație pe axa central-local)
TRANSILVANIA – sec. XIX – X – cronica Notarului anonim al
Regelui maghiar Bela al III-lea, Gesta Hungarorum –
confirmă existența unor ducate și voievodate; Sec. XI –
Cronica pictată de la Viena; sec. XIII- XIV - Țara Făgărașului,
Țara Hațegului ș.a.. (cnezi de vale)

MUNTENIA – e.g. Diploma Ioaniților – conducători în drepta

și stânga Oltului

MOLDOVA – scrisoarea lui Papa Grigorie al IX-lea către Bella

al Ungariei...
LEGEA ȚĂRII
• a avut la bază sistemul normativ vicinal românesc
• cutume noi
• caracter unitar
• caracter teritorial-imobiliar
• caracter original
IUS VALACHICUM/ VALACHORUM – Legea Țării
recunoscută și păstrată de românii aflați sub diverse
dominații străine ca un drept personal (drept speciific unui
grup etnic)
 Exemple de grile:
1. După retragerea aureliană, viața urbană din teritoriul în cauză s-a:
a) Consolidat
b) Ruralizat
c) Militarizat
 
2. Organul cu atribuții judecătorești al obștii sătești era:
d) Grămada satului
e) Adunarea megieșilor
f) Consiliul bătrânilor
 
3. Familia individuală/mică patrilocală şi patrilineară de tip lăstar ilustra faptul că:
g) Copiii plecau, după căsătorie, din casa părintească, formându-şi propria gospodărie
h) Copiii cei mari ai familiei rămâneau, după căsătorie, la casa părintească doar în condițiile în care nu era depășit un
anumit număr de membrii
i) Copiii cei mari, odată ce împlineau o anumită vârstă, terau obligați să părăsească casa părintească
3. Sistemul normativ vicinal românesc a avut în mod absolut un caracter:
a) Scris
b) Cutumiar
c) Codificat

4. Retragerea aureliană a avut ca efect:

d) dispariția statului de pe teritoriul în cauză

e) dispariția raportului: administrație publică centrală - administrație publică locală

f) dispariția dreptului roman scris

5. Cel mai important organ al obștii sătești era:

g) Adunarea întregii obști
h) Adunarea megieșilor
i) Grămada satului
7. Organul cu atribuții judecătorești al obștii sătești era:
a) Grămada satului
b) Oamenii buni și bătrâni
c) Consiliul bătrânilor

8. Care era organul suprem de conducere al uniunii de obști?

a. Divanul obștesc
b. Adunarea megieșilor
c. Sfatul cel mare
9. În materia dreptului penal din sistemul normativ vicinal românesc, pedeapsa maximă era?
d) pedeapsa cu moartea
e) alungarea din obște
f) munca în folosul comunității