Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Construcții
Master: Cadastru și Evaluarea Bunurilor Imobile

Algoritmi pentru analiza rețelelor

COORDONATOR:
Prof. dr. ing. Carmen Grecea

MASTERAND:
Andraș Anca Mihaela

TIMIŞOARA
2016
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Construcții
Master: Cadastru și Evaluarea Bunurilor Imobile

Tema referatului:

Aspecte ale prelucrării măsurătorilor geodezice

Metode de analiză și compensare

COORDONATOR:
Prof. dr. ing. Carmen Grecea

MASTERAND:
Andraș Anca Mihaela

TIMIŞOARA
2016
 Aspecte ale prelucrării măsurătorilor geodezice
Metode de analiză și compensare

Prin măsurare se înţelege determinarea valorii unei mărimi fizice prin raportarea acesteia la o altă
mărime de aceeaşi natură, adoptată ca unitate, folosind un instrument sau un aparat de măsură.

Toate lucrările de topografie şi geodezie se bazează pe măsurători efectuate în scopul

determinării poziţiei diferitelor obiecte şi fenomene din spaţiul terestru.

Aceste măsurători se referă în special la mărimi liniare (lungimi) şi la mărimi unghiulare

(unghiuri).

Aşa cum rezultă din definiţie, orice proces de măsurare presupune, în primul rând, existenţa unei
unităţi de măsură în raport de care să fie exprimată valoarea observată. De-a lungul timpului s-au
utilizat diferite unităţi de măsură, în prezent, majoritatea ţărilor lumii, printre care şi România, a
adoptat Sistemul Internaţional de Unităţi (SI).

În urma unei măsurători se obţine o valoare măsurată, numită şi observaţie, care nu reprezintă
altceva decât raportul dintre mărimea fizică măsurată şi unitatea de măsură reprodusă de
instrumentul folosit.

CLASIFICAREA MĂSURĂTORILOR

După modul de obţinere a mărimii fizice care interesează:

a) măsurători directe la care mărimea fizică considerată se compară direct cu unitatea de

măsură, fiecare măsurătoare efectuată generând câte o valoare a mărimii măsurate.

Exemple de măsurători directe:

-măsurarea unui unghi cu teodolitul

-măsurarea unei lungimi cu ruleta

Un caz special al măsurătorilor directe îl constituie măsurătorile condiţionate, definite ca

măsurători directe ce trebuie să satisfacă o serie de condiţii geometrice sau analitice.
Exemple de măsurători condiţionate:

1. Într-o reţea de formă triunghiulară au fost măsurate toate unghiurile.

Teoretic, acestea trebuie să îndeplinească condiţia din geometria plană că suma lor să fie
egală cu 200 g
2. Suma diferenţelor de nivel într-o drumuire închisă, trebuie să fie egală cu zero.

b) măsurători indirecte la care valoarea mărimilor care ne interesează se obţine prin

intermediul altor mărimi măsurate direct, acestea fiind funcţional dependente între ele.

Exemple de măsurători indirecte:

- determinarea elementelor elipsoidului de rotaţie pământesc (semiaxa şi turtirea), prin

măsurarea lungimilor de arc de meridian şi de latitudini.

După condiţiile în care sunt executate:

a) măsurători de aceeaşi precizie, când se efectuează cu acelaşi instrument, de către acelaşi

operator, prin aceeaşi metodă de lucru şi în aceleaşi condiţii de mediu. În acest caz se poate
considera că tuturor acestor măsurători le putem acorda aceeaşi încredere.

b) măsurători de precizii diferite (ponderate), când unul din factorii de mai sus diferă, deci nu
mai putem acorda aceeaşi încredere tuturor măsurătorilor, unele fiind determinate mai precis
decât altele.

După legătura dintre ele:

a) măsurători dependente - Dacă ansamblul condiţiilor în care se efectuează o măsurătoare

influenţează total sau parţial rezultatul altei măsurători, se spune că acestea sunt dependente între
ele.

b) măsurători independente - Sunt acelea care nu se influenţează reciproc. Corelaţia sau

dependenţa între mărimi se exprimă cu ajutorul unui coeficient empiric de corelaţie, dedus
experimental pe cale statistică efectuând mai multe măsurători. Aceste determinări sunt însă
foarte greoaie.
După numărul lor:

a) măsurători necesare definite prin numărul minim de măsurători, cu ajutorul cărora se poate
stabili valoarea mărimii considerate.

b) măsurători suplimentare efectuate în vederea ridicării preciziei de măsurare sau a

preîntâmpinării eventualelor greşeli ce pot apărea. Aceste măsurători suplimentare determină
numărul gradelor de libertate ale reţelei respective.

