A Doua Sansa Secundar Stiinte Profesor 2

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII
Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua șansă”
LUMINIŢA CHICINAȘ
IOANA MIHACEA
ȘTIINŢE
Modulul 2
Tehnologia și viaţa
Ghidul profesorului
Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 –
au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de
aplicare experimentală a programului educaţional revizuit
„A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”
Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani”
Carmen Costina, autoare „Limba engleză”
Iudit Sera, autoare „Limba engleză”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”
Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”
Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”
Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”
Elena Bălan, autoare „Cultură civică”
dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”
Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertă, layout: Elemér Könczey
Design și DTP: András Tánczos
Ilustraţii: Levente Szekeres
Corectură: Mirabela Mitrică
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CHICINAȘ, LUMINIŢA
Știinţe : modulul 2 : ghidul profesorului / Luminiţa Chicinaș, Ioana Mihacea. – București : Step by Step, 2006
ISBN (10) 973-1706-19-4 ; ISBN (13) 978-973-1706-19-1
I. Mihacea, Ioana
371.3:504
Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”,
componenta „A doua șansă”.
Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării
Data publicării: august 2006
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Stimată colegă,
Cuprins Stimate coleg,
Tehnologia ºi viaþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Ne bucurãm cã suntem
Lecþia introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 împreunã în marea echipã a
programului „A doua ºansã”.
Capitolul I. Procese în lumea vie . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Ordinele M.Ed.C.
1. Cum ºi de ce ne hrãnim? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 nr. 5333/25.10.2005 ºi
2. Existã diferenþe în hrãnire? . . . . . . . . . . . . . . . . 10 nr. 5375/29.12.2005 privind
3. Cum respirãm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Metodologia aplicãrii
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 programului ºi programele
Capitolul II. Educaþie pentru sãnãtate . . . . . . . . . . . 15 ºcolare pentru educaþia de
4. Ne hrãnim sãnãtos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 bazã sunt documentele care
5. Cum te simþi azi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 stau la baza programului
6. Viaþã ºi dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 „A doua ºansã” – învãþãmânt
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 secundar inferior.
Capitolul III. Apa – mediu complex . . . . . . . . . . . . . 23 Ghidul de faþã face parte
7. Rolul apei în organismele vii . . . . . . . . . . . . . . 24 dintr-o serie de materiale
8. Apa – proprietãþi fizice ºi chimice . . . . . . . . . . 26 educaþionale (ghidurile
9. Apa – esenþa vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 elevului, ghiduri de evaluare)
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 care vor fi utilizate în cadrul
Capitolul IV. Apa în combinaþii ºi compuºi . . . . . . . 31 programului „A doua ºansã” –
10. Acizi ºi baze uzuale. învãþãmânt secundar inferior.
Proprietãþi fizice ºi chimice . . . . . . . . . . . . . . . 32 Prin realizarea ghidurilor, am
11. Încã ceva despre reacþiile chimice . . . . . . . . . . 34 dorit sã vã sprijinim ºi sã vã
12. De ce sunt importante metalele? . . . . . . . . . . . . 36 oferim materiale perfectibile,
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 dar utile dumneavoastrã atât
Capitolul V. Energie ºi putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 în cadrul programului,
13. Cald? Dureros?… sau Catifelat? . . . . . . . . . . . . 40 cât ºi în întreaga activitate
14. Cum ne deplasãm? (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 didacticã.
15. Cum ne deplasãm? (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Sugestiile pe care ni le veþi
16. Mai repede ºi mai eficient! . . . . . . . . . . . . . . . . 46 oferi vor contribui la
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 revizuirea materialelor în
Capitolul VI. Electricitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 anul de pilotare, astfel încât
17. Magnetismul natural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 programul sã se poatã extinde
18. Magneþi artificiali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 la nivel naþional.
19. De ce sunt importanþi electromagneþii? . . . . . . 54 Datoritã dumneavoastrã,
20. Lichidele ºi curentul electric . . . . . . . . . . . . . . 56 pentru tinerii din program
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 viitorul poate arãta altfel.
Capitolul VII. Luminã ºi sunet . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Vã dorim succes ºi vã
21. De ce ºi cum vedem? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 mulþumim cã aþi ales sã fiþi
22. Cum se formeazã imaginile? . . . . . . . . . . . . . . . 62 alãturi de noi.
23. Aplicaþii cotidiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
24. Sunetele ºi auzul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Lucia Copoeru
Autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Coordonator
„A doua ºansã” – învãþãmânt
Cum se folosesc anexele? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 secundar inferior
Cuvânt de încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

MODULUL II
Tehnologia și viaţa
Aplicarea corectã a legilor ºi principiilor cã ºi tehnologie, nu numai la locul de mun-
ºtiinþifice în contextele diverse în care au loc cã dar ºi acasã graþie aparaturii electro-casni-
diferite fenomene ºi procese naturale sau ce tot mai sofisticate.
artificiale ca ºi aplicarea corectã a acestora
pentru a descrie mediul înconjurãtor repre- Evident, întâlnirea dintre tehnologie ºi viaþã
zintã una din competenþele de bazã specifice implicã ºi competenþa de a exersa deprinderi-
ºtiinþelor naturii, ea realizându-se în le de utilizare corectã a instrumentelor/dispo-
principal cu ajutorul metodei experimentale. zitivelor/aparatelor în contexte corespunzãto-
Demersul propus pentru studierea are intereselor ºi nevoilor elevilor. Aceastã
disciplinei ªtiinþe se realizeazã prin mutarea competenþã specificã împreunã cu cea de a
accentului de pe abordarea teoreticã a calcula mãrimile fizice/chimice/biologice ob-
temelor ºtiinþifice pe studii preponderent þinute în urma unei investigaþii personale sau
practice/experimentale, adecvate experienþei indicate de profesor asigurã elevilor deprin-
personale de viaþã ºi specificului meseriei pe deri ºi abilitãþi utile ºi necesare pentru înþele-
care elevii urmeazã sã o înveþe. gerea ºi explicarea lumii în care trãiesc. Pe
durata acestui modul se va urmãri investiga-
Competenþa generalã rea fenomenelor/proceselor naturale ºi inter-
ºi competenþele specifice ale modului pretarea rezultatelor obþinute elevii având po-
Competenþa generalã care urmeazã a fi for- sibilitatea de a demonstra însuºirea ºi
matã prin studiul acestui modul este urmã- utilizarea metodei experimentale pentru a de-
toarea: Aplicarea conceptelor, legilor, princi- monstra sau pentru a susþine poziþii, argu-
piilor specifice ºtiinþelor în viaþa cotidianã ºi mente personale referitoare la procese ºi feno-
ea poate fi foarte uºor formatã ºi dezvoltatã mene care au loc în jurul nostru.
prin însuºirea ºi aplicarea metodei experi-
mentale de investigare a realitãþii. Metoda Sugestii de abordare
experimentalã urmeazã un demers de tip a conþinuturilor noþionale
constructivist, pornind de la experienþã de Considerãm important ca tinerii/adulþii sã-ºi
viaþã a elevilor ºi de la fapte generice provo- formeze sau sã-ºi dezvolte deprinderile de a
catoare prezentate contextual. recunoaºte ºi aplica legile ºi principiile care
explicã fenomenele naturale, conexiunile ºi
Astfel, comparea elementelor unui sistem fi- interedependenþele din mediul înconjurãtor
zic / chimic / biologc, respectiv a diverselor ºi de aceea sugerãm ca lecþiile sã fie
sale elemente, pãrþi componente este o com- structurate în jurul secvenþelor experimen-
petenþã specificã care presupune nu numai tale. De asemenea, este important ca ei sã-ºi
recunoaºterea ºi caracterizarea corectã a con- însuºeascã metoda ºtiinþificã de învestigare a
ceptelor ci ºi dieferenþierea ºi analiza asemã- mediului înconjurãtor, metodã pe care s-o
nãrilor ºi deosebirilor între elementele siste- aplice într-o cât mai mare diversitate de
melor studiate, permiþând ierarhizarea ºi cazuri. De aceea sugerãm ca tinerii/adulþii
structurarea conþinuturilor în funcþie de di- care au dificultãþi în operarea cu
ferite criterii prestabilite. De asemenea, ilust- instrumentele ºi aparatura de laborator sã fie
rarea conceptelor/sistemelor/legilor/principi- sprijiniþi individual pe parcursul orelor de
ilor în contexte date este o competenþã care consiliere. Lecþiile pe care le propunem în
vizeazã aplicarea corectã a sistemului de cadrul acestui modul sunt centrate pe forma-
concepte/legi/principii în situaþii concrete, rea/dezvoltarea deprinderilor practice,
situaþii selectate din experienþa cotidianã a experimentale cât ºi pe aplicarea legilor ºi
elevilor. Aceastã selecþie are în vedere faptul principiilor în contexte cât mai variate,
cã viaþa elevilor, ca ºi a noastrã a tuturor, are contexte preluate din viaþa cotidianã a
loc într-o lume puternic influenþatã de tehni- elevilor.
4 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

Parcursul didactic site-urile http://www.howstuffworks.com – în
Ghidul oferã în principal sugestii referitoare limba englezã –, respectiv: http://lamap.fr –
la demersul didactic pe care urmeazã sã-l în limba francezã vã oferã numeroase sarcini
susþineþi la clasã, respectiv în proiectarea, ºi situaþii – problemã suplimentare, precum
organizarea ºi evaluarea demersului didactic. ºi idei pentru activitãþile de predare –
Este bine ca profesor, sã luaþi în considerare învãþare la clasã.
experienþa de viaþã cu care tinerii/adulþii vin
acum din nou la ºcoalã, interesele ºi nevoile Sugestii de abordare a evaluãrii
lor, valorile comunitãþii în care aceºtia trãiesc Performaþele tinerilor/adulþilor care parcurg
ºi nu în ultimul rând, nivelul de pregãtire pe modulul de ºtiinþe vor fi evaluate pe
care aceºtia îl au dupã pauze mai mult sau parcursul acestuia având ca specific
mai puþin îndelungate. Durata unei activitãþi centrarea pe competenþa generalã
de predare – învãþare este de douã ore, iar formatã/dezvoltatã în acest modul. Evaluarea
complexitatea conþinuturilor vã permite – performanþelor elevilor trebuie sã aibã în
dacã este cazul – sã parcurgeþi mai repede vedere atât dezvoltarea competenþelor
anumite teme sau sã aveþi nevoie de mai specifice, cât ºi atitudinea acestora faþã de
mult timp pentru alte teme. Este important în învãþare ºi progresul personal al fiecãrui
tot acest demers sã respectaþi principiile de tânãr/adult. Recomandãm evaluarea fiecãrei
elaborare a programei ºi filosofia competenþe specifice prin probe de evaluare
programului A doua ºansã. Sarcinile de specifice, în primul rând prin utilizarea
lucru, exerciþiile, întrebãrile – problemã ºi metodelor ºi instrumentelor de evaluare
problemele formulate în ghid sunt adaptate formativã (proiectul, portofoliul, fiºe de
contextului ºi specificului grupului þintã, iar activitate experimentalã, grile de evaluare,
Dvs. aveþi libertatea de a extinde aceste fiºe de observaþie sistematicã etc). De
sarcini ºi de a formula ºi alte probleme care asemenea, în cazul evaluãrii orale,
se încadreazã în sfera de interes a recomandãm ca aceastã sã fie încurajatoare,
tinerilor/adulþilor din clasa Dvs., pentru ca pozitivã, astfel încât sã motiveze ºi sã
aceºtia sã se implice în rezolvarea lor. implice activ elevii în învãþare.
Majoritatea celorlalte discipline pot fi
învãþate dacã sunt disponibile instrumente Elevii au nevoie de oportunitãþi pentru a-ºi
obiºnuite, cum ar fi: creionul, hârtia, tabla, evalua ºi a reflecta asupra propriei lor înþele-
manualele, câteva texte ilustrative, ajutãtoare. geri ºtiinþifice, precum ºi asupra abilitãþilor
Acestea sunt importante ºi pentru predarea – ºi deprinderilor dobândite. Abilitatea de a-ºi
învãþarea ºtiinþelor dar dacã acestea rãmân auto-aprecia / auto-evalua înþelegerea, ca
singurele instrumente, atunci ºtiinþa devine process metacognitiv, este un instrument
un subiect neintereant, inutil. Pentru a fi esenþial pentru învãþarea autonomã. Prin au-
învãþate eficient ºtiinþele naturii trebuie sã fie to-reflecþie elevii îºi clarificã ideile despre
experimentale. ªtiinþele naturii trebuie ceea ce se presupune cã au învãþat. Atunci
învãþate ºi nu învãþat despre ele; ºtiinþele când profesorul îi trateazã pe elevi ca fiind
sunt prea aproape de viaþa fiecãruia dintre persoane care învaþã cu seriozitate, fiind mai
noi pentru a nu fi valorificat acest atu. degrabã antrenori decât judecãtori, elevii în-
cep sã înþeleagã ºi sã aplice standardele cer-
Ghidul elevului conþine: exerciþii, probleme ute de o bunã practicã ºtiinþificã.
– întrebãri (în principal calitative), probleme
cantitative, sarcini practice, proiecte ºi Vã reamintim simbolurile utilizate în notarea
exerciþii suplimentare. Portalul pentru diferitelor secvenþe de învãþare propuse în
profesori http://.sitesforteachers.com ºi web- ghidul elevilor:
Simbol
Include Rezolvã
Informaþie Activitate
Semnificaþie pagina în sarcina de Aminteºte-þi
nouã experimetalã
portofoliu lucru pe caiet

TEHNOLOGIA ȘI VIAŢA
Lecţia introductivă
În ghidul pentru elevi existã o lecþie • este de dorit sã lãmuriþi neclaritãþile
introductivã care reprezintã primul contact elevilor legate de aceste aspecte.
al elevilor Dvs. cu acest nou modul. De
asemenea, lecþia introductivã poate fi primul Lecþia introductivã propune o temã familiarã
contact cu noii Dvs. elevi (în cazul în care experienþei cotidiene, aleasã tocmai pentru
aceºtia au fost declaraþi admiºi direct în simplitatea ºi bogãþia sa în variante de
modulul II.) Acesta este un moment valorificare. Lecþia este structuratã pe trei
important atât pentru elevi, cât ºi pentru paºi (care se vor repeta pentru toate lecþiile)
Dvs. Scopul acestei lecþii introductive este dupã cum urmeazã:
de a: • Gândiþi-vã ºi discutaþi în grup – activitate
• cunoaºte aºteptãrile elevilor referitor la de învãþare care exploreazã ideile elevilor
acest modul; deapre subiectul studiat;
• provoca elevii, curiozitatea lor pentru • Lucreazã ºi vei afla – activitate practicã,
studiul ºtiinþelor naturii; experimentalã, organizatã ºi desfãºuratã
• stabili de comun acord cu elevii regulile de cele mai multe ori în grupe sau în
de organizare a lecþiilor la disciplina perechi;
ªtiinþe; • Aplicã – activitate de aplicare a celor
• prezenta modul de utilizare a Ghidului studiate ºi totodatã de reflecþie ºi
elevului; autoevaluare a propriului demers.
• explicita modul de organizare ºi
desfãºurare a evaluãrii iniþiale ºi respectiv Lecþia introductivã, intitulatã Cercetând
a evaluãrii de modul. aerul ºi apa – cald/rece, oferã câteva
experimente care pot fi realizate cu mijloace
Vã propunem urmãtorul demers didactic: simple, dar care vizeazã aspecte esenþiale ale
• începeþi cu o scurtã prezentare a Dvs. ºi a celor mai familiare corpuri afalte în stare
elevilor (dacã sunt elevi noi în clasã) lichidã – apa, respectiv în stare gazoasã –
printr-o activitate de încãlzire (joc aerul. Aceste experimente sunt utile elevilor
didactic); ºi în ideea în care aceºtia au familie ºi copii,
• solicitaþi elevilor sã se gândescã ºi sã scrie care pot avea nevoie de ajutor în învãþarea
pe o foaie de hârtie aºteptãrile pe care le ºtiinþelor. Secvenþa referitoare la aplicarea
au de la parcurgerea acestui modul conceptelor ºi concluziilor prezintã, ca
referitor la ºtiinþe; faceþi ºi Dvs. acelaºi model, exemple de situaþii-problemã
lucru; familiare din viaþa cotidianã, exemple care
• elevii îºi vor prezenta aºteptãrile ºi Dvs. ilustreazã încã o datã influenþa ºi prezenþa
le veþi scrie pe o coalã de flip-chart; inevitabilã a tehnologiei ºi ºtiinþei în viaþa
• ar fi bine ca aceastã listã de aºteptãri sã noastrã.
rãmânã afiºatã în sala de clasã pentru a
putea reveni din când în când la ea; dacã Notiþele/observaþiile profesorului:
nu este posibil, vã rugãm, cel puþin, sã o
pãstraþi, pentru ca la finele modulului sã
analizaþi împreunã cu elevii (printr-o altã
activitate în grup, pe acelaºi model) dacã
aºteptãrile le-au fost împlinite;
• prezentaþi Ghidul elevului ºi modalitatea
de utilizare a acestuia, modul de
organizare a lecþiilor din acest modul,
structura ºi utilizarea evaluãrilor de la Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare
finele fiecãrui capitol; decât cea sugeratã în lecþie

PROCESE ÎN LUMEA VIE
Capitolul I
Capitolul Procese în lumea vie vizează procese esenţiale vieţii, precum și investigarea structurii și
modului de funcţionare a principalelor sisteme care alcătuiesc un organism. Imaginile care
însoţesc pagina de titlu sugerează conexiunea inevitabilă și complexă dintre elementele și
sistemele lumii vii (plante, animale, insecte, om), mediul natural în care trăiesc și/sau pe care îl
influenţează, precum și prezenţa la fel de puternică și influenţa tehnologiei asupra calităţii vieţii.
În acest capitol, conceptele cheie sunt: nutriţia, fotosinteza/plante, sistemul digestiv/pești,

mamifere, păsări, respiraţia, sistemul respirator, presiunea, volumul, compoziţia și reacţii chimice
în procesul de respiraţie, respectiv în procesul de digestie.
La sfârșitul acestui capitol, elevii vor ști mai multe despre:

• elementele componente ale unui organism, dispozitiv, instrument de măsurare;
• elementele unui sistem biologic, chimic, fizic;
• modul de funcţionare al elementelor dintr-un sistem;
• aplicaţii referitoare la funcţiile și rolul sistemelor vii și nevii.
De asemenea, până la sfârșitul acestui capitol, elevii vor:

• exersa deprinderile practice de utilizare a instrumentelor și aparatelor din laborator;
• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind funcţiile și rolul elementelor
unui sistem viu și neviu;
• investiga fenomene și procese naturale din mediul înconjurător cu ajutorul metodei știinţifice;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la procesele din lumea vie.

Cum și de ce ne hrănim? 1
Gândiþi-vã ºi discutaþi în grup!
A – orientare, trezirea
motivaþiei, folosirea achiziþiilor
anterioare; Cum și de ce ne hrănim? 1
Activitatea 1. Realizaþi un Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
brainstorming despre Cu toþii ºtim care e reacþia fireascã la atingerea unui obiect fierbinte sau
înþepãtor: se produce o aºa numitã tendinþã de autoapãrare. Dar ce anume face ca
semnificaþia nutriþiei. Cereþi percepþia durerii, a cãldurii sau a suprafeþei sã fie puternicã în unele situaþii, iar
în altele scãzutã sau aproape inexistentã? Sã nu uitam cã ºi unele plante au
elevilor sã dea exemple despre celule specializate pentru percepþia atingerilor. Cine a rezistat tentaþiei de a
cumpãra o mimozã de la Grãdina Botanicã? Acea delicatã ºi micuþã plantã, care,
care parte a corpului pentru a se apãra când o atingi, se închide ºi se deschide dupã ce pericolul a
dispãrut. Cunoaºteþi alte exemple de acest fel? ªtim deja cã toate fiinþele se
coordoneazã întreg organismul,

hrãnesc, dar o fac în moduri atât de diferite, încât devine foarte dificilã
descoperirea acelei proprietãþi comune care dã însãºi definiþia nutriþiei.
precum ºi care sunt funcþiile Lucrează și vei afla!

principale ale organismului Organizaþi-vã în douã grupe. Realizaþi cele douã experimente în paralel, apoi
uman învãþate la modulul schimbaþi, astfel încât fiecare grup sã realizeze ambele experimente, ºi scrieþi
concluziile. În prima rubricã daþi o denumire experimentului.
trecut. De asemenea, timp de 1.

Experiment Materiale necesre
plantã acvaticã
Mod de lucru
– o ramurã de plantã se secþio-
zece minute, elevii vor discuta (Elodea
canadensis),
neazã oblic astfel încât la bazã
sã se obþinã un fragment de
ºi vor schimba diferite opinii. eprubete, stativ 6–8 cm;

pentru eprubete, – ramura secþionatã se introduce
baghetã de sticlã, cu baza în sus într-o eprubetã:
Finalizaþi discuþia cu notarea bisturiu se aºazã astfel încât sã se
gãseascã mai mult sub apã, iar
definiþiei pentru nutriþie pe partea secþionatã sã nu atingã
pereþii eprubetei (se foloseºte în
tablã ºi de cãtre elevi în acest scop o baghetã de sticlã);
– se aºazã eprubeta la luminã în
caietele lor. stativ ºi se observã ce se întîm-

plã.
2. frunze de – din frunza de porumb se taie
porumb, vas cu douã fragmente dreptunghiulare
Lucreazã ºi vei afla apã, bisturiu cu lungimea de 6 cm ºi lãþimea

de 4 cm; se introduc cu latura
micã în vasul cu puþinã apã; ce
Activitatea 2. Elevii vor lucra observaþi?
în perechi, în cele douã grupe Fotosinteza constã în sinteza substanþelor organice, pornind de la apã, dioxid de
carbon ºi sãruri minerale, cu ajutorul energiei luminoase, cu eliminare de oxigen.
ºi apoi cu întreaga clasã Chimic, reacþia de fotosintezã se scrie conform ecuaþiei:
referitor la experimentele care Dioxid de carbon + apã + sãruri minerale

energia luminii
substanþe organice + oxigen
evidenþiazã fotosinteza, la
10
finalul experimentului ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
deducând titlul experimentelor

împreunã cu ei: Evidenþierea
conducerii sevei brute prin
fruzã ºi, respectiv, Evidenþierea folosind noþiunile de la chimie (ex. formula apei,
necesitãþii luminii în dioxidului de carbon etc.)
fotosintezã (în cazul acestui
experiment se pot folosi paralel Activitatea 3. Elevii vor lucra pe grupe ºi ulterior cu
douã eprubete, una aºezatã la întreaga clasã.
luminã, alta la întuneric,
înfãºuratã în hârtie) Solicitaþi elevilor ca, organizaþi pe grupe, sã realizeze
experimentele de la evidenþierea termonastiilor ºi a
Solicitaþi elevilor sã citeascã reflexului rotulian dupã ce, în prealabil, aþi pregãtit
individual cerinþa înainte de a materialele necesare. Urmãriþi modul de realizare a
începe experimentul, pentru a experimentului în fiecare grup ºi, de asemenea, modul în
vedea dacã întâmpinã greutãþi, care elevii respectã paºii pentru efectuarea
ºi ajutaþi-i dacã este nevoie. experimentului (stabiliþi în Ghidul elevului prin
Reflectaþi împreunã cu întreaga descrierea experimentului). Oferiþi sprijin, dacã este
clasã asupra rezultatelor scrierii necesar. La final, fiecare grup va prezenta rezultatul
ecuaþiei chimice a fotosintezei, experimentului, etapele pe care le-a parcurs în rezolvarea

acestuia ºi rezultatele pe care
le-a obþinut. Reflectaþi
Pot realiza fotosinteza numai organele care au pigmenþi asimilatori (clorofilieni).
Aceºtia capteazã energia luminii ºi o convertesc în energie chimicã. Organul
vegetal specializat în fotosintezã este frunza, deºi mai existã un þesut asimilator ºi
împreunã cu întreaga clasã
în alte organe expuse la luminã. asupra etapelor parcurse în
Scrieþi aceastã ecuaþie cu ajutorul simbolurilor elementelor chimice pe care le
cunoaºteþi. Completaþi tabelul de mai jos pentru fiecare experiment. Organizaþi-vã realizarea experimentului ºi
pentru aceasta în douã grupe, a plantelor ºi, respectiv, a animalelor.
Citeºte textul din Anexa 1 ºi, urmãrind fiºa datã de profesor (Anexa 2), descrie asupra greutãþilor întâmpinate.
oral sistemul nervos ºi reflexul.
Materiale
Finalizaþi cu o schiþã a tablei
Experiment Mod de lucru Concluzii
necesare
1. Evidenþierea Lalele, – o floare închisã ca un boboc,
privind sensibilitatea ºi
termonastiilor apã caldã,
apã rece
introdusã în apã la
temperatura de 25–30°C se va semnificaþia reflexului.
deschide în cîteva minute;
– dacã aceeaºi floare va fi
mutatã într-un vas cu apã de
Realizaþi o schemã cu
5–8°C, ea se va închide. componentele arcului reflex:
2. Evidenþierea Un subiect, – cursantul se aºazã pe scaun în
reflexului
rotulian
un
ciocãnel,
poziþia picior peste picior;
– cu un ciocãnel este lovit sub
receptor (R), centru nervos
un scaun genunchiul piciorului care se
aflã deasupra ºi se va observa
(CS), efector (E), cale senzitivã
reacþia produsã.
(aferentã CS) ºi cale motoare
(aferentã CM).
Aplică!
1. De ce prin rotirea unei plante de apartament putem
obþine o creºtere egalã a ramurilor acesteia? Aplicã
2. Cum explici creºterea plantei din imagine? Cunoºti ºi
alte astfel de exemple?
Activitatea 4. Elevii vor lucra
3. De ce un peºte n-ar mai auzi dacã ar scoate capul din
individual ºi apoi cu întreaga
apã?
clasã.
4. Completeazã în tabelul de mai jos:
Ce þi s-a pãrut cel Despre ce ai vrea Este util ceea ce ai Cât de bine ai
mai interesant? sã afli mai multe? învãþat azi? înþeles?
Organizaþi o „furtunã de idei”
(brainstorming) referitoare la
rezultatele de la evaluare. Daþi-
le elevilor posibilitatea de a
avea acces la portofoliul
personal, prin completarea
11
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR
fiºelor de la fiecare lecþie.
Evaluare:
• observarea activitãþii
Notiþele/observaþiile profesorului: individuale a elevilor;
• monitorizarea grupelor – în
cadrul activitãþilor
Observarea discuþiilor cu
întreaga clasã;
• reflecþie;
• autoevaluare (la final de
capitol);
• portofoliu.
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare

decât cea sugeratã în lecþie.

Există diferenţe
în hrănire? 2
Activitatea 1. Clasa este
împãrþitã pe grupe. Fiecare
grupã va lua câte un plic pe
care l-aþi pregãtit înainte cu o
anumitã ghicitoare. Timp de trei
minute, grupele îºi vor
soluþiona ghicitoarea respectivã.
Treceþi pe la fiecare grupã sã vã
convingeþi de corectitudinea
rãspunsului. Grupele se vor
schimba între ele (grupa 1 cu
grupa 2, grupa 3 cu grupa 4 etc.)
ºi vor încerca sã-ºi rezolve
reciproc ghicitorile. La final,
rãspunsurile vor fi fãcute în faþa
clasei de reprezentantul grupei,
realizând ºi o ierarhie a
grupelor. (locul I, II etc.).
Activitatea 2. Veþi provoca prin

întrebãri elevii, încercând sã
aflaþi de la ei ce le sugereazã
titlul lecþiei pe care o veþi preda.
Rugaþi elevii sã completeze timp
de 10 minute rubricile de la
tabelul ªtiu-Vreau sã ºtiu, apoi
faceþi o selecþie a informaþiei
date de elevi. Notaþi pe tablã,
împreunã cu elevii, într-un tabel
asemãnãtor celui din ghid,
raspunsurile. Completarea
tabelului poate fi realizatã nu-ºi amintesc, daþi cele trei tipuri principale de substanþe
individual sau în perechi, în hrãnitoare: lipide, proteine, glucide ºi enzime care
funcþie de opþiunea profesorului acþioneazã asupra lor.
ºi de dimensiunea clasei
respective. Activitatea 4. Activitate în grupe
Elevii vor observa, în grupele formate, imaginile, având în
Activitatea 3. Urmãriþi paºii ºi vedere lectura anterioarã, individualã a textului. Ei vor
cerinþele exerciþiului din gãsi rãspunsul pe care îl considerã corect. Profesorul va
Ghidul elevului referitor la solicita ca fiecare grup sã formuleze rãspunsul însoþit de
componentele tubului digestiv 2-3 argumente în favoarea opiniei proprii sau a grupului.
ºi, la final, comparaþi rezultatele Profesorul monitorizeazã activitatea independentã a
elevilor cu urmãtoarele elevilor, apoi le scolicitã sã facã schimb de opinii în
rãspunsuri: cavitate bucalã, perechi, timp de 5-7 minute, dupã care va culege câteva
faringe, esofag, stomac, intestin rãspunsuri (2-3) pe care le va utiliza pentru urmãtorul
subþire, intestin gros, ficat, pas.
pancreas, glande salivare. Dacã

Lucreazã ºi vei afla
Activitatea 5. Activitate
experimentalã, organizatã pe
grupe. Se împarte colectivul în
trei grupe ºi li se cere sã-ºi dea
câte o denumire ºtiinþificã. Se
vor forma bileþele cu numele de
activitate 1, 2, 3 ºi 4 cu numele
de experiment A, B, C, D. Un
ºopârle, ºerpi, crocodili) sau margini cornoase (broaºte þestoase); mandibula
articulatã cu un os numit os pãtrat mobil, stomac flexibil, cloacã. La pãsãri, gura
este prevãzutã cu cioc cornos adaptat la diferite moduri de hrãnire. Esofagul are o
reprezentant al grupei extrage
dilataþie numitã guºã, care stocheazã ºi înmoaie hrana. Stomacul are douã
compartimente: stomac glandular – care secretã suc gastric – ºi pipota, cu pereþi
bileþele ºi grupa respectivã va
musculoºi, care mãrunþeºte hrana. Intestinul gros e scurt ºi se terminã cu cloacã.
putea începe, apoi, pe rând, ºi
peºti amfibieni reptile pãsãri
restul grupei. Atenþie la notarea
datelor experimentale pe caiet,
iar forma definitivã, organizatã
pe structura unei fiºe de la
Lucrează și vei afla!
evaluare, va face parte din
Formaþi 4 grupe ºi realizaþi urmãtoarelor experimente:
Grupa 1. Evidenþierea compoziþiei chimice a alimentelor: Se introduce o bucãþicã
de pâine sau carne într-o eprubetã. Se þine eprubeta înclinatã deasupra
portofoliul elevului. La final,
flãcãrii unei spirtiere, rotindu-se mereu. Ce se observã? Continuaþi
încãlzirea ºi notaþi ceea ce observaþi.
concluziile sunt urmãtoarele:
Discutaþi cu colegii ºi cu profesorul obsevaþiile personale.
Grupa 2. Evidenþierea proteinelor (glutenului) din pâine: Fãina conþine douã Grupa 1: se observã degajarea
substanþe: glutenul (proteinã) ºi amidonul (glucidã). Pe o felie de pâine
se picurã câteva picãturi de acid azotic cu ajutorul unei pipete. Ce se
observã? Discutaþi cu colegii.
vaporilor de apã care se
Grupa 3. Evidenþierea zahãrului din pâine: Într-o eprubetã cu apã distilatã se
pune puþinã pâine ºi se agitã eprubeta. Se filtreazã lichidul ºi se toarnã
condenseazã pe pereþii vasului;
puþin nitrat de argint. Ce observaþi? Discutaþi cu colegii ºi cu profesorul.
Grupa 4. Evidenþierea lipidelor (grãsimilor din lapte): Se lasã laptele proaspãt se degajã fum ºi un miros
câteva ore într-un pahar Berzelius. Se observã separarea unui strat de
smântânã care se îngroaºã progresiv. Se pune o picãturã din smântâna caracteristic datoritã distrugerii
care s-a format pe o coalã de hârtie, care se pliazã ºi se preseazã.
Discutaþi cu colegii ce se observã ºi trageþi concluziile. substanþelor organice (proteine
Aplică! ºi grãsimi), iar în final cenuºa
1. Caracteristicile sistemului digestiv al pãsãrilor sunt: care reprezintã substanþele
minerale oxidate. Grupa 2: apare
a. esofagul; d. pipota;
b. guºa; e. intestinul subþire;
c. stomacul glandular; f. cloaca.
2. Dã câte douã exemple de mamifere ierbivore, insectivore, carnivore, omnivore ºi

o patã galbenã care indicã
explicã în câteva fraze modul de hrãnire al acestora, þinând cont de
particularitãþile tubului digestiv al fiecãrei specii alese de tine.
prezenþa glutenului. Grupa 3: se
3. Pornind de la cuvântul vertebrate, întocmeºte un rebus cu cuvintele învãþate formeazã un precipitat alb, care
pânã acum la ºtiinþe.
4. Acordã o notã de la 1 la 10 pentru dificultatea testului de evaluare ºi

indicã prezenþa zahãrului.
argumenteazã scurt nota respectivã. Grupa 4: Se observã o patã
translucidã care nu se evaporã ºi
13
care indicã prezenþa grãsimilor.
Aplicã
Elevii vor lucra individual la
Notiþele/observaþiile profesorului: exerciþiile date ºi vor ataºa
rãspunsurile, dupã discutarea ºi
corectarea rezultatelor, la
portofoliul individual.
Evaluare:
individuale a elevilor;
• monitorizarea grupelor –în
cadrul activitãþilor
întreaga clasã;
• reflecþie;
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare capitol);
decât cea sugeratã în lecþie. • portofoliu.

Cum respirăm? 3
Activitatea 1. Elevii vor lucra
individual, în perechi ºi apoi
cu întreaga clasã. Cum respirăm? 3
Solicitaþi elevilor sã citeascã
individual textul introductiv Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
din Ghidul elevului, deducând Ce crezi? Este corect? La o emisiune având ca subiect menþinerea sãnãtãþii
viitoarelor mame, reporterul a formulat urmãtorul sfat: „Inspiraþi adânc! Ne
astfel importanþa circulaþiei ºi a încãrcãm plãmânii cu capacitate mai mare de aer”. Argumenteazã pãrerea ta!
respiraþiei în lumea vie. Apoi, Lucrează și vei afla!

elevii vor lucra în perechi Citeºte individual textul de mai jos. Discutaþi ºi grupaþi în douã categorii:
pentru a scrie care sunt

informaþii noi ºi informaþii cunoscute.
Inima omului bate de aproximativ 100 000 ori pe zi. În 24 de ore, ea pompeazã 7 000
componentele aparatului de litri de sânge. Dacã vasele sangvine din corpul uman ar fi puse cap la cap,
lungimea lor ar fi de aproximativ 100 000 km. Rolul inimii este de a pompa sângele
respirator, precum ºi rolul în întregul corp al omului. Sângele este acela care transportã oxigenul, substanþele
nutritive provenite din digestia alimentelor, substanþele toxice care vor fi eliminate
sângelui în organism. În final, din corp. Volumul sângelui la om este, în medie, 0,005 m3, iar masa sa este de aproxi-
mativ 5 kg. Aceastã pompã se „odihneºte” în timpul nopþii, reducându-ºi foarte puþin
numãrul bãtãilor. Un om respirã în fiecare zi în jur de 16 000 litri de aer. Noi nu
veþi provoca o discuþie cu respirãm în fiecare zi în acelaºi ritm. Atunci când activitatea organismului este
normalã, o persoanã respirã de aproximativ 15 ori pe minut, la fiecare respiraþie 0,5 l
întreaga clasã despre ce s-ar de aer sunt pompaþi în plãmâni, iar dacã facem un efort mare, respiraþia se dubleazã.
întâmpla dacã nu am putea Priveºte desenul care reprezintã inima ºi alcãtuirea ei ºi, citind textul, noteazã
componentele descrise pe desen. Gãseºte o asemãnare cu plantele folosind Anexa 3.
respira ºi dacã inima s-ar opri,

precum ºi despre rolul
alimentaþiei sãnãtoase în acest
sens. Notaþi apoi pe tablã
definiþiile la noþiunile-cheie
din textul ºtiinþific al lecþiei.
Lucreazã ºi vei afla!

Situatã între cei doi plãmâni, în cavitatea toracicã, inima este un organ musculos
Activitatea 2. Elevii vor lucra având patru camere: douã atrii ºi douã ventricule. Ea este alcãtuitã din trei straturi
concentrice: ENDOCARD, MIOCARD, EPICARD. În interiorul inimii existã valvulele
individual la fiºa cu circulaþia atrio-ventriculare care permit sângelui sã treacã numai din atrii în ventricule ºi
sevei brute ºi elaborate prin

14
corpul plantei pe o coalã A4 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
expunându-ºi produsul ºi
realizând un tur al clasei cu
elevii pentru a acorda note. La
final, realizaþi o ierarhie a celor neclaritãþi. Pentru stabilirea corectã a configuraþiei interne
mai bune lucrãri ºi notaþi-le. ºi externe a inimii conform cerinþelor din textul suport
alãturat, menþionaþi câte un elev care va nota pe tablã sau
Activitatea 3. pe flipchart desenul corect al structurii inimii (sau puteþi
Solicitaþi elevilor ca, în perechi, face aceasta dumneavoastrã). Se va realiza astfel un
sã rezolve sarcina referitoare la feedback corect între elev, clasã ºi profesor.
completarea desenului mut cu
structura inimii. Apoi, în Activitatea 4. Cubul – 30 min. Utilizând imaginile cu
perechi, îºi vor verifica circulaþia în cazul vertebratelor (ºi efectuând în grupe sau în
rezultatele obþinute, dupã care le perechi sarcinile), precum ºi informaþia ºtiinþificã
vor comunica întregii clase. referitoare la circulaþie din anexa de la sfarºitul ghidului,
Discutaþi cu ei referitor la modul elevii vor fi împãrþiþi în 4 grupe, corespunzãtor uneia dintre
în care au rezolvat sarcina, la sarcinile de lucru referitoare la recunoaºterea tipului de
greutãþile pe care le-au circulaþie, precum ºi descrierea la fiecare clase de
întâmpinat în completarea vertebrate:
tabelului, lãmuriþi eventualele Descrie/Comparã/Asociazã/Analizeazã/Aplicã/Argumenteaz

ã. Elevii vor realiza, pe coli mari
de hârtie, schiþe, scheme pe care
le vor expune. Fiecare grup va
evalua produsul colegilor ºi va
valvulele semilunale, la baza arterelor mari (aortã ºi pulmonarã). Ele nu permit
sângelui sã treacã din artere în inimã. Între atrii existã sept interatrial ºi între
ventricule, sept interventricular. Venele mari sunt vene cave superioare ºi inferioare.
formula pentru fiecare grup o
Realizeazã un desen cu mica circulaþie (pulmonarã) ºi marea circulaþie (prin corp).
întrebare ºi o apreciere. Aprecie-
Respiraþia în lumea vie cuprinde respiraþie aerobã ºi anaerobã. Energia rezultatã rile colegilor (interevaluare) vor
din respiraþie este convertitã într-un compus chimic numit acid
adenozintrifosforic (ADP) folosit de celulã oriunde ºi oricând este nevoie de fi luate în considerare de cãtre
energie. În cazul microorganismelor, respiraþia anaerobã se mai numeºte ºi
fermentaþie alcoolicã, lacticã ºi aceticã, prin care se obþin diferite produse de
consum. Unde aþi mai auzit de fermentaþii? Exemplificã!
profesor, iar acesta va evalua atât
Iatã câteva exemple de produse fabricate prin fermentaþie. Care tip de fermentaþie
calitatea întrebãrilor formulate
amintitã anterior se potriveºte pentru fiecare din urmãtoarele: fabricarea pâinii
ºi a bãuturilor alcoolice; acrirea laptelui, preparea murãturilor; prepararea de fiecare grup, cât ºi calitatea
rãspunsurilor pe care aceºtia le
oþetului?
Realizaþi în grupe de câte 4 urmãtorul experiment: Evidenþierea bacteriilor de

fermentaþie.
• Materiale necesare: borº sau zeamã de varzã, ac spatulat, lamã, lamelã hârtie de
formuleazã. Pentru a gestiona
filtru.
• Mod de lucru: Vasul cu borº se þine 48 h la cãldurã. Din pojghiþa care se formeazã
adecvat aceastã activitate,
se ia un fragment cu un ac spatulat ºi se pune pe lamã într-o picãturã de apã. Se
aplicã o lamelã ºi se analizeazã la microscop. profesorul va utiliza „harta
Concluzii: _________________________________________________________________. clasei” pentru a observa
Care sunt componentele aparatului respirator? Care este rolul acestuia? Inspiraþia
ºi expiraþia sunt douã miºcãri respiratorii care constitue ventilaþia pulmonarã.
comportamentul elevilor,
Completaþi în pereche etapele expiraþiei. Formulaþi concluzia cu întreaga clasã.
calitatea intervenþiilor acestora
Inspiraþie Expiraþie
Se contractã douã categorii de muºchi
inspiratori: DIAFRAGMA, care
în soluþionarea sarcinii de
deplaseazã baza cavitãþii toracice spre
abdomen, ºi muºchii intercostali
lucru, respectiv realizarea
externi, care rotesc coastele ce se
lateralizeazã ºi depãrteazã sternul de produsului final.
coloana vertebralã. Volumul plãmânilor
creºte, presiunea aerului din ei scade
faþã de cea atmosfericã ºi aerul e
aspirat în plãmâni. Activitatea 3. Gândiþi/Lucraþi
Cum credeþi cã respirã alte specii de vertebrate? Discutaþi cu profesorul despre
aceasta. în perechi/Comunicaþi – Elevii
Aplică! sunt organizaþi pe grupe pentru
1. De ce laptele dulce se altereazã mai repede decât iaurtul? realizarea urmãtorului
2. Enumeraþi 3 cauze ale îmbolnãvirilor la nivel cardio-vascular.
3. Cum explici faptul cã inima pompeazã într-o zi 7 000 litri de sânge, deºi volumul
sângelui este de 0,005 m3?
experiment: Evidenþierea
bacteriilor de fermentaþie. Ei
vor reveni asupra întrebãrilor
15
din deschiderea lecþiei dupã ce,
în prealabil, aþi dat informaþia
referitoare la respiraþia aerobã
ºi anaerobã. Utilizând
Evaluare: informaþiile descoperite, ei vor
• observarea activitãþii individuale a elevilor; soluþiona sarcinile din
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþilor. secþiunea marcatã cu simbolul
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; pentru portofoliu (cca 15 min).
• reflecþie; La final, elevii vor completa
• autoevaluare (la final de capitol); cãsuþa liberã din tabel referitor
• portofoliu. la procesul de expiraþie.
Notiþele/observaþiile profesorului: Aplicã

Activitatea 4. Rezolvarea de
exerciþii aplicative de la finalul
lecþiei. O parte din exerciþiile
aplicative pot rãmâne temã pe
durata studierii capitolului ºi
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare se vor constitui în elemente ale
decât cea sugeratã în lecþie. portofoliului elevului.

Autoevaluare I
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a Ca mod de notare recomandãm ca itemii
performanþelor elevului, înregistrarea semiobiectivi, cu rãspuns deschis, care
progresului, precum ºi identificarea solicitã interpretãri, argumentãri ale unei
problemelor pe care acesta le are în a face poziþii/opinii personale sã aibã un punctaj
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. dublu faþã de itemii obiectivi.
De aceea este util pentru elevi sã li se
actualizeze, înaintea testului de final de În evaluarea rãspunsurilor se vor avea în
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, vedere urmãtoarele standarde de
precum ºi standardele de performanþã performanþã:
asociate competenþelor specifice. • asociazã corect informaþiile cu conceptele
ºtiinþifice studiate ºi comunicã utilizând
Testul acestui capitol vizeazã urmãtoarele limbajul ºtiinþific specific;
competeþe specifice: exersarea deprinderilor • comparã elementele unui sistem complex
practice de utilizare a instrumentelor ºi pe baza unei game diverse de criterii;
aparatelor din laborator; realizarea unor • utilizeazã conceptele, legile, principiile
proiecte individuale sau în grup, privind studiate în prezentãri orale ºi/sau scrise
funcþiile ºi rolul elementelor unui sistem viu pentru a explica fenomene/procese
ºi neviu; investigarea unor fenomene ºi naturale;
procese naturale din mediului înconjurãtor • organizeazã, analizeazã datele unei
cu ajutorul metodei ºtiinþifice; rezolvarea de situaþii concrete ºi le comparã cu altele
situaþii-problemã provocatoare referitoare la similare;
procesele din lumea vie. • descrie fenomene/procese utilizând corect
limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
Instrumentele evaluarii pe parcursul acestui corect relaþii cauzã-efect;
capitol sunt cele tradiþionale (probe scrise) ºi • comparã elementele unui sistem complex
alternative (observarea directã a elevului în analizându-le din perspectiva influenþei
timpul activitãþii, investigaþia, proiectul, lor asupra mediului înconjurãtor;
portofoliul, autoevaluarea). Prin • utilizeazã calculul matematic pentru a
autoevaluare, elevii au ocazia sã se obþine rezultate numerice în urma unui
autocunoascã; aceasta le va da încredere în experiment;
sine ºi îi va motiva pentru îmbunãtãþirea • analizeazã ºi interpreteazã datele obþinute
performanþelor ºcolare. pentru a explica semnificaþia rezultatelor
ºi corelaþiile posibile.
Testul de la ºfârºitul capitolului este un test
de cunoºtinþe – test de capacitãþi care Notiþele/observaþiile profesorului:
mãsoarã un anumit conþinut deja parcurs,
vizând cunoºtinþele, priceperi, deprinderi ºi
abilitãþi referitoare la acel conþinut. Testele
au în vedere aptitudinile generale ºi
specifice ale elevului, indiferent dacã
anumite conþinuturi au fost parcurse sau nu.
Tipurile de itemi folosiþi sunt:

• itemi cu alegere multiplã;
• itemi cu rãspuns scurt sau completare;
• întrebãri structurate;
• itemi cu rãspuns deschis. Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Capitolul II
Capitolul: Educaţie pentru sănătate vizează investigarea modului de funcţionare și a modalităţilor

de protecţie de care dispune individul pentru a-și asigura sănătatea propriului organism. Imaginile
care însoţesc pagina de titlu sugerează diversitatea activităţilor și acţiunilor specific umane în
contextele cele mai variate în care se poate produce îmbolnăvirea sau accidentarea. Aceste
situaţii diverse permit o discuţie preliminară referitor la metode și mijloace de protecţie
individuală, reguli de protecţie a muncii, activităţi socio-profesionale de risc, influenţa mediului
natural și tehnic asupra calităţii vieţii individului.
În acest capitol, conceptele cheie sunt: bacterii, prepararea și conservarea alimentelor, condiţii de
igienă personală, substanţe chimice care influenţează alimentaţia, neuron, sinapsă, influx nervos,
emisfere cerebrale, transmiterea informaţiei de la organele de simţ la creier, reproducerea –
specific în regnul vegetal și animal, modalităţi de protecţie pentru om.

• elementele componente ale sistemelor digestiv, nervos, respirator, excretor și reproducător;
• afecţiunile principale ale acestor sisteme și modul în care te poţi proteja pe tine și familia ta;
• modul de funcţionare al sistemelor digestiv, nervos, respirator, excretor și reproducător.

• exersa deprinderile practice de menţinere a sănătăţii personale;
• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind educaţia pentru sănătate;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător care influenţează sănătatea
omului;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la funcţionarea și întreţinerea sistemelor
studiate.

Ne hrănim sănătos 4
Activitatea 1. Realizaþi un
brainstorming despre acþiunile
necesare pentru a pregãti masa. Ne hrănim sănătos 4
Dacã existã posibilitatea de a
utiliza conexiunea la Internet, Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
atunci veþi indca adresa Utilizaþi website-ul http://www.fightbac.org/foursteps. Parcurgeþi toþi cei patru
paºi. Discutaþi în grup ºi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:
menþionatã în Ghidul elevului. • Ce este bine sã facem pentru a ne proteja de bacterii?
• Cât de simpli ar fi aceºti patru paºi dacã ar lipsi apa curentã, frigiderul,
Veþi recomanda sã urmãreascã cuptoarele moderne – clasice sau cu microunde – ºi alimentele a cãror
calitate este stabilitã prin norme?
atent indicaþiile pentru fiecare

din cei patru paºi. Rolul
profesorului este de a
monitoriza elevii ºi de a acorda
sprijin atunci când aceºtia sunt
în dificultate. Utilizaþi acum website-ul: http://www.astc.org/exhibitions/rotten/timeline.htm ºi
rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:
• Care este problema pe care trebuie sã o rezolve tehnologia în acest caz?
Elevii vor lucra individual ºi în • Care sunt beneficiile acestei soluþii tehnice?
• Ne bucurãm într-adevãr de aceste beneficii tehnice?
perechi, vor discuta • Existã ºi dezavantaje? Care sunt acestea?

• Poate contribui aceastã tehnologie la problemele noastre de sãnãtate?
rãspunsurile identificate de ei Scrie un eseu în care sã argumentezi faptul cã tehnicile sanitare moderne au un
impact pozitiv asupra sãnãtãþii oamenilor. În eseu vei face referire la cel puþin trei
ºi apoi vor formula argumente ºi, respectiv, trei exemple pe care le-ai gãsit din utilizarea internetului.
rãspunsurile pe caiet. Poþi vedea acum care este diferenþa dintre aspirina obiºnuitã ºi aspirina
tamponatã observând comportamentul ei, pe rând, în soluþie neutrã, acidã ºi
bazicã. În stomacul tãu este un mediu acid, dar în intestinul tãu subþire este un
mediu bazic. Aceste medii atât de diferite din punctul de vedere al
caracteristicilor lor chimice sunt separate prin valva piloricã. Aceasta se deschide
Lucreazã ºi vei afla pentru un interval de timp foarte scurt, pentru a transfera hrana parþial digeratã
din stomac în intestin. Ai la dispoziþie urmãtoarele materiale:
Activitatea 2. Prezentaþi • 6 pahare din material plastic;
• 450 ml de apã;
elevilor sarcina de lucru, • 250 ml de oþet;

• 30 g de detergent;
• cronometru.
fãcând apel la cunoºtinþele
anterioare ale elevilor. Indicaþi
noua adresã de internet. Timp
20
de 10 minute, fiecare elev se va ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
documenta parcurgând paginile

indicate, având ca suport
întrebãrile din Ghidul elevului
ºi fiind sprijiniþi de profesor, Activitatea 3. Finalizaþi activitatea printr-o discuþie cu
dacã acesta este solicitat. Apoi întreaga clasã, în care sã ajutaþi elevii sã reflecteze asupra
va urma o activitate frontalã de ideilor ºi sã se decidã asupra celor mai valoroase. Fiecare
prezentare a ideilor, adicã are dreptul sã argumenteze ideea. Profesorul prezintã
repetãm întrebarea ºi solicitãm noþiunile noi care trebuiau completate de cãtre elevi.
direct ideile lor. Scriem toate
rãspunsurile fiecarei grupe pe Aplicã
tablã sau coli de flipchart. Dacã Activitatea 4. Elevii sunt organizaþi în grupe de câte 4 – 5
elevii nu se implicã, îi persoane. Elevii numãrã de la 1 la 4(5). Profesorul
solicitãm pe rând, ajutîndu-i ºi stabileºte rolurile în grup: 1-investigatorul, 2-secretarul,
concluzionând cu importanþa 3-responsabilul cu materialele, 4-raportorul. Cu aceastã
asigurãrii serviciilor sanitare de ocazie, descrie pe scurt responsabilitãþile fiecãrui rol ºi
calitate pentru asigurarea ºi atrage atenþia asupra regulilor de protecþie individualã pe
menþinerea sãnãtãþii fiecãrui durata efectuãrii activitãþii experimentale. Elevii au la
individ. dispoziþie 20 minute pentru realizarea efectivã a

experimentului ºi încã 10
minute pentru a redacta
Mod de lucru:
1. Toarnã 100 ml apã în douã pahare de plastic.
2. Noteazã timpul. În acelaºi moment, adaugã o aspirinã obiºnuitã într-un pahar,
observaþiile. Metoda utilizatã
respectiv o aspirinã protejatã în celãlalt pahar.
3. Noteazã transformãrile pe care ele observi în fiecare pahar la interval de 30 de
este Cafeneaua (unul stã ºi trei
secunde pânã în momentul în care nu mai observi nici o schimbare evidentã.
4. Repetã operaþiile de la 1 la 3, utilizând de acestã datã oþet în loc de apã. circulã). Dupã acest interval de
5. Repetã din nou operaþiile de la 1 la 3, utilizând o soluþie de 15 g detergent în
300 ml de apã. timp, investigatorul rãmâne pe
Înregistreazã obervaþiile în tabelul de mai jos, corespunzãtor fiecãrei substanþe
utilizate. loc, iar ceilalþi se deplaseazã la
Aspirina în soluþie
Timpul
Aspirina în apã
Aspirinã
Aspirina în oþet
Aspirinã
cu detergent
Aspirinã
grupele vecine, astfel încât sã
obiºnuitã
Aspirinã
obiºnuitã
Aspirinã
obiºnuitã
Aspirinã
nu existe doi elevi din aceeaºi
30 s
60 s
grupã iniþialã împreunã.
1 min 30 s
Investigatorul din fiecare grup
2 min prezintã rezultatele ºi
2 min 30 s observaþiile realizate de grupul
3 min sãu ºi rãspunde întrebãrilor
3 min 30 s
colegilor. Aceastã discuþie
4 min
poate dura 10-15 min, dupã
Vrei sã afli mai multe? Citeºte textul de mai jos!
Funcþia digestivã este una dintre cele mai importante funcþii ale organismului. Din care elevii revin în grupele
cauza hranei ºi nu numai, pot apãrea diferite afecþiuni ale sistemului digestiv. De
ce sã mergem la doctor ºi sã ne întoarcem cu o reþetã? Putem preveni bolile
sistemului digestiv dacã evitãm alimentaþia bogatã în condimente iuþi, dacã evitãm
iniþiale ºi completeazã
consumul de alimente prãjite, insuficient mestecate, prea fierbinþi sau prea reci,
alterate. Mâncarea trebuie sã fie gãtitã corect, sã aibã miros plãcut, iar alimentele
rãspunsul. Are loc
trebuie prelucrate în condiþii de maximã igienã. Ele trebuie conservate în frigidere,
departe de acþiunea rozãtoarelor sau a insectelor. De asemenea, trebuie asiguratã prezentarea de cãtre
igiena apei potabile, evitarea tutunului, precum ºi a consumului excesiv de alcool.
Stresul este, de asemenea, un factor care poate cauza tulburãri digestive. Câteva raportorul fiecãrul grup.
dintre bolile sistemului digestiv sunt: gastrita, ulcerul gastro-duodenal, hepatita,
apendicita, toxiinfecþiile alimentare ºi infecþiile intestinale.
Aplică! Concluzionaþi prin discuþii

1. De ce ai realizat experimentul în apã? Dar în oþet? Dar în soluþia de detergent? finale plãcute dacã apar idei
2. Ce difererenþe de comportament ai observat când tabletele erau în apã? Dar în
oþet? Dar în soluþia cu detergent?
noi sau dacã prezintã
dezacordul participanþilor,
precum ºi dacã noþiunile date
21
nu oferã rãspuns la toate
întrebãrile, cãutând noi surse.
Evaluare:
Notiþele/observaþiile profesorului: • observarea activitãþii
cadrul activitãþiilor.
întreaga clasã;
• reflecþie;
capitol);
• portofoliu.


Cum te simţi azi? 5

Activitatea 1. Realizaþi o
discuþie frontalã având ca
subiect rãspunsul la întrebãrile Cum te simţi azi? 5
indicate. Activitatea se
desfãºoarã iniþial individual, Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
apoi în perechi, ºi se Ce este râsul? Oare de ce râdem? Scrie pe caiet ceea ce crezi, apoi discutã cu
colegul/a de bancã. Estimeazã, pe o scarã de la 1 la 10 (10 fiind foarte fericit), cât
finalizeazã cu întreaga clasã. de fericit te simþi ºi scrie pe caiet. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri, mai întâi
singur, apoi discutã cu colegul de bancã.
Elevii sunt organizaþi în grupe • De ce crezi cã unele lucruri þi se par nostime?
• Care este scopul râsului?
de câte 4 – 5 persoane. Elevii • De ce nu râdem cu toþii de aceleaºi lucruri?

• Îmbunãtãþeºte oare râsul starea noastrã de sãnãtate?
numãrã de la 1 la 4(5). Ei au la
• Copiii râd mai mult decât adulþii?
dispoziþie 20 minute pentru a Lucrează și vei afla!

reflecta ºi a formula Utilizeazã website-urile: http://health.howstuffworks.com/brain.htm respectiv
http://www.howstuffworks.com/laughter3.htm pentru a afla mai multe despre
rãspunsurile individuale ºi încã structura ºi funcþiile creierului sau citeºte cu atenþie textul de mai jos.
Râsul este o parte a vocabularului uman

10 minute pentru a redacta universal. Indiferent de limba pe care o
vorbim, nu trebuie sã învãþãm sã râdem.
rãspunsul în grup. Dupã acest Ne naºtem cu aceastã capacitate de a râde.
Un lucru remarcabil despre râs este cã are
interval de timp, se prezintã loc inconºtient. Nu decizi sã râzi. Dacã
putem sã ne stãpânim râsul, în schimb nu
rezultatele ºi opiniile grupelor. îl putem produce conºtient, de aceea este

atât de greu sã râdem la comandã. Se
cunosc puþine despre mecanismele speci-
Fiecare grup rãspunde fice din creier care sunt responsabile pen-
tru a râde. Dar ºtim cã râsul este provocat
întrebãrilor formulate de de multe senzaþii ºi cã el activeazã multe
pãrþi ale corpului. Atunci când râdem,
litate de relaþionare între oameni. Cercetã-
torii au descoperit cã atunci când râdem
celelalte grupe. Aceastã expresia feþei se schimbã ºi producem

sunete specifice. Dacã râdem cu poftã,
se înregistreazã continuu o activitate elec-
tricã în:
discuþie poate dura 10 –15 min.

atunci la proces participã ºi muºchii bra- • partea stângã a cortexului (unde
þelor, ai picioarelor ºi ai trunchiului. sunt analizate cuvintele ºi
Râsul necesitã, de asemenea, modificarea structura unei glume);
modului în care respirãm. Râsul este ºi un • lobul frontal (implicat în
mesaj pe care îl transmitem celorlalþi; este rãspunsurile emoþionale sociale);
Lucreazã ºi vei afla social ºi contagios. Râdem pentru prima
datã la vârsta de 3,5–4 luni, cu mult înain-
• emisfera dreaptã a cortexului
(aici are loc analiza intelectualã
Activitatea 2. Dacã existã te de a fi capabili sã vorbim. Râsul, la fel

ca strigãtele, sunt pentru sugar o modali-
pentru a „prinde” gluma);
• aria de procesare senzorialã a
tate de a interacþiona cu mama ºi cu cei- lobului occipital (conþine celule
posibilitatea de a utiliza lalþi adulþi. Contrar opiniei majoritãþii oa-
menilor, cercetãrile demonstreazã cã râsul
care proceseazã semnalele vizuale);
• aria motoare (controleazã rãspun-
conexiunea la internet, atunci nu se datoreazã umorului, ci este o moda- sul fizic la auzirea unei glume).
veþi indica adresa menþionatã în

22
Ghidul elevului. Veþi recomanda ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
sã urmãreascã atent indicaþiile ºi

simulãrile prezentate pe
paginile de internet menþionate.
Rolul profesorului este de a Ghidul elevului ºi fiind sprijiniþi de profesor, dacã acesta
monitoriza elevii ºi de a acorda este solicitat. Apoi va urma o activitate frontalã de
sprijin atunci când aceºtia sunt prezentare a ideilor, adicã repetãm întrebarea ºi solicitãm
în dificultate. Elevii vor lucra direct ideile lor. Scriem toate rãspunsurile fiecarei grupe
individual ºi în perechi, vor pe tablã sau pe coli de flipchart. Dacã elevii nu se
discuta rãspunsurile identificate implicã, îi solicitãm pe rând, ajutîndu-i ºi
de ei ºi apoi vor formula concluzionând cu importanþa asigurãrii serviciilor
rãspunsurile pe caiet. Prezentaþi sanitare de calitate pentru asigurarea ºi menþinerea
elevilor informaþia referitoare la sãnãtãþii fiecãrui individ.
sarcina de lucru, fãcând apel la
cunoºtinþele anterioare ale Activitatea 3. Lecturã în perechi sau vizionarea unei
acestora. Timp de 15 minute, secvenþe de comedie. Dupã vizionare, ajutaþi elevii sã
fiecare elev se va documenta reflecteze asupra ideilor ºi sã se decidã asupra celor mai
parcurgând paginile indicate, valoroase. Fiecare are dreptul sã argumenteze ideea.
având ca suport întrebãrile din Profesorul rezumã ideile prezentate de cãtre elevi.

Aplicã
Activitatea 4. Elevii sunt organi-
zaþi în grupe de câte 4 – 5 perso-
ane. Elevii numãrã de la 1 la
4(5). Profesorul stabileºte roluri-
le în grup: 1-investigatorul, 2-se-
cretarul, 3-responsabilul cu ma-
terialele, 4-raportorul. Cu
aceastã ocazie, descrie pe scurt
Rãspunde apoi la urmãtoarele întrebãri:
1. Care sunt regiunile din creierul uman care prezintã o activitate electricã
permanentã atunci când parcugem un material distractiv?
responsabilitãþile fiecãrui rol ºi
2. Care parte a sistemului limbii este responsabilã de producerea râsului
necontrolat, de neoprit?
atrage atenþia asupra regulilor de
3. Distrugerea cãrei pãrþi a creierului provoacã pierderea simþului umorului?
4. Care sunt cele patru structuri ale creierului care au rol în producerea râsului? protecþie individualã pe durata
5. Care sunt cei doi paºi necesari pentru a înþelege umorul?
efectuãrii activitãþii experimen-
Priviþi, apoi, fie secvenþe dintr-o comedie, fie citiþi glume dintr-o publicaþie.
Noteazã din nou pe foaie estimarea stãrii tale de fericire. Discutã cu colegul tãu
despre cum vã simþiþi fiecare dintre voi.
tale. Elevii au la dispoziþie 20
Þi-a verificat vreodatã medicul reflexele lovindu-þi uºor genunchiul cu un
minute pentru realizarea efecti-
ciocãnel? Ce s-a întâmplat când te-a lovit cu ciocanul? Ce crezi cã este în
neregulã dacã genunchiul nu se miºcã? vã a experimentului ºi încã 10
Poþi modela ºi tu transmiterea unui semnal de la un neuron la altul, utilizând minute pentru a redacta obser-
urmãtoarele materiale: piese de la jocul de domino, markere, pahare ºi farfurii
din hârtie, mingi de ping-pong, bandã din material plastic, lipici, tuburi din
material plastic, mici recipiente din material plastic, fire.
vaþiile. Metoda utilizatã este Ca-
Mod de lucru
feneaua (unul stã ºi trei circulã).
1. Ce aspect legat de neuron te intereseazã cel mai mult?
Gãseºte imaginile ºi descrierile care se potrivesc cel mai Dupã acest interval de timp, in-
bine interesului vostru.
2. Decide care va fi forma modelului vostru. Schiþeazã pe
hârtie.
vestigatorul rãmâne pe loc, iar
3. Utilizeazã din materialele avute la dispoziþie pe acelea pe
care le consideri cele mai potrivite pentru a realiza
ceilalþi se deplaseazã la grupele
modelul ales. Lucreazã pe model pânã când acesta
reprezintã suficient de bine structura de bazã ºi ideile vecine, astfel încât sã nu existe
voastre despre modul în care vreþi sã arate.
4. Leagã apoi acest model de altul identic, astfel încât sã doi elevi din aceeaºi grupã ini-
realizezi un lanþ. Cum ai reprezenta efectul stimulator al
cofeinei? þialã împreunã. Investigatorul
Aplică! din fiecare grup prezintã rezul-
1. Crezi cã modelul vostru poate ajuta pe altcineva sã înþeleagã mai bine neuronul? tatele ºi observaþiile realizate de
grupul sãu ºi rãspunde întrebãri-
Ce aspecte sunt cel mai bine ilustrate de modelul tãu? Modelul tãu redã modul în
care aratã neuronul sau modul în care funcþioneazã neuronul?
2. Prin ce diferã modelul tãu de schiþa pe care ai desenat-o? lor colegilor. Aceastã discuþie
3. Ce ai face pentru a-þi îmbunãtãþi modelul?
poate dura 10 –15 min, dupã
Alcãtuieºte un text de maximum o paginã, în care sã descrii procesul prin care
trece creierul atunci când auzi o glumã. Te vei referi la modul de implicare al care elevii revin în grupele ini-
diferitelor componente ale sistemului nervos, precum ºi la regiunile din creier
implicate în acest proces. Deseneazã o schiþã a acestui proces. þiale ºi completeazã rãspunsul.
Are loc prezentarea de cãtre ra-
portorul fiecãrul grup.
Concluzionaþi prin discuþii

finale plãcute dacã apar idei
noi sau dacã prezintã
Notiþele/observaþiile profesorului: dezacordul participanþilor,
precum ºi dacã noþiunile date
nu oferã rãspuns la toate
întrebãrile, cãutând noi surse.
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;

Viaţă și dragoste 6
Activitatea 1. Tinerii sunt
confruntaþi cu opþiuni ºi decizii
dificile în fiecare zi. Lumea în
care trãiesc ei este, din multe
puncte de vedere, mai
complicatã decat lumea în care
au fost crescuþi profesorii ºi
pãrinþii lor. Ei au de-a face cu
probleme printre care ºi viaþa
sexualã. Explicaþi elevilor cã
oamenii sunt adesea confruntaþi
în viaþã cu decizii dificile, care
îi pot afecta în multe feluri.
Acordaþi-le 10 -15 minute
pentru a rãspunde singuri la
întrebãri ºi notaþi unele
rãspunsuri pe tablã.

Activitatea 2. Organizaþi o
activitate de tipul „gândiþi –
lucraþi în perechi –
comunicaþi” pentru a identifica
situaþii, legate de acest
exemplu, pe care elevii le-au
întâlnit în viaþa lor. Finalizaþi
cu o discuþie în care sã
evidenþiaþi multitudinea
situaþiilor în care intervin
noþiunile pe care le vor studia.
La nevoie se pot folosi desene
cu aparatele reproducãtoare Activitatea 3. Elevii vor lucra în perechi ºi apoi cu
masculine ºi feminine ºi cu întreaga clasã referitor la asocierile cerute la termenii
componentele florale din legaþi de sexualitate. Provocaþi un brainstorming referitor
atlasele de la biblioteca ºcolii. la rãspunsurile gãsite de ei, dând elevilor ºi alte exemple,
Puteþi îndruma elevii sã apoi cerându-le ºi lor sã dea exemple cunoscute de ei.
foloseascã glosarul cu termeni
de la sfârºitul ghidului. Oferiþi Ajutaþi-i, dacã e nevoie, cu explicaþii suplimentare. Dacã
explicaþiile necesare dacã este este posibil, se va invita un medic specialist în planificare
nevoie, explicaþii adaptate familialã pe parcursul orei respective.
nivelului ºi intereselor
grupei/grupelor referitor la Activitatea 4. Pe baza unei discuþii libere, fãrã a fi
nelãmuriri ale acestora ivite pe moralizator la unele rãspunsuri ºi întrebãri, dar energic,
parcurs. asiguraþi-vã cã elevii gândesc în mod clar asupra
conceptului ºi a ceea ce înseamnã acesta pentru ei. Aveþi

grijã ca discuþia sã nu se
personalizeze pentru nici un
Pornind de la fraza: Nu te cunosc încã îndeajuns de bine, ºi totuºi îmi placi foarte
mult, realizaþi individual o listã a modalitãþilor în care o persoanã poate cere cuiva
sã aibã o relaþie sexualã. Discutaþi apoi cu colegii voºtri rãspunsurile gãsite.
elev sau grup de elevi.
În tabelul urmãtor sunt menþionate câteva boli cu transmitere sexualã (BTS).
Completaþi-l – utilizând modelul pentru SIDA – cu alte date cunoscute de voi.
Tinerii/adulþii au nevoie sã
Dupã ce aþi discutat pe baza pliantelor aduse de profesor, menþionaþi diversele
metode contraceptive ºi de prevenire a BTS. înþeleagã cã un contact sexual
Boli Cauze Manifestãri
Prevenire-planificare
familialã
trebuie sã aibã o motivaþie
serioasã, deoarece poate avea
Sifilisul
consecinþe importante, cum ar
Gonorea
fi graviditatea sau bolile cu
transmitere sexualã. Se face
Candidoza
astfel trecerea la urmãtoarea
etapã a lecþiei (BTS-uri).
Virusul HIV, – Depresie imunã majorã
SIDA-
izolat în 1981, – Dezvoltarea infecþiilor
sindromul
care produce virale, bacteriene,
imunodeficitar
dobândit (este
etapa finalã a
îmbolnãvirea
gradualã a
micotice
– Apariþia de tumori Activitatea 5. Folosind anexa
infecþiei cu
virusul HIV)
sistemului
imunitar al
– Afectarea sistemului
nervos legatã de BTS-uri, rugaþi elevii
organismului – Deces
sã-ºi completeze tabelul.
Terminaþi activitatea cerându-le
Aplică!
Rãspundeþi cu A – adevãrat sau F – fals la urmãtoarele întrebãri:
elevilor sã enumere unele
1. Menstruaþia constã în eliberarea ovulului o datã pe lunã.
2. Spermatozoizii sunt depozitaþi în testiculele bãrbatului.
lucruri pe care le-au învãþat
3. Fetele pot sã foloseascã pastilele anticoncepþionale ale unei prietene dacã nu
le au pe ale lor. despre a nu cere ºi a nu spune
Da contactului sexual, pânã ei
4. Tinerii care au contact sexual nu trebuie sã se teamã de sifilis.
5. Principalul simptom al gonoreei la bãrbat este senzaþia de arsurã în timpul
urinãrii.
6. Steriletele se pun ºi se scot de fiecare datã când femeia are raport sexual.
7. Daþi exemple de reproducere sexuatã ºi asexuatã din lumea vie.
nu cred cã sunt pregãtiþi sub
Am învãþat din aceastã lecþie ________________________________________________
toate aspectele sãnãtãþii lor
___________________________________________________________________________ (fizic, emoþional, social, etic,
Ceea ce am învãþat îmi foloseºte la ___________________________________________ mental ºi profesional).
___________________________________________________________________________
Aplicã
25
Activitatea 6. Rezolvarea
exerciþiilor pe care le vor ataºa
la portofoliul personal.
Notiþele/observaþiile profesorului: Evaluare:

întreaga clasã;
• reflecþie;
capitol);
• portofoliu.


Autoevaluare II
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a Ca mod de notare recomandãm ca itemii
performanþelor elevului, înregistrarea semiobiectivi, cu rãspuns deschis, care
progresului, precum ºi identificarea solicitã interpretãri, argumentãri ale unei
problemelor pe care acesta le are în a face poziþii/opinii personale sã aibã un punctaj
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. dublu faþã de itemii obiectivi.
De aceea este util pentru elevi sã li se
actualizeze, înaintea testului de final de În evaluarea rãspunsurilor se vor avea în
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, vedere urmãtoarele standarde de
precum ºi standardele de performanþã performanþã:
asociate competenþelor specifice.Testul • utilizeazã corect informaþiile ºi
acestui capitol vizeazã urmãtoarele conceptele ºtiinþifice studiate ºi comunicã
competeþe specifice: exersarea deprinderilor în scris utilizând limbajul ºtiinþific
practice de menþinere a sãnãtãþii personale; specific în contexte legate de protejarea
participarea la realizarea unor proiecte mediului înconjurãtor;
individuale sau în grup, privind educaþia • formuleazã predicþii, ipoteze pentru
pentru sãnãtate; investigarea unor fenomene soluþionarea unor situaþii-problemã
ºi procese naturale din mediului ecologice;
înconjurãtor care influenþeazã sãnãtatea • utilizeazã conceptele, legile, principiile
omului; rezolvarea de situaþii-problemã studiate în prezentãri scrise pentru a
provocatoare referitoare la funcþionarea ºi explica fenomene/procese naturale;
întreþinerea sistemelor studiate. • organizeazã, analizeazã datele unei
situaþii concrete ºi le comparã cu altele
Instrumentele evaluãrii pe parcursul acestui similare;
capitol sunt cele tradiþionale (probe scrise) ºi • descrie fenomene/procese utilizând corect
alternative (observarea directã a elevului în limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
timpul activitãþii, investigaþia, proiectul, corect relaþii cauzã – efect;
portofoliul, autoevaluarea). Prin • comparã elementele unui sistem complex
autoevaluare elevii au nevoie sã se analizându-le din perspectiva influenþei
autocunoascã. Aceasta le va da încredere în lor asupra mediului înconjurãtor.
sine ºi îi va motiva pentru îmbunãtãþirea
performanþelor ºcolare. Notiþele/observaþiile profesorului:
Testul de la sfârºitul capitolului este un test

de cunoºtinþe – test de capacitãþi care
mãsoarã un anumit conþinut deja parcurs,
vizând cunoºtinþe, priceperi, deprinderi ºi
abilitãþi referitoare la acel conþinut. Testele
au în vedere aptitudinile generale ºi
specifice ale elevului, indiferent dacã
anumite conþinuturi au fost parcurse sau nu.
Tipurile de itemi sunt :

• itemi obiectivi: itemi cu alegere simplã;
• itemi cu rãspuns scurt sau completare;
• întrebãri structurate;
• itemi cu rãspuns deschis;
• eseul. Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare
decât cea sugeratã în lecþie

APA – MEDIU COMPLEX
Capitolul III
Capitolul Apa – mediu complex vizează investigarea compoziţiei, structurii și proprietăţilor fizice și
chimice ale apei. Imaginile care însoţesc pagina de titlu sugerează diversitatea situaţiilor și
contextelor în care întâlnim apa în viaţa noastră cotidiană. De asemenea, imaginile redau acţiuni
specific umane care se desfășoară în mediu acvatic, sisteme, dispozitive, utilaje, mijloace de
transport care funcţionează și/sau sunt utilizate în mediu acvatic (în apă sau la suprafaţa
acesteia). Aceste situaţii diverse, semnificative permit o discuţie preliminară referitor la rolul și
funcţia apei pentru supravieţuire, pentru dezvoltarea și evoluţia societăţii umane, metode și
mijloace de utilizare a apei în procese tehnologice, activităţi socio-profesionale, precum și
influenţa apei asupra mediului natural și tehnic, asupra calităţii vieţii individului.
În acest capitol, conceptele cheie sunt: formula chimică a apei, structura, utilizarea simbolurilor
chimice, capilaritate, fenomene superficiale, tensiune superficială, presiune, forţa arhimedică, plutire,
scufundare, echilibru, caracterul acid, caracterul bazic, adaptările vieţuitoarelor la mediul acvatic.

• compoziţia, structura și proprietăţile fizice și chimice ale apei;
• rolul apei ca mediu de viaţă al multor plante și animale;
• legile și principiile care explică adaptările la mediu ale vieţuitoarelor;
• reacţiile chimice specifice prin care poţi recunoaște prezenţa apei într-un mediu dat;
• aplicaţiile tehnice utilizate cotidian în transportul pe apă.

• exersa deprinderile practice de utilizare corectă a instrumentelor și dispozitivelor din laborator;
• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind proprietăţile, rolul și
aplicaţiile apei;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător în care apa deţine rolul
determinant;
• exersa deprinderile de calcul a mărimilor specifice aplicând legi și principii;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la rolul, funcţia și importanţa apei din punct
de vedere știinţific.

Rolul apei
în organismele vii 7
Gândiþi-vã ºi discutaþi în grup
Activitatea 1. Aranjaþi elevii pe
grupe de câte patru ºi cereþi-le
ca, studiind imaginile Rolul apei
7
în organismele vii
referitoare la diferitele
fenomene meteorologice din Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
naturã, sã dea denumirea Urmãriþi imaginile de mai jos ºi imaginaþi-vã cã nu ar exista apã pe Terra. Ce s-ar
întâmpla cu plantele ºi cu animalele din jur dacã nu ar exista apã? Dar dacã ar fi
acestor fenomene. Grupa care mai multã apã decât existã în prezent? Ce fenomene meteorologice cunoaºteþi? Ce
dezastre provocate de apã cunoaºteþi?
va termina prima va câºtiga.
Prezentaþi informaþia referitoare
la titlul lecþiei Rolul apei în
organismele vii. Dacã aveþi
posibilitatea utilizãrii
internetului, puteþi accesa
www.google.ro pentru a cãuta
un site care conþine imagini
despre apã ºi rolul ei în
organismele vii.
Lucreazã ºi vei afla Lucrează și vei afla!

Activitatea 2. Elevii pot lucra Citeºte textul de mai jos ºi deseneazã, pe o coalã de hârtie, diferite medii de
viaþã. Pentru fiecare desen redacteazã un scurt text prin care sã evidenþiezi ºi sã
în perechi sau pe grupe în

explici rolul apei. Dacã ai nevoie, foloseºte glosarul de la sfârºitul manualului.
Factorii de mediu sunt de douã feluri: cu viaþã (plante, animale, om etc.) ºi fãrã
funcþie de opþiunea viaþã (temperaturã, umiditate, minerale din sol, curenþi de aer etc.). Organismele
vii preiau din mediul înconjurãtor substanþe complexe pe care le transformã în
dumneavoastrã ºi a clasei substanþe mai simple ºi în energie proprie, necesare pentru creºtere, dezvoltare,
miºcare, reproducere. Prin mediu de viaþã al unui organism se înþelege totalitatea
repective. Dacã se lucreazã pe factorilor de mediu cu viaþã ºi fãrã viaþã care influenþeazã organismul respectiv.
Un ecosistem este alcãtuit din comunitatea de fiinþe vii (biocenozã) ºi din
teritoriul pe care acestea îºi desfãºoarã existenþa (biotop). În cazul plantelor, în
grupe, sugerãm: funcþie de adaptarea lor la factorul de mediu „umiditate”, se realizeazã
urmãtoarea clasificare: plante xerofite, higrofite, mezofite ºi hidrofile.
Sistematizarea ºi organizarea
30
graficã a informaþiilor – ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
activitate în grupe de 4
persoane – 30 min. Conceptele
identificate/recunoscute de
elevi pot fi organizate fie sub completând împreunã zona de intersecþie a cercurilor.
forma unui ciorchine dublu Indiferent dacã se lucreazã în perechi sau pe grupe,
(dacã dorim sã evidenþiem finalizaþi cu afiºarea produselor realizate de elevi, precum
asemãnãri ºi deosebiri) sau ºi cu o scurtã compunere pentru fiecare imagine,
diagrama Venn (douã cercuri putându-se acorda note.
care se suprapun parþial ºi cu
ajutorul cãreia se aratã Activitatea 3. Activitate experimentalã pe grupe. Este
asemãnãrile ºi diferenþele între bine ca materialele necesare sã fie procurate din timp ºi
douã concepte). Se poate depozitate în laborator pentru a le avea la îndemânã. Este
solicita elevior sã construiascã important sã se urmeze etapele de derulare a realizãrii
o asemenea diagramã experimentului ºi, de asemenea, este important sã se
completând în perechi doar un completeze portofoliul cu elementele solicitate, atât cele
cerc, care se referã la unul referitoare la informaþia ºtiinþificã, dar mai ales cele care
dintre concepte. Apoi, elevii se cuprind reflexia asupra propriului comportament ºi a
pot grupa câte 4 pentru a-ºi propriei înþelegeri.
compara informaþiile,

experimentalã pe grupe. Este
bine ca materialele necesare sã
fie procurate din timp ºi
I. În perechi, realizaþi experimentul care evidenþiazã rolul rãdãcinii în absorbþia apei.
depozitate în laborator pentru a
• Materiale necesare: vas gradat, plantã cu rãdãcinã, ulei.
• Mod de lucru: Într-un vas gradat se toarnã apã. Deasupra se adaugã ulei astfel
încât acesta sã formeze o peliculã. Apoi, în vasul gradat se introduce o plantã cu
le avea la îndemânã. Elevii vor
rãdãcinã intactã. Se noteazã nivelul apei din vas. Dupã 7 zile se citeºte din nou
nivelul apei din vasul gradat ºi se comparã cu cel iniþial. urma indicaþiile detaliate
• Observaþii/concluzii
referitoare la modul de lucru,
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
iar Dvs. veþi monitoriza
___________________________________________________________________________
activitatea grupelor intervenind
___________________________________________________________________________ cu puncte de sprijin (dacã sunt
II. Vulcan de sare solicitate) sau cu informaþii
Materiale necesare: pahar sau borcan de sticlã, ulei vegetal, sare de bucãtãrie,
apã, colorant alimentar (dacã vreþi sã fie mai spectaculos). suplimentare (dacã este cazul).
Mod de lucru:
1. Toarnã circa. 50 cm3 de apã în borcanul/paharul de sticlã.
Veþi urmãri: respectarea
2. Toarnã circa. 1/3 de lingurã de ulei vegetal în borcan/pahar. Atunci când nimic
nu mai miºcã în vas, uleiul este deasupra sau sub apã? modului de lucru, modul în
3. Dacã vrei, adaugã o picãturã de colorant alimentar în amestecul din vas. Ce se
întâmplã? Picãtura de colorant este în apã sau în ulei? Se rãspândeºte culoarea?
4. Presarã sare de bucãtãrie deasupra uleiului pânã numeri la 5. Aaaaa!!! Ce s-a
care elevii utilizeazã materialul
întâmplat cu colorantul alimentar? Ce s-a întâmplat cu sarea de bucãtãrie?
5. Adaugã în continuare sare cât de mult doreºti tu.
didactic, calitatea discuþiilor,
ªtiai cã? completarea pe caiet a
Englezul Craven Walker este cel care în 1964 a inventat
lãmpile cu bule luminoase. Aceste lãmpi sunt realizate din observaþiilor ºi interpretãrilor
tuburi înalte ºi subþiri din sticlã, umplute cu lichid ºi cu o
cearã coloratã de un tip special, având la bazã un bec
electric. Atunci când becul este pus în funcþiune, lichidul
fenomenelor observate.
se încãlzeºte, iar ceara începe sã se topeascã. Bucãþelele de
cearã topitã încep sã se ridice spre partea superioarã a
lãmpii, unde se rãcesc ºi se scufundã din nou.
individualã privind realizarea
1. Realizaþi un scurt eseu cu tema „APA ªI VIAÞA”, având în vedere Anexa 11.
2. Imagineazã o cãlãtorie în interiorul corpului omenesc. Însoþeºte o hematie din

sânge, tu fiind molecula de apã din corp. eseului dat ºi introducerea lui
Aplică! în portofoliu dupã ce a fost
Imagineazã-þi un model artificial care sã evidenþieze fenomene asemãnãtoare discutat în clasã ºi notat de
circulaþiei sevelor prin organele plantei ºi forþa de aspiraþie a frunzei. Poþi utiliza:
hârtie, sugativã, pãrþi de plante, þesãturi, tuburi de plastic. profesor.
Aplicã
31
Activitatea 6. Rezolvare de
exerciþii aplicative – 20 min –
gândiþi / lucraþi în perechi /
comunicaþi. Fiºele pe care
Notiþele/observaþiile profesorului: elevii au redactat eseul,
respectiv au soluþionat
exerciþiile, se vor adãuga la
portofoliul personal.
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;

Apa – proprietăţi fizice

și chimice 8
Activitatea 1. Brainstorming de
grup, având ca subiect
descoperirea unei metode prin Apa – proprietăţi fizice
8
și chimice
care se poate demonstra cã un
corp – pâinea – conþine apã. Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
Veþi colecta pe tablã sau pe o Apa este cel mai important constituent al organismelor vii. Un om nu ar putea
supravieþui mai mult de trei zile fãrã sã bea apã. Corpul uman pierde zilnic 2–3
foaie de hârtie de flip-chart litri de apã. Aceastã cantitate de apã ne este furnizatã de lichidele pe care le bem
zilnic. Majoritatea alimentelor conþin apã. Cum am putea evidenþia prezenþa apei
ideile ºi sugestiile elevilor, fãrã în alimente?
a formula aprecieri sau Lucrează și vei afla!

evaluãri. Sã construim un distilator solar!
Materiale necesare: 2 cutii din carton (alese astfel încât sã poatã intra una în
cealaltã), vatã de sticlã sau alt material izolator, vas deschis din sticlã, pahar
Berzelius sau pahar cilindric, folie din material plastic, hârtie neagrã sau hârtie
Activitatea 2. Activitate vopsitã în negru, bila.
experimentalã pe grupe de câte Mod de lucru

1. În cutia mai mare de carton, aºazã materialul izolant, iar deasupra lui aºazã cutia
mai micã din carton.
4-5 persoane. Înainte de a 2. Umple distanþa dintre cele douã cutii de carton cu material izolant.
3. Tapeteazã cu hârtie neagrã sau vopseºte cu acuarele în negru pereþii interiori ai
începe realizarea cutiei mai mici.
4. Aºazã vasul deschis în cutie ºi toarnã în el soluþie de apã cu sare (dacã locuieºti
experimentului, atenþionaþi la mare, poþi folosi apa de mare).
5. Plaseazã paharul Berzelius/cilindric în mijlocul vasului cu apã sãratã. Adaugã o
elevii asupra potenþialelor greutate pentru a evita plutirea.

6. Acoperã cutia cu folia din material plastic fixatã de pereþii cutiei.
7. Aºeazã pe folia de plastic o bilã de metal exact deasupra paharului Berzelius/cilindric.
posibilitãþi de accidentare ºi 8. Aºeazã sistemul astfel încât sã fie tot timpul la soare.
revedeþi regulile de protecþie a Observã cu atenþie ºi noteazã pe caiet observaþiile tale. Discutã apoi cu colegii ºi
explicã. Gustã apa din paharul Berzelius! Ce observi?
muncii specifice activitãþii. Forþa arhimedicã este o forþã îndreptatã vertical în sus ºi care determinã plutirea
Elevii vor fi preveniþi sã

corpurilor. Forþa arhimedicã este egalã cu greutatea volumului de lichid dezlocuit
de corpul scufundat în fluid.
urmãreascã atent derularea Urmãriþi cu atenþie simulãrile de pe adresa de mai jos; pentru fiecare situaþie
modelaþi grafic interacþiunile ºi scrieþi o explicaþie a fenomenului observat;
experimentului ºi sã noteze pe comparaþi situaþiile observate!
http://www.pbs.org/wgbh/nova/lasalle/buoybasics.html
caiet observaþiile. Dvs. veþi

monitoriza activitatea grupelor,
responsabilitatea ºi
rigurozitatea cu care elevii
32
efectueazã experimentul. ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

experimentalã pe grupe. Elevii alternative pentru realizarea unui dispozitiv cu acelaºi rol.
vor urma indicaþiile detaliate Activitatea se poate încheia (i) fie cu prezentarea
referitoare la modul de lucru, iar produselor realizate de fiecare grupã ºi discuþii, a
Dvs. veþi monitoriza activitatea întrebãrile formulate de elevii din celelalte grupe, (ii) fie cu
grupelor. Veþi urmãri: realizarea unei schiþe însoþite de observaþiile ºi explicaþiile
respectarea modului de lucru, grupei, afiºarea acestora ºi inter-evaluare prin realizarea
modul în care elevii utilizeazã turului galeriei.
materialul didactic, calitatea
discuþiilor, completarea pe caiet Activitatea 4. Activitate experimentalã pe grupe în care
a observaþiilor ºi interpretãrilor elevii vor urma indicaþiile detaliate referitoare la modul
fenomenelor observate. Se va de lucru, iar Dvs. veþi monitoriza activitatea grupelor
acorda atenþie mãsurii în care, urmãrind acelea ºi aspecte ca în cazul activitãþii
în discuþiile lor, elevii utilizeazã precedente pentru aceastã activitate este important sã
corect limbajul ºtiinþific reþineþi predicþiile formulate de elevi la începutul
specific, cautã relaþii de tipul activitãþii. Solicitaþi-le în momentul în care au formulat o
cauzã-efect, formuleazã idei predicþie sã descrie ºi modul în care s-au gândit, care

sunt argumentele în favoarea
explicaþiei lor peronale. Aceste
predicþii vor fi comparate cu
observaþiile realizate în urma
experimentului. Este la fel de
important ca dupã efectuarea
experimenelor sã se compare
predicþiile cu observaþiile,
efectuate respectiv explicaþiile
Citeºte cu atenþie lista de ingrediente din care
este realizatã bãutura rãcoritoare din imagine.
Realizeazã douã liste: una care conþine
personale iniþiale cu explicarea
ingrediente pe care le cunoºti deja ºi una care
conþine denumiri pe care acum le auzi pentru
fenomenului reprodus
prima datã. Comparã cu listele colegului de
bancã. Gãsiþi o listã comunã de ingrediente experimental. Acest exerciþiu
pe care le cunoaºteþi. Scrieþi tot ce ºtiþi
despre acestea. de reflecþie permite învãþarea
Zaharoza este un extract obþinut din tulpina
de trestie de zahãr sau din rãdãcina de sfeclã
activã, conºtientã a noilor
de zahãr. În limbajul cotidian îi spunem
zahãr ºi o gãsim în comerþ sub formã de
concepte ºi totodatã depãºirea
pudrã, cristale sau cuburi. Glucoza este
prezentã în numeroase fructe. Ea este obstacolelor cognitive pe care
elevii le pot avea din
utilizatã în alimentaþie sub formã de sirop ºi
în medicinã sub formã de soluþii injectabile.
Glucoza ºi zaharoza sunt substanþe solide cristaline de culoare albã. Ambele sunt
solubile în apã. Pe etichetele unor bãuturi cu gust dulce, care au menþiunea
experienþa lor anterioarã.
„light”, apar ºi alte substanþe: aspartam, zaharinã etc. Acestea sunt cunoscute sub
numele de îndulcitori.
Folosind datele din tabelul de mai jos, comparaþi cele 5 substanþe. Activitatea 5. Activitate de
Zaharozã
Zahãr Putere de îndulcire
1,0
Putere energeticã (KJ/kg)
17 învãþare asistatã de calculator –
fie site-ul indicat pentru fie
Glucozã 0,7 17
Aspartam 200,0 16
Zaharinã 400,0 0
Fructozã 1,3 17 utilizarea simulãrilor existente
Aplică! pe platforma AEL. Se va acorda
1. Realizeazã schema dispozitivului ºi precizeazã regiunea în care apa se gãseºte
sub formã de vapori. Numeºte schimbãrile de stare de agregare suferite de apã în
atenþie rigurozitãþii ºi
acest dispozitiv. De ce crezi cã dispozitivul are numele de distilator solar?
2. De ce am introdus materialul izolator între cele douã cutii?
seriozitãþii cu care elevii
3. O soluþie care conþine 30g/l zaharozã are acelaºi gust dulce ca o soluþie conþinând 23
g/l de fructozã. Care din cele douã zaharuri are cea mai mare putere de îndulcire? realizeazã sarcina de lucru.
Observaþiile, interpretãrile ºi
4. Zahãr sau îndulcitor? Alege din lista urmãtoare separat zaharurile ºi îndulcitorii:
glucozã, aspartam, zaharozã, fructozã, zaharinã.
5. Puterea de îndulcire a aspartamului este de 200, iar cea a zaharozei este 1. Ce
cantitate de aspartam poate înlocui 5 g de zahãr dintr-o canã de cafea pentru a
obþine acelaºi gust dulce?
explicaþiile formulate –
6. Pe suprafaþa unui fluviu pluteºte un submarin modern realizat din oþel.
Submarinul cântãreºte o tonã. Atunci când submarinul este complet scufundat, el
individual – vor fi colectate In
dezlocuieºte douã tone de apã. Ce ar trebui fãcut pentru a scufunda submarinul?
Alege rãspunsul corect! portofoliul personal.
• Sã se adãuge o tonã de nisip în interiorul submarinului.
• Sã se adãuge o tonã de nisip în interiorul submarinului ºi încã un pic.
• Nimic. Deoarece submarinul dezlocuieºte mai multã apã decât cântãreºte el
este deja pe cale de a se scufunda. Activitatea 6. Activitate de
învãþare prin cooperare –
33
metoda Cafenea. Fiecare grup
are la dispoziþie etichete ale
unor produse alimentare –
partea în care se enumerã
Evaluare: compoziþia acestora. Veþi
• observarea activitãþii individuale a elevilor; acorda atenþie respectãrii stricte
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþiilor. a intervalelor de timp avute la
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; dispoziþie de elevi pentru
• reflecþie; fiecare secvenþã a metodei.
• autoevaluare (la final de capitol); Activitatea va finaliza cu
• portofoliu. prezentarea produselor de cãtre
fiecare grupã sau cu turul
Notiþele/observaþiile profesorului: galeriei.
Aplicã
exerciþii aplicative. Fiºele pe
care elevii au soluþionat
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare exerciþiile se vor adãuga la
decât cea sugeratã în lecþie. portofoliul personal.

Apa – esenţa vieţii 9

Activitatea 1. Metoda Bulgãrele
de zãpadã. Fiecare elev va
rãspunde individual la Apa – esenţa vieţii 9
întrebãrile din lista din ghid
(10 min). În pereche cu
Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
colegul/colega de bancã îºi vor
De ce unele insecte reuºesc sã pãºeascã pe apã fãrã sã se scufunde? De ce urcã
compara rãspunsurile ºi le vor apa pe pereþii unui tub? De ce poþi face baloane numai cu apã cu sãpun ºi nu poþi
face baloane cu apã potabilã? Scrie rãspunsurile tale pe caiet. Discutã cu colegul
alege pe cele pe care le de bancã. Realizaþi împreunã un desen prin care sã explicaþi rãspunsurile.
considerã amândoi corecte. În Lucrează și vei afla!

grup de câte 4 vor relua aceeaºi I. Acul care pluteºte
discuþie, cãutând ºi A . Într-un vas de sticlã cu diametrul de circa. 8–10 cm (pentru a nu incomoda poziþia
degetelor) în care este apã aºazã cu grijã un ac de cusut pe suprafaþa acesteia.
argumentând soluþiile propuse. B. O altã posibilitate de a aºeza un obiect greu pe suprafaþa apei este urmãtoarea:
În funcþie de numãrul elevilor pune pe suprafaþa apei o foaie de hârtie pe care ai aºezat acul. Lent, într-un
interval de timp relativ scurt, hârtia se va umezi ºi se va scufunda, lãsând acul pe
suprafaþã.
din clasã se poate continua pe
aceeaºi idee, adicã (i) formarea Observã cu atenþie suprafaþa apei ºi descrie pe caiet.
unor grupe de câte 8 elevi ºi II. Pulberea de sulf se scufundã totuºi…

Într-un pahar cu apã, presarã pulbere de sulf. Observã! Adaugã o picãturã de deter-
prezentarea rãspunsurilor de gent lichid. Ce se întâmplã? Acest experiment poate fi realizat ºi cu pudrã de talc.
Observã cu atenþie suprafaþa apei ºi descrie pe caiet. Dacã ai posibilitatea, cautã
pe internet urmãtoarea adresã: http://www.ilpi.com/genchem/demo/tension/
câte un reprezentant al fiecãrei Aici vei gãsi un film care prezintã astfel de experimente, precum ºi o descriere a
proprietãþilor suprafeþelor lichide. Citeºte textul din Anexa 12.
grupe sau (ii) colectarea
III. Bãrci acþionate de tensiunea superficialã
rãspunsurilor grupelor de câte Dintr-o foiþã subþire de lemn, taie trei mici
4 elevi ºi realizarea unei liste

„bãrcuþe” având forma ca ºi cea indicatã pe
desen. Foiþele trebuie sã aibã o micã deschidere
în care se fixeazã o bucãþicã de sãpun. Aºazã
asupra cãreia se va reveni mai apoi bãrcuþele pe suprafaþa apei. Ce observi?
Încearcã sã schimbi direcþia ºi sensul de
târziu pe durata lecþiei. deplasare realizând mici orificii laterale.
Explicã, folosind informaþiile aflate pânã acum!
Poþi vedea mai multe vizitând adresa de mai jos:
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/
surten.html
Activitatea 2. Succesiune de 3
activitãþi experimentale care
34
pot fi realizate fie utilizând ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
metoda Cafenea, fie scena

turnantã. Pentru a doua
variantã, elevii se grupeazã în
trei grupe, se stabileºte un sens Activitatea 3. Activitate de învãþare asistatã de calculator
de deplasare în clasã, se – fie site-ul indicate pentru a observa, descrie ºi analiza
precizeazã clar intervalul de plutirea/scufundarea corpurilor, fie utilizarea simulãrilor
timp avut la dispoziþie ºi forma existente pe platforma AEL. Se va acorda atenþie
sub care se va prezenta rigurozitãþii ºi seriozitãþii cu care elevii realizeazã sarcina
rãspunsul. Pentru fiecare de lucru. Observaþiile, interpretãrile ºi explicaþiile
experiment va exista o fiºã de formulate – individual – vor fi colectate în portofoliul
activitate experimentalã pe care personal.
o va completa fiecare grupã.
Aceastã fiºã va face parte din Activitatea 4. Activitate experimentalã realizatã pe grupe.
portofoliul pentru evaluare. Elevii vor urma indicaþiile detaliate referitoare la modul
Observaþiile ºi explicaþiile pot de lucru, iar Dvs. veþi monitoriza activitatea grupelor
fi trecute – dupã evaluare ºi intervenind cu puncte de sprijin (dacã sunt solicitate) sau
corectare – pe caietul fiecãruia. cu informaþii suplimentare (dacã este cazul). Veþi urmãri:
respectarea modului de lucru, modul în care elevii
utilizeazã materialul didactic, calitatea discuþiilor,

completarea pe caiet a
observaþiilor ºi interpretãrilor
experimentalã. Elevii vor alege
reþeta de preparare pe care
doresc sã o utilizeze. Veþi
urmãri: respectarea modului de
Împreunã cu colegii din grupa ta, rãspundeþi la întrebãrile de mai jos.
1. Care este cauza care determinã forma baloanelor de sãpun?
2. Care este forma unui balon de sãpun pe o suprafaþã din metal? De ce?
lucru, modul în care elevii
3. Dacã distanþa cea mai micã între douã puncte este linia dreaptã, atunci ai
putea crede cã suprafaþa minimã care uneºte marginile inferioarã ºi
utilizeazã materialul didactic,
superioarã ale unui cadru ar trebui sã fie un cilindru. Experimenteazã ºi
explicã de ce nu este aºa. calitatea discuþiilor, completarea
Construieºte dispozitivele indicate în Anexa 13 ºi încearcã sã obþii ºi tu astfel de pe caiet a observaþiilor ºi
suprafeþe. Poþi folosi oricare dintre cele douã reþete de preparare.
Capilaritatea
interpretãrilor fenomenelor
Ai observat cã apa tinde sã urce pe
pereþii unui vas din sticlã. Acest
observate. Pentru înregistrarea
fenomen are loc deoarece moleculele
lichidului au o puternicã tendinþã de a observaþiilor personale, realizatã
de Dvs., se poate utiliza harta
adera la sticlã. Lichidele care udã
pereþii vaselor în care se aflã formeazã
suprafeþe concave (ex, apa/sticlã), iar
cele care nu udã pereþii formeazã
suprafeþe convexe (ex.: mercur/sticlã).
clasei sau grila de observare a
În interiorul tuburilor cu diametrul
mai mic de 2 mm, numite tuburi
activitãþii în grupe.
capilare, un lichid care udã pereþii formeazã un menisc convex, iar nivelul
formeazã un menisc concav la lichidului tinde sã coboare. Lichidul
suprafaþa sa ºi tinde sã urce în urcã sau coboarã, dupã caz, pânã când
interiorul tubului (figura alãturatã).
Acest comportament se regãseºte în
forþele de atracþie intermoleculare
echilibreazã greutatea coloanei de
Activitatea 6. Revenire la
cazul circulaþiei sângelui, precum ºi în
cazul ascensiunii sevei în plante. Pe de
lichid. Urcarea sau coborârea coloanei
de lichid în tuburi subþiri se numeºte
întrebãrile ºi rãspunsurile
altã parte, lichidele care nu udã pereþii capilaritate.
formulate de cãtre elevi la
începutul lecþiei. Se vor
Aplică!
1. De ce dupã ploaie se usucã mai repede pãmântul bãtãtorit al unei cãrãri decât
compara explicaþiile,
pãmântul nebãtãtorit, afânat, de alãturi? De ce, dupã ce s-a semãnat sfecla,
pãmântul se tãvãlugeºte?
argumentele iniþiale cu
2. Cum reuºesc unele plante sau ciupercile care sunt atât de firave sã penetreze explicaþiile ºi interpretãrile
rezultate în urma efectuãrii
asfaltul care uneori este gros de câþiva centimetri?
3. Cel mai interesant lucru pe care l-am învãþat este _____________________________
___________________________________________________________________________
experimentelor. Este bine sã se
4. Mi-a fost greu sã înþeleg _____________________________________________________
discute cât mai multe astfel de
___________________________________________________________________________ perechi de explicaþii/argumente
5. Aº vrea sã aflu mai multe despre ____________________________________________ pentru a oferi întãriri pozitive
___________________________________________________________________________ ºi a relua ºi fixa demersul de
investigare ºi validare a unui
35
rãspuns corect ºtiinþific.
Aplicã
Notiþele/observaþiile profesorului: exerciþii aplicative. Fiºele pe
exerciþiile se vor adãuga la
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;

Autoevaluare III
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a principiilor studiate) care vizeazã
performanþelor elevului, înregistrarea deprinderile ºi abilitãþile elevilor de a aplica
progresului precum ºi identificarea ºi de a transfera cunoºtinþe ºi proceduri de
problemelor pe care acesta le are în a face lucru în situaþii diverse. Pentru acest test se
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. va acorda un punctaj mai mare (dublu)
De aceea este util pentru elevi sã li se itemilor deschiºi. În evaluarea rãspunsurilor
actualizeze, înaintea testului de final de se vor avea în vedere urmãtoarele standarde
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, de performanþã:
precum ºi standardele de performanþã • utilizeazã corect informaþiile ºi
asociate competenþelor specifice. conceptele ºtiinþifice studiate ºi comunicã
în scris utilizând limbajul ºtiinþific
Testul de evaluare aplicat la sfârºitul acestui specific în contexte legate de protejarea
capitol este un test scris. Aplicarea lui are mediului înconjurãtor;
durata de o orã – timp de lucru efectiv • formuleazã predicþii, ipoteze pentru
pentru elev. Fiecare elev va rezolva testul de soluþionarea unor situaþii-problemã
evaluare de la sfârºitul capitolului în spaþiul ecologice;
avut la dispoziþie în ghid. Înainte de • utilizeazã conceptele, legile, principiile
aplicarea testului este bine sã pregãtiþi elevii studiate în prezentãri scrise pentru a
(10 min) atenþionându-iI asupra importanþei explica fenomene/procese naturale;
modelãrii unor situaþii contextuale, • aplicã legi, principii, teorii pentru a
elaborãrii unui eseu argumentativ. Se poate rezolva probleme ºi exerciþii cantitative;
organiza o scurtã discuþie referitoare la • descrie fenomene/procese utilizând corect
structura unui eseu argumentativ cu subiect limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
ºtiinþific, la utilizarea corectã a terminologiei corect relaþii cauzã – efect;
ºtiinþifice specifice, la referirea în condiþii • comparã elementele unui sistem complex
adecvate contextului la relaþiile de tip cauzã- analizându-le din perspectiva influenþei
efect. Cu acest prilej le veþi rãspunde lor asupra mediului înconjurãtor;
întrebãrilor, solicitãrilor specifice, astfel • utilizeazã calculul matematic pentru a
încât sã vã asiguraþi de faptul cã toþi au obþine rezultate numerice în urma unui
înþeles corect ºi complet ceea ce au de fãcut. experiment;
• analizeazã ºi interpreteazã datele obþinute
Testul de autoevaluare vizeazã evaluarea pentru a explica semnificaþia rezultatelor
competenþelor specifice formate sau ºi corelaþiile posibile.
dezvoltate prin activitãþile de învãþare
proiectate în acest capitol. Testul cuprinde Ultimii trei itemi sunt itemi cu caracter
atât itemi obiectivi (cu alegere multiplã, cu formativ, care induc elevului un demers
enunþ lacunar) care au un singur rãspuns reflexiv, de introspecþie. Rãspunsurile sunt
corect ºi vizeazã verificarea modului în care utile pentru reglarea ºi adaptarea demersului
elevii ºi-au însuºit cunoºtinþele în acest didactic, pentru diferenþierea procesului de
capitol, cât ºi itemi semiobiectivi (întrebãri învãþare ºi strategiilor de predare în lecþiile
cu rãspuns deschis care solicitã construirea urmãtoare. Nu este obligatoriu sã fie
de explicaþii, argumentarea unei opinii sau punctaþi, iar dacã sunt, atunci este bine sã
poziþii personale, rezolvarea de situaþii- fie interpretaþi în favoarea elevului.
problemã calitative, rezolvarea de probleme
cantitative care necesitã aplicarea legilor ºi

APA ÎN COMBINAŢII ȘI COMPUȘI
Capitolul IV
Capitolul: Apa în combinaţii și compuși vizează investigarea și caracterizarea principalelor categorii de

substanţe chimice compuse: oxizi, acizi, baze și săruri, respectiv a tipurilor de reacţii chimice la care
participă acești compuși. De asemenea, studiul aliajelor și al proprietăţilor fizice și chimice ale
acestora, precum și efectele metalelor grele asupra sănătăţii organismului uman. Imaginile redau
acţiuni specific umane, care se desfășoară în diferite contexte legate de producerea aliajelor,
producerea de bunuri de larg consum rezultate în urma reacţiilor chimice, sisteme, dispozitive, utilaje,
instrumente și aparatură de laborator utilizate în laborator sau în industria chimică și metalurgică.
Aceste situaţii diverse, semnificative, permit o discuţie preliminară referitoare la rolul și caracteristicile
categoriilor de substanţe chimice, rolul apei în diverse reacţii chimice, precum și la efectul utilizării
tipurilor de reacţii chimice și al metodelor de obţinere a aliajelor în dezvoltarea și evoluţia societăţii
umane, respectiv la metode și mijloace de utilizare a acestora în procese tehnologice, activităţi socio-
profesionale, precum și influenţa lor asupra mediului natural și tehnic, asupra calităţii vieţii individului.
În acest capitol, conceptele-cheie sunt: formula chimică a oxizilor, bazelor, acizilor și sărurilor,
proprietăţile fizice și chimice ale acestor categorii de substanţe, utilizarea simbolurilor chimice în
scrierea formulelor chimice, ecuaţia reacţiei chimice, reacţii exoterme, reacţii endoterme, aliaj,
topire, concentraţie procentuală, masă atomică, masă moleculară, pH, caracterul acid, caracterul
bazic, efecte asupra organismului uman.

• structura și proprietăţile fizice și chimice ale principalilor compuși rezultaţi din reacţii chimice;
• principalele proprietăţi și caracteristici ale reacţiilor chimice;
• structura, proprietăţile și utilitatea practică a aliajelor;
• principalele tipuri de reacţii chimice, scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice și aplicaţii practice
ale acestora;
• rolul, importanţa și modul în care aflăm informaţii despre mediul înconjurător cu ajutorul
organelor de simţ.
De asemenea, până la sfârșitul acestui capitol elevii vor:

• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind principalele tipuri de reacţii
chimice;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător, în care reacţiile chimice au
un rol important;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la reacţii chimice, compuși chimici, aliaje.

Acizi și baze uzuale.

Proprietăţi fizice și chimice 10
Activitatea 1. Metoda
ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat.
Solicitaþi elevilor sã priveascã Acizi și baze uzuale.
10
Proprietăţi fizice și chimice
atent imaginile din ghid ºi sã
completeze individual prima Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
coloanã a tabelului (cca. 10 Citiþi textul urmãtor ºi apoi completaþi primele douã rubrici ale tabelului.
min). Apoi solicitaþi-le sã

formuleze întrebãri personale
pe care sã le treacã în a doua t de calciu, nu este
Calcarul, constituit din carbona
coloanã (cca. 10 min) ºi în final foarte solubil în apã. Dioxidul
în atmosferã se dizolvã în apele
de carbon prezent
de ploaie. În urma
l de carbon
infiltrãrii acestor ape în sol, dioxidu
sã citeascã individual textul reacþioneazã cu calcarul din roci,
liberi în soluþie, printre aceºtia
rezultând ioni
ºi ioni de calciu.
interiorul grotelor
din casetã ºi sã adauge ºi alte Temperatura mai ridicatã din
favorizeazã vaporizarea dioxidu
dizolvat ºi depunerea calcarului
lui de carbon
pe tavanul grotei
întrebãri, curiozitãþi, aspecte (stalactite) sau depunerea pe sol,

picãturile de apã (stalagmite). Deºi
acolo unde cad
aceste formaþi-
este de câþiva mm
uni cresc lent (viteza de creºtere
despre care ar dori sã afle mai într-un secol), stalactitele ºi stalagmi
întâlni pentru a forma coloane. Un
tele se pot
fenomen ana-
re al instala-
log se produce în sistemul de canