Utilizarea surselor geotermice

Mediul de cercetare şi dezvoltare (C & D) al geotermiei este foarte complex, deoarece cele mai multe
tehnologii sunt utilizate şi în alte sectoare şi, prin urmare, nu se aduce o contribuţie doar domeniului
energiei geotermice. Cu alte cuvinte, cercetările includ eforturile de îmbunătăţire a extracţiei resurselor
de adâncime, de producere a materialelor utilizabile pentru temperaturi şi presiuni ridicate şi de
dezvoltare a pompelor de căldură geotermice [112]. Mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE), printre
care Franţa, Germania, Marea Britanie şi Republica Cehă, se concentrează pe îmbunătăţirea cercetărilor
privind sistemele geotermice (GS). Cercetările îşi propun realizarea unei hărţi care să conţină zonele
optime pentru exploatarea GS, îmbunătăţirea urmăririi evoluţiei 7 termice a forajelor existente şi
efectuarea de măsurători în timp real. Spre exemplu, prin proiectul islandez de foraj (IDDP) se doreşte
testarea potenţialul de exploatare al zonelor în care apa are valori de temperatură şi presiune extreme ,
la 4-5 km în interiorul scoarţei terestre [122]. Cercetarea şi dezvoltarea pentru centrale, ce utilizează
vapori de apă la presiuni înalte, se concentrează pe creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea rezistenţei la
coroziunea soluţiilor sărate şi a altor substanţe ale sursei geotermice [3]. Unele cercetări se
concentrează pe producţia de siliciu şi a altor minerale ce s-ar putea dovedi utile sistemelor geotermice
[84]. În domeniul pompelor de căldură geotermice, se pune accent pe dezvoltarea de componente uşor
de conectat şi deconectat de la suprafaţă, pe sisteme avansate de control, pe fluide de lucru naturale şi
mai eficiente, precum şi pe îmbunătăţirea soluţiilor simplu split şi multi-split pentru sistemele de pompă
de căldură, pentru zone cu climat moderat, şi pe creşterea eficienţei componentelor auxiliare, cum ar fi
pompele de circulaţie şi ventilatoarele [13]. Subvenţiile, precum şi alte forme de suport financiar de la
Uniunea Europeana sunt foarte importante pentru dezvoltarea sectorului geotermic de cercetare al UE.
Programele cadru FP6 şi FP7, precum şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au avut un rol esenţial în
urmărirea obiectivelor privind sursele de energie geotermică, în special în finanţarea cercetării şi
dezvoltării GS [17]. Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi statele membre ale UE vor
contribui, de asemenea, la finanţarea unor proiecte, prin aşa-numitele "NER300", realizate cu
respectarea Directivei privind îmbunătăţirea şi extinderea sistemului comunitar de comercializare a
cotelor de emisie de gaze cu efect de seră [24]. De asemenea, este în curs de dezvoltare proiectul
Geothermal Finance and Awareness in European Regions (GEOFAR), care promovează finanţarea de
proiecte geotermice, ca parte a programului Intelligent Energy Europe (IEE) [34]. Consiliul European al
Energiei Geotermice (EGEC) are drept obiectiv, ca sectorul geotermic să contribuie cu 5% din producţia
totală de energie în Europa până în 2030 [36]. I.1.2 Situaţia şi evoluţia geotermiei de joasă temperatură
Programe internaţionale de dezvoltare Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) [109] are ca plan strategic
punerea în aplicare a acordului privind programul de cooperare pentru cercetare în domeniul energiei 8
geotermice şi tehnologiei, cunoscut şi sub numele de Geothermal Implementing Agreement (GIA). Acest
program oferă un cadru important de cooperare internaţională la scară largă pentru cercetare şi
dezvoltare geotermică şi oferă, totodată, o direcţie de dezvoltare în utilizarea surselor geotermice în
decursul unei perioade de cinci ani, 1April 2007 - 31 martie 2012. (Fig.I.1). Activităţile sale acoperă în
prezent patru domenii diferite de cercetare: o impactul asupra mediului a dezvoltării geotermice; o
sisteme importante geotermice; o tehnologie avansată de forare geotermică; o utilizarea directă a
energiei geotermice. Fig.I.1 Estimarea puterii geotermice instalate până în 2020 [109] Consiliul European
al Energiei Geotermice (EGEC) [106], fondat în 1998, este o organizaţie internaţională non-profit, cu
sediul la Bruxelles, care se bazează în totalitate pe instituţiile europene din domeniul de utilizare a
energiei regenerabile. Este un membru al Asociaţiei Internaţionale Geotermala (IGA) [108] şi al
Consiliului European pentru Energii Regenerabile (EREC), care reuneşte întreaga industrie europeană a
energiei regenerabile şi a cercetărilor aferente. EGEC are în derulare o serie de proiecte dintre care mai
importante sunt: 9 o HERMOMAP – Cartografierea resurselor geotermice superficiale ale solului şi
înregistrarea datelor apelor subterane (01/09/2010-31/08/2013) o GEOTRAINET – Pregătirea de
proiectanţi şi instalatori GSHP (ground source heat pump) (01/09/2008-28/02/2011) o GROUNDMED –
SPF-GSHP ridicat pentru ţările mediteraneene (01/01/2009- 31/12/2013) o QUALICERT – Certificare de
instalatori GSHP (01/07/2009- 31/12/2011) Cu toate avantajele pe care le prezintă energia geotermală,
utilizarea ei pe sacră largă este limitată de mai mulţi factori de natură tehnico-economică. Principalul
obstacol, în exploatarea energiei geotermale, este costul ridicat de foraj [49]. Centralele geotermale de
energie electrică sunt, în mod tradiţional, construite pe marginile plăcilor tectonice acolo unde resursele
geotermale de temperatură înaltă sunt disponibile mai aproape de suprafaţă [63]. Cele mai multe
tehnologii geotermice necesită utilizarea apei subterane, care nu poate fi găsită peste tot. Parţial pentru
aceste motive, rata de succes în explorarea forajelor poate fi destul de scăzută, până la 20% şi nu mai
mare de 60% [53]. Alte două impedimente importante ar fi sistemul de licenţiere complex şi lipsa unei
legislaţii coerente, în special cea referitoare la dreptul de proprietate a resurselor. Stimulentele
financiare, cadrul juridic şi metodele de sprijin, în diferite state membre ale UE, sunt inconsistente şi, în
unele cazuri, inadecvate. Această lipsă de claritate a legislaţiei duce la întârzierea obţinerii autorizaţiilor
necesare şi la incertitudini ale investitori cu privire la dreptul de a deţine şi de a folosi energia
geotermică [68]. Alte obstacole potenţiale includ opoziţia publică, în anumite regiuni, ca urmare a
impactului negativ asupra simţurilor vizual şi olfactiv. Lipsa cunoştinţelor în acest sector împiedică
dezvoltarea acestuia şi duc la creşterea riscului financiar. În cele din urmă, dar nu lipsit de importanta,
trebuie subliniată existenţă unui deficit de lucrători calificaţi, necesari în realizarea proiectelor din
domeniu [69]. Politica dezvoltării domeniului geotermic trebuie să abordeze măsuri juridice şi financiare
specifice în sectorul surselor geotermice, cum ar fi finanţarea asigurărilor riscurilor şi crearea
stimulentelor financiare suplimentare [90]. Sunt necesare definiţii 10 clare pentru drepturile de
proprietate, precum şi o reglementare a condiţiilor de mediu, în timp ce cadrul juridic şi al normele
privind proprietatea şi exploatarea energiei geotermale trebuie clarificate [91]. În plus, procedurile de
autorizare ar trebui să fie armonizate şi diferitele mecanisme de sprijin financiar în state membre să
devină tot mai coerente [65]. Posibilitatea utilizării pe scară tot mai largă a energiei geotermice va
necesita campanii de educare şi sensibilizare în rândul populaţiei, precum şi o creştere accentuată a
cercetării şi dezvoltării geotermiei (C & D), având scopul de a minimiza impactul asupra mediului
exercitat de exploatarea surselor geotermice [67]. Este, de asemenea, nevoie de cercetări viitoare
privind concepte emergente, cum ar fi sistemele geotermale îmbunătăţite, sisteme hibride şi utilizări în
cascadă [79]. Colaborările internaţionale, bazate pe cercetarea şi centralizarea cunoştinţelor existente şi
a datelor în sectoarele energiei geotermice şi conexe, în cadrul şi în afara UE, vor fi extrem de
importante pentru dezvoltarea sectorului geotermic. Asigurarea de personal calificat, pentru acest
sector necesită, de asemenea, o formare profesională şi certificare adecvată [93]. I.1.3 Valori cheie ale
utilizării pompelor de căldură Pe plan mondial, începând din anul 2005, 72 de ţări utilizează surse de
energie geotermică pentru aplicaţii diverse, din care amintim: încălzirea spaţiilor interioare, „case verzi”,
piscicultură, agricultură, utilizări industriale, agrement, topirea zăpezii etc. [85]. Capacitatea totală
instalată a fost de aproximativ 28270 MWt, iar consumul de energie termică de 273372 TJ/an sau 75,940
GWh/an. În 2005, peste 50% din utilizarea totală a surselor geotermice s-a realizat prin intermediul
pompelor de căldură geotermice [95]. Capacitatea instalată s-a dublat aproape la fiecare 5 ani începând
din 1995 iar consumul de energie a crescut cu un factor de aproape 2,5. Utilizarea surselor geotermice în
2005 a fost echivalentă cu o economie anuală de aproximativ 25.4 Mt combustibil fosil şi cu o reducere a
emisiilor de CO2 de aproximativ 24 Mt [70]. În Europa, prin punerea în aplicare a Directivei Renewable
Energy Strategy (RES), în statele membre UE, se acordă o atenţie specială contribuţiei pompelor de
căldură pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (Tab.I.1). Impactul semnificativ pe care îl au
deja pompele de căldură asupra producţiei de energie este adesea subestimat [8]. Pe baza statisticilor
European Heat Pump Association (EHPA), un total de 2.129.929 unităţi de pompe de căldură au fost
puse în funcţiune doar în perioada 2005-2009 în UE [111]. La consumul total de energie în sectorul de
încălzire, pompele de căldură contribuie anual cu un total de 25,96 TWh (Fig.I.2). Cu cât aria de utilizare
a pompelor de căldură este mai 11 largă, cu atât economia de energie realizată va fi mai ridicată.
Reducerea totală estimată de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2005-2009 este de 6,03 Mt
[71]. Ţară Oraş / Proiect Nr. BHE Adâncime BHE (m) Lungime totală BHE (m) NO Lorenskog / Nye Ahus
Hospital 350 200 70.000 NO Oslo / Offices, Flats Nydalen 180 200 36.000 SE Lund / IKDC, Chimical
Institute 153 230 35.190 SP Mollet de Valles / Hospital 138 145 20.000 TR Istambul / Umraniye Mall 208
41 - 150 18.327 HU Torokbalint / Office Pannon GSM 180 100 18.000 DE Golm near Potsdam / Max-
PlankInst. 160 100 16.000 SE Stockholm / Blackeberg Quaters 90 150 13.500 NO Oslo / Office park
Alnafossen 64 200 12.800 SE Orebro / Music Highschool 60 200 12.000 HU Paty / Verdung Logistics
Center 120 100 12.000 BE Melle / Office EANDIS 90 125 11.250 DE Langen / Head Office DFS 154 70
10.780 CH Zurich / Grand Hotel Dolder 70 150 10.500 PL Rudy / former Cistercian Monastry 10 100
10.000 Tab.I.1 Cele mai importante sisteme de pompe de căldură geotermice din Europa [71] Fig.I.2
Reduceri totale estimate de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2005-2009 [71] 12 În România
din cauza problemelor economice ale ţării, doar două noi proiecte geotermale au fost finalizate în cursul
ultimilor cinci ani: unul pentru utilizarea directă a surselor geotermale şi al doilea pentru realizarea unui
complex de agrement ce utilizează surse geotermice [82]. Cele mai multe lucrări geotermale finalizate
înainte de 1999 sunt încă în funcţiune, cu unele excepţii. Din cele 96 de foraje în funcţiune, aflate în 38
de locaţii, 37 sunt folosite exclusiv pentru sănătate şi agrement [20]. Mai multe sisteme de termoficare,
aflate la Beiuş şi Râmnicu Vâlcea, împreună cu un spital de la Baloteşti sunt luate în considerare pentru
alimentarea în viitor cu energie termică prin intermediul surselor geotermice [35]. Totalul de energie
geotermică, de 145.1 MW şi 2841 TJ / an, este repartizat astfel [6]: o încălzire urbană (57,2 MWt şi
1,129.0 TJ / an); o încălzirea serelor (28,3 MWt şi 486.0 TJ / an); o energie termică utilizată în industrie
(14,1 MWt şi 246.0 TJ / an); o agrement (42,4 MWt şi 915.0 TJ / an).