CLASIFICAREA ERORILOR DE MĂSURARE

Se numeşte eroare diferenţa dintre valoarea măsurată şi valoarea adevărată a unei mărimi fizice:
X , unde prin M s-a notat valoarea obţinută prin măsurare, iar M e prin X, valoarea adevărată.

Valoarea reală a unei mărimi nu poate fi determinată niciodată din cauza inexactităţilor care
apar în procesul de măsurare.

Această imposibilitate poate fi generată de o serie întreagă de cauze cum ar fi: variaţia în timp a
obiectului măsurat, imperfecţiunea organelor de simţ ale operatorului, imperfecţiunea aparaturii
şi a metodelor de măsurare, influenţa condiţiilor exterioare etc.

Erorile pot fi clasificate după cum urmează:

După modul de alegere a mărimii nominale:

a) erori reale (adevărate), ε i în cazul în care valoarea de referinţă (nominală) se consideră

valoarea reală X a mărimii respective:
ε i=M i−X
Deoarece valoarea adevărată X a unei mărimi nu este accesibilă, înseamnă că nici eroarea
adevărată  nu poate fi cunoscută.

b) erori aparente (probabile), vi în cazul în care se consideră ca valoare de referinţă,

valoarea probabilă a mărimii respective:
± v i=M i−M
 Valoarea probabilă a unei mărimi se consideră a fi media aritmetică în cazul
măsurătorilor de aceeaşi precizie, sau media ponderată în cazul măsurătorilor de precizie
diferită (ponderate).

Dupa marimea lor:

 Erori evitabile datorate neatenţiilor operatorului care execută măsurarea, înregistrarea

greşită în carnetele de teren sau defecţiunilor grave ale aparaturii, (de exemplu greşeli de
ordinul gradelor la lecturile pe cercurile teodolitelor sau greşeli de ordinul metrilor la
citirile pe mirele de nivelment ş.a.) Astfel de erori se pot denumi greşeli care nu
caracterizează măsurătorile geodezice şi, de aceea, nu vor intra în preocupările capitolelor
manualului.
 Erori inevitabile. Acestea sunt erori care intervin în toate măsurătorile geodezice,
indiferent de pregătirea sau îndemânarea operatorului, de performanţele aparaturii sau de
starea mediului în care se efectuează măsurătorile. Desigur, mărimea lor este diferită, în
funcţie de fiecare dintre parametrii menţionaţi. Practica a arătat că semnele + sau – ale
erorilor inevitabile sunt repartizate aproximativ egal.

Erorile inevitabile pot fi clasificate după modul de acţionare astfel:

erori sistematice, sunt acelea la care se cunosc cauzele care le generează şi legile după
care acţionează. Valoarea lor poate fi deci determinată şi în consecinţă se poate corecta
rezultatul obţinut din măsurători.
Diminuarea erorilor sistematice se poate face prin:
- metoda de măsurare (de exemplu la măsurarea unghiurilor se efectuează determinări în
cele două poziţii ale lunetei, eliminându-se eroarea de colimaţie)
- prin calcul, aplicându-se corecţii rezultatului (corecţia de etalonare, corecţia de
temperatură, etc. la măsurarea distanţelor cu ruleta)
- printr-o reglare mai bună a aparatelor
- reducând la minim ponderea observaţiilor pentru care nu s-au putut îndepărta erorile
sistematice
Erorile sistematice pot fi la rândul lor constante sau variabile.
 erori întâmplătoare (accidentale), acelea care influenţează într-un mod întâmplător, cu
cantităţi mici fiecare, dar apreciabile în total şi nu pot fi eliminate.
Erorile întâmplătoare pot fi diminuate prin efectuarea mai multor măsurători. Ele se
micşorează de asemenea, prin perfecţionarea instrumentelor şi a metodelor de lucru. În
studiul teoriei erorilor, se consideră că măsurătorile au fost corectate de toate celelalte
erori (greşeli, erori sistematice) şi sunt afectate numai de erorile întâmplătoare.

