Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE


PROGRAM DE STUDIU FINANȚE,BĂNCI,
ASIGURĂRI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU
FRECVENȚĂ

Proiect

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Lector univ. Dr. ZĂPODEANU Daniela

ABSOLVENT:
HAIAȘ Giulia Alia

ORADEA
2021
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDIU FINANȚE, BĂNCI,
ASIGURĂRI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU
FRECVENȚĂ

DEFINIREA STABILITĂȚII FINANCIARE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
Lector univ. Dr. ZĂPODEANU Daniela

ABSOLVENT:
HAIAȘ Giulia Alia

ORADEA
2021
Cuprins
Introducere 4
Capitolul I. Conceptul și importanța stabilității financiare 5
I.1. Stabilitatea financiară – conceptul, importanţa și obiectivul final 5
I.2. Sursele riscului stabilității financiare.........................................................................................7
I.2.2. Riscuri exogene………………………………………………………………………………..8
I.3. Instituții create la nivel internațional pentru asigurarea stabilității financiare.........................8
I.4. Cooperarea în domeniul stabilității financiare..............................................................................9
I.5. Politica macroprudențială………………………………………………………………………..10

Capitolul II. Raport asupra stabilității financiare pentru anul 2017 11


II.1. Evoluții economice și financiare internaționale 11
II.2. Situația economică din zona euro 12
II.3. Evoluții macroeconomice interne …………………………………………………………..…15
II.4. Piața muncii și problema demografică ………………………………………………………………….17
II.5. Sectorul public…………………………………………………………………………………………….18
Bibliografie………………………………………………………………………………………………..20

4
Introducere

Stabilitatea financiară reprezintă un bun public global, care este caracterizat prin
nonrivalitate și nonexcludere. Acest bun public nu poate fi oferit doar de către piață, banca
centrală precum și alte instituții ale statului având un rol important în asigurarea stabilității
financiare. De asemenea este necesară o abordare transfrontalieră, prin coordonarea
politicilor din acest domeniu, în vederea atingerii stabilității financiare pe plan național, dat
fiind caracterul de economie deschisă al României.
Banca Naţională a României are un rol intrinsec care ajută la menţinerea stabilităţii
financiare, în conformitate cu responsabilităţile care rezultă în urma dublei sale ipostază atât
de autoritate monetară cât şi prudenţială.
Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin
formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică.
Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar,
în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este
preventivă.
Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor
şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea
economică.

5
Capitolul I. Conceptul și importanța stabilității financiare

I.1. Stabilitatea financiară – conceptul, importanţa și obiectivul final


“În ultimele decenii înainte de declanșarea crizei financiare, politica de stabilitatea
financiară tindea să fie pusă în umbră de politica monetară, care a fost văzută ca principala
funcție a băncilor centrale. După criză însă, politica de stabilitate financiară a căpătat o mai
mare importanță, iar acum este considerată a sta pe picior de egalitate cu politica monetară,
ca responsabitițăti critice ale băncilor centrale.”1
Stabilitatea financiară reprezintă o caracteristică a sistemului financiar. Stabilitatea
financiară are rolul de a face față șocurilor sistematice realizate pe o bază durabilă și care să
fie realizată fără perturbări majore. Tot o dată are rolul de a aloca în mod eficient resursele
financiare în economie precum și de a identifica și a gestiona într-un mod cât mai eficient
riscurile.2
Scopul menținerii stabilității financiare este realizat într-un mod cât mai util pentru a
putea contribui cât mai corect la evitarea unor întreruperi importante ale funcțiilor vitale care
aparțin sistemului financiar realizat ca un întreg, a funcțiilor care sunt exercitate în cadrulo
economiei, acestea vizând:
 Sistemul de plăți și de decontare;
 Asigurarea realizată împotriva riscului;
 Intermedierea care apare între cei care economisesc și cei care investesc.3
Un sistem financiar se află într-o gamă largă de stabilitate ori de câte ori este capabil să
faciliteze (mai degrabă decât să fie iminentă) performanța unei economii și să disipeze
dezechilibrele financiare care apar în mod endeogen sau ca urmare a unor evenimente
negative și neprevăzute semnificative.
Stabilitatea sistemului financiar are 2 puncte de echilibru
- un punct stabil de echilibru (după stres sistemul revine la echilibru)
- un punct instabil de echilibru(șoc la un moment dat - panică bancară)4

1
Ben Bernanke, Financial Market Conference, Atalanta Georgia, Aprilie 2012
http://www.federalreserve.go/newsevents/speech/bernanke20120409a.htm consultat la data de 01.12.2021
2
file:///C:/Users/HP/Downloads/R20150225LV.pdf consultat la data de 01.12.2021
3
Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele macroprudențiale din
perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR, București 25 februarie 2015
4
file:///C:/Users/HP/Downloads/R20131202AN.pdf consultat la data de 01.12.2021

6
Îmbunătățirea
rezistenței
sectorului
financiar la
șocuri Contribuie sustenabil la
creșterea economică

Stabilitate
financiară

Alocarea
Evaluarea eficientă a
riscului resurselor
financiare în
economia
reală

Stabilitatea financiară este, în esența sa, un bun public, care este oferită de către banca
centrală precum și de către alte instituții ale statului.
În cazul României, stabilitatea financiară este oferită de către CNSM ( Comitetul
Național pentru Supravegherea Macroprudențială). 5
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a fost înființat prin
intermediul Legii nr 12/2017 privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar
național. Misiunea Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială este aceea
de a putea asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului
financiar naţional, prin intermediul stabilirii politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor
adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.6
Stabilitatea financiară, în cazul unei economii deschise, nu poate fi asigurată doar
național. Aceasta reprezintă un bun public la nivel global.

5
file:///C:/Users/HP/Downloads/R20150225LV.pdf consultat la data de 01.12.2021
6
http://www.cnsmro.ro/despre/cadru-juridic/legea-122017/ consultat la data de 01.12.2021

7
I.2. Sursele riscului stabilității financiare
I.2.1 Riscuri endogene7
• Riscuri bazate pe instituții:
- Riscuri financiare;
 de credit;
 valutar;
 de dobândă;
 al pieței;
 de lichiditate;
- Riscuri operaționale;
- Riscul adecvării capitalului;
- Slăbiciunile tehnologiei informațiilor;
- Riscul de concentratre;
- Riscuri legale, de integritate;
- Riscuri reputaționale;
- Riscurile strategiilor de afaceri.
• Riscuri bazate pe piață:
- Riscul alinierii prețurilor activelor;
- Riscul contagiunii;
- Riscul contrapartidei;
- Riscul rulării pe piețe- credite/ lichidități.
• Riscuri bazate pe infrastructură: 8
- Riscurile sistemului de cliring, plăți și decontări;
- Riscurile fragilității infrastructurii;
 legale;
 monitorizare;
 de reglementare ;
 contabile;
- Colapsul încrederii de-a fi capabil de funcționare;
- Efectul de domino.

7
Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele macroprudențiale din
perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR, București 25 februarie 2015
8
file:///C:/Users/HP/Downloads/R20150225LV.pdf consultat la data de 01.12.2021

8
I.2.2. Riscuri exogene9
 Perturbări macroeconomice:
I. Riscul mediului economic;
II. Riscul dezechilibrelor de politici.
 Riscul de producere de evenimente:
I. Naturale;
II. Politice;
III. Falimente însemnate în afaceri.

I.3. Instituții create la nivel internațional pentru asigurarea stabilității financiare


La nivel internațional au fost create o serie de noi instituții care să vină în ajutorul
asigurării stabilității financiare:
I. G-20: Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), 200910
 În cadrul acestei instituții sunt incluse toate economiile majore din cadrul G-20,
membrii Forumului pentru Stabilitate Financiară al cărui succesor este şi Comisia
Europeană;
 Acesta are ca și scop principal întărirea sistemelor financiare precum și creșterea
stabilității piețelor financiare la nivel internațional;
 Tot o dată, această instituție promovează stabilitatea financiară internațională prin
intermediul coordonării autorităților financiare naționale precum și cele internationale
și a organismelor internaționale de standardizare către dezvoltarea unor politici
puternice de reglementare, de supraveghere precum și financiare.

II. UE: Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), 201011


 Acest organism este responsabil cu supravegherea macroprodențială a sistemului
financiar din cadrul Uniunii Europene, cu scopul de a putea contribui la prevenția
sau la diminuarea riscurilor sistematice;
 Contribuie în mod constant la funcționarea eficientă a pieței interne, asigurând în
acest fel o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică.

9
file:///C:/Users/HP/Downloads/R20131202AN.pdf consultat la data de 01.12.2021
10
Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele macroprudențiale din
perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR, București 25 februarie 2015
11
Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele macroprudențiale din
perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR, București 25 februarie 2015

9
III. SUA: Consiliul de Supraveghere a Stabilităţii Financiare (CSSF), 2010
 Monitorizează și identifică riscurile excesive care apar la adresa sistemului
financiar american ce rezultă astfel din intrarea în stare de nerambursare sau în
faliment a unor honding-uri bancare mari sau societăți financiare nebancare
interconectate sau riscurile care ar putea sa apară în afara sistemului financiar;
 Elimină așteptările conform cărora orice companie financiară americană este „too
big to fail” (prea mare ca să eșueze).12

I.4. Cooperarea în domeniul stabilității financiare


Cooperarea dintre Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere
Financiară și Guvern a crescut treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc a devenit
mult mai dinamic şi mult mai complex, determinând astfel o serie de întrepătrunderi la nivel
instituțional.
În acest fel, a devenit un lucru necesar conlucrarea dintre autorităţile naționale, pentru
a putea asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi a componentelor sale,
precum și respectarea și consolidarea cadrului legal care este aplicat în domeniul stabilității
financiare.
Pe plan internațional, ca urmare a efectelor semnificative ale crizei financiare globale,
evidențiate și prin transmiterea riscurilor între sistemele financiare naționale, s-a pus un
accent mult mai semnificativ pe conceptul de stabilitate financiară precum și pe necesitatea
unei cooperări internaționale în domeniul stabilității financiare.
În acest fel, la nivel european a fost înființat, în anul 2010, Comitetul European pentru
Risc Sistemic (CERS), care alături cu alte trei autorități europene de supraveghere sectorială
(Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și
Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale) constituie Sistemul Financiar de
Supraveghere Europeană.13
Spre deosebire de autoritățile europene de supraveghere sectorială, CERS pune
accentual atât pe identificarea riscurilor sistemice cât și pe stabilirea politicilor
macroprudențiale care se regăsesc la nivelul Uniunii Europene, cu scopul de a salva astfel
stabilitatea sistemului financiar european în integritatea sa. În cazul în care apar și sunt

12
Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele macroprudențiale din
perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR, București 25 februarie 2015
13
https://www.bnr.ro/Stabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114-Mobile.aspx consultat la data de 02.12.2021

10
identificate anumite riscuri de natură sistemică, CERS poate emite o serie de recomandări și
de avertismente care sunt adresate statelor membre în vederea diminuării acestor riscuri.14

I.5. Politica macroprudențială


Stabilitatea financiară reprezintă un bun public la nivel global, care este caracterizat
de nonrivalitate și nonexcludere. Acest bun public nu poate fi oferit în mod exclusiv de către
piață, banca centrală și alte instituții ale statului având un rol important în asigurarea
stabilității financiare. De asemenea, dat fiind caracterul de economie deschisă al României,
este necesară o abordare transfrontalieră, prin coordonarea politicilor din acest domeniu, în
vederea atingerii stabilității financiare pe plan național.15
Banca Națională a României proiectează strategia în domeniul politicii
macroprudențiale în limitele ariei sale de competență.
Obiectivele intermediare ale politicii macroprudențiale vizate de BNR, integral
armonizate cu recomandările europene în domeniu, sunt:
(i) reducerea și prevenirea creșterii excesive a creditării și a îndatorării;
(ii) reducerea și prevenirea necorelării excesive a scadențelor și a lipsei de lichiditate pe
piață;
(iii) limitarea concentrării expunerilor directe și indirecte;
(iv) limitarea hazardului moral, și
(v) consolidarea rezilienței infrastructurilor financiare.16
În scopul îndeplinirii obiectivului final, de salvgardare a stabilității sistemului
financiar, BNR a selectat, pe lângă obiectivele intermediare ale politicii macroprudențiale
recomandate la nivelul UE, două obiective naționale specifice – creșterea sustenabilă a
intermedierii financiare și îmbunătățirea incluziunii financiare – pentru care a propus
instrumente specifice.17

14
https://www.bnr.ro/Stabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114-Mobile.aspx consultat la data de 02.12.2021
15
https://www.bnro.ro/Politica-macropruden%c8%9biala-15312.aspx consultat la data de 02.12.2021
16
https://www.bnro.ro/Politica-macropruden%c8%9biala-15312.aspx consultat la data de 02.12.2021
17
https://www.bnro.ro/Politica-macropruden%c8%9biala-15312.aspx consultat la data de 02.12.2021

11
Capitolul II. Raport asupra stabilității financiare pentru anul 2017

II.1. Evoluții economice și financiare internaționale


Fondul Monetar Internațional a mărit proiecțiile privind ratele de creștere a economiei
mondiale la 3,6% pentru anul 2017 și la 3,7 % pentru anul 2018. Prognozele pentru zona
euro, Japonia, precum și pentru economiile emergente din Asia și Europa au fost în creștere,
în timp ce prognozele pentru SUA și Marea Britanie au realizat o serie de revizuiri care au
fost în scădere. Un factor important în reconfigurarea proiecțiilor a fost și revitalizarea
comerțului la nivel global.
Organizația Mondială a Comerțului a estimat pentru anul 2017 o creștere a volumului
schimburilor comerciale de mărfuri cu valori cuprinse între 1,8% și 3,6 %, de la 1,3 %,
valoare care a fost estimată pentru anul 2016. Cu toate acestea, riscurile privind consolidarea
ratei de creștere a economiei globale și a comerțului internațional au rămas importante pe
fondul incertitudinii politicilor (atât comerciale, cât și monetare), al acumulării unor
dezechilibre structurale la nivelul economiilor emergente și al intensificării tensiunilor
geopolitice, dar și al plasării prețurilor combustibililor la niveluri mai reduse pe parcursul
ultimilor ani.
Grafic nr. 2.1: Fondul monetar international

Fondul monetar international


Fondul monetar international
4.00%
3.60% 3.70%
3.50%
3.00%
2.50%
2.00%
1.50%
1.30%
1.00%
0.50%
0.00%
2016 2017 2018

Sursa: BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017

12
Principalele riscuri sistemice asupra sistemului financiar la nivel global, conform
evaluării Fondului Monetar Internațional din octombrie 2017 sunt:
(i) riscul de piață și de lichiditate, care este determinat de nivelul scăzut al ratelor
dobânzilor și de nivelul scăzut al primelor de risc, precum și de nivelul mai redus
al volatilității de pe piețele financiare internaționale;
(ii) riscuri dinspre piețele emergente;
(iii) riscul de credit;
(iv) riscul macroeconomic.
Riscul aferent piețelor emergente și riscul macroeconomic au fost evaluate în scădere
față de valorile estimate în aprilie 2017, pe fondul reluării creșterii economice mondiale.
La nivelul UE, cele mai recente analize ale Băncii Centrale Europene și ale
Comitetului European pentru Risc Sistemic privind evoluția riscurilor și vulnerabilităților la
adresa stabilității financiare a indicat o creștere pronunțată a riscurilor provenind din:
(i) ajustarea bruscă a primei de risc pe piețele financiare internaționale;
(ii) situația bilanțieră și profitabilitatea scăzută a instituțiilor financiare;
(iii) incertitudinea cadrului politic și provocările privind sustenabilitatea datoriei sectorului
public și privat;
(iv) lichiditatea și contagiunea sectorului bancar paralel.

II.2. Situația economică din zona euro


Creșterea economică a consemnat un avans de 0,7 % în trimestrul al doilea din anul
2017, după valoarea de 0,6 % din primul trimestru.
Încrederea în economia europeană s-a îmbunătățit semnificativ. Astfel, indicatorul
privind încrederea în economie calculat de Comisia Europeană a înregistrat cea mai ridicată
valoare din ultimii 10 ani (114,9% în octombrie 2017). Rata șomajului s-a redus în
septembrie 2017 la 8,9%, reprezentând cea mai scăzută valoare din martie 2009.

13
Grafic Nr. 2.2:Cresterea economica in anul 2017

Cresterea economica 2017


8.00%
7.00% 7.00%
6.00%
5.00%
4.00%
3.00%
2.00%
1.00%
0.60% 0.70%
0.00%
trimestrul 1 2017 trimestrul 2 2017 trimestrul 3

Sursa: BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017

Grafic Nr. 2.3.: Increderea in economica Europeana

Increderea in economia Europeana


140.00%

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
increderea in economie Rata somajului in 2017
2017

Sursa: BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017

Principalul factor al creșterii economice a fost consumul intern. Investițiile au


continuat să înregistreze evoluții modeste, în profida unor condiții financiare favorabile,

14
susținute și prin măsuri neconvenționale de politică monetară. BCE a anunțat în octombrie
2017 intenția de continuare a programului de relaxare cantitativă până la finalul anului 2017,
respectiv 60 de miliarde euro, și reducerea acestuia la 30 miliarde euro după această dată cel
puțin până în septembrie 2018. Cu toate acestea, BCE a avut în vedere extinderea dimensiunii
și a duratei programului de achiziționare de active, în condițiile în care estimările privind
creșterea economică sau condițiile financiare au putut sa pericliteze îndeplinirea obiectivului
privind stabilitatea prețurilor.
Profitabilitatea băncilor din Europa a înregistrat o ușoară îmbunătățire în prima
jumătate a anului 2017. Astfel, profitabilitatea medie a capitalului (ROE, return on equity) a
crescut în al doilea trimestru din anul 2017 cu 3,7 puncte procentuale față de ultimul trimestru
din 2016, ajungând la nivelul de 7%.
Rentabilitatea medie a activelor (ROA, return on assets) a crescut la 0,45% în aceeași
perioadă, de la 0,21% la sfârșitul anului 2016.
Graficul nr 2.4.: Rentabilitatea medie a activelor

Rentabilitatea medie a activelor


0.50%

0.45%

0.40%

0.35%

0.30%

0.25%

0.20%

0.15%

0.10%

0.05%

0.00%
2016 2017

Sursa: BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017

Perspectivele profitabilității sectorului bancar european rămân mixte. Pe de o parte,


volumul încă mare al creditelor neperformante în unele state europene și o serie de factori

15
structurali, precum nivelul competiției pe anumite segmente ale pieței creditului, contribuie la
menținerea unor venituri operaționale scăzute.
Pe de altă parte, revigorarea activității de creditare a sprijinit procesul de normalizare
a profitului. În zona euro, împrumuturile acordate societăților nefinanciare au crescut cu o
rată anuală de 2,5% în septembrie 2017, în timp ce creditele acordate populației au
înregistrat un avans de 2,7% în aceeași perioadă. Pe termen mai lung, amplificarea
fenomenului FinTech va determina, cel mai probabil, schimbarea modelelor de afaceri ale
instituțiilor de credit în vederea menținerii capacității de generare de profit.
România se află printre țările cu cel mai ridicat nivel al profitabilității, alături de alte
țări precum: Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria. Băncile românești cu capital italian,
respectiv grecesc sau capital cipriot, sunt caracterizate de un grad de capitalizare ridicat (rata
fondurilor proprii totale este de 15,2% pentru băncile cu capital italian, respectiv de 23%
pentru cele care au capital grecesc și cipriot, septembrie 2017) și un nivel corespunzător de
acoperire cu provizioane (48% pentru instituțiile cu capital grecesc și cipriot și de 69,4%
pentru cele care au capital italian).
Principala problemă în zona euro este nivelul ridicat al datoriei publice și private.
Sustenabilitatea datoriei publice reprezintă o problemă importantă în unele state ale Uniunii
Europene. Nivelul ridicat al datoriei în aceste state, în contextul creșterii presiunilor
inflaționiste, a avut ca și efect creșterea costurilor de finanțare. Deși la nivel agregat s-a
înregistrat o ușoară îmbunătățire a poziției fiscale, evoluțiile au continuat să fie eterogene la
nivelul țărilor. Astfel, nivelul datoriei publice a fost estimat să se ajusteze ușor de la 85,1%
din PIB în anul 2016 la 84,8% din PIB în decembrie 2017 (media UE), respectiv de la 91,3%
din PIB la 90,3% din PIB (zona euro). Deficitul bugetar în UE s-a redus la 1,7 % în anul
2016, pentru anul 2017 fiind estimat un deficit de 1,6 % din PIB. În noiembrie anul 2017
două state din zona euro (Franța și Spania) au fost sub procedura de deficit excesiv, în
scădere de la nouă state, din care șapte din zona euro în prima parte a anului 2016.

II.3. Evoluții macroeconomice interne


România a înregistrat una dintre cele mai înalte rate de creștere economică din
Uniunea Europeană în primele nouă luni ale anului 2017. Cu toate acestea, analiza
principalilor indicatori macroeconomici au realizat acumularea de tensiuni, cu o serie de
consecințe negative asupra evoluțiilor economice viitoare și asupra stabilității financiare.

16
Principalul factor de creștere a fost reprezentat de consumul intern, un rol major în
stimularea acestuia avându-l, printre altele, măsurile de politică fiscală și de politică a
veniturilor din ultimii doi ani.
În primul semestru al anului 2017, avansul activității economice a fost de 5,8%,
consumul intern contribuind cu 5,5 puncte procentuale, în timp ce exporturile nete au avut o
contribuție negativă. Investițiile au avut un aport marginal la creșterea. Accelerarea cererii
interne a avut ca efect creșterea importurilor, în timp ce nivelul redus al investițiilor a limitat
capacitatea producției interne de a suplini excesul de cerere internă.
Continuarea acestor evoluții a condus la o creștere a tensiunilor asupra principalelor
echilibre macroeconomice. Continuarea procesului de convergență a fost condiționată de
recalibrarea mixului de politici, astfel încât să se asigure menținerea la niveluri sustenabile a
indicatorilor economici fundamentali.
Cooperarea între instituțiile cu rol în coordonarea politicilor economice a fost
esențială pentru a obține un mix cât mai optim de politici pentru economia românească. BNR
nu a putut să suplinească lipsa unor politici adecvate în alte domenii decât cele aflate în aria
sa de competență, o abordare diferită conducând la ineficiența politicii monetare. Mai mult, a
fost necesară intensificarea eforturilor de creare a unui cadru propice stimulării investițiilor în
mediul privat și de îmbunătățire a investițiilor publice în vederea asigurării unei creșteri
economice durabile.

Creșterea gradului de coerență a politicilor și a predictibilității cadrului legislativ,


reducerea inegalităților, precum și acordarea unei mari atenții serviciilor publice de bază cu
rol major în consolidarea unei creșteri economice pe termen lung (educația și serviciile de
sănătate) au fost unele dintre posibilele măsuri în acest sens.

17
II.4. Piața muncii și problema demografică
Evoluțiile de pe piața muncii au cunoscut o îmbunătățire, dar se mențin vulnerabilități
structurale. Astfel, nivelul șomajului a continuat evoluția descendentă, ajungând la 4,9% în
septembrie 2017, față de 5,5% la finele anului 2016, iar gradul de ocupare pentru categoria de
vârstă 15-64 de ani a depășit în al doilea trimestru din anul 2017 valoarea de 65%, de la
61,6% la sfârșitul anului precedent, contribuind pozitiv la creșterea economică observată în
prima parte a anului.
Graficul Nr 2.5: Evolutiile pe piata muncii

Evolutiile pe piata muncii


Evoljutiile pe piata muncii
61.60% 65.00%

5.50% 4.90%

0 16 0 17 16 17
i2 i2 20 20
u u re re
ul ul a a
aj aj up up
o m o m oc oc
ls ls de de
lu lu ul ul
ve ve d d
ni ni g ra g ra

Sursa: BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017

O primă vulnerabilitate structurală importantă la nivelul pieței muncii este problema


demografică, generată, pe de o parte, de declinul natural al populației, iar, pe de altă parte, de
fenomenul emigrației. Sporul natural negativ al populației s-a adâncit semnificativ în ultimii
ani (la -3 spor la 1 000 de locuitori în anul 2016, comparativ cu -1,6 spor la 1 000 de locuitori
în anul 2013), România înregistrând una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea
Europeană.
Vârsta medie a populației a crescut în anul 2016 la 41,4 ani, de la 37,3 ani în anul
2007, menținându-se însă sub media de vârstă la nivel european (42,6 ani în anul 2016) și în
apropierea valorilor înregistrate de alte state din regiune, precum Ungaria (41,9 ani),
Republica Cehă (41,5 ani), Polonia (39,9 ani). Aceste evoluții demografice contribuie la
reducerea PIB potențial. Conform datelor observate în perioada 2005-2016 pentru state din
Europa Centrală și de Est, o majorare cu 1 punct procentual a ponderii populației cu vârsta de
65 de ani sau peste conduce la o diminuare a creșterii PIB potențial cu 1,3 puncte
procentuale.

18
O a doua vulnerabilitate importantă este gradul redus de integrare a unor categorii
sociale în piața muncii. Rata de ocupare a femeilor este în prezent la doar 57,4%, față de 75%
în cazul bărbaților (date aferente anului 2016, grupa de vârstă 20-64 de ani). De asemenea,
integrarea tinerilor pe piața muncii este o problemă importantă.
Ponderea tinerilor (15-34 de ani) care nu muncesc și nici nu sunt încadrați într-un
program de formare a fost în anul 2016 de 20,8%, mult peste media Uunuii Europene
(15,6%). O altă problemă privind gradul de ocupare a forței de muncă este dată de
disparitățile regionale importante.
O a treia vulnerabilitate importantă a forței de muncă este gradul redus de adecvare a
pregătirii forței de muncă. România are cea mai redusă pondere a tinerilor cu studii
superioare finalizate din UE (25% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani aveau
studii terțiare încheiate în anul 2016, față de 33% în Republica Cehă sau 43% în Polonia) și
cea mai redusă rată a persoanelor implicate într-un proces de formare continuă (1,2% din
populația cu vârste între 25-64 de ani, față de 3,7% în Polonia sau 8,8% în Republica Cehă în
anul 2016).

II.5. Sectorul public


Politica fiscală expansionistă a început în anul 2016 și a continuat în anul 2017, prin
măsuri care au vizat atât veniturile bugetare, cât și cheltuielile publice. Menținerea unei
conduite prociclice a politicii fiscal-bugetare, în condițiile reducerii investițiilor publice, a
fost de natură să impulsioneze cererea internă, cu efecte negative asupra balanței de plăți,
îngustând spațiul de manevră în cazul unei viitoare inversări a evoluțiilor economice.
Deficitul bugetar a fost de 0,81% din PIB în primele nouă luni ale anului 2017,
înregistrând o majorare cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent.
Ținta de deficit stabilită pentru anul 2017 a fost similară celei din anul 2016, respectiv de 3%.
Mai mult, Guvernul și-a anunțat intenția de menținere a deficitului bugetar în apropierea
limitei de 3% din PIB până în anul 2019, consolidarea bugetară fiind prevăzută să înceapă în
anul 2020 (când deficitul a fost estimat să scadă la 2% din PIB). Comisia Europeană a estimat
depășirea pragului de 3% din PIB în perioada următoare (3,9% în anul 2018 și 4,1% în anul
2019), materializarea acestora având ca rezultat reintrarea României în procedura de deficit
excesiv. Deficitul structural a depășit în anul 2016 ținta pe termen mediu de 1% și a fost
estimată să înregistreze 3,3% în anul 2017. Comisia Europeană a inclus România în
Procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu.

19
Recomandările Comisiei Europene pentru România au fost de menținere a ratei de
creștere nominală a cheltuielilor guvernamentale la maximum 3,3% în anul 2018, ceea ce ar
fi corespuns unei ajustări structurale de 0,8% din PIB.
Tabel nr 2.1. Deficitul bugetului general consolidat

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Deicitul bugetar -6,3 -4,2 -2,5 -2,5 -1,7 -1,4 -2,4 -3,0 -3,0
cash*
Deficitul -6,9 -5,4 -3,7 -2,1 -1,4 -0,8 -3,0 -3,0 -3,9
bugetar SEC
2010
Deficit -5,4 -3,8 -1,9 -0,4 0,3 0,9 -1,5 -1,6 -2,3
primar**
Deficit -5,6 -2,9 -2,4 -0,9 -0,4 -0,3 -2,2 -3,3 -4,3
structural***
Sursa: BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017
*) pentru anii 2017 și 2018 proiecțiile au fost realizate de către Ministerul Finanțelor
Publice (deficit cash) și de către Comisia Europeană (AMECO)
**) deficitul primar reprezintă deficitul bugetar SEC 2010 din care sunt excluse
cheltuielile cu dobânzile
***) deficitul structural reprezintă deficitul bugetar ajustat cu componenta ciclică
(estimată pe baza PIB potențial) .

20
Bibliografie
1. Ben Bernanke, Financial Market Conference, Atalanta Georgia, Aprilie 2012
http://www.federalreserve.go/newsevents/speech/bernanke20120409a.htm consultat
la data de 01.12.2021
2. file:///C:/Users/HP/Downloads/R20150225LV.pdf consultat la data de 01.12.2021
3. Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele
macroprudențiale din perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR,
București 25 februarie 2015
4. http://www.cnsmro.ro/despre/cadru-juridic/legea-122017/ consultat la data de
01.12.2021
5. https://www.bnr.ro/Stabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114-Mobile.aspx consultat la
data de 02.12.2021
6. https://www.bnro.ro/Politica-macropruden%c8%9biala-15312.aspx consultat la data
de 02.12.2021
7. Banca Națională a României- Stabilitatea financiară, riscul sistemului și instrumentele
macroprudențiale din perspectiva băncii centrale, Liviu Voinea Viceguvernator BNR,
București 25 februarie 2015
8. BNR Raport asupra stabilității financiare decembrie 2017

21

S-ar putea să vă placă și

  • Piete de Capital Teorie
    Piete de Capital Teorie
    Document94 pagini
    Piete de Capital Teorie
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • Curs NR 6
    Curs NR 6
    Document9 pagini
    Curs NR 6
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • Curs NR 6
    Curs NR 6
    Document9 pagini
    Curs NR 6
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • AF Curs NR 5
    AF Curs NR 5
    Document11 pagini
    AF Curs NR 5
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • AF Curs NR 5
    AF Curs NR 5
    Document11 pagini
    AF Curs NR 5
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • AF Curs NR 4
    AF Curs NR 4
    Document8 pagini
    AF Curs NR 4
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • AF Curs NR 3
    AF Curs NR 3
    Document13 pagini
    AF Curs NR 3
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • AF Curs NR 2
    AF Curs NR 2
    Document10 pagini
    AF Curs NR 2
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • Impozitul Pe Profit
    Impozitul Pe Profit
    Document60 pagini
    Impozitul Pe Profit
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • Impozitul Pe Profit
    Impozitul Pe Profit
    Document60 pagini
    Impozitul Pe Profit
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări
  • Impozitul Pe Profit
    Impozitul Pe Profit
    Document60 pagini
    Impozitul Pe Profit
    Giulia Haias
    Încă nu există evaluări