Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MUZICĂ și
MIȘCARE
clasa a III-a
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației
Acest manual este realizat în conformitate cu programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației
naționale nr. 5003 din 02.12.2014.
PILULUI
TELEFONUL CO
lefon
numărul de te ntru copii
de asistență pe
MINISTERUL EDUCAȚIEI
MUZICĂ și MIȘCARE
Clasa a III-a
Disciplina: Muzică și mișcare
Clasa: a III-a
Număr de pagini: 96
4
*Starea manualului se înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie să facă niciun fel
de însemnări pe manual.
Referenți:
Conf. univ. dr. Dragoș Călin – Universitatea Națională de Muzică București
Prof. dr. Ștefan Popescu – Colegiul Național de Muzică „George Enescu” București
IMNUL DE STAT AL ROMÂNIEI
DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!
Maestoso
44
1. Deş teap tă te, ro mâ ne, din som nul cel de moar te, În
2. A cum ori nici o da tă să dăm do vezi la lu me Că-n
3. Pri viţi, mă re ţe um bre, Mi hai, Şte fan, Cor vi ne, Ro
4. Pre oţi, cu cru ce-n frun te! Căci oas tea e creş ti nă, De
ca re te-a dân ci ră bar ba rii de ti rani, bar ba rii de ti
as te mâni mai cur ge un sân ge de ro man, un sân ge de ro
mâ na na ţi u ne, ai voş tri stră ne poţi, ai voş tri stră ne
vi za-i li ber ta te şi sco pul ei prea sfânt, şi sco pul ei prea
rani!
A
cum ori nici o da tă cro ieş te-ţi al tă soar te, La
man, Şi că-n a noas tre piep turi păs trăm cu fa lă-un nu me Tri
poţi, Cu bra ţe le ar ma te, cu fo cul vos tru-n vi ne, ,,Vi
sfânt. Mu rim mai bi ne-n lup tă, cu glo ri e de pli nă, De
ca re să se-n chi ne şi cru zii tăi duş mani, şi
um fă tor în lup te, un nu me de Tra ian, un
a ţă-n li ber ta te ori moar te!” stri gă toţi, ,,ori
cât să fim sclavi ia răși în ve chiul nost' pă mânt, în
1. 2.
cru zii tăi duş mani! A mani!
nu me de Tra ian! Și ian!
moar te!” stri gă toţi. Cu toţi.
ve chiul nost' pă mânt! Mu mânt!
4 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Cuprins
Competențe:
Competențe:
2.1 1.2
Corect respirăm, bine cântăm!........................... 9 Portativul și cheia SOL....................................... 54
3.1 1.3
Vocalizăm, apoi cântăm!................................... 12 Sunetul și nota SOL............................................ 56
Recapitulare...................................................... 15 2.2 Sunetul și nota MI............................................. 59
Evaluare............................................................. 17 Sunetul și nota LA.............................................. 62
Sunetul și nota DO1........................................... 65
Sunetul și nota RE.............................................. 68
Sunetul și nota FA.............................................. 71
Sunetul și nota DO2........................................... 74
2 ATELIERUL DE SUNETE 18 Sunetul și nota SI............................................... 77
Recapitulare...................................................... 80
Percuția corporală și instrumentală.................. 18
Competențe:
2.1 Evaluare............................................................. 82
Jucăriile muzicale.............................................. 20
3.1 Orchestra jucăriilor........................................... 23
Recapitulare...................................................... 26
Evaluare............................................................. 28
1.1 1.1
Dansuri populare............................................... 33 Nuanțele............................................................ 85
1.2 Legătura dintre strofă și refren......................... 88
Colinde românești............................................. 38
3.2 Ritmul................................................................ 42 Recapitulare...................................................... 90
Recapitulare...................................................... 46 Evaluare............................................................. 92
Evaluare............................................................. 47 Mini-spectacol muzical...................................... 93
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup
Competențe specifice
1.1. Receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din patrimoniul cultural, cu
sesizarea unor diferenţe
1.2. Sesizarea diferenţelor de înălţime şi durată între sunete, în audiţia unor fragmente muzicale
2.1. Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mişcare şi a
acompaniamentului instrumental
6 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
MAGIA MUZICII
Hai, cântați cu toți ȋn cor cu solist și dirijor!
1
Mara are acasă o pisică foarte alintată, iar Radu are un hamster și un câine. Dacă cele trei
Trei pisoi
animăluțe s-ar întâlni, ar produce o zarvă la fel de mare ca în cântecul de mai jos.
- după auz - Trei pisoi
Învață piesa muzicală „Trei pisoi” și te vei amuza interpretând-o!
Trei
Trei pisoi
Trei pisoi
- după auz - Cor
2
Cor pisoi ori pisică Solo pisoi ori pisică Solo
42
Cor ma
2. Ma
soi
mior
pisoi ori pisică
au, mi au!Solo
Cor pi soi
Pe
îi cer ta,pisoi ori pisică Solo
4
3. Trei pi
1. Trei pi soi mior
mior
pălălălă iau,
iau, Mi
Un pa
Ma mă puc
Miţ!
u geau,
şică plân tau,
Mi au,
4. Ma
2.
5.
pi
Trei ma
Trei pi
1. Ma
3. Trei ma
Miţ
soi
Miţ
soi
ţo
mior
mior
sfâ râlălălă iau,
iau,
ia,
ia, Mi au, mi
au! Ma
Pe mei
Ma
Pe pa mă
pi Miţ
soi
Miţ!
pi pucsoi
îi ves
po
şi plân
mân gâ
cer teau,
ta,
geau,
ia, Mi au,
lă iau,
1. pi soi mior iau, Mi au, mi au! Ma
Un mă Miţ! şică plân
u geau,
tau, Mi au,
2. Ma ma Miţ
mior
lă iau,
ia,
mi au!
Pe pi soi
îi cer ta,
1.
2.
4. Ma pi
Trei ma soi
Miţ mior
ţo pă ia, Mi au, Ma
Pe meimă Miţ!
pi Miţsoi îi plân
şi
po cer geau,
ves ta,
teau, Mi au,
3. Trei pi
2.
3. Ma
5. pi
Trei ma
soi
soi
Miţ
mior
mior
sfâ
pă iau,
lă iau,
râ ia,
Un pa puc
Pe pa
Un
pi pucsoi
că u tau,
îică cer
mân ta,
u tau,
gâ ia,
râ ia,
4. Trei pi soi ţo Ma mei Miţ po ves teau,
3. Trei pi
4. soi mior
ţo lă iau,
pă Ma pa puc
Un mei Miţ po u teau,
că ves tau,
Pes pier
te tot cit Şi pa pu cul l-am sit.
să neunvă as tâm a şepupă zaţi, tutu să
mi au! Am dut un pa A ler un şo ri cel.
mi
mi
au!
au!
Pa
Am
Pes
pu
Voi pi
Am
La pier
ma
pier
te dut
tot
ce
soi
dut
un
am
lul
pa
sco
ho
pa
pu
to
ţo man
raţi,
cel
cel
cit
S-a
Plă
A
Plă
A
Şi
as
cin
cin
ler
pa
cuns
ler gând
gând
pu
pe
ţă
un
ţă
un
cul
sub
nu
şo
şo
l-am
di
mân
ri
mân
ri
gă
van.
caţi!
cel.
caţi.
cel.
sit.
Voi pi soi ne as tâm pă raţi,
cel Plă
A cin
ler tu
gând ţă
un nu mân caţi!
mi au! Am
Pa pier
Voi pi
pu dut
soi
ce un
ne as
lul pa
tâm
ho pu
pă
ţo raţi,
man Plă
S-a cin
as tu
cuns ţă
pe şo
nu
sub ri
mân
di cel.
caţi!
van.
Pes te tot am sco to cit
raţi, Şi pa pu cul l-am gă sit.
Voi
Pes
La mapi
te soi
tot
să ne
vă as
am tâm
sco
a pă
to
şe cit
zaţi, Şi
Plă pa
cin pu
tu cul
ţă nu
l-am
să mân
gă caţi!
sit.
caţi.
Cor Pa pu ce
Solo lul ho ţo man
pisica Solo S-a as cuns pe sub di van.
Pes
Pa te
pu tot
ce am
lul sco
ho to
ţo cit
man Şi
S-a pa
as pu
cuns cul
pe l-am
sub gă
di sit.
van.
1.2.3.4. La ma să vă a şe zaţi,
5. Plă cin tu ţă să mân caţi.
1.2.3.4.
Pa ma
La pu ce
să lul
vă ho
a ţo
şe man
zaţi, S-a
Plă as
cin cuns
tu pe
ţă sub
să di
mân van.
caţi.
Cor
La ma Solo
să vă a şe pisica Solo
zaţi,
5.
Plă cin tu ţă să mân caţi.
1.2.3.4.
5.5.pisica
Solo
co pii cu
Cor Solo
Cor Solo pisica Solo
Cor au, Solo au, pisicareSoloma ma
Mi mi au, mi mi au! A trei pi soi, sunt
Mi au,
1.2.3.4.
mi au, mi au, mi au! 5.A re ma ma trei pi soi,
co pii cu
1.2.3.4.
Mi au, AA rere ma trei pi soi,
sunt
mi au,
Mi au, mi au,
mi mi au, mi mi au! ma mapisoi Solo sunt co pii cu
Mi au, mi au, mi au, mi au! A re ma mapisoi Solo soi, sunt co pii cu
au, au! ma trei pi soi, sunt co pii cu
trei pi
minţi,
ca voi,
Mi
au,
mi
au, pisoi
mi Solo
pisoi Solo au,
mi
au!
3
Cȃntare
2 ȋn colectiv
2 Citește versurile cântecului „Trei pisoi”, pronunțând clar cuvintele. În acest timp, bate din
picior sau din palme pe fiecare silabă recitată. Apoi, interpretează din nou cântecul.
3 Joc – Pisoii jucăuși
Lucrează în grup. Formează un semicerc împreună cu toți copiii din clasă. Trei dintre voi vor juca
rolul pisoilor, iar unul pe cel al mamei din cântecul „Trei pisoi”. Ceilalți colegi vor cânta în cor
povestea motanilor. La fiecare strofă, schimbați rolurile și fiți cât mai jucăuși în interpretare!
4 Atelier de creație
Confecționeazǎ o mascǎ de pisoi și adu-o la școalǎ la ora urmǎtoare de
muzicǎ și mișcare.
● Pune-ți masca și reia jocul „Pisoii jucăuși” alǎturi de colegii tǎi.
1 Privește cu atenție imaginile de mai jos. Dacă vrei să cânți cu ușurință, respectă pozițiile de
cântat!
Important
● Atunci când cânți trebuie sǎ ai o poziție ● Când cânți, trebuie să respiri corect:
corectǎ pentru a putea emite clar sunetele inspiri pe nas (tragi aer în plămâni, fără
și pentru a interpreta cu ușurințǎ o melodie. zgomot) și expiri pe gură (elimini aerul din
● Stai relaxat, ȋn picioare sau așezat pe plămâni calm și treptat).
scaun cu spatele drept, rezemat.
Vocabular
a emite sunete = a produce sunete
Știați că...?
● Uneori, în cântece, locul unde se respirǎ este marcat printr-o virgulă așezată ca cea scrisă
între paranteze (’).
● Respirația corectă oxigenează creierul și asigurǎ aerul necesar pentru a emite sunetele
muzicale (pentru a cânta).
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 9
1
Misiune muzicală
6 Ca să știi să cânți, trebuie să știi să respiri. De fiecare dată când te pregătești să cânți, poți
repeta exercițiul de mai jos, cu ajutorul profesorului.
44
inspiraţie expiraţie inspiraţie expiraţie inspiraţie
1.
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
i i
10 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
1
7 la poziția corectă de cântat și folosește-te de exercițiile anterioare
ca să interpretezi corect cântecul de mai jos.
Mare bal
- după auz -
Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
4
4
O gi ra fă şi un cal Vor să se du că la bal. Prin tre fragi şi prin tre rugi În tâl nesc o ze bră-n dungi.
Tu ştii, ze bră, să a jungi La ba lul ce s-a mu tat? Tu ştii, ze bră, să a jungi Chiar la mar gi ne de sat?
Dru mul tre ce prin pă du re Prin ză vo iul plin cu mu re. E dis trac ţi e la bal:
Ur sul cân tă la ţam bal, Bur su cu-i trom pe tist, Iar mă ga rul chi ta rist.
8 Alături de colegii tăi, alege un dirijor care să dea semnalul de început și cântați cu toții, în
colectiv, piesa muzicală de mai jos. Bateți din palme pe silabele „tra, la, la”.
În clasă
- după auz -
Muzica: Alexandru Voevidca
2
4
1. Când în vă ţă to rul vi ne, Dra gii mei șco lari, Noi să stăm cum se cu vi ne,
2. El ne-n va ţă lu cruri bu ne, Dra gii mei șco lari, Deci s-as cul tăm ce ne spu ne,
Dra gii mei șco lari. Tra, la, la, tra, la, la, Toţi fru mos să stăm, Tra, la, la, tra, la, la, Şi să-l as cul tăm.
Dra gii mei șco lari. Tra, la, la, tra, la, la, Cu drag să-n vă ţăm, Tra, la, la, tra, la, la, Şi să-l as cul tăm.
44
1.
44
2.
44
3.
4 Sunete lipsă
● Înlocuiește vocala „a” cu o alta. Șoptește ● Găsește o consoană și pronunț-o de 5 ori
clar, apoi cu voce tare, ce ai obținut: alături de vocalele:
ma, ma, ma, ma, ma
m-, m-, m-, m-, m-
a e i o u
5 Lucrează în perechi. Așazǎ-te alǎturi de colegii tǎi ȋntr-un cerc. Jumătate dintre voi jucați rolul
vulpii, iar restul pe cel al raței. Fiți cât mai jucăuși în interpretarea cântecului de mai jos.
● Care este mesajul acestui dialog muzical? Cum ai descrie vulpea?
Vulpea şi raţa
- după auz -
Muzica: Gheorghe I. Mugur
Allegro
42
1. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Ce pof teşti? Ce pof teşti?
2. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Nu glu meşti? Nu glu meşti?
3. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Un ră ţoi, mai co dac,
4. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, ,,Bi ne zici, bi ne zici”,
Stri gă ra ţa că tre vul pe: Ci ne eşti? Ce pof teşti? Sunt o bu nă
Toa te ra ţe le în trea bă: Ne cu noşti? Ne cu noşti? Cum nu, vai de
Luă cu vân tul cu gră bi re Şi vor bi în fo cat, Zi când: ,,Pri viţi
Ra ţe le stri gau răs ti te: ,,Fugi de-a ici, fugi de-a ici!” Iar vul pea şi
so ră, Vin să fa cem ho ră. În să cum să fac, Căci nu pot pe lac?
mi ne, Ne cu noaș tem bi ne Şi-aş vrea să vor bim, Să ne şi-n ru dim.
bi ne, A re ghea re fi ne Şi colţi as cu ţiţi, De ea vă fe riţi!”
rea tă, Cu gu şa us ca tă, Tris t-a mai ple cat Du pă alt vâ nat.
Iar ba-n câmp se veș te jeș te. A, a, a! A cum e toam nă, da!
Noi a vem du pă plă ce re. E, e, e! Plă cu tă vre me e.
Şi no uă mus tul ne pla ce. I, i, i! Ve niţi, co pii, la vii!
Şi ne pa re rău de e le. O, o, o! Se duc co co rii-n stol.
Audiază!
● Anotimpurile de Antonio Vivaldi
Judecata
Vulpea şivulpii
raţa
- după auz -
Muzica: Gheorghe I. Mugur
Muzică i versuri:
Allegro
Mirela Rizea Marinescu
42
*La semnul de repetiţie,
1.
se Mac,
repetămac, mac,
fiecare strofămac,
în parte mac, mac, mac, mac, Ce pof teşti? Ce pof teşti?
2. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Nu glu meşti? Nu glu meşti?
3. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Un ră ţoi, mai co dac,
4. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, ,,Bi
ne zici, bi ne zici”,
a lun.
1. În pă du rea de
2. Pe cu vânt! Nam luat ni mic!
Ur sul ma re i bă trân,
Mam plim bat nu mai un pic.
gă ra ţa că tre vul pe: Ci ne eşti? Ce pof teşti? Sunt o bu nă
te ra ţe le în trea bă: Ne cunoşti? Ne nu, vai de
cufo noşti?
Cum
Zi când: ,,Pri viţi
Stri
Toa
Luă cu vân tul cu gră bi re Şi vor bi în cat,
Ra ţe În le tâl
stri nind
gau vul
răs tipea te: i ,,Fugi
rea de-a
tă, ici, O fugi
du de-a
se ici!”
la ju Iarde vul
ca pea
tă: şi
Eu sunt ve ge ta ri a nă, Nu mă nânc de cât to ca nă.
so ră, Vin să fa cem ho ră. În să cum să fac, Căci nu pot pe lac?
juri tem i bisă neîmi Şi-aş
mi ne,Ia, Ne săcu noaș spui,vrea să Câţi
vor ră ţoi, Să găne şi-n
bim, ini rui dim.
pui
bi ne,Ia A răi
re minţi!
ghea re Nu fiteaineschim Şibat!colţi as Te
cu cu nosc! De Iar
ţiţi, ea vă ai fefu rat!
riţi!”
rea tă, Cu gu şa us ca tă, Tris t-a mai ple cat Du pă alt vâ nat.
Ai mai ter pe lit, cu coa nă, Cemi eti ma re ho ţo ma nă?
A vă zut bur su cul tot, Cum te cu ră ţai pe bot.
16 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
1
Evaluare
1 Scrie numărul imaginii și tipul de cântare corespunzător.
1 2 3
2 Mara a uitat cum poate cânta mai ușor o melodie. Dă-i o mână de ajutor, indicȃndu-i pozițiile
corecte de cântat. Transcrie numerele imaginilor corespunzătoare.
1 2 3 4 5
3 Interpretează un cântec, la alegere, respectând cerințele de mai jos.
a) Ai o poziție corectă de cântat.
b) Inspiră pe nas și expiră pe gură.
c) Pronunță corect sunetele.
4 fă a şa:
2 Da că ve 2sel se tră
Cu veselie Cu veselie
cal c-a
Da
e!
şa:
că ve sel se tră
4 4 fă a şa:
ieş te bi
ba ne
te-a şa:
cal c-a şa:
Da că ve sel Dase cătră veieş selte seba bi tră ne ieşşa:
te-a e!te ba te-a şa:Da că ve sel Da se că
tră ve sel s
ieş te ba te-a şa:
bi ne e! bi ne e!
Da că ve sel se tră ieş te, u nul
fă a şa:
al tu ia zâm
2 Transcrie numerele imaginilor. Desenează un pătrat verde în dreptul numerelor care ilustrează
percuția corporală și un cerc roșu în dreptul celor care ilustrează percuția instrumentală.
2 3
4 5 6
Știați că...?
● Pentru a emite sunete cu ajutorul instrumentelor de percuție, percuționiștii lovesc în ele, le
agită sau le ciocnesc.
1 Observă imaginile de mai jos. Tu ai asemenea jucării muzicale acasă? Pe care dintre ele? La
care îți place cel mai mult să cânți?
Recomandare
● Vizionează desenele animate Pisicile aristocrate și notează ce instrumente muzicale ai
recunoscut. Care este instrumentul muzical preferat al lui Berlioz?
20 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
2
Important
● Jucăriile muzicale te ajută să îți dezvolți imaginația, creativitatea, sunt distractive și, în
plus, te obișnuiesc cu sunetul muzical. Ele există într-o gamă variată.
Misiune muzicală
2 Joc – Dacă vesel se trăiește
Interpretează jocul muzical „Dacă vesel se trăiește”, înlocuind bătăile
din palme și picioare cu sunete produse de jucării muzicale.
4 Atelier de creație
Confecționează-ți propria tobă.
Pentru asta ai nevoie de:
o cutie metalică rotundă;
hârtie autocolantă;
bețișoare chinezești;
un bol cu apă;
ziare;
făină;
acuarele.
● Decupează din hârtia autocolantă diferite figuri geometrice
și lipește-le pe lateralele cutiei (nu și pe capacul ei).
● Din apă, ziare și făină realizează un aluat din care trebuie să modelezi două biluțe. Înfige câte
un bețișor chinezesc în fiecare biluță și așteaptă să se usuce. Folosește acuarelele și pictează
bețele după plac.
Bate toba
- după auz -
Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
4
4
1. Ba te to ba, ba te, Bum, bum, bum, Su ne tul răz ba te, Bum, bum, bum.
44
2. Ba te to ba, ba te. Ce fru mos! Su ne tul răz ba te Fu ri os.
Refren
Rit mul se în va ţă, Bum, bum, bum, Cân tă mai cu via ţă, Bum, bum, bum.
● Care este cuvântul din cântec prin care se imită sunetul tobei?
Știați că...?
● Tobele au fost descoperite pentru prima dată în triburile africane.
● Ele au forme, mărimi și chiar întrebuințări diferite. În trecut, tobele
africane erau folosite pentru a comunica la distanțe mari, ritmul
lor fiind o limbă nevorbită.
22 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
- după auz -
Muzicanţii
- după auz - Muzica şi versurile: Grigore Teodosiu2
Orchestra Muzicanţii jucăriilor
2 Grigore Teodosiu
- după auz - Muzica şi versurile:
Mara4 și Radu la un
au participat Muzicanţii
carnaval au luatpartela eveniment
muzical. Toți copiii care
2 au mude maizi Muzicanţii
cântecul
interpretat
jos,- însoțindu-și
după auz - cântarea de o şijucărie
muzicală. Teodosiu
Grigore
Muzica versurile:
4 2. Noi tem mu
tem Cât
de amuzant
a fost! Încearcă și tu! cân
ta fru
1. Noi sun canţi vo ioşi, Ce ştim cân ta fru
2 1. Noi
sun
zi canţi
vo
ioşi,
Muzica
Ce şi versurile:
ştim
Teodosiu
Grigore
- după auz -
4
sun
tem mu zi Muzicanţii
canţi vo ioşi,
Ce
ştim cân
auzvo - ioşi,
ta fru
Muzica Teodosiu
2 2.1. Noi
sun
tem
mu
zi
canţi
Ce ştim
şi versurile:
cânGrigore ta fru
sun tem
zizi canţi canţi vo ioşi, Ce ştim tata fru
- după
4 2.Noi sun
Noi
tem mu mu
cân cân fru
mos,
Noi sun tem mu zi vo ioşi, Ce ştim cân ta fru
temsun zimu zicanţi canţi vo voioşi, ioşi, Ce Ce ştim
câncân tata fru
Noi
1.2. Noi sunNoi
mos, Noi sun Noi
mutem
sun tem mu zi canţi vo ioşi, Ce ştim cân ta fru
mos, ştim fru
mos,
tem
mu zi canţi vo
ioşi,
Ce
ştim
cân
ta fru
Noi
vi ră ştim
Vi oa ra su n-a
mos, mos.
Noi
din
sun
din
mu
tem
zită canţi
mu
oa zi
vocân
canţi vo
ioşi,
cân ioşi,
ta, Trom
ta,
Ce
Ce
ştim
ştim cân
ta ta fru
ta fru
mos.
Noi
Noi
sun trom tem
pe
ştim
pe cân
su
n-a
mos. Noi răzi ştim Vi ştim
mos, Noi sun tem mu zi canţi vo ioşi, Ce ştim cân ta fru
din trom pe tă ştim cân ta, Trom pe ta su n-a
din vi oa cân ta, oa ra su n-a
mos,
mos, Noi sun tem mu canţi vo ioşi, Ce cân ta fru
mu ziră canţi ştim ta fru
mos. Noi
n-a
mos,
mos.
Noi
Noi
Noi
din
sun tem
din
mu
vi
pe zi
oa
cân
ştim
vo
cân
ta, Trom
ioşi,ta, Ce
ştim
Vi
pe cân
oa cân
ta suta fru
ra su
mos.
mos.
Noi
sun trom tem
canţi
vo ioşi,
Ce
oaoa rără ştim Vi
tă ştim n-a
şa, n-a
mos. din
Noi
Noi din trom
din
din
pepe tătă ştim
vi
vi cân
ştim cân
cân
ta, Trom
ta,
ta,
pe
Vi tata susu n-a
oa
oa ra
ra su
su
n-a
mos.şa, Noi
Noi
oaoa rără ştim
trom ştim
cân ta,
Trom
oaoa rara susu n-a
pe
n-a
şa,
pepe tătă ştim su n-a
Noi din din vivi ştim cân cân ta, Vi Vi n-a
Noi ta,
mos.
mos.
şa, Noi
Noi din
din vivi oaoa rără ştim
din trom trom
ştim cân
cân ta,
ta, TromTrom pe
oaoa rara susu n-a
pe ta
ta
su n-a
şa,
din trom pe tă ştim cân
ta, Trom pe ta su n-a
Noi ştim cân cân ta, Vi
şa,şa: trom ta, tăta, ştimta, cân ta, ta,ta, Trom
tim, tim, peTa, tata, suta, n-a
şa: Tim, tim, tim, tim, ta, tim, Vi oa
Ti ra
rim, sutim, n-a
şa,
Noi
din
Ta,
vi oa ră ştim cân
ta, pe
oa ra su n-a
şa, din
Noi
Noi Tim,
trom
din tim,
pe tă ştim
cân ta, Trom ta,tim, Vi
rim, sutim,
şa:
şa: tim, tim, tim, tim, Ti
tim, tim.
şa:ta, ta, ta, Ta, ta,ta, ta, ta, ta, ta, ta, ta,ta,
tim, tim,
ti rim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim, tim, Ti rim, tim,
şa:
Ta,
tim, tim, tim, tim, ta, ta,
Ti rim, tim,
Ta, ta, ta,ta.
ta, Ta, ta, ta, ta,
tim,Ti rim, ta, ta,
●Prinşa:ta,ce cuvinte
ta, ta, din textul Ta,
cântecului
Tim,
ta, ta,sunt ta,redate sunetele tim,
ta,Dar ale trompetei? tim.
ta,
viorii?
ti rim, tim, Tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim, tim,
şa:ti rim, tim, Tim,
Ta,
tim, tim,tim,tim,tim, tim,
ta, ta,
Ta,
tim, tim,
ta, ta, ta, ta, ta, Ta, ta, ta, ta, ta.
Impşa:ta,orta ta, ta, ta, tim, tim,tim, tim, Ta, Ti rim,
ta.
ta, ta,
Tim, tim, tim, Ti rim, tim, tim.
nt
este un grup
● Otirchestra
Ta,
mare
Ta, ta,
de muzicieni
ta,
ta,
ta,
ta,
ta, ta, ta, ta,
ooperămuzicală
Ta, ta, ta, ta,
ta, ta,
12 1 16 1 3 1 17 18 14 2 1
13 10 19 3 1 16 9 5 6 11 3
1 1 3 8 9 18 1 16 1 1 1
9 16 19 22 9 3 19 18 21 19 16
15 1 12 11 1 20 9 1 9 18 1
13 14 11 3 1 9 5 18 11 18 9
14 9 5 19 13 1 18 16 14 1 18
6 20 18 11 7 13 1 9 6 12 14
14 11 14 15 14 11 3 13 14 2 1
21 5 13 9 3 1 13 9 16 19 16
1 17 1 18 5 15 12 14 16 18 5
Știați că...?
● Termenul „orchestră” provine din limba greacă veche și desemna în teatru un spațiu
rezervat corului, loc situat între scenă și spectatori.
Recomandare
● Caută pe internet simfonia Surpriza, partea a ll-a, de Joseph Haydn unde vei putea auzi
sunete bătute la timpane (un fel de tobe, ca niște cazane).
24 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
2
3 Atelier de creație
Lucrează în grup. Formează alături de colegii tăi o orchestră. Gândiți-vă la un nume potrivit și
alegeți un dirijor. Realizați un afiș ca să promovați orchestra și concertele pe care le veți susține.
4 Interpretează cântecul de mai jos, folosind elemente de percuție instrumentală sau corporală.
Puişorii de găină
Puişorii de găină
Puişorii
- dupăde
- după
Puişorii auz găină
auz
de -
-găină
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
-după auz
- după auz --
2
versurile:
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
4 şişiversurile:
Motora--Ionescu
2224
Muzica Ana
AnaMotora
i şo rii gă i nă Au
Muzica Ionescu
o ma gos po di nă,
44
Pu mă
de
le gos
clonc,
clonc,
dă po vadi ţă,nă, clonc,
clonc,
clonc,
Pu ca-n
Cloş i şo tru rii
na de gă va
îi în i ţă,
nă Au ocă ma
Clon ne, mă clonc,
Pu
Cloş i i şoşo
Pu ca-n tru riina
rii deîi gă
de gă iva
în i nă
ţă,
nă Au
Au ocă
Clon o ma
ne, mă
ma le
mă gos
dă po
gos po diva
di nă,
nă, clonc,
ţă, clonc, clonc,
clonc, clonc,
clonc,
Cloş ca-n tru na
îiîi înîn vava ţă, Clon că ne, le dădă po va
ţă,
Cloş ca-n tru na ţă, Clon că ne, le po va ţă,
clonc, Pi u ie şi nesc
prin
iar gu lesc:
clonc,
clonc!
se
hră bă ciu
Şi
clonc, clonc, clonc! Pi ri
Cio u ie şi
le când se hră
ro nesc
tesc, Şi
Ei prin iar bă
sub cloş că ciu
se gupi lesc:
tesc.
clonc,
clonc, clonc,
clonc, clonc!
clonc! Pi
Pi uri
Cio u ieie şişi
le când sese hră
ro nesc
hră tesc,
nesc ŞiŞi
Ei prin
sub iar
prin iar bă
cloş că
bă ciu
se gu
ciu pi lesc:
gu tesc.
lesc:
Cio
Cio riri lele când
când sese roro tesc,
EiEi sub
sub cloş
cloş căcă sese pipi tesc.
tesc, tesc.
piu, piu, piu!
trianglu și bătăipiu,
Clopoţei,
piu,
din palme piu,
piu,
piu,
piu,
piu,
piu,
piu!
Clopoţei,
Clopoţei,piu,
trianglu
piu,
bătăipiu,
trianglu și piu,
bătăi din
dindinpalme
palme
piu,
piu,
piu,
piu,
piu,
piu,
piu!
piu!
Clopoţei, trianglușișibătăi palme
● Ce învățăturăai desprins din textul cântecului?
5 Joc – Puișorii dansatori
Lucrează în perechi. Împreună cu toți copiii din clasă formează un semicerc. Apoi, jucați rolul
personajelor din cântecul de mai sus. Puteți folosi și alte exemple de percuție corporală și
instrumentală decât cele propuse în cântec.
Audiază!
● Petrică și lupul de Serghei Prokofiev
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 25
2
2
Recapitulare
1 Toba este instrument: a) de percuţie; b) de suflat; c) cu coarde.
2 Ce poţi folosi? Transcrie şi uneşte corespunzător.
mâinile timpanul toba xilofonul
1
2
3
A B C D
(2, A) (3, D)
(1, B)
(1, C) (1, D)
(3, A)
(3, C) (3, B)
(2, D)
(1, A)
(2, B)
(2, C)
Hai laşijoc
Vulpea raţa
- după auz -
Muzica:Muzică i versuri:
Gheorghe I. Mugur
Allegro
Mirela Rizea Marinescu
42
*Fiecare strofă
are refrenul ei
mac,
1. Mac,
mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Ce pof teşti? Ce pof teşti?
2. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Nu glu meşti? Nu glu meşti?
3. Mac,
mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac, Un ră ţoi, mai co dac,
4. Mac, mac, mac, mac, mac,
1. Jo cu’a ces tami mac, mac, mac, ,,Bi
pla ce mi e, Ram, di, ne zici, bi di,neri, zici”,
ri, dam, di, ri, dam, da, da,
2. Hai, prin de ţi vă la joc, Ram, di, ri, dam, di, ri, dam, di, ri, da, da,
3. Hai cu to ţii, nu mai staţi! Ram, di, ri, dam, di, ri, dam, di, ri, da, da,
3
Stri gă ra ţa că tre vul pe: Ci ne eşti? Ce pof teşti? Sunt o bu *Se
nărepetă
i lam a les din tro mi e, Ram, di, ri, dam, di, ri, dam, di, ri, da. fiecare stro
Toa te ra
Jo cu’a cesţe tai lecu în no
trea bă:
roc, Ne Ram,
cu noşti? Ne cu
di, ri, dam, ri, dam, Cum
di, noşti? di, ri,nu,da.vai de
fă în parte.
Jo cu
Luă cul vânnostul tru cuîn gră
văbi ţaţi,
re Şi Ram,
vor bidi, ri, dam,
în fodi, cat,
ri, dam, di, ri, da.
Zi când: ,,Pri viţi
Ra ţe le stri gau răs ti te: ,,Fugi de-a ici, fugi de-a ici!” Iar vul pea şi
5
R1:
so Mară, ma îl
să faju cem
ca a ră.a, În Dam, di,
să ri, fac,
dam, dam,nu pot
di, ri, da,lac?
Vin ho să cum Căci pe
7
mi ne, Ne cu noaș tem bi ne Şi-aş vrea să vor bim, Să ne şi-n ru dim.
bi ne, A re ghea re fi ne Şi colţi as cu ţiţi, De ea vă fe riţi!”
rea tă, Cu gu şa us ca tă, Tris t-a mai ple cat Du pă alt vâ nat.
Când e ra co pil i ea, Dam, di, ri, dam, di, ri, da.
A doua oară → Dam, di, ri, dam, di, ri, da, da.
9
R2: Ci nel joa că a re par te, Dam, di, ri, dam, dam, di, ri, da,
11 R3: El se joa că pe sub mâ nă, Dam, di, ri, dam, dam, di, ri, da,
De bel ug i să nă ta te, Dam, di, ri, dam, di, ri, da.
Dam,
A doua oară → di, ri, dam, di, ri, da, da.
Ai ju ca o săp tă mâ nă, Dam, di, ri, dam, di, ri, da.
A doua oară → Dam, di, ri, dam, di, ri, da, da, da.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 27
2
2
Evaluare
1 Care dintre jucăriile de mai jos sunt muzicale? Transcrie variantele corecte.
a) trianglul; b) toba;
c) trenulețul electric; d) castanieta.
2 Transcrie tabelul de mai jos și completează-l cu numărul imaginii corespunzătoare fiecărui tip
de percuție.
Elemente de percuție
corporală instrumentală
3
1
3 Audiază din manualul digital cântecul Musca Bâza. Dă exemple de trei elemente de percuţie
corporală, altele decât cele exemplificate la exerciţiul anterior, pe care să le folosești în timpul
audiției.
42
Moderato
42 1. Vi
cul
pă rat, fur ni că
piş
cat.
2. Şi
ne
din
mel
gu ră
su
el stri ga:
O
Fugi de-a i
cea,
l-a
nu mai sta!
1. Vi ne mel cul su pă rat, O fur ni că l-a piş cat.
2. Şi din gu ră
el stri ga:
Fugi de-a i cea,
nu mai sta!
vi ne
Şi cum
nupâş, sta-n pâş,
pâş, drum, neș
În tâl
te-un
că
ră
buş.
Dă te-n co lo, Că te iau în coar ne-a cum.
Şi cum vi ne pâş, pâş, pâş, În tâl neș te-un că ră buş.
Dă te-n co lo, nu sta-n drum, Că te iau în coar ne-a cum.
● Ce însușire a melcului reiese din ultimele două versuri ale cântecului?
Important
● Piesa muzicală „Melcul supărat” face parte din folclorul copiilor.
● Cântecele care aparţin folclorului copiilor au o vechime foarte mare
și sunt inspirate atât din natură, din viața plantelor și a animalelor,
cât și din viața oamenilor. Ele sunt create de copii.
Vocabular
folclor = t otalitatea creaţiilor artistice, literare, muzicale, plastice etc., a obiceiurilor și
tradiţiilor populare ale unei ţări sau ale unei regiuni
42
Cri, cri, pu i şor, cân tă pe-n se rat Şi în ce ti şor, noap tea s-a lă sat.
Cri, cri, pe o gor, gre ieri cân tă-n cor. Lu na s-a pi tit şi a a ţi pit.
Iepuraşii
- după auz -
Din folclorul copiilor
2
4
1. Ie pu raşi, fu giţi a cum, Ie pu ra şi lor, Hai la crâng, nu staţi în drum, Ie pu ra şi lor.
2. Să v-as cun deţi mai cu rând, Ie pu ra şi lor, Vin co po ii toţi lă trând, Ie pu ra şi lor.
Vâ nă to rul da că vi ne, Ie pu ra şi lor, N-a re să vă fi e bi ne, Ie pu ra şi lor.
Vă iau ur ma şi v-a lun gă, Ie pu ra şi lor, Hai, fu giţi, să nu v-a jun gă, Ie pu ra şi lor.
30 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
5 Joc – Pădurea veselă
Interpretează piesa muzicală de mai jos, folosindu-te de percuţia corporală și instrumentală.
Alături de colegi, alege un dirijor care să dea semnalul de începere a cântecului.
La pădure
La- după
pădure
La- după
pădure
auz -
auz -
- după auz - Din folclorul copiilor
Din folclorul copiilor
422
Din folclorul copiilor
4. Tot fe lul de
flu tu rei la, la,
la, la, la,
Ne-n
tre
ceam
în
fragi
şi
mu re, la, la, la, la, la. şa,
1.2.3.4. Ui te-a ui te-a
şa,
la,
la,
la,
la,
la,
la,
fragi şi
dră gă mu
laş, re, la, la, la, la, la. 1.2.3.4. Ui te-a şa, ui te-a şa, la, la,
fragi
dră
zbor şi
gă
cu mu
laş,
e re,
le, la,
la, la,
la, la,
la, la,
la, la.
la. 1.2.3.4. Ui te-a şa, ui te-a şa, la, la, la, la,
dră
zbor gă
cu laş,
e
ei, le, la,
la, la,
la, la,
la, la,
la, la.
la.
zbor cu e
ei, le, la, la, la, la, la.
zbor cu ei, la, la, la, la, la.
la, şa, te-a
la, la, la, la.
la,
Ui te-a
Ui te-a şa,
ui şa,
ui te-a şa,
la,
la, la, la, la,
la.
la, Ui te-a şa, ui te-a şa, la, la, la, la, la.
6 Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, ridică-te din bancă și repetă piesa muzicală de mai
sus, bătând din palme de fiecare dată când cânţi „la” și pocnind din degete la „uite-așa”.
Audiază!
● La pădure (din folclorul copiilor)
Recomandare
● Mergi alături de colegi sau de familia ta la munte și culegeţi fructe de pădure. Pe lângă faptul
că sunt foarte gustoase, fructele de pădure au și multe vitamine. De aceea, dacă le consumi
frecvent, devii mai rezistent la boli.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 31
3
3
7 Lucrează în grup. Formează un cerc alături de colegii tăi, ţineţi-vă de mâini, bateţi pasul pe loc
și interpretaţi cântecul „Hora”.
Hora
Hora
- după auz -
Moderato
Hora
- după auz - Din folclorul copiilor
Din folclorul copiilor
- după auz -
copiilor
242
Moderato Din folclorul
la, la, la,
Moderato
24 1. Frun ză ver Tra, la, să tra gem
4 2.1. SăFrun juză căm
ver
de
ho
de
de
ra
de
ci
pe
ci
coa
coa
Tra,
re,
loc,
re,
la, la,
la,
la,
la,
la,
Hai
să vem
Şi s-a
Hai gem
tra
me
reu
ho no roc! re! Tra, la, la, la, la, la. Tot mai lin,pi mai lin, mai lin, Tra, la, la,
Tra, la, la,
ra ma Pe câm a cea cu flori,
la, la, la.
reu no roc! Tot mai lin, mai lin, mai lin, Tra, la, la,
la,
la,
e soa re fă ră nori, Tra,
Că
la,
la,
e soa fă seră nori,
la,
la,
la, la, la.
la, la, Ca
Că soa re le
re pe nin, Tra, la, la, la,
la,
la.
la, la, la, Ca
Că soa
e re
soa le
re pe
fă se nin,
ră nori, Tra, la, la, la, la, la.
8 Cântă și alte piese din folclorul copiilor!
la, la, la, Ca soa re le pe se nin, Tra, la, la, la, la, la.
9 Atelier de creație
Ia o coală de hârtie și îndoai-o pe jumătatea lățimii.
Apoi, taie de-a lungul îndoiturii.
Pliază una din cele două bucăţi de hârtie până obţii un evantai.
Desenează pe una dintre părţile pliate o siluetă de băiat sau de
fată. Decupează după conturul desenat, apoi colorează fiecare
siluetă în parte. Unește cu lipici primul și ultimul personaj din
șirul format. Acum, hora păpușilor este gata!
Știați că...?
● Cel mai cunoscut dans popular este hora.
● Hora reunește întreaga adunare într-un cerc mare. Hora se dansează și la nunţi.
Vocabular
hora = dans popular românesc, în care jucătorii se prind de mână formând un cerc închis
32 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
Dansuri populare
Mara și Radu merg la un concurs de dansuri populare. Tu știi să dansezi? Este foarte distractiv!
Muzica: Ana Motora - Ionescu
4Allegretto ho pa,
2 pa,
42 1.2.1. Hai,
cob
za re, cu foc, pa,
ho pa, ho pa,
4 Să cob ră ne
Hai, zi-i Ho ho pa, hop,
su
za
re, cuîn zbor,
larg
zi-i
foc,
pa,
Ho ho
hop,
încu zbor,
zi-i în pa, ho
2.1.SăHai, ră su
cob za ne
re, larg
zi-i foc, Ho ho pa,pa, ho pa,
pa, hop,
hop,
1.
Hai,
cob za
re,
larg în zbor,
cu zbor,
foc,
Ho
Ho pa,
pa,
ho pa, ho
pa, hop,
Ho pa, ho pa,
2. Să ră su ne larg ho pa, hop,
2. Să ră su ne ho pa, hop,
Să ne-n ho pa,
pa,
Ho ra noas
gem
cin în joc,
toţi
tu joc,
Ho
ho pa,
hop.
Să ne-n cin gem
tu ho pa, ho
ho
pa,
pa,
tr-a toţi în ror, Ho pa, hop.
Ho Să ne-n cin
ra noas gem
tr-a toţi
tu în
tu joc,
ror, Ho
Ho pa, ho pa,
pa, ho pa, hop.
hop.
Să
Ho ne-n cin
ra noas gem
tr-a toţi
tu în
tu ror,Cântă alături
joc, Ho
Ho de colegii
pa,
pa, ho
ho tăi
pa, piesa
pa, ho
ho pa,
pa, hop.
hop.
Ho ra noas tr-a tu tu ror,muzicalăHo„La joc”.
pa, Formaţi
ho pa, un cerc,
ho pa, hop.
ţinându-vă de mâini. Strângeţi‑vă
spre mijlocul cercului, apoi
Hora începe întotdeauna cu
reveniţi la poziţia iniţială, având
piciorul stâng și are patru pași
grijă să nu vă desprindeţi mâinile.
înainte și patru înapoi.
Braţele sunt îndoite de la cot, iar
palmele ajung la nivelul umerilor.
Important
● Unele dansuri populare au coregrafii cunoscute, iar pașii trebuie învăţaţi întocmai. În
acestă categorie intră: Ciuleandra, Brașoveanca, hora, Scaloianul etc.
La alte dansuri, oamenii pot folosi mișcări libere, adică dansează așa cum simt ei.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 33
3
3
HORA LENTĂ
Hora lentă este un dans popular
românesc în care dănţuitorii se prind de
mână formând un cerc. Pașii ce compun
acest dans sunt lenţi.
CIULEANDRA
Dans popular din Muntenia, Ciuleandra
are un ritm care devine din ce în ce mai rapid. Se
dansează de sărbătoarea Sânzienelor. Începe cu o
horă foarte lentă, apoi ritmul muzicii și mișcarea
se accelerează treptat.
Sunt scriitori care, fascinaţi de acest dans,
l-au descris în detaliu în operele lor. De exemplu,
Liviu Rebreanu în romanul „Ciuleandra”.
BRAȘOVEANCA
Brașoveanca este un dans popular din Ardeal. El se dansează în perechi. La început
ritmul este lent, iar pe parcurs, acesta se accelerează. Perechile de dansatori fac doi pași
înainte, apoi doi înapoi și își schimbă locurile.
SCALOIANUL
Practicat de obicei la începutul
primăverii, Scaloianul (caloianul) este un obicei
popular de aducere a ploii și de îndepărtare a
secetei. Acest obicei se întâlnește în Oltenia,
Muntenia, Dobrogea și Moldova. Adesea, la
încheierea ceremoniei de înmormântare a
caloianului (păpușă din lut cu trăsături masculine),
se cânta din fluier și cimpoi, făcându-se horă și
joc, până seara târziu.
34 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
Misiune muzicală
1 Lucrează în perechi. Alege-ţi o pereche și dansează împreună cu ea Brașoveanca!
A-nceput petrecerea
- după auz -
Versuri: Mălina Cajal Muzica: Ana Motora - Ionescu
42
Cor Solo sau cor Cor
1. A-n ce put pe tre ce rea,
2. Vi ne vies pea, fugi de ea,
1.2.3.4.5. Hei, hei, hei! 3. Jo cul ve sel e în toi, Hei, hei, hei!
4. Am cre zut că mie re e,
5. N-am să te a ting când joci,
Refren
1. 2.
Solo sau cor Cor
Hai, pe re chea mea! Tra, la, la, la, la, la, la, La, la, la, la, la, la, la, la.
A re ţea pă rea.
Vies pe, ce-ai cu noi?
Ba-i pe tre ce re!
Plec, vă las, bo boci!
1. 2.
la, Tra, la, la, la, la, la, la, Tra, la, la, la, la. la.
Știați că...?
● Și albinele dansează. Dansul în cerc înseamnă că hrana se află la o distanţă mai mică de
100 m faţă de stup, iar dansul în formă de opt arată direcţia hranei, dar și că aceasta este
la o distanţă mai mare de 100 m.
36 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Horă din Banat
Horă- după dinauzBanat
- 3
5
Horă- după
Lucrează în grup. Formează o horă alături
din Banat
deauz - tăi și exersaţi pașii învăţaţi în timp ce
colegii
- după auz -puteţi chiar și chiui!După Tiberiu Brediceanu
Repede
Horă
interpretaţi cântecul „Horă din Banat”. din
Dacă Banat
doriţi,
După Tiberiu Brediceanu
2 ie
ver de
bu su ioc,
joc!
4 Foa
ie ver de bu su ioc, Prin de mi te co lea-n
nă-n
ju căm.
Toa Foa tăie verzi deua busă suju ioc,căm,
Prin
Pâ
de mi te co lea-n
sea ră să
ju joc!
Toa tă zi ua să ju căm,
Toa tă zi ua să ju căm, Pâ
nă-n
sea ră să ju căm.
nă-n sea ră să căm.
17
Pâ
tă zi ua să ju căm,
Toa
17
Pâ nă-n sea ră să ju căm.
17
Chi ută ieş ju ga,căm, PâSă nă-nră su seane ră usă liju căm.
zi te, ua nusă stri
17 Toa
ră su ne li ţa.
ţa.
Chi
Chi
u ieş te, nu stri
ga,
și ga,
dans Să
Să u
ră su ne u li
17
u ieş – România
nuîn cântec
te, stri
ţa.
veți face?
Să
u
Ce Sfaturi pentru reușită
li ţa.
Chi u ieş te, nu stri
● Veți organiza un minispectacol în clasa voastră.
ga, ră su ne
● Cu ajutorul doamnei/
domnului
De ceChi
veți face?
u ieş te, nu stri ga, Să ră învățător
su ne alegețiu oli regiune
ţa. a țării.
● Veți învăța cântece și dansuri populare dintr-o anumită ● Căutați pe Internet sau la
regiune a țării. Bibliotecă informații interesante
Cum veți face? și filme despre cântecul și dansul
● Veți forma echipe de 4-6 elevi și veți alege o regiune a respectiv; întrebați-vă părinții și
țării. bunicii dacă îl cunosc și rugați-i să
● Veți căuta informații despre un cântec și un dans din vă învețe pașii, respectiv versurile,
regiunea aleasă. dacă le știu.
● Veți realiza un afiș de prezentare a acestora. ● Alegeți cântece și dansuri simple.
● Veți interpreta cântecul și veți executa mişcările dansului ● Folosiți imagini și desene
popular ales în cadrul unui minispectacol. atractive în realizarea afișului de
Cum veți ști că ați reușit? prezentare.
● Veți folosi grila de autoevaluare. ● Improvizați diferite costume,
● Veți primi aprecieri de la învățător(oare), părinți și colegii măști și elemente de decor pentru
din școală. a le folosi în prezentare.
DA NU
Ați prezentat o scurtă descriere a cântecului și dansului.
Ați ales informații interesante.
Ați folosit costume potrivite.
Ați cântat și dansat corect.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 37
3
3
Colinde românești
Radu și Mara iubesc anotimpul alb. Ce mult se bucură de zăpadă, de colinde și cadouri!
Care sunt primele colinde care se cântă iarna? Până la sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos,
învaţă următoarele colinde și mergi la colindat.
Seară luminată
- după auz -
SearăSeară
luminatăluminată
- după
- după auz auz - şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
- Muzica
4 Muzica şi versurile: Marinescu
Rizea
Muzica
3
4 Rizea Marinescu
şi versurile: Mirela Mirela
4 1. Sea 4 ră sfân 3
tă lu
mi na tă. Oa me nii s-au
a du nat
3
4 ves
4 2.Ea
teş
3. Vin păs to
înlu
te-n
rii
mea-n trea gă Că-n tr-un sat în de păr tat,
1. Sea 1.
răSea
sfân tă sfân lu tătr-un
ră mi lu su
na mi flet,
na
tă. Cătă. me
Oa treOanii
sta s-au
meul nii vin gră a biţi.
a s-audu nat du nat
2. Ea 2. Ea
ves teş ves
te-n teş lu mea-nlu
te-n trea
mea-n trea
gă gă
Că-n
Că-n tr-un sat tr-un
în sat de în păr de tat, păr tat,
3
3. Vin 3. Vin
păs to păs
rii to în riitr-unîn sutr-un flet,
su flet,
Că Că
tre sta tre
ul sta vin ul gră biţi. gră
vin biţi.
tru mân
Pen dă stea
dră
tu şi cre din
i rea noas tră, Dum ne zeu s-a în tru pat.
În
Ca tru
săCapa
va să ce
dă vacum dăîn cumce în ce
ruri ţă
ruri
Mân Lui se-n chi dră
Mânstea
dră năstea
s-a fe
a s-a ri
ră a ciţi.
tat. ră tat.
PenRefrenPen
tru
tru mân tu mân i tu rea i noasrea noas
tră, Dum
tră,
Dumzeu nes-azeu
ne
în s-a tru în pat.tru pat.
3 din
Refren
În tru pa ce şi cre Luiţă Luichi se-nnăchi fe nă ri fe ciţi. ri ciţi.
În tru pa ce şi cre din ţă se-n
3 3
Refren
ge
În rii din
cer co boa
ră Și-o
nesc
por în ce ti nel
În geÎn rii ge
din rii cer din co cer boaco boa
ră Și-oră Și-onesc por
por în nescce în ti ce nel ti nel
3
Pe la ca se le creş ti 3 3 cân te Le ru-i ler.
ne, Ca să
● Ce simbolizează
Pe la Peca steaua
se cadeleCrăciun?
la se creş le ti creş ne,
ti Ca ne, săCacân săte cân Le te ru-iLe ler.ru-i ler.
● Ce alte înţelesuri ale cuvântului „stea” cunoști?
Important
● Colindul este un obicei strămoșesc și un vechi cântec popular cântat în grup de către copii,
flăcăi sau adulți cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Colindătorii trec pe la casele oamenilor
pentru a le ura sănătate, pace, bucurie și dragoste.
38 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
Misiune muzicală
1 Joc – Bucuria colindătorilor
Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, formează o ceată de
colindători. Mergeți la clasele vecine să colindaţi.
Astăzi s-a născut Hristos
Astăzi s-a- după
Astăzi născut - Hristos
s-aauznăscut Hristos
Colecţia: Timotei Popovici
- după -auz - auz -
după
2
Moderato
Colecţia:
Colecţia:
Popovici
Popovici
TimoteiTimotei
42
Moderato
4 2
Moderato
cut Hris
As4 tăzi s-a năs
1. tos, si a, chip lu mi nos.
Me
2. Mi ti
1. As tel în
tăzi fă şe ţel, În scu tec de bum bă cel.
1. As s-atăzi năss-a cut
năs Hriscut tos,
Hris tos, Me siMe a, si chipa, chip
lu mi lu nos. mi nos.
3.
2. Vân
Mi tul ba
ti Mi tel te, nu-L răz ba te, Nea ua nin ge, nu-L a tin ge.
2. ti în tel înfă şe fă ţel, şe ţel, În scuÎn tec de
scu tec de bum bă bumcel.bă cel.
4. Vân
3. Şi de-a
tul cum pâ nă-n ve ba ci e Mi la Dom nu lui asănu-Ltin
fi e.
3. Vân tul te,ba
ba nu-L
te, răz
nu-L răz te,ba Nea
te, uaNea ninua ge,nin nu-L
ge, a ge.tin ge.
4. Şi de-a
4. Şi cum
de-a pâ
cum
nă-n
pâ
venă-n ci ve e ci Mi
e
laMiDomla nu Dom nu lui sălui fi să e. fi e.
Lă
şi taţi
raţi!
uu daţi
Lă
daţi şi
cân
cân taţi
şi
şi
vă
vă
bu
bu
cu
cu raţi!
Lă u daţi Lă u daţi şi cân
şi taţi
cân taţi şi vă
şibu cuvă bu raţi!
cu raţi!
Lă
Lă
Lă
Lă
uu
uu
daţi
Lă daţiu
daţi
Lă daţiu
daţi
şi
şi
şi
şi
Vremea e de colindat
cân
cân
şi
cân
cân
taţi
taţi
cân
taţi
taţi
taţi
şi
şi
şi
şi
vă
vă
şi
raţi!
vă
vă
bu
buvă
bu
bu
cu
cubu
cu
cu
raţi!
raţi!
cu
taţi!
raţi!
Lă uLă daţiu
daţi
daţi şiVremea e de
şi
cân
Vremea- după
e de
şi
colindat
-
cân
cân-
taţi
colindat
taţi
după
taţi auz
şi
şi
raţi!
vă
şi
taţi!
vă
buvă
bu
cubu
cu
taţi!
cu
Vremea eauz
- după de-- colindat
auz Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
4
- după auz Muzica
-
şişi versurile:
Mirela Rizea
Marinescu
44 Muzica Muzica versurile:
Mirela Rizea Marinescu
1.2.3. SăSă
vă fi e ca sa pli nă, re, S-a
vă
fa
cem
Că-i vre mea de co
lin
dat.
Refren veţi su flet bun, cu rat,
1.2.3. vă fi e ca pli nă, S-a veţi su flet bun, cu
Să vă fi e ca sa pli nă, S-a veţi
Să sa rat,
1.2.3. Să vă fi e ca sa pli nă, S-a veţi su flet bun, cu rat,
1.2.3. su flet bun, cu rat,
Să fiţi fe ri ciţi tot a nul Ca în vre
mea de u rat!
Să fiţi fe ri ciţi
Să tot a nul Ca mea PENTRU 39
ciţi tot Ca în vre mea de u rat!
în vreMANUAL de CLASA
u Arat!
III-A
fiţi fe ri a nul
3
3
Pluguşor cu şase boi
- după auz -
Melodie populară
Allegretto
42
1. Mâi ne a nul se-n no ieş te, Plu gu şo rul
2. Bo i şo rii di na in te Cu cor ni ţe
3. Bo i şo rii de la roa tă Cu cor ni ţe
se por neş şte. Plu gu şor cu şa se boi,
po le i te, Bo i şo rii din mij loc
le de pia tră, U raţi, flă căi, mâ naţi, măi!
Coda
Plu gu şor mâ nat de noi. U raţi, flă căi, mâ naţi,
Cu cor ni ţe le de foc.
U raţi, flă căi, mâ naţi, măi!
măi! U raţi, flă căi, mâ naţi, măi!
2 Joc – Plugușorul
Lucrează în grup. Cântă alături de colegii tăi colindul de mai sus, sunând din clopoţel de fiecare
dată când pronunţaţi „măi!”. În ce moment din an se merge cu „Plugușorul”?
Știați că...?
● Plugușorul și Capra sunt cele mai răspândite obiceiuri de
iarnă din ţara noastră.
Plugușorul este un colind despre munca omului pentru
obţinerea pâinii.
Capra este un dialog între un cioban și un negustor.
În acest dans se mimează vânzarea și cumpărarea unei
capre. Acest obicei este considerat aducător de belșug și
bunăstare. Dansul Caprei are loc în preajma Anului Nou.
● Există și colinde care se cântă de Paști. Ele exprimă
bucuria Învierii Mântuitorului.
40 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
3 Joc – Hora bradului
Lucrează în grup. Alături de colegii tăi formează un cerc în jurul
bradului împodobit în clasă. Dansaţi o horă lentă în timp ce
Brăduleţ, brăduleţ
Brăduleţ, brăduleţ
interpretaţi cântecul de mai jos.
- după auz -
Brăduleţ, brăduleţ
- după auz -
Versuri: M. Biciulescu Brăduleţ,
Brăduleţ, brăduleţ
brăduleţ
- după auz - Muzica: Ana Motora - Ionescu
Versuri: M. Biciulescu
- după auz - - după auz -
Muzica: Ana Motora - Ionescu
Fluturaş,
Fluturaş, fluturaş
fluturaş
Fluturaş, fluturaş
- după auz -
- după auz -
- după auz - Din folclorul copiilor
4222
Din folclorul copiilor
Din folclorul copiilor
44
Flu tu raş,
flu tu raş,
Zboa ră sus de pe bu taş
Şi vi no la mi
ne
Flu tu raş, flu tu raş, Zboa ră sus de pe bu taş Şi vi no la mi ne
Flu tu raş, flu tu raş, Zboa ră sus de pe bu taş Şi vi no la mi ne
n-am
mă ră ci
Să mă joc cu ti
ne. Şi vi no la mi
ne, Că
ne.
Să mă joc cu ti ne. Şi vi no la mi ne, Că n-am mă ră ci ne.
Să mă joc cu ti ne. Şi vi no la mi ne, Că n-am mă ră ci ne.
● Silabele cântecului de mai sus au fost la fel de lungi? Ce ai observat?
Important
● Ritmul rezultă din înlănțuirea sunetelor și a pauzelor mai lungi sau mai scurte în cadrul
unei creaţii muzicale. El este cel care dă viaţă muzicii.
Vocabular
butaș = p
arte dintr-o plantă care produce mărăcine = plantă a cărei tulpină este
rădăcini, formând o nouă plantă acoperită cu spini
42
Pas, pas, ra ar, pas, pas, ra ar, Pas, pas, pas, pas, pas, pas, ra ar, Pas, pas, pas, pas, ra ar, ra ar,
Pas,pas, pas, pas, ra ar, ra ar, Pas, pas, pas, pas, ra ar, ra ar, Pas, pas, pas, pas, ra ar, ra ar.
42 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
2 Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, interpretează cântecul
„Fluturaș, fluturaș”, ridicându-vă din bănci și respectând regula:
pe silabele reprezentate de semnul grafic: „ ”, mergeţi cu pas
normal, iar pe silabele reprezentate de semnul grafic „ ”, bateţi
pasul pe loc (drept-stâng).
Căldăruşă plină
Căldăruşă
- după auz plină
-
Căldăruşă
- după auz plină
-
- după auz - Din folclorul copiilor
Din folclorul copiilor
2 Din folclorul copiilor
4
422 Căl
dă ru şă nă, nă,
4 Un de am o
pli
floa nă,
re,
Hai
Ce-o să
dem
în
creas
că
gră
di
ma nă,
re,
Căl dă ru şă pli Hai dem în gră di
Da că e stro pi tă Şi e în gri ji tă!
Un
Căl de
dă am
ru o
şă floa
pli re,
nă, Ce-o
Hai să
dem creas
în că
gră ma
di re,
nă,
Da
Un că
de e
am stro
o pi
floa tă
re, Şi
Ce-o esă înMANUAL
creas gri jiCLASA A III-A
căPENTRUma tă!
re, 43
Da că e stro pi tă Şi e în gri ji tă!
3
3
6 Interpretează din nou cântecul „Căldărușă plină”, înlocuind silabele iniţiale cu „iu-te”, respectiv
„pas”. Poţi însoţi cântarea ta, folosindu-te de elemente de percuţie corporală.
Căldăruşă plină
42
Iu te, iu te, pas, pas, Iu te, iu te, pas, pas,
Iu te, iu te, pas, pas, Iu te, iu te, pas, pas,
Iu te, iu te, pas, pas, Iu te, iu te, pas, pas.
44 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
Săniuţa
Săniuţa
9 Interpretează cântecul „Săniuţa”, însoţind cântarea de două jucării
muzicale: -una pentru
după auz -silabele lungi și alta pentru cele scurte.
Săniuţa
- după auz -
- după auz - * *
Săniuţa *
*
***
*
- după auz -
*
2
442
* *
42 Hai
*
joa c-a fafa ră, Să ni u
Să ni u ră,
la ţa mea, Hai la joa c-a fa ră,
2
Hai la joa c-a ră, ţa mea, Hai la joa c-a fa
4 joa c-a fa ră, Să ni u la joa c-a
Hai la ţa mea, Hai fa ră,
ţa
Hai
la joa
c-a fa ră, Săni u Hai la joa c-a
Că nu gă cu co pii,
mea, fa ră,
Ui cep săsă La,
nu că dea. La,
la, la, la, la, la,
vom că dea. te-n mear Să nii
la, la, la,
niila,
Că vom Ui te-n cep mear gă Să nii cu co pii,
2 -
- după auz
4
Moderato
Muzica: Alexandru Voevidca
2 1.Tic,
4
tac,
tic,
tac, zi cete cea
ba sul
ne-n
ce tat,
2. Tic,
3. Tic,
tac,
tac,
tic,
tic,
tac,
tac, cea
cea
sul nu
sul
ba
za dar,
tot
te-n
me reu,
1. Tic, tac, tic, tac, ba te cea sul ne-n ce tat,
2. Tic, tac, tic, tac, zi ce cea sul tot me reu,
3. Tic, tac, tic, tac, cea sul nu
ba te-n za dar,
Scoa
Vre meală
te,
co pi
le,
vre
mea-i
de-n vă
ţat.
Cel ce
tre
nu
ce
în
iu
va
te,
ţă
iu
nu
te
e
cum
bun
bat
şco
eu.
lar.
Scoa lă te, co pi le, vre mea-i de-n vă ţat.
Audiază!
Vre mea tre ce iu te, iu te cum bat eu.
Cel ce nu în va ţă nu e bun şco lar.
● Für Elise de Ludwig van Beethoven
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 45
3
3 Recapitulare
1 Rezolvă rebusul de mai jos.
ORIZONTAL A
1. Se dansează de Sânziene. 1
2. Începe întotdeauna cu piciorul stâng şi are patru 2
paşi înainte şi patru înapoi.
3. Obicei popular de aducere a ploii. 3
4. Dans popular din Ardeal care se dansează în 4
perechi. 5
5. Păpuşă din lut cu trăsături masculine. 6
6. Ciuleandra, Braşoveanca, hora, Scaloianul sunt
B
dansuri .... .
De la A la B: Este foarte bun pentru sănătate şi te ajută să te relaxezi pe ritmul unei melodii.
2 Lucrează în perechi. Alege un coleg care să bată din palme pe un ritm inventat de el. După ce
asculți cu atenție, este rândul tău să reproduci întocmai ritmul respectiv.
3 Înlocuiește silabele cântecului de mai jos cu „ra-ar”, „pas”, ra-ar pas iu-te
Vulpea şi gâştele
respectiv „iu-te”, ținând cont de codul muzical alăturat.
Vulpea
Vulpea şişi
- după
Vulpea gâştele
şigâştele
gâştele
auz -
-- după auz - sunet sunet sunete
după
- după auz
auz - - lung
Muzica şi versurile: mediu
Ana Motora -scurte
Ionescu
422
Muzica
Muzica AnaMotora
Motora- Ionescu
- Ionescu
şi versurile: Ana Motora - Ionescu
Muzicaşi şi versurile:
versurile: Ana
42 la sfat,
42 4 2. Ghi,
1. Ghi, ga, ga,
ga,
ghi, ga,
ga,
Gâş
te le prin iar bă stau
ViGâş nete hole prin
ga, ghi, ga, ga, ţo ma n-a dul me când,
1. Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga, iar bă stau la sfat,
3. Ghi,
1.
1. Ghi, ga,ga, ga, ghi,ghi,
ga,ga, ga, Gâş ca
Tot te ea,le prinşi re
iar te,
bă hai
staustau şi
la noi,
sfat,
2. Ghi, ga,ga,ga, ghi, ga,ga,ga, Vi te ne le hoprinţo iarma băn-a
Gâş dul la me sfat,
când,
2. Ghi,
2. Ghi, ga,ga,ga,ga,
ga, ghi,
ghi,ghi, ga,
ga,ga,ga,ga, Vi ne ho ţo ma n-a
ViTot ne ca ho ea, ţo şi ma re n-a te, dul
dulhai meşime când,
când,
3. Ghi, ga, ga, noi,
3. Ghi,
3. Ghi, ga,ga,ga,ga,
ghi,
ghi, ga,ga,ga,ga,
TotTot ca ca ea,ea, şi şi re re te, te, haihai şi şi noi,noi,
ga,
Vul fa ce pla nuri
Ghi,
ga, ga,
ga,
ghi, pea-şi gâs că, pefu
Fu
Vul ră
câ te-o rând rând.
de rat.
Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga,
Ghi, ga, ga, ghi, ga, ga, pea-şi fa ce pla nuri de fu rat.
Ghi,
Ghi, ga,ga, ga, ghi, ga,ga,ga, Să pea-şi
VulVul a du
fa cemce gâş nuri
pla te le fu na
de fu poi.
rat.
Ghi, ga,ga,ga, ghi,ghi,
ga,ga, ga, Fupea-şiră fa câ cete-o plagâs nurică, derând pe rat.
rând.
Ghi,
Ghi, ga, ga,
ga,ga,ga,ga, ghi,ga,ga,
ghi,ghi, ga, Fu ră câ te-o gâs că, rând pe pe rând.
Ghi, ga,ga,ga, Fu Să ră a câdu te-o cem gâs gâş că,te rândle na rând.
poi.
Ghi,
Ghi, ga,ga,ga,ga, ghi,ghi,
ga,ga,ga,ga, Să Să a a du du cem cem gâşgâş te te le le na na poi.poi.
4 Realizează o carte sau o prezentare Power Verifică dacă:
Point cu ilustrații care să cuprindă trei ● ai așezat corect strofele celor trei cântece;
cântece, la alegere, colinde și cântece din ● nu există greșeli de scriere/ redactare;
folclorul copiilor. Poți folosi coli cu versurile ● ai realizat desene sau ai folosit imagini
scoase la imprimantă. Învață unul care îți potrivite fiecărui cântec;
place cel mai mult. ● ai poziția corectă în timpul cântatului;
● știi versurile unuia dintre ele;
● respecți melodia cântecului.
46 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
3
Evaluare
Mara și Radu s-au înscris la concursul „Cine știe câștigă”. Participă și tu alături de ei!
1 Ce transmit colindele de Crăciun?
Transcrie variantele corecte.
a) urări de sănătate;
b) bucuria Învierii Mântuitorului;
c) bucuria Nașterii Mântuitorului;
d) urări de împlinire a dorinţelor în noul an.
2 Dă trei exemple de colinde.
ci rip, ci rip. ver de, Ur şii-n gla sul lor
lor
ci rip,
Cip, ci rip. Jos, co drul Ur şii-n gla sul
în
ver de,
ci rip,
Cip, ci rip. Jos, co drul
Ur şii-n gla sul
lor
în
ver
de,
Cip, ciCip,rip,ci cirip, cirip. rip. Jos, înJos, coîn drulco drulver verde, de,Ur şii-n gla sul
gla sullor lor
ie în tru na:
Ur şii-n
Mor mă cu, cu,
mor,
Mor,
mor. Cu cu
Mor
mă ie în tru na: Mor, cu, cu cu,
mor, mor. Cu
Mor înie întru truna: na: Mor, Mor,
mor, mor, mor. mor. Cu Cucu, cu, cu cucu, cu,
Mor
mă iemă
Cip,
ci rip, ci rip, cu,
Cu cu,
cu mor,
Mor,
mor.
Cip,
ci rip,
●
C e sunete emise
îți plac?
ci rip, de viețuitoare
Imită-le!
sunt
Cu în
textul
cu, cântecului
cu
cu,de mai
sus?
Mor, Ție
ce
mor, sunete
mor. din mediul
înconjurător
ci rip,
ci rip,
Cip,
Importa nt
cu,
Cu
cu cu, Mor,
mor, mor.
Cip, Cip, ci ci
ci rip, rip, cirip, rip, Cu Cucu, cu, Cip-cirip!
cu cucu, cu, Mor, Mor,
mor, mor, mor. mor.
Într-o melodie, sunetele urcă și coboară. Sunete înalte
Cu-cu!
Ele pot fi de înălțimi diferite: sau subțiri Sunete mijlocii
● sunete joase (groase);
● sunete înalte (subțiri); Mor-mor-mor!
Sunete joase
● sunete mijlocii (nici înalte, nici joase). sau groase
Vocabular
melodie = înlănțuire plǎcutǎ de sunete muzicale care au înălțimi diferite
48 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
Misiune muzicală
1 Joc – Prietenii cântăreți
Lucrează în grup. Împărțiți-vă în trei grupe: Vrăbiuțele, Cucii și Urșii.
Respectați indicațiile de mai jos și distrați-vă în timp ce imitați glasul
viețuitoarei reprezentative pentru grupa din care faceți parte.
● Ciripiți ca vrăbiuțele, ridicând brațele.
● Cântați cum cântă cucul, ducând brațele drept înainte.
● Mormăiți precum ursul, coborând brațele.
2 Transcrie liniile de mai jos și completează silabele: „cip-cirip”, „mor-mor”, „cu-cu”, acolo unde
se potrivesc.
Ştiaţi că ...?
● În natură, tot ce vibrează și mișcă produce un sunet. Urechea transmite creierului un
semnal pe care noi îl interpretăm ca și cum ar fi un sunet.
● În jurul nostru, există sunete plăcute auzului și sunete neplăcute acestuia, numite și zgomote.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 49
4
4
5 Joc – Scărița muzicală
Urmărește scărița sunetelor, realizată mai jos, pentru a vedea cum urcă și coboară melodia
din cântecul pe care tocmai l-ai învățat. În timp ce intonezi piesa muzicală „Prietenii
cântăreți”, arată cu mâinile mersul melodic întâlnit.
Prietenii cântăreți
cip rip
cip rip
ci- ci-
ci- ci-
rip
rip
re - le
re - le
să-
mu-
pă-
ră-
tă
pe
sus cân-
mă-
în
jos co- mor - ie
drul în-
lor tru - na
ver - de mor-
ur - sii-n sul mor- mor
gla-
cip rip
ci- ci-
rip
cu- cu-
cu- cu-
cu cu
cu cu
mor-
mor- mor
Ceartă mare
6 Interpretează „Ceartă mare”, arătând cu mâinile cum urcă și coboară sunetele din acest
cântec. Apoi, desenează o scăriță muzicală prinauz
- după care Ceartă mare
- să reprezinți mersul melodiei de mai jos.
Ceartă
Ceartă mare
mare
- după auz - Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
4 Ceartă
- după mare
auz - Muzica
şi versurile:MirelaRizea
Marinescu
44 --după auz
după -- Muzica
auz şi versurile: Mirela Rizea
Marinescu
44 1. Cear tă ma re-n
tre ur zici, Muzica şi versurile: Mirela Rizea
Marinescu
a puci ni mic Muzica
să zici
şi versurile: Mirela
Rizea
că,
Marinescu
44 2.1. Au fătă cut
Nu
a puci
deni mic Ţi
pă, ur lă, se ur zi
4 1.2. CearCear
ma re-n a tretâ urta zici,
caz
Că
Nu
Că sunt
verzi nesă zici
la
caz. bupă, urcă lă,
Ţi
În
tă se e-a
ri cum,
ur că,
zi
tătă ma
Au fă
a tretâ urta zici,
mare-n tre ur zici,
cut re-n caz sunta puci deni mic
Nu a puci ni mic să zici Ţi pă, ur lă, se ur zi că,
verzi la ne caz.
pă, urcă lă,
În bu tă seri e-aur cum,
Nu să zici Ţi zi că,
2.1. Au a tre a puci
2.2. Au Au făfă cut
1. Cear
a tâ tacaz
Înbu că tă ri e-a cum,
verzi de la ne caz.
Cear fă tă cutma re-n tâ urta zici,caz Că
Nu sunt verzi de ni micla ne caz.
să zici În bu
Ţi pă, ur că tă ri e-a
lă, se ur cum,zi că,
cut a tâ ta caz
Nu știu lu mea
Că sunt verzi de la ne caz. În bu că tă ri e-a cum,
Că sunt
ce-o să zi că... zi cu ţa cea bă trâ nă Nu se la să la cea ju nă.
Ur
zibă gat înţa cea
a bă
nătă NuSă sele înla tresă rup cear nă.
Nu știue luli mea
Nu știu e lu
li mea
te nici
niş ce-o
te
cum.
să
nici zi
cum. că... Le-am
Ur
zibă gat
cu
a
trâ
pă fiar
la
înla tresă rup
cea
din
cea
ju
nă.
tă.
Nu e li niş te nici cum. Le-am tre cear tă.
E a şa de ar ţă
Le-am bă gat în a pă fiar tă Să le în tre rup din cear tă.
5 1
4 2
3 3
2 4
1 5
5 1 2 3 4
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
3 1 2 4 5
1 2 4 5 3
Ştiaţi că ...?
● Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, posibilitatea de a recepționa sunetele înalte scade.
● Atunci cȃnd le aud, câinii sunt deranjați de sunetele înalte.
● În funcție de înălțime, vibrațiile sunetelor au forme diferite.
Sunet fluier Sunet soprană Sunet pian
52 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
– Muzică sau zgomot? - Cum poți crea sunete sau zgomote?
Activitate în echipă – Lucrați în grupe de 4 elevi.
Materiale necesare: sticle, cutii, pahare, boabe de fasole, monede, creioane, bețe de lemn,
rigle, pixuri și alte obiecte.
iu-te pas ra-ar
Modul de lucru Recomandări pentru reușită
1. Stabiliți împreună cu doamna/ • Unele obiecte emit sunete, iar
domnul învățător o listă cu altele zgomote. Dacă puteţi cânta sunete sunet sunet
scurte mediu lung
presupuneri (ipoteze) despre ce cu vocea ceea ce produce obiectul
produc obiectele din jur prin lovire, asupra căruia se aplică una din acţiunile enumerate în partea
ciocnire, atingere, frecare, răzuire, stângă, atunci înseamnă că el a emis un sunet.
scuturare, agitare, zgâriere, suflare, • Considerați înălțimea și durata sunetelor atunci când le
rupere, înşurubare/ deşurubare, descrieți.
umflare, mângâiere, tragere/ • Apreciaţi durata zgomotului atunci când îl auziți. Zgomotele
împingere sau ciupire. nu pot fi clasificate după înălţime ca şi sunetele!
2. L oviți, două câte două, obiectele • Aplicați lovituri respectând diverse ritmuri pentru
între ele și ascultați ce se aude. a asculta calitatea sunetelor/ zgomotelor produse.
Puteţi folosi şi palma pentru lovire, Exemple:
dacă veţi dori, ori puteţi agita sau Cutii de plastic cu capac Băț de lemn cu pahar
întreprinde oricare altă acţiune (lovire) de apă (lovire)
enumerată mai sus.
4. Alegeți un cântec pe care îl știți foarte De exemplu: Pe versul Melc, melc, codobelc/ Scoate
bine și acompaniați-l de sunetele coarne bourești, acompaniați-vă de obiectele care scot
potrivite, descoperite la pasul 2. sunete groase, lungi și scurte. Apoi acompaniați-vă de
5. A companiaţi acelaşi cântec de obiectele care produc zgomote.
zgomote descoperite la pasul 2.
Ce am aflat?
• Care sunt însușirile obiectelor care DA NU
Ați folosit toate obiectele pe care vi le-ați propus?
produc sunetele înalte/ medii/ joase?
• Care sunt caracteristicile obiectelor Ați notat în tabel informațiile pentru fiecare situație?
care emit cele mai plăcute sunete? Ați formulat concluziile referindu-vă la toate tipurile de materiale?
• Ce fel de sunete ar fi potrivite pentru Fiecare şi-a realizat sarcinile individuale și a ajutat în echipă?
a însoți un cântec?
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 53
4
4
Portativul și cheia SOL
Mara și Radu fac un exercițiu de imaginație. Pentru Mara, firele de telegraf sau trecerea de
pietoni par a forma un portativ. Pentru Radu, păsările sau trecătorii par a fi note muzicale.
Tu cu ce ai asemăna portativul sau notele muzicale?
Important
Portativul este un grup de cinci linii drepte, orizontale și egal distanțate între ele.
Liniile și spațiile portativului se numără de jos în sus, ca treptele unei scări.
Pe portativ se scriu note muzicale.
Notele muzicale sunt așezate pe liniile și pe spațiile portativului. Ele sunt reprezentarea
grafică a sunetelor muzicale și arată înălțimea lor.
Portativul Liniile Spațiile Notele
4 5 4
3 3
2 2
1 1
54 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
Misiune muzicală
1 Numerotează pe caietul de muzică liniile, apoi spațiile unui portativ.
● Câte note muzicale se pot scrie pe liniile portativului? Dar pe spațiile acestuia?
Ştiaţi că ...?
● Notele muzicale reprezintă pentru muzică ceea ce literele reprezintă pentru vorbire.
b) un rând cu fundițe;
c) un rând cu bastonașe;
5 Atelier de creație
● Realizează, printr-un desen sau colaj, portretul cheii SOL.
Indicație: ține cont de locul cheii SOL pe portativ, de denumirea
ei și de semnele grafice din care este alcătuită.
Important
Nota SOL se scrie pe a doua linie a portativului.
De pe aceeași linie cu nota SOL, pornește și melcișorul de la care se începe scrierea cheii SOL.
SOL
SOL
Misiune muzicală
1 Scrie un rȃnd cu nota SOL. Nu uita sǎ scrii cheia SOL la începutul portativului!
SOL
3 3
Ştiaţi că ...? 4 2 2 4
5 5
● Pianul și clavieta intră în categoria 1 1
instrumentelor cu claviatură. La pian se cântă
cu ambele mâini și cu toate cele cinci degete
care sunt numerotate de la 1 la 5.
mâna stângă mâna dreaptă
56 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
4 Interpretează piesa muzicală de mai jos, însoțind cântarea cu elemente de percuție corporală.
2
4
Pe-o cren gu ţă de a lun, Do uă vră bi u ţe Se dau hu ţa fre do nând
Cân te ce dră gu ţe. Soa re le-a u riu pri veş te Su râ zând u şor.
Ar vrea şi el să co boa re Pe cren gu ţa lor.
5 Joc – Fazan
Joacă-te „Fazan” alături de colegii tăi. Porniți de fiecare datǎ
jocul de la un cuvȃnt care să înceapă cu SOL.
7 Atelier de creație
Inspiră-te din versurile cȃntecului „Pe-o crenguțǎ de alun” și realizeazǎ un desen. Alege un
coleg care să dea un nume lucrării tale. Este potrivit acest nume pentru desenul tău?
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 57
4
4
8 Lucrează în grup. Formează un cerc alături de colegii tăi. Interpretați cȃntecul de mai jos,
însoțindu-vă cȃntarea de mișcǎri: cȃnd spuneți „Bunǎ dimineața!” faceți o reverențǎ, zȃmbiți
unii altora, apoi ȋnvȃrtiți-vǎ cȃte doi.
Bună dimineaţa!
- după auz -
Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
2
4
1. Bu nă di mi nea ţa! Ve sel îţi zâm besc, Bu nă di mi nea ţa!
2. Bu nă di mi nea ţa! Căr ţi le-mi şop tesc, Bu nă di mi nea ţa!
Când te în tâl nesc. Bu nă di mi nea ţa! Mâ na ţi-o în tind,
Când le răs fo iesc. Bu nă di mi nea ţa! A cum sunt voi nic,
Refren
Bu nă di mi nea ţa! Căci nu sunt ti mid. 1.2. Fi e ca re zi îmi pa re
Nu mai ur su le ţul A ră mas pi tic.
ca o săr bă toa re, Când sunt cu ai mei co legi şi doam na-n vă ţă toa re.
9 Reprezintă pe o scăriță muzicală cum urcă și coboară sunetele din cântecul „Bunǎ dimineața!”.
Scrie pe fiecare treaptă silabele corespunzătoare.
58 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
Sunetul și nota MI
Mara și Radu au identificat pe portativul de mai jos o notă muzicală nouă. Citește silaba de
sub prima notă muzicală care îți este necunoscută.
Pi si cu ţa mea mi cu ţă S-a lo vit la o lă bu ţă.
Important
Nota MI se scrie pe prima linie a portativului.
SOL
MI
MI
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota MI. Nu uita sǎ scrii cheia SOL la începutul portativului!
MI SOL
3 Observă portativul de mai jos și imită cântecul cucului. Care notă muzicală indică un sunet
mai jos?
cu cu
4 Copiază notele de pe portativul de mai jos și scrie dedesubtul fiecăreia denumirea corectă.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 59
4
4
5 Joc – Ecou muzical
Lucrează în grup. Împărțiți-vă în două grupe: cea a fetelor, respectiv a băieților. În cântecul
de mai jos, fetele vor cânta pe nota SOL, iar băieții pe nota MI.
Chemarea cucului
Chemarea cucului
42
42 Cu cu,
cu,
cu
cu
cu, MI,
SOL,
MI,
SOL,
SOL,
MI.
6 Joc
Cu cu,– Ștafeta
cu muzicală
cu, cu cu, SOL, MI, SOL, MI, SOL, MI.
Intonează alături de colegii tăi exercițiul muzical de mai jos.
Fiecare dintre voi va cânta până la următorul semn de respirație reprezentat prin virgulă.
La semnul prelungiți sunetul.
7 Interpretează cântecul „Cucule, cuculețule”, ducând brațele înainte pe nota SOL și puțin mai
jos pe nota MI.
Cucule, cuculeţule
42
Cu cu, cu cu, co drul su nă. Cu cu!
Ne a du ce ves te bu nă. Cu cu!
Co drul ve sel se tre zeş te. Cu cu!
Cu cu cân tă şi doi neş te. Cu cu!
SOL, MI, SOL, MI, SOL, SOL, MI, MI, SOL, MI,
SOL, MI, SOL, MI, cân tă şi co pi ii.
8 Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, interpretează din nou cântecul de mai sus, înlocuind
silabele cu „pas”, respectiv „iu-te”. Însoțește-te în cântarea ta de ritmul unei jucării muzicale.
60 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
9 Acompaniază-te cu o jucărie muzicală în interpretarea cântecului „Gâză, gâză mică”.
Gâză, gâză mică
Gâză, gâză mică Din folclorul copiilor
Din folclorul copiilor
2
4
42 Gâ
ză, gâ ză
mi că, în tră
Hai su
ri că,
Să te duc pe lun că, La ma ma la mun că,
Gâ
Să-ţi ză,
dau gâ
boa ză
be mi
mul că,
te, Hai
Mul în
te tră
şi su
mă ri
run că,
te.
Să te duc pe lun că, La ma ma la mun că,
Să-ţi dau boa be mul te, Mul te şi mă run te.
10 Atelier de creație
Lucrează în grup. Alături de colegii tăi construiește o trăsurică pentru gâza din cântecul de mai
sus. Folosiți-vă imaginația și realizați trăsurica cu diverse materiale din natură.
Din folclorul
copiilor
42
bo
42 Melc,
melc,
co belc,
do
Scoa coar
te
ne u reşti
Şi du la bal tă
te
cal dă. Du nă re tul bu re.
Şi bea
a
pă Şi
te
du
la Şi bea
a
pă
te su ie
Şi
pe tean
buş
Şi nân
mă
că
le
uş
tean.
Un pin gu in din La bra dor Vrea să de vi nă cas ca dor.
Important
Nota LA se scrie pe al doilea spațiu al portativului.
LA
SOL
MI
LA
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota LA. Nu uita sǎ scrii cheia SOL la începutul portativului!
MI SOL LA
Ştiaţi că ...?
● În anumite zone ale țării, oamenii spun în loc de „a se spăla”, „a se la”.
62 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
3 Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, cântă piesa muzicală de mai jos, sunând din clopoțel
Clopoţelul
atunci când interpretați silabele corespunzătoare notei LA.
Clopoţelul
2
4 Clopoţelul
2 su
42 Su
Clinc, nă
clinc,
de
clo in
po
ţe
lul
Ca
Ve
să în vă
sel a
nat,
4 Clinc, clo
Ve
a su
tra re ţăm,
clinc, po ţe lul sel nat,
Su nă de in tra re Ca să în vă ţăm,
clinc,
Clinc,
nă de
clo po ţe lul
Ve
sel
a su nat,
Su in tra re Ca să în vă ţăm,
nic, sprin te
A poi de ie
Har
ne
lul
Ca toţi
Pe
să ne-a
ne che
ju
mat.
2
4
I ne luș, cer ce luș, Eu te voi gă si a cuș.
Audiază!
● Concertul pentru vioară și orchestră în la minor de Antonio Vivaldi
6 Atelier de creație
Realizează un desen în urma audiției concertului de mai sus și așază-l lângă cele ale colegilor tăi.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 63
4
4
7 Lucrează în grup. Alături de colegii tăi interpretează cântecul „Stă la geam o păsărică”.
De fiecare dată când intonați Cip, cip, cip, pocniți din degete. E distractiv, nu-i așa?
2
4
1. Stă la geam o pă să ri că, Cip, cip, cip! Și-o hră neș te
2. Vi no, pă să ri că mi că, Cip, cip, cip! Să-ţi dau boa be
3. Pă să ri ca-i mul ţu meş te, Cip, cip, cip! Şi la geam îi
I o ni că, Cip, cip, cip! Cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip!
şi pâi ni că. Cip, cip, cip! Cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip!
ci ri peş te. Cip, cip, cip! Cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip, cip!
8 Interpretează din nou cântecul de mai sus, înlocuind silabele inițiale cu „iu-te”, „pas”, respectiv
„ra-ar”.
iu-te pas ra-ar
Mar ti ni că îşi do reş te Să mă nân ce nu mai peş te.
Important
Nota DO1 se scrie pe o liniuță scurtă, suplimentară (ajutătoare), care se desenează sub
portativ, la distanță de un spațiu față de prima linie a portativului.
Nota DO1 se află pe prima treaptă a scăriței notelor muzicale.
LA
SOL
MI
DO1
DO1
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota DO1. Nu uita să scrii la începutul portativului cheia SOL!
DO1 MI SOL LA
3 Scrie următoarele note muzicale: SOL, MI, DO1, LA, MI, SOL, DO1.
Dirijorul Do
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
2
4
Su ne te le toa te cân tă-n gla sul lor.
Şi dis ci pli na te toa te cân tă-n cor.
E le se pre zin tă pe nu me le lor:
Ia as cul tă gla sul pă să re le lor!
În tre e le în să DO e di ri jor.
Fi e ca re-as cul tă de DO di ri jor.
SOL, SOL, LA, LA, SOL, MI, DO, DO, di ri jor.
Ui te că şi e le au un di ri jor.
6 Desenează o scăriță prin care să reprezinți mersul melodiei din „Dirijorul DO”. Scrie pe fiecare
treaptă a scăriței silabele corespunzătoare.
iu-te pas ra-ar
7 Interpretează din nou cântecul de mai sus,
înlocuind silabele cu „iu-te”, „pas”, respectiv
„ra-ar”. sunete sunet sunet
scurte mediu lung
9 Atelier de creație
Lucrează în perechi. Pornind de la versurile cântecului „Dirijorul DO”, realizează alături de un
coleg un poster în care să-l prezentați pe dirijorul DO.
66 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
10 Interpretează „Dormi ușor”, arătând cu brațele cum urcă și coboară melodia.
Dormi uşor
42
Cri, cri, cri, pu i şor, Gre ie raşi îţi cân tă,
Cri, cri, cri, voi ni cel, Să creşti ma re, ma re!
Cri, cri, cri, dormi u şor, În cân tări te-a lin tă.
Cri, cri, cri, ste jă rel Lu mi nat de soa re.
11 Muzica joacă un rol important în lumea filmului. Urmărește poziția șoricelului pe portativ și
recunoaște nota ce îi corespunde în fiecare cadru. Continuă filmul început, desenând patru
cadre cu un șoricel în locul altor note muzicale.
Meriți o diplomă de compozitor!
Acum, poți spune că ai compus o scurtă melodie. Diplomă
Intoneaz-o și dă un nume compoziției tale! de
compoz
itor
Sunt o broas că re nu mi tă Cu o vo ce ră gu şi tă.
Important
Nota RE se scrie pe spațiul de sub portativ.
LA
SOL
MI
RE RE
DO1
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota RE. Nu uita sǎ scrii cheia SOL la începutul portativului!
2 Caută pe claviatură clapa care corespunde notei RE. Cântă această notă.
DO1 MI SOL LA
Cu co co şul mă îm pac. Mac, mac, mac, mac, mac, mac, mac.
te
No
le să
le-n vă
ţăm:
Do, re,
do, re,
mi, re,
do.
Cu
Cu co
co co
co şul
şul mă
mă îm
îm pac.
pac. Mac,
Mac, mac,
mac, mac,
mac, mac,
mac, mac,
mac, mac,
mac, mac.
mac.
No
No te
te le
le să
să le-n
le-n vă
vă ţăm:
ţăm: Do,
Do, re,
re, do,
do, re,
re, mi,
mi, re,
re, do.
do.