METODE DE ANALIZĂ ȘI COMPENSARE

Pentru a vedea exact cum se analizează și compensează măsurătorile geodezice, am ales o

drumuire. Drumuirea este o metodă de îndesire a reţelei geodezice în vederea determinării
coordonatelor punctelor de detaliu din teren. Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care
poziţia reciprocă a punctelor este determinată prin măsurarea distanţelor dintre punctele de
frângere şi prin măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului poligonal.

Soft-ul folosit de mine este TopoSys 7.0. Sistemul de programe TopoSys este un software de
specialitate care calculează și prelucrează informații rezultate din măsurători topografice și
geodezice locale sau rezultate din stații GPS. Acesta folosește metode statistice de filtrare a
erorilor mari și a compensării datelor. TopoSys efectuează și calculele necesare pentru stabilirea
referinței geodezice a informațiilor de poziționare date în diferite proiecții și sisteme de referință.

În primul rând, se lansează programul TopoSys 7.0.

Din meniul Proiect se selectează funcția Nou. Aici se va alege numele și locul unde se dorește a
se salva baza de date a proiectului. După salvarea proiectului se crează un fișier cu extensia .srv.

Se va crea o lucrare nouă în proiectul curent. Din meniul Proiect se alege Creare lucrare.
Funcția Creare lucrare nu este validă dacă nu s-a selectat un proiect existent sau nu s-a creat un
proiect nou. Se va deschide o fereastră unde se va trece denumirea Drumuire, restul câmpurilor
vor rămâne neschimbate și se selectează butonul OK.

Se va importa fișierul Puncte vechi aflat în format ASCII. Meniul Import permite adăugarea sau
actualizarea datelor de tip coordonate, masuratori, cote, diferențe de nivel la lucrarea curentă.
 Import puncte vechi

Apoi se vor adăuga măsurătorile prin același procedeu.

Import măsurători
Din meniul Calcule se selectează funcția Drumuire. Cu această funcție programul calculează
punctele de stații noi ale drumuirii, determinând în mod automat traseul drumuirii pe baza
vizelor reciproce între stații.

Traseul drumuirii
De asemenea, se calculează neînchiderile pe direcții și pe coordonate, precum și corecțiile de
distanță și direcție pe fiecare stație datorate neînchiderilor.
Operația presupune existența a două puncte cu coorodnate cunoscute (puncte vechi sau noi),
orientate pe puncte cunoscute (puncte vechi). Punctul de start și punctul final al traseului trebuie
să fie legate prin măsurători reciproce de distanțe și direcții între punctele de stații intermediare.
După ce a fost calculată, drumuirea se va compensa. Din meniul Compensare se selectează
Compensare plană.
Compensare plana 2D – Observații efectuate cu stația totală
Prin operația de Compensare plană, programul efectuează două categorii de calcule:
 Depistarea și filtrarea erorilor mari cu testul TAU
 Compensarea prin Metoda Celor Mai Mici Pătrate al valorilor probabile ale mărimilor
măsurate și calculate în prealabil.
 Compensare plană

Se va deschide o fereastră cu numele Compensare plană.

Din câmpul Metoda compensării se va alege Constrânsă pe puncte fixe, adică măsurătorile se
constrâng pe punctele care au setarea Vechi în tabelul de coordonate.
Din câmpul Metoda de pondere se va bifa Pondere în funcție de distanță, adică precizia
observațiilor se consideră proporțională cu distanța.
În câmpul Eroarea medie apriorică a direcțiilor (secunde) valoarea nu se modifică, astfel va
rămâne 200 de secunde.
Pentru Eroarea medie apriorică a distanțelor (centimetri) se va scrie 15 cm.
Se vor bifa opțiunile Module și Coeficienți din câmpul Opțiuni de afișare. Pentru Module se
afișează modulele calculate și compensate în stații, iar pentru Coeficienți se afișează coeficienții
ecuațiilor de corecție.
Pentru Date compensate - Compensare în proiecție se bifează căsuța ce conține
 MĂSURĂTORI – Distanța, Direcție măsurată pe teren
 COORDONATE – Rectangulare X, Y

În urma compensării plane a rezultat următorul raport:

Date generale
Data : 2015-03-18 10:34:16
Denumire : drumuire
Sistem de coordonate : X -> NORD
Unitatea de masura a directiilor: Centezimal
Coordonate geografice : Sexagesimal
Unghi vertical : Zenital
Metoda de masurare a distantelor: Inclinata
Reducere la nivelul marii : Nu
Sistem coordonate : Stereografic 1970 - Krassovsky

Metoda compensarii : Constransa pe puncte fixe

Pondere : In functie de distanta

Total puncte :7
Puncte fixe :5

Numar necunoscute :4
Numar masuratori : 16
Numar masuratori suplimentare : 12

Tau : 2.595
Tau-Tol : 2.248

Statii cu masuratori de directie : 4

Masuratori de azimut :0
Masuratori de directie : 10
Masuratori de distanta :6

Eroarea medie apriorica a directiilor [sec] : 200.000

Eroarea medie apriorica a distantelor [cm] : 15.000

Eroarea medie patratica a unitatii de pondere

Din ecuatiile normale : 79.39
Din ecuatiile de corectie : 79.38

Eroarea medie a directiilor [sec] : 78.441

Eroarea medie a distantelor [cm] : 11.514

Coordonate initiale si corectii de coordonate

Nrp X0 Y0 dX[cm] dY[cm]

39 474811.690 213775.368 0.000 0.000

2000 475884.180 212348.940 0.000 0.000
3000 475517.005 213991.117 0.000 0.000
 4000 474214.180 213756.130 0.000 0.000
5000 475866.574 208725.548 0.000 0.000
1000 475325.640 212543.097 -5.325 -9.355
1 475028.483 213373.054 -3.134 0.119

Coordonate compensate si erorile medii ale coordonatelor

Nrp X Y mX[cm] mY[cm]

1000 475325.587 212543.004 7.954 8.054

1 475028.452 213373.055 6.645 7.888

Directii masurate si compensate

Statia 39
Unghi de orientare initial 399.9992 Unghi de orientare comp 399.9983 Dif[sec] -9.40

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

1 331.4676 331.4632 -43.77 331.4615 0.318

3000 18.8982 18.8999 16.99 18.8982 0.123
4000 202.0490 202.0508 17.98 202.0490 0.131
5000 313.1110 313.1119 8.76 313.1102 0.064

Statia 2000
Unghi de orientare initial 0.0045 Unghi de orientare comp 0.0102 Dif[sec] 56.92

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

3000 114.0036 113.9937 -98.39 114.0039 0.715

1000 178.6933 178.7032 98.50 178.7133 0.716

Statia 1000
Unghi de orientare initial 400.0020 Unghi de orientare comp 0.0058 Dif[sec] 37.96

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

2000 378.6935 378.7075 140.05 378.7133 1.018

1 121.8925 121.8785 -139.97 121.8844 1.017

Statia 1
Unghi de orientare initial 399.9966 Unghi de orientare comp 399.9928 Dif[sec] -37.81

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare

1000 321.8929 321.8916 -12.97 321.8844 0.094

 39 131.4674 131.4687 12.99 131.4615 0.094

Distante orizontale si compensate

Nps Npv Dist.oriz[m] Dist.comp[m] v[cm]

39 1 457.117 456.992 -12.513 1.210

2000 1000 591.443 591.344 -9.904 0.957
1000 2000 591.443 591.344 -9.900 0.956
1000 1 881.751 881.632 -11.961 1.153
1 1000 881.751 881.632 -11.961 1.153
1 39 457.117 456.992 -12.513 1.210
 Bibliografie

 Sorin Herban, Carmen Grecea, Mihaela Sturza, Viorica David,

Alina Bălă, Floarea Brebu – Măsurători terestre. Concepte.
Volumul II, editura Politehnica Timișoara, 2014
 https://www.ct.upt.ro/studenti/cursuri/grecea/Indrumator_Practica.
pdf
 http://www.ct.upt.ro/users/CarmenGrecea/Geodezie_Concepte.pdf
 http://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Compensare.pdf