5 Atelier de creație
Confecționeazǎ o mască de cocoș sau de rățoi. Vino cu ea la următoarea oră de muzică și
mișcare și folosește-o pentru a interpreta rolul tău preferat din cântecul „Doi prieteni”. Cât de
amuzant este!
6 Interpretează piesa muzicală de mai jos, apoi desenează o scăriță prin care să reprezinți
Ursuleţul
Ursuleţul Martinică
mersul melodiei. Scrie pe fiecare treaptă a scăriței silabele corespunzătoare.
Martinică
Ursuleţul Martinică
Ursuleţul Martinică
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
Muzica şi versurile:
422 - Ionescu
Ana Motora - Ionescu
Muzica
şi versurile: Ana Motora
4 tă zi ua
422
1. Mar ti
că-i
şi
ni că-i bu cu ros
te ros
Că şti
e şi
ta fru mos.
rata fru
e cân
e cân
Toa
tul,
4
1. A-n
Mar vă
ti ţat
ni bu cu
Că şti
mos.
Toa
tă tac
zi ua
2. no le, Şti du te le, Ba te
2. A-n
1. Mar ti vă ţat şi
ni că-i cu ros
no
bu te le, Şti e
Că şti şi du
e cân fru mos.
ra
ta te
le,
tă zi ua
Ba
Toa te tac tul,
2.1. A-n
vă le, Şti
2.A-n vă ţat şi no te le, Şti
Mar ti ţat şi
ni că-i no
bu cu te ros e şie cân
Că şti du ra
ta fru te mos.
le, Ba te
Toa tă tac
zi tul,
ua
O mlă di ţă de Să îţi creas că ţi e-n
O mlă di ţă de ste jar, Să
ste
jar, dar,
O mlă di ţă de ste jar,
Să îţi creas că
ţi e-n dar,
Ca să-ţi a min prin el e ram eu
teşti
Când
mi
mi
ti tel.
ti tel.
teşti Când
tel.
mi ti
● RCaealizează
să-ţi oacarte sau o teşti
min prezentare
prin el Verifică dacă:e ram eu
Când mi ti tel.
Power Point cu ilustrații care să ● ai așezat corect strofele celor trei cântece;
cuprindă 3 cântece dedicate mamei. ● nu există greșeli de scriere/ redactare;
Poți folosi foi cu versurile scoase la ● ai realizat desene sau ai folosit imagini potrivite
imprimantă. Învață unul dintre ele și fiecărui cântec;
prezintă-l colegilor. ● ai poziția corectă în timpul cântatului;
● știi versurile unuia dintre ele;
● respecți melodia cântecului.
70 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
4
Sunetul și nota FA
Radu și Mara sunt fascinați de Univers. Tu știi că Soarele este o stea?
Ce altceva mai știi despre Soare?
Cu o fa ţă zâm bi toa re Ne tre zeş te mân drul soa re.
Important
Nota FA se scrie pe primul spațiu al portativului.
LA
SOL
FA
MI
RE
FA DO1
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota FA. Nu uita sǎ scrii cheia SOL la începutul portativului!
2 Caută pe claviatură clapa care corespunde notei FA. Cântă această notă.
DO1 RE MI SOL LA
2. Ui te no ta FA, cân tă su net nou.
3. În tre MI, SOL, FA, bi ne ai ve nit!
Bun
Hai
deţi
pri e
să
a
ten,
flăm
FA
no
su nă
te
le
în e
din
el.
cou.
Nu
Hai te
deţi vom
să ui
a ta,
flăm cu
no drag
te te-am
le pri
din mit.
el.
Bun pri e ten, FA su nă în e cou.
●Nu
Citeștetenotele
vomdin piesa
ui muzicală
ta, de mai sus. cu
Ce notă
dragse scrie
te-ampe următorul
pri spațiu după FA?
mit.
5 Cântă din nou piesa muzicală de mai sus, înlocuind iu-te ra-ar
silabele cu „iu-te”, respectiv „ra-ar”.
do1 sol fa re mi fa
7 Cântă melodia de mai jos, apoi reprezintă pe o scăriță muzicală cum urcă și coboară sunetele
cântec.
Scrie
pefiecare treaptă silabele potrivite.
42
din acest
2 pe Că de
4
fa
Ştiu să cânt nu-i greu fel
Ştiu să cânt pe fa Că nu-i greu de fel
a Fac un cân te
Şi, cân tând şa, cel.
72 Şi,MUZICĂ
cânȘI MIȘCARE
tând a şa, Fac un cân te cel.
4
8 Joc – Cine este mai sus decât mine? 9 Joc – Cine este mai jos decât mine?
Lucrează în perechi. Imaginează-ți că ești o Lucrează în perechi. Închipuiește-ți că ești o
notă muzicală din cele învăţate până acum. notă muzicală din cele învăţate până acum.
Cȃntǎ denumirea ei. Alege un coleg care să Cȃntǎ denumirea ei. Alege un coleg care să
intoneze notele muzicale învățate care se intoneze notele muzicale învățate care se
poziționează mai sus decât nota muzicală de poziționează mai jos decât nota muzicală de
la care s-a pornit jocul. Este foarte distractiv! la care s-a pornit jocul. E amuzant, nu-i așa?
Fluturaş
Fluturaş
10 Lucrează în grup. Interpretează cântecul de mai jos, apoi desenează o scăriță prin care să
Fluturaş
Fluturaş
reprezinți mersul melodiei intonate. Scrie pe fiecare treaptă a scăriței silabele corespunzătoare.
Versuri: Mălina Cajal
Versuri: Mălina Cajal Fluturaş Muzica: Constantin Romaşcanu
Muzica: Constantin Romaşcanu
Versuri: Mălina Cajal Fluturaş Muzica: Constantin Romaşcanu
Versuri: Mălina Cajal Muzica: Constantin Romaşcanu
Potrivit de repede
2
42 de repede
Versuri: Mălina Cajal Muzica: Constantin Romaşcanu
Potrivit
Potrivit de repede
Potrivit de repede
42 de repede
4Potrivit fru
Versuri: Mălina Cajal Muzica: Constantin Romaşcanu
422 1.2.1. Flu
Potrivit AFlu de repedetuturi
ra şu
le mos,
42 1.3.2. Flu
Tru
ra
pioa şu
re
ti
le
fru
sub
mos,
ţiri
4 3.2. Tru
tu ra şu le fru mos,
A ri
pul pioa
tău re
ca le sub
fe ţiri
lat
2.3.1. ATru pul
1. Flu tu ra şu le fru mos,
leletiti
A ri pioa re le sub ţiri
pioa şucacare
tău ca fe lat
pioa şucarere
Flu tu
pul ra
tău fru
mos,
lat fe
A
Flu
ri
tu tău
ra
sub
lat fe
sub
ţiri
fru
mos,
La3. Tru să pul tău ca ti fe
3.
2. Tru
A pul
ri tău
pioa lat
ţiri fe
Le să
te
şi
pu ţin
în
lat
jos,
Tot
La
să
pri vesc
te pu
ţinmă
e
în
jos,
tot
mir
Tot să
La te pu ţin în
jos,
e
Le pri
spre vesc
soa şi
re mă tot
mir
mat.
che
să în
La te pu ţin în
jos,
e
Le pri vesc şi mă tot
mir
te re
spre soa re mat.
che
e
Le pri vesc şi mă tot
mir
Le te re
La
Tot spre soa pu ţin jos,
mat.
che
Tot
Tot
La
spre
pri
să soa
vesc
soa re
şi
pu
ţin e
mă che
mat.
tot
mir
în
jos,
e
Le spre
pri vesc şi mă che
mat.
tot
mir
Tot
Mi spre
nu
soa
na re
te
le
che
mat.
lori
cu
CumCum
Mi nu
de
na
nu
te
se
rup
le
ră
lori
cu
vânt,
de
Cum ră
Mi nu na te le lori
cu
Gin de
ga nu
şă făpse ruptu vânt,
de
eşti,
Mi nu na te le cu
lori
tutule
de nu se rup vânt,
de
făp rără
Gin ga şă făp eşti,
tule
Cum de nu se rup de
vânt,
Cum Mi nu nuşă
Mi
Gin nu
ga na
şă făpte cu
lori
eşti,
făp rup deră
Gin ga şă eşti,
Cum ga
de nu
na se
te de
vânt,
cu
lori
Nu
şă făp sustu ră
Gin de se ruptu eşti,
vânt,
Ori a
pă
Gin ga eşti,
se văd prea zbori.
când
Ori
Nu
a
se
văd
tin
tă
prea
se
sus
de
pă
zbori.
când
pă
mânt.
Ori a
Nu se văd prea sus zbori.
când
tătă
Ca ţâş tin
ni se de
din mânt.
veşti.
po
pă
Nu se văd
tin prea
se sus
de când
zbori.
mânt.
Ca ţâş ni din veşti.
po
Ori
Nu
Ca a
se
ţâş tin
văd
ni se
prea de
sus
din mânt.
când
zbori.
veşti.
po
Nu bula
Voca
Ca
Ori r ţâş
a
se ni
tin
văd tă
se
prea din
de
sus po
pă
când veşti.
mânt.
zbori.
gingaș
Ca = plăpând,
Ori ţâş
a firav, delicat,
ni
tin fin setă făptură
din
de = ființă,
pă vietate, creatură
po veşti.
mânt.
Ca ţâş ni tă din po veşti.
11 Atelier de creație
Confecționează aripi de fluturaș și adu-le la următoarea oră de muzică și mișcare. Alături de colegii
tăi, interpretează cântecul de mai sus, imitând zborul unui fluture.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 73
4
4
Sunetul și nota DO2
Lui Radu îi place plăcinta de dovleac, iar Mara a făcut din semințe de dovleac un colier
pentru mama ei. Dacă ai avea un dovleac, ce ți-ai dori să faci cu el?
Do vlea cul e ne că jit Că în cior bă s-a tre zit.
Important
Nota DO2 (DO de sus) se scrie pe al treilea spațiu al portativului.
DO2
LA
SOL
FA
MI
RE
DO2 DO1
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota DO2. Nu uita sǎ scrii cheia SOL la începutul portativului!
2 Caută pe claviatură clapa care corespunde notei DO2. Cântă această notă.
DO1 RE MI FA SOL LA
4222
Moderato
Moderato
că
44 1. Miş tul
vân ze
frun
le,
În vâr teş
te
mo ri
le.
1.
2. Miş ma
că vân tul frun ze le, În vâr teş te mo ri le.
1. Ma
Miş că la
vân plă
tul cin
frun te
ze fa
le, ce, Iar
În bu
vâr ni
teş ca
te lâ
mo nă
ri toar
le. ce,
2. Ma ma la plă cin te fa ce, Iar bu ni ca lâ nă toar ce,
2. Ma ma la plă cin te fa ce, Iar bu ni ca lâ nă toar ce,
Rân du ni ca pe sus zboa ră,
eu
Iar
zme
trag
de
ul ră.
sfoa
Rân du
Mo şul ni
ta ca
ie pe
lem sus
ne zboa
le, ră, Iar
Eu eu
a trag
dun zme
sur ul
ce de
le sfoa
le. ră.
Rân du ni ca pe sus zboa ră, Iar eu trag zme ul de sfoa ră.
Mo şul ta ie lem ne le, Eu a dun sur ce le le.
Mo şul ta ie lem ne le, Eu a dun sur ce le le.
● Citește notele din cântecul de mai sus. Care este diferența dintre DO1 și DO2?
5 Desenează o scară muzicală care să redea mersul melodiei de mai sus. Scrie apoi pe fiecare
treaptă silabele potrivite.
6 Lucrează în grup. Interpretează cântecul de mai jos. Folosește o jucărie muzicală pentru a
Primăvara a sosit
marca intonarea notei DO2. Cântă din nou, înlocuind silabele inițiale cu „iu-te”, respectiv „pas”.
Primăvara a sosit
Primăvara a sosit Muzica: Nicolae Oancea
Repejor Primăvara a sosit Muzica: Nicolae Oancea
2
Repejor Muzica: Nicolae Oancea
42
Repejor
42
Repejor Muzica:
Oancea
Nicolae
Hai, co pii, hai deţi la joc! Şi câm
Pri
4 1.1.2. Pri
mă va ra
ci rip,a înso
ia răşi a so
ia răşi
sit,
pii,
hai deţi la joc!
2
Hai, joc!
mă va ra sit, Hai, co Şi
Ci câm
Pă să re le le, zbor, ri
4 1. Pri
2. mă
Pă
va ra ia răşi a so
să re le le, ci rip, în zbor,
coco pii,
pii, hai deţi
hai
la joc!
deţi la
câm
Ci
ri
sit, Hai, Şi
le, ci rip, în joc! Şi câm
2.1. Pă mă va ra ia răşi a so sit, Hai, co pii, hai deţi
2. Pă să re le le, ci rip, în
să re le zbor, Hai, co pii, hai deţi la joc! Ci ri
Pri
zbor, Hai, co
la
Ci ri
zit. Hai, cu ma re
în a-n
pii, hai deţi la joc!
a rip
pesc,
pi a
gla ver
ia răşi a-n ver
ia răşi sul lor.
Hai, co
pii,
pii, hai
hai deţi la joc!
deţi la joc!
Să cân
tăm şire
zit. joc! Hai,
pi ci zit. Hai, co Hai, cu ma
cia ripia răşi
pesc, a-n ver coco pii, deţi
rip în gla sul lor.
în gla sul lor. Hai, pii, hai deţi la
la Să cân
cu tăm ma şi
co pii, hai deţi la joc!
pi Hai, hai joc! re
pi a ia răşia-n ver zit. Să cân tăm şi
Hai, cu ma re
co pii,hai deţi la joc!
pesc, ci Hai,
mingea
422
Cu
4 1. Cu cu hai, ve să
ţi e, e,
42 2.1.3.2. Na
mic, ma re, seli zbur dăm!
Hai
Cu
Na ţi
mic,
deţi e,
cu
la
dă-mi
ma
joa
dă-mi că, zăe,
mi
re,
mi
hai, date,
ui
ve
pa
ui
te,
seli
ui
să
s-a
ui
te-a
zbur
to
te-a
şa!
dăm!
pit
şa!
4.
3. Na ţi e, dă-mi mi e, ui te, ui te-a şa!
1. Hai
Cu deţi
mic, la
cu joa
ma că,
re, ză
hai, pa
ve da
seli s-a
să to
zbur pit
dăm!
4. Na
2. ţi e, dă-mi mi e, ui te, ui te-a şa!
3. Hai
deţi
la
joa că, ză
pa da s-a to pit
4. Na
ţi e, dă-mi
mi e, ui te,
ui
te-a
şa!
Cu
gea
hai să
min noas tră
ne
ju
căm!
Hei, prin
o
de-o
bi
ne,
vezi
de
n-o scă
pa!
Cu min gea noas tră hai să ne ju căm!
Şi
Hei, ghi
prin
de-o ce
bi lul
ne, ia
vezi răşi
de s-a
n-o tre
scă zit!
pa!
Hei,
Şi ghi prin
de-o
o bi
ce ne,
lul vezi
ia de
răşi n-o
s-a scă
tre pa!
zit!
Cu min gea noas tră hai să ne ju căm!
8 Hei,
Şi
prin
ghi
de-o
o
bi
ce
ne,
lul
vezi
ia
Ghicitoare
Cântă ghicitoarea muzicală de mai jos și găsește-i răspunsul.
de
răşi
n-o
s-a
scă
tre
pa!
zit!
Hei, prin de-o bi ne, vezi Ghicitoare
de n-o scă pa!
42
42 1. Su
nă-n
de
păr
ta re, goa
Tre ce-n
na
ma re.
U,
u, u, u.
2. În tu nel s-as cun de, Un e cou U, răsu, pun de:
u, u.
9
1. Su nă-n de păr Cucu cântă fericit
ta re, Tre ce-n goa na ma re. U, u, u, u.
Lucrează
2. În în
tu grup. Alăturicun
de colegii tăi, formează
e cou răs un pun
cerc. de:
Dansați
U, folosind
u, pașiiu,de horă
Vioi
nel s-as
Cucu cântă fericit
de, Un u.
Vioi
învățați, în timp ce cântați piesa muzicală de mai jos.
2 Cucu cântă
fericit
Cucu
4Vioi cântă
fericit
2
4
ne ju căm! Cu cu cân tă
Vioi
2
2 în ver zit,
VioiRâ de câm pul
4 cu cân
tă
Hai, co pii, să fe ri cit,
42 Râ de câm pul în ver
zit, să ne ju căm!
co pii,
fe riri cit,
4 Râ de câm înîn ver săsă ne
juju căm! cu cân
tă
Hai, Cu fe
zit, coco pii, tă ri cit,
Râ de câm pul în ver
pul Hai, ne căm! Cu cu cit,
zit, co pii, să ne ju căm! Cu cu cân tă
Râ de câm pul zit, Hai, pii, Cu cân fe
Cu cu, cu cu
Ve seli hai să-l as cul tăm! a so sit, Vă i le ră nă,
ver Hai, fe ri cit,
Ve seli i le ră
su
hai să-l
as cul tăm! cu cu a so sit, Vă nă,
Ve seli Cu cu, cu cu a so sit, Vă i le ră nă,
Cu cu, su
seli hai
să-l as cul tăm! i le ră
Ve
hai să-l as cul tăm! su nă,
seli hai să-l as cul tăm!
Cu cu, cu cu a so sit, Vă su
Cu cu cân tă fe ri Cucit cu, cu cuCu avoiso sit, ră nă,
Ve Vă i le su
pre
CuMUZICĂ cu ȘI MIȘCARE
ri cit Cu voi îm pre u nă.
îm u nă.
76
cân tă fe
4
Sunetul și nota SI
Radu și Mara sunt mari amatori de fotografii. Ei au o colecție numeroasă de poze din
natură, iar fluturii ocupă un loc important. Ție îți place să faci fotografii?
Zboa ră ve seli pe câm pii Flu tu ra şii si de fii.
Important
Nota SI se scrie pe a treia linie a portativului. Sunetul SI se intonează puțin mai jos decât DO2.
DO2
SI
LA
SOL
FA
MI
RE
SI DO1
Misiune muzicală
1 Scrie un rând cu nota SI. Nu uita să scrii la începutul portativului cheia SOL!
2 Caută pe claviatură clapa care corespunde notei SI. Cântă această notă.
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 77
4
4 Greieruşul
4 Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, interpretează cântecul de mai jos. Arătați că ați observat
nota SI, bătând din palme ori de câte ori o intonați. Greieruşul
GreieruşulMuzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
GreieruşulMuzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
42 Muzica şi versurile:
Ana Motora- Ionescu
42 1. Cri,
Muzica şi versurile:
Ana Motorară,- Ionescu
2
cri,
cri,
Cân
tă din
tă-n
fapt
de sea
4
2. Cri, cri, cri, Cân vi
oa
ră,
1. Cri, cri, cri, Cân tă-n fapt de sea ră,
2
4 1. Cri, cri, ră,
2. Cri, cri, cri, Cân tă din vi oa ră,
cri,
cri,
Cân tă-n fapt de sea
Cân oa
ră,
Cri,2. Cri, cri, cri,
1. Cri, cri, cri,
cri, cri,
ge din ar
MiCân cul tă gredin ie vi ruş.oa
ră,
ră,
Cri,
Cri,
cri, cri,
Tra
gre ie cuş.
cul din
cri, cri, Mi cul ruş.
Cri,
cri,
Iepuraş,
cri,
cri, Iepuraş,
drăgălaş
Tra
ge
ar
cuş.
Cri,
5 Interpretează
Cri,
cri,
cri,cântecul de
cri, mai Iepuraş, drăgălaş
Mi
geo scăriță
drăgălaş
jos, apoi desenează
Tra
gre
carecuş.
ie
din prin
ar
ruş.
să reprezinți mersul
melodiei
Cri,
Cri,
intonate.
cri, Scrie cri,
cri, cri, Iepuraş, Tra
Mi
drăgălaş
pe fiecare treaptă a scăriței silabele
cul
ge
gre corespunzătoare.
din
ie ruş.
Din folclorul copiilor
ar Din
cuş.
după folclorulVoevidca
Alexandru copiilor
dupăDin folclorulVoevidca
Alexandru copiilor
Repejor Iepuraş, drăgălaş
dupăDin
Alexandru
folclorulVoevidca
copiilor
422
Repejor
Repejor
Repejor
după Alexandru Voevidca
4
422 1. Ie pu raş
A fu git
Din folclorul copiilor
gă laş după
Alexandru Voevidca
4Repejor
dră
gă rău, stâr git pes
pes
te
i maş
ii său.
1. Ie
2. Dar Co
dău,
pu raş dră
câi
negă
laş A
L-a
stâr
fu
nit din
nit din
te
cui
bul maş
bul său.
pu
1.
2. Ie pu raş dră laş A fu git pes te maş
2 1.2. IeDar câi
Dar Co dău, câi ne rău, L-a din cui
4 Co negă rău,
A stâr fu nit i său.
2. Dar Co dău,
dău, ne L-a cui bul său.
câi stâr
nit din
raş dră laş git pes te maş
rău,
L-a
cui
bul
Şi1.2. IeDars-a Co
pu raş dră gă laş
A fu git pes
tu fă
L-a stâr nit din
te
s-a
i cuns.
neasbul
cuns.
maş
Şi-a dus
dău,
co
câi
lo
ne
sus,
rău,
În
tr-o
cocotutu dru-n
s-a
cui
as
său.
Şi
Şi dus
s-a dus
ple cat co
spe
lo
ri
ri
sus,
at În tr-o
cel
făfă
tu
cat.
cat.
ple decatcreație spe
spe ri at cat.
6 Şi-a
Şi
Atelier
s-a dus co lo
ri
sus,
at
În
În cel cotu dru-n
tr-o
fă s-a
tu
as
cat.
ne
cuns.
Confecționează-ți
Şi s-a dus urechicoiepurești
lo și interpretează
sus, În tr-o tu fă s-a as cuns.
cântecul
Şi-a ple„Iepuraș,
cat drăgălaș”
spe curi eleatpe cap. În cel co dru-n tu ne cat.
Ia tă, ţi-am a dus o floa re, Floa re cu mi ros plă cut,
Spu ne cum se chea mă, ve re, Da că te crezi pri ce put!
Copilul miroase
floarea pentru a a) Rău ne pa re, n-ai ghi cit Şi eşti ta re ne că jit.
o recunoaşte b) Bra vo, bra vo, ai ghi cit Şi eşti ta re fe ri cit.
● Citește notele din piesa muzicală de mai sus. Ce notă se scrie pe linia dinaintea lui SI?
Barza
Barza
Barza * *
** *
Potrivit de tare Barza * **
de tare *
Potrivit de tare
2
4 2
* **
Potrivit
42 de tare
Potrivit mă tra, sus pe ca să, Vi ne bar za ju pâ nea să
422. Bar
1. La
ză,cubar mă
cu
ce-aisusîn pegu caşe? să, Zar Vi ză nere bar
ză,tra, şi za cor ju co pâ du nea şe. să
43. Bar 1. La
2.
1. LaBar za ză, pu
bar ii
cu mă tra, sus pe ca să, Vi ne bar za ju pâ nea
ză, îşi ce-aiîm în pa
gu că,
şe? A Zar poi zăhai
re nă
şi no coruă-m co bra
du
că,
că,şe.să
ti
ca,tac,tac,
ca, tac,
tac, Şi Co
Şi
Pu por pi i neşlor
por neş
la te şii
te
buni treîmi
că tre
fac.
lac.
buni treîmi
că tre
fac.
lac.
ti ca, tac, Pu i lor de prânz le fac. prânz le fac.
ti ca, tac, Co pi la şii buni îmi plac. buni îmi plac.
ti ca, tac, Şi por neş te că tre lac. că tre lac.
ti ca, tac, Pu i lor de prânz le fac. prânz le fac.
ti ca, tac, Şi por neş te că tre lac. că tre lac.
Plimbarea cu bicicleta
Sâmbătă di neață, ,
2 Audiază sunetele din manualul digital și notează tipul de sunet (jos, mediu, înalt) pentru fiecare
dintre sunetele de mai jos.
5 Desenează pe caiet o scară muzicală cu opt trepte și așază pe ea notele următoare: SOL, MI, DO1,
LA, DO2, RE.
82 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
5
LIMBAJUL MUZICII
Timbrul
Universul sonor este bogat și variat în sunete. Privește ilustraţiile de mai jos.
Ce fel de sunete se aud în cazul fiecărei imagini?
Important
● Ceea ce noi auzim se numesc sunete. Acestea pot fi sunete muzicale sau sunete din natură.
● Timbrul este însușirea unui sunet care ne permite să-l deosebim de altele în funcție de
sursa sonoră care l-a produs.
● Timbrurile muzicale pot fi clasificate în funcţie de provenienţa lor în timbruri vocale și
timbruri instrumentale. Ele sunt la fel de variate ca o paletă de culori.
Misiune muzicală
1 Alege o mască prin care să îți
exprimi sentimentele față de
sunetele din fiecare imagine
de mai sus.
2 Interpretează cântecul de mai jos, folosindu-te de jucăria ta muzicală preferată atunci când
intonezi „Zum, zum, zum”. Albina
Albina
-Albina
după auz -
-Albina
după auz -Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
4
- după auz -Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
- după auz - Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
4
Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
44 nă ra ieri,
4 1. O al bi nă cât pe ta la
4 2.1. Pe al cer bi denă floa pere nins la
Prin
gră
gră
vea
di
unnă
înra tins.
zbu
denă floa
O sub cât ta Prin
Ea a di
vea un zbu
zbor ieri,
Prin tins.
2. O
Pe sub cer re nins Ea a zbor în tins.
2. Pe sub cer de floa re nins a vea un zbor în
1. al bi cât pe ta la Prin gră di nă zbu ra ieri,
le ei re-n
pu dra te Cu
E rau gea
po
greu
par
rau mici fu ma
Se o prea din floa re-n floa re, Cu le gea din greu po len.
te E rau mici te.
te E
te.
zum,
1. 2. Zum,
zum, de lu cru chiar a cum.
1. 2. Zum, zum,
zum, zum, zum, zum, Am
zum, zum, zum, Am
de lu
MANUAL
cru
CLASA A III-A
PENTRU
chiar a cum.
83
1. 2. Zum, zum, zum, zum, zum, zum, Am de lu cru chiar a cum.
1. 2. Zum, zum, zum, zum, zum, zum, Am de lu cru chiar a cum.
5
5 Jocul ploii
3 Interpretează cântecul de mai jos, bătând- cu degetele
după Jocul ploii
auz - în bancă atunci când intonezi sunetul ploii.
Jocul ploii
Jocul
- după ploii
Jocul auz - Muzica
- după ploii
auz - Muzica şi
şi versurile:
versurile: Mirela
Mirela Rizea
Rizea Marinescu
Marinescu
4 --după auz -- Muzica Rizea Marinescu
şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
după auz
44 Muzica Rizea
Muzica şi versurile: Mirela
Muzica
şi versurile:
şi Mirela
versurile: Mirela Marinescu
44 1.1. Un de ploa o braz se-n doa pic, mai
breaz,
Rizea Marinescu
pic de ploa ie Pe o braz ie,
4 2.2.1. Un depipi ploa
pic
ie
o braz
Pe
se-n doa
ie,
pic,
Alt
Alt mai
uă breaz,
rere
4 1.2. Un Pic,
Pic,
Un
pic,
pic,
pic ti ciiie
ti
ti cii
cii
ie
Vin
Vin
Pe
ca
ca
voi
voi
se-n
cii,
ni
ni
doa
cii,
cii,
ie,
Plo
Plo
Alt uă
pic,
mai
mai re
ta
ta
breaz,
2. Pic,
Pic, pic de
pic, ploa
pi ploa
Vin ca voi ni
Pe
Vin oo braz ca se-nse-n
voi doa ni ie,
Plo
Alt
Plo
pic,
pic,
uă mai
ta re
mai breaz,
mai ta
Pic, pic,
1. Un pic de ie Pe braz doa ie, Alt pic, breaz,
1.2.2. Un picde Vin o braz
cii Vin ca voi ni cii, Plo
ca se-n
uă mai tata rere
pic, pi ti cii cii, uă mai
pic, pi ti
Pic, pi ploa ti ie
cii Pe voi doa ni ie,
cii, Alt
Plo uă mai breaz,
FaFa cece ma
mă
re caz, s-au o prit, ne-ar
fi ghi cit?
FaSă re
rerecăcă ma
ma caz, Doi
Doi s-au o
prit,
Ci
Ci ne-ar fi ghi
cit?
FaSă Să ce ma
mă fa
fa ma
re,
caz, re,
re, Un
Un
s-au
Doi
mai
pic
pic mai
oo greu
mai
greu
prit,
Joa
Joa
că-n
că-n fi
Ci ne-ar
pă
pă ghi
rul
rul meu,
meu,
cit?
Fa
ce
mă ma
fa
că caz, re,
caz,
ma Doi
Un s-au
pic
prit,
greu Joa Ci
Joa ne-ar
că-n fipă ghi
fi
pă ghi
rul cit?
meu,
caz, re, Un s-au Joa
Să ce mă ma fa re Doi s-au o prit, Ci ne-ar cit?
FaSă Să cemă
că ma Un pic mai greu că-n rul meu,
mă fa că ma re,
ma
fa re că ma Doi
Un pic mai greu
pic mai o prit,
greu
Ci ne-ar
că-n
pă rul meu,
fi
pă ghi rul cit? meu,
Să uu de-o floa săsă creas
Joa că-n
Tot căcă ma
Să de-o re Ca re.
uu săsă tutucăcă ma
floa re Ca creas ma re.
Tot Tot
Să mi
l-a
u
dat Nu
s-a
rat.
dat
Să mi u l-a
de-o floa dat
re Nu
Ca s-a
să creas rat.
ma re.
Tot u re că ma rat. re.
u de-o floa re Ca să creas re.
Refren mi l-a dat Nu s-a să tu rat.
SăRefren l-a floa u dat re.
SăRefren
re să că ma
de-o floa Ca să creas
Tot
mi l-a u Nu s-a să tu
mi
u
de-o
Ca
Nu
să
s-a
creas
tu
rat.
Refren
Tot mi l-a u dat Nu s-a să tu rat.
pic,
Pic, pic,
● Pentru cân un pic!
uă câ te-un
uă câ pic.
Refren
Pic, pic, tăm
Refren
1.2. Pic, pic, Să Plo
ploiiSă plăcut
estecân un auzului sauPic,
este pic, pic, uă
1.2. pic, pic, Să cân tăm un pic! Pic, pic, pic, Plo te-un pic.
1.2.
1.2. Pic, tine,pic,
sunetul pic, Să cân tăm
pic!
enervant?
pic, pic, Plo uă câ te-un pic.
● Dă1.2.
Pic,
exemple
Pic, pic,
pic, pic,
de sunete
pic, plăcute,
Să cân tămtăm un
respectiv
pic!
un pic!deranjante
Pic,
Pic, din pic,natură. pic,
Plo câ te-un
Plo uă câ te-un pic.
pic.
1.2. Pic, pic, pic, Să cân tăm un pic! Pic, pic, pic, Plo uă câ te-un pic.
Audiază!
● Muzica apelor de Georg Friedrich Händel
4 Joc – Cine sunt?
Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, alege un conducător de joc. Formaţi un cerc și interpretaţi
cu ochii închiși cântecul de mai sus. Printr-o atingere pe umăr, conducătorul jocului alege un
copil, care trebuie să intoneze un vers din cântecul „Jocul ploii”. Ceilalţi vor încerca să ghicească,
pe rând, cine a cântat. Primul copil care oferă răspunsul corect, devine la rândul său conducătorul
jocului. Jocul se repetă până când toţi copiii au interpretat cântecul.
● Ţi-ai dat seama de fiecare dată ce coleg a cântat? Atunci, l-ai recunoscut după timbrul vocal.
5 Alcătuiește o propoziție în care cuvântul „timbru” să aibă alt înțeles decât cel muzical.
Ştiaţi că ...?
● Fiecare persoană are un timbru vocal unic. Adică, fiecare voce umană este originală și nu
poate fi reprodusă identic de niciun instrument muzical și nici de o altă voce umană.
● Timbrul vocal se referă la vocile umane. Acestea se împart în voci de copii și voci de adulţi
(voce de femeie și voce de bărbat).
● După sonoritate și materialul din care sunt construite, intrumentele muzicale au un timbru
specific.
84 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
5
Nuanțele
Privește cu atenţie imaginile de mai jos. Ce observi? Ce fac copiii? Cum vorbesc?
Important
● Nuanţele reprezintă gradul de tărie (intensitatea) cu care se intonează o melodie.
● Nuanţele provin din limba italiană. Cele mai cunoscute sunt:
forte (f) = tare mezzo forte (mf) = potrivit de tare
piano (p) = încet mezzo piano (mp) = potrivit de încet
● Fiecare piesă muzicală se interpretează cu anumite nuanţe, după cum cer melodia sau versurile
cântecului.
Misiune muzicală
Ca soldaţii
Ca soldaţii
1 Interpretează cântecul de mai jos, respectând nuanţa precizată la începutul acestuia.
Muzica şi versurile: Elena Schmitzer
Ca
Ca soldaţii
soldaţii Muzica şi versurile: Elena Schmitzer
422
Muzica
Muzica şi
şi versurile:
versurile: Elena
Elena Schmitzer
Schmitzer
4 ta,
22 gem toţi în fru mos, ta,
Ta,
1.
4 toţi în
Mer pas Ta, ta, ta, ta,
4 2.
1. Cum merg mer
ei,
fru
gem
şi
şi
noi,
ta,
ta, ta, ta, ta, ta,
Mer gem pas mos,
2. Cum merg ei, mer gem noi, Ta, ta, ta, ta, ta,
Mer gem toţi în
1.1.2. Mer
gem şi
gem toţi în pas fru mos, Ta, ta, ta, ta, ta, ta,
Lui,
ma,
lui, lui, lui, lui, Dormi cu ma u
dormi
şor.
Lui,
Lui, lui,
lui, lui,
lui, lui,
lui, lui,
lui, Dormi co
Dormi cu pi
ma lul
ma, ma
dormi mei
u drag.
şor.
Lui,
Lui, lui,
lui, lui,
lui, lui,
lui, lui,
lui, Şi
Dormi u
co şor
pi îţi
lul va
ma cân
mei ta.
drag.
Lui, lui, lui, lui, lui, Şi u şor îţi va cân ta.
● De ce crezi că un cântec de leagăn trebuie cântat piano?
● Ţie ce cântec de leagăn îţi cânta mama ta la culcare, atunci când erai mic? Ți-l mai aduci
aminte? Cântă-l și colegilor tăi. Atenţie la nuanţe!
4 Lucrează în grup. Interpretează cântecul de mai jos, respectând nuanţa indicată. Alături de
colegii tăi, alege un copil care să fie dirijor. Arătați cu ajutorul brațelor înălțimea sunetelor.
Melodie
Melodie
Melodie
Melodie
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
422
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
Muzica: Wolfgang
Wolfgang Amadeus
Amadeus Mozart
Mozart
Muzica:
4 2
4 co pii, cân taţi la di ri jor!
2
4 2
în
Hai, cor! As cul taţi
4 cân
cul
taţi la di ri jor!
Hai,
Hai, co
copii, pii, cân
taţi în
taţi în
cor!
cor!
As
As cul taţi la di
ri jor!
Hai, co co pii, cân
cân taţi în în cor! As cul cul taţi la la di riri jor!
Hai, pii, taţi cor! As taţi di jor!
mi ne! Ce-aţi fă
re-aţi ce put!
de
Vai
cut?
prea
Mult
ta
în
86 Ce-aţi fă cut? prea re-aţi
ce put!
MUZICĂ
Vai
deVaiȘI MIȘCARE
mi ne!
de mi ne! Ce-aţi fă cut?
Mult
Mult prea
ta
ta re-aţi
în
în ce put!
Vai de mi ne! Ce-aţi fă cut? Mult prea ta re-aţi în ce put!
5
5 Lucrează în grup. Împărţiţi-vă în două grupe. Prima grupă va interpreta textul cântecului care
Ecoul
Ecoul
nu reprezintă răspunsul de ecou, iar a doua grupă va fi „ecoul” care repetă ce s-a cântat înainte.
Respectați indicațiile de nuanțe. Melodie populară
Moderato Ecoul Melodie populară
2
Moderato
Melodie populară
42
4
Moderato
am fost în tr-o re cân tat vo ios me reu.
42 2.2.1. ÎnÎnIeri rea tr-o ver pă duzi retă Şi-am râs, reu,
1. Ieri pă du Şi-am
ampă fost
rea
du în în
ce?
Eu cân
am
tat
vo
am
că reu,
ios
râs me me reu.
3. Ci pă
ne du
nu
mă în
la să-n pa
ver zi tă Eu stri
Am am râs, gat am eu râs
ne me jit;
3. Ci
ne nu mă
în ver
la să-n
pa ce?
Am
stri gat eu ne că jit;
În pă du Eu am râs, am râs me reu,
1. Ieri am fost în tr-o pă du re Şi-am cân tat vo ios me reu.
ecou tare
3. Ci ne nu mă la să-n
2.ecou
rea
pa ce? Am stri gat eu ne că jit;
zi tă tare
ecou
cân tat vo ios me reu; tare un glas din
de păr ta re
râs,
păr tata rere
Şi-am
Dar
Eu am
Şi-am cân am
tat
vo
ios
me reu;
Dar
un glas
din
din de păr
tatata rerere
râs me reu, Dar un glas din de
Eu
Am stri am râs,
gat am
eu râs
ne me
că reu,
jit; Dar un
Dar un glas glas
din de
de păr păr
Am
cân tat vo
stri gat eu ne
că
jit; Dar
un un glas din de păr ta re
glas din de păr
glas
Şi-am ios me reu; Dar
din de păr ta re
ecou
Am
din de păr ta re
Eu am râs, am râs me reu, ecou
Dar un
stri gat eu ne că jit; ecou un glas
Dar
răs puns la cân tul meu. răs puns la cân tul meu.
puns puns
Mi-a Mi-a
Mi-a
răs
Mi-a răs lalala
puns
cân
râ
râ
tul meu.
sul
sul
meu.
răs
Mi-a
Mi-a
Mi-a
răs
răs
lalala
puns
puns
cân
râ
râ
tul meu.
sul
sul
meu.
Mi-a
Îmi răs
răs pun puns de tot răs meu.
tit. Îmi răs pun de tot răs meu.
tit.
la, la, la, ecou La, la, la, la, la, la,
tare
ecou
1.2.3.
tare La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la,
tare ecou
la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la.
la, la.
La,
La,
Ştiaţi
că...?
La, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, La, la, la, la,
● La,
Ecoul este
la, la,produs
la, la,de la,
undele
la, la,sonore atunci
la, la, la, când
la, la, acestea
la, întâlnesc
La, la, unla,obstacol, precum
la, la, la.
zidurile groase.
● Emiţând sunete și ascultând ecoul acestora, animalele sunt capabile de a găsi prada, a
ocoli obstacole și de a naviga fără a folosi vederea. Măcăitul raţei nu produce ecou.
● Termenul de nuanţe exista și în pictură. Ele se obţin prin amestecul unei culori cu alta în
cantităţi diferite.
6 Alege trei cântece învăţate la orele anterioare și propune-le nuanţe potrivite conţinutului și
melodiei acestora.
Recomandare
● Mergi la cinema sau caută pe internet si vizionează filmele animate muzicale din seria
Disney – Fantasia. Recunoști diferenţele de nuanţe?
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 87
5
5
Legătura dintre strofă și refren
Pentru că o îndrăgește pe învățătoarea ei, Mara a învăţat cu plăcere cântecul
„Învăţătoarea”. Învaţă-l și tu!
Învăţătoarea
Muzica şi versurile: Mirela Rizea Marinescu
44
1. Ci ne în cla să vi ne, pri veş te cald spre ti ne şi-n cet te-n deam nă să ci teşti?
2. Ci ne cu o po va ţă dru mul cel bun te-n va ţă? Ci ne te-n dreap tă când gre şeşti?
Ci ne să scrii te-n va ţă, c-o vor bă te răs fa ţă, pe cap te mân gâ ie u şor?
Ci ne din tr-o mi ra re ră sa re o-n tre ba re şi-ţi dă răs puns de nu-l gă seşti?
Ci ne po veşti, o mi e, pe di na fa ră şti e, ci ne te-n va ţă să pic tezi?
Ci ne te-n cu ra jea ză, ca ie tu-ţi co rec tea ză şi te me-ţi dă să e xer sezi?
Ci ne la geo gra fi e munţi, con ti nen te şti e? E-n vă ţă toa rea ce-o iu beşti.
Ci ne cu o pri vi re trans mi te mul ţu mi re, co pil is teţ da că tu eşti?
Refren
1.2. În vă ţă toa rea es te o zâ nă din po ves te, chiar şi bu ni cii-şi a min tesc.
Când ei e rau la şcoa lă, a lor în vă ţă toa re a vea su râ sul ce-l iu besc.
88 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
5
Important
● Majoritatea cântecelor sunt compuse din două părţi: strofă și refren.
● Strofa este alcătuită din mai multe rânduri melodice, iar refrenul reprezintă partea de la finalul
fiecărei strofe în care se repetă atât melodia, cât și textul. Textul transmite un mesaj și este ȋn
strȃnsǎ legǎturǎ cu melodia care poate fi veselǎ, tristǎ sau solemnǎ.
Misiune muzicală
1 Interpretează alături de colegii tăi piesa muzicală „Bondarul”, însoţind cântarea voastră de o
chitară de jucărie. Ciupiţi coarda chitarei la refren.
Bondarul
- după auz -
Muzica şi versurile: Grigore Teodosiu
42
1. Măi, bon da re, bon dă rici, Ce-ai că tat la noi a ici?
2. Cu-n bon dar să nu glu meşti Şi de el să te fe reşti.
3. Da că nu te vei fe ri, Cu a cul te va ră ni.
Refren
1.2.3. Bâz, bâz, bâz, bon da re, bâz! Bâz, bâz, bâz, bon da re, bâz!
● Câte strofe are cântecul „Bondarul”? Cum este alintat bondarul? Tu ai vreun nume de alint?
2 Joc – Bondarul
Lucrează în grup. Alături de colegii tăi, prindeţi-vă de mâini și formaţi un cerc. În mijlocul
cercului, va sta un copil care va fi bondarul. Copilul care este bondar trebuie să vă atingă
palmele cu ale lui, iar voi le retrageţi pentru a nu fi înţepaţi. Colegul ale cărui palme sunt atinse
de bondar intră în mijlocul cercului şi devine el bondar.
În timp ce interpretaţi strofele cântecului de mai sus, vă învârtiţi în jurul bondarului. La refren,
staţi pe loc, vă desprindeţi de mâini și le duceţi în faţă întinse, cu palmele în sus.
3 Scrie câte strofe au următoarele cântece învăţate până acum: A-nceput petrecerea, Jocul ploii, Ecoul.
● Transcrie refrenul pentru fiecare dintre cele trei piese muzicale.
Audiază!
● Humoreska de Antonio Dvorak
● Scene pentru copii de Robert Schumann
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 89
5
5 Recapitulare
1 Care sunete sunt muzicale? Despre ce sunete din natură este vorba în imaginile pe care nu le-ai
unit cu nota muzicală?
pân
ră.
o lori, ră
Sunt ra lui ghi cel Şi-s mai mi de cât el.
Eu a lung iar na din ţa Şi-a duc dul cea pri mă va
Răs pân
Răs
Sunt
Eu lu
Stră
so
a
lung
desc
ra
cesc par
desc în
par
lui
iar
cu
fu mul
fu
ghi
na
vii
meu,
mul
din
meu,
cel
ţa
Sunt
Pâ mai
nă
Pâ
Şi-s
Şi-a
nă
mai
duc
sus,
mi
dul
ma
sus,
că
de
cea
re
de
par
de
pri
pes
par
te-n
cât
mă
te
te-n
hău.
el.
va
flori.
hău. ră.
Sunt so ra lui ghi o cel Şi-s mai mi că de cât el.
● Câte
Răsstrofe
Eu
Stră
pân are
a
lu cântecul
lung
cesc
desc par pe
iar
în
fu care
na
vii
mul tocmai
din
cu
meu, l-ai interpretat?
ţa
lori, ră Şi-a
Sunt duc
mai
Pâ nă
dul
ma
sus,
cea
re
de
pri
pes
par
mă
te
te-n
va
flori. ră.
hău.
Sunt so ra lui ghi o cel Şi-s mai mi că de cât el.
90 Stră
MUZICĂ
lu cesc
Răs pânȘI MIȘCARE
în vii
desc par fu mul
cu lori,
meu,
Sunt mai
Pâ nă
ma
sus,
re
de
pes
par
te
te-n
flori.
hău.
Stră lu cesc în vii cu lori, Sunt mai ma re pes te flori.
5
Cocoşelul
Cocoşelul
4 Recunoaște partea de refren din piesa muzicală de mai jos. Îţi amintești care sunt caracteristicile
Cocoşelul Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
acestuia? Interpretează alături de colegii tăi cântecul „Cocoșelul”, respectând
Muzica şi versurile: Ana nuanţa
Motora -indicată.
Ionescu
Repede Cocoşelul
Cocoşelul
Repede Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
22
4
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
4
Repede
Muzica şi versurile: Ana Motora - Ionescu
422
Repede
Repede
1. Cân
Cân tă
tă co
co co şe
lul de
dis
di
mi
nea
ţă,
Scoa lălă tete
co
pi
le,
442 tă gă-n
ra lă şcoa
lălă
1. co şe lul dis de di mi nea ţă, Scoa co pi le,
2.
2. Co co şe lul
Co co
1. Cân
şe lul
co co
nos
nos
şe
tru
tru
lul
stri
stri
dis
gă-n
de
gu
gu
di
ra
mi
ma
ma
nea
re,
re,
ţă,
Pen
Pen
Scoa
tru
tru şcoa
te co
es
es
pi
te
te
le,
2.
1. Co
Cân co
tă şe
co lul
co nos
şe tru
lul stri
dis gă-n
de gu
di ra
mi ma
nea re,
ţă, Pen
Scoa tru
lă şcoa lă
te co es
pi te
le,
1.
2. Cân
Co tă şe
co co co
lul şe
nos lul
tru dis
stri de gu
gă-n
Refren di mi
ra nea
ma ţă,
re, Scoa
Pen lă te co
tru şcoa lă pi
es le,
te
2. Co co şe lul nos tru Refren
stri gă-n gu ra ma re, Pen tru şcoa lă es te
cu ri
Refren
spa
lă te pe fa ţă.
Refren
cu ri
cu cu ri
spa lă te pe fa ţă. 1.2. Cu cu ri gu, cu gu!
Refren
1.2. Cu gu, gu!
● Citește
lănotele fa dinţă.cântecul1.2.deCumai
sus. recunoscut?
Pe care ele?
tim pul de ple ca re.
muzicale
tim pul de ple ca re.
spa te pe cu ri Câte gu,
ai cu cu ri dintre
gu!
tim
spa pul
lă de
te ple
pe ca
fa re.
ţă. 1.2. Cu cu ri gu, cu cu ri gu!
PROIECT
spa lă
tim pul te pe
de ple fa
ca ţă.
re. 1.2. Cu cu ri gu, cu cu ri gu!
tim pul – O poveste
de ple caaltfel...
re.
Ce veți face? Sfaturi pentru reușită
• Veți crea și veți juca o poveste muzicală. • Asigurați-vă că povestea voastră are început, cuprins
De ce veți face? și încheiere.
• Veți interpreta un cântec ținând cont de • Țineți cont de talentele și de preferințele fiecăruia
nuanțe și vă veţi acompania de jucării când stabiliți rolurile din poveste.
muzicale, percuție corporală și diferite • În poveste, notați cu o altă culoare momentele în care
sunete când acestea sunt cerute de folosiți cântecul, jucăriile muzicale, percuția, sunetele,
înşăşi desfăşurarea acţiunii sau când mişcările. Vă va ajuta la repetiție.
veţi considera potrivit să le introduceţi. Exemplu: ...calul merge la galop (Ionel aleargă pe loc și
Cum veți face? imită tropotul calului.) .... . Deodată se aude un foșnet
• Veți forma echipe de 4-6 elevi și veți (hârtie mototolită) .... .
alege un cântec dintre cele învățate. • Respectați nuanțele muzicale și alegeți mișcările,
• Veți crea o poveste pornind de la cântecul dansul și jucăriile muzicale potrivite.
ales (care să se refere la acțiunea, • Improvizați diferite costume, măști și obiecte de decor
personajele, ideile din cântecul ales). pentru a le folosi în redarea poveștii.
• Folosiți obiecte din jur pentru a reda sunete și verificați
• Veți introduce cântecul în poveste, acolo
înainte pentru a vedea cum le introduceți în poveste:
unde considerați potrivit.
picături de ploaie – degete lovesc banca, tunet – un
• Veți introduce în anumite momente
castron lovit cu un polonic, foşnet – hârtie mototolită etc.
jucării muzicale, percuție corporală și
sunete folosind obiectele din jur.
• Veți interpreta povestea în fața colegilor. • Ați cântat și dansat corect. DA NU
Cum veți ști că ați reușit? • Ați folosit corect sunetele, percuția
• Veți folosi grila de autoevaluare. corporală și jucăriile muzicale. DA NU
• Veți primi aprecieri de la învățător(oare) • Ați folosit costume și decor potrivite. DA NU
și colegii din clasă și din școală. • Ați creat o poveste interesantă. DA NU
MANUAL PENTRU CLASA A III-A 91
5
5
Evaluare
1 Audiază materialele din manualul digital, apoi bifează în tabel pentru fiecare situație: timbru
vocal, instrumental sau sunete din natură.
Audiții Timbru vocal Timbru instrumental Sunete din natură
Audiție 1
Audiție 2
Audiție 3
92 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Mini-spectacol muzical
5
Mamei
Mamei
-- după
după auz
auz --
Muzica: Marţian Negrea
Muzica: Marţian Negrea
2
2
44
1. Hai, ve niţi, fraţi şi su rori, Să cu le gem mân dre flori,
1. Hai, ve niţi, fraţi şi su rori, Să cu le gem mân dre flori,
2. În mă nunchi să le le găm, Ma mei noas tre să le dăm
2. În mă nunchi să le le găm, Ma mei noas tre să le dăm
u
Flori ce noi le-am se mă nat Şi cu a pă le-am dat.
Flori ce noi le-am se mă nat Şi cu a pă le-am u dat.
Şi a şa să-i a ră tăm Că iu bi re îi păs trăm.
Şi a şa să-i a ră tăm Că iu bi re îi păs trăm.
la, la, la, u
Tra, la, la, la, Şi cu a pă le-am dat.
Tra, la, la, la, la, la, la, Şi cu a pă le-am u dat.
Tra, la, la, la, la, la, la, Că iu bi re îi păs trăm.
Tra, la, la, la, la, la, la, Că iu bi re îi păs trăm.
Cântecul gamei
Versuri adaptate Muzica: Richard Rogers
44
Do e-o doam nă mai voi ni că, Re, un re ge mus tă cios,
Mi, o mi că tur tu ri că, Fa, un fal nic chi pa ros,
Sol, sol fe giul nu e greu, La, la fel cân tăm me reu,
Si e no ta de sfâr șit Și la do am re ve
nit. Do Re Mi Fa Sol La Si Do Do Si La Sol Fa Mi Re Do.
să cân tați, Cu mi ne să de bu tați. Sunt o doam nă a ră toa să, Toți mă cred cea
mai fru moa să! Și-mi su râd ad mi ra tiv, Când a par pe por ta tiv.
Nota RE
42
Pe un jilț din lemn ma siv Stau re tras sub por ta tiv, Sunt un RE ge
mus tă cios, Cu su pu șii mei mi los. Când ies sea ra la plim ba re, Lu na îmi ră
sa re-n ca le, Ste le le-n cer se a du nă Și pe cap îmi pun cu nu nă.
Nota MI
2
4
Sunt o MI că tur tu ri că Și zbor de pe-o ră mu ri că În co pa cul
por tat tiv Ca să cânt un tril ti mid. De vreți să mă în tâl niți, Pri ma crean gă
să pri viți! Sunt mi cu ță și aș vrea Să te-n cânt cu vo cea mea.
94 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
5
Nota FA
2
4
Sunt un FA gu re cu mie re, Pen tru urși ma re plă ce re! Stri gă-n tru na:
mor, mor,mor Și cu to ții ei mă vor. Mă-n tâl niți pe por ta tiv Lân gă Mi ul
cel ti mid; Îl dis trez ne vo ie ma re Și-i spun bas me la cul ca re.
Nota SOL
2
4
Par un SOL dă țel ha ios, Dar nu sunt de loc fri cos; Am o sa bi
e și-un scut Și îmi pla ce să mă lupt. Stau la rând pe por ta tiv Lân gă Fa ul
gu ra liv. Și de vin mo ro că nos Când din fi re eu sunt scos.
Nota LA
2
4
se cre tos, U șa o des
Sunt un LA căt
chid
vo ios
Pen tru no ta
Toa te no te le de-a
Si, vezi bi ne! Că ve ci nă e cu mi ne. ici Le-aș pri mi că
au li pici La co pi ii buni, ca voi, Când pe tre ce rea e-n toi.
Nota SI
2
4
Sunt o SI re
nă vră ji Spre o cean mă-n
tă,
drept gră bi tă. Iu besc a pa
și s-a par
Pe o stân că
de la far.
Eu sunt no ta
de sfâr șit
Și îti spun: Bi
ne-ai ve nit! Por ta ti vul nu e greu, La Do te în torci me reu.
ve sel ca un flu raş, Nu
tu o bo
sesc de fel.
şi
ve sunt
sel mic
ca mă
un stră
flu du
tu iesc,
raş, Cu
Nu cei
o mari la
bo sesc un
de loc.
fel.
mun
şi ca mea
sunt mic să
mă mă
stră mân dresc
du iesc, Când
Cu voi fi
cei mari mă
la ri
un cel.
loc.
mun ca mea să mă mân dresc Când voi fi mă ri cel.
96 MUZICĂ ȘI MIȘCARE
MUZICĂ
și MIȘCARE
clasa a III-a
ISBN: 978-606-8681-29-0
www.intuitext.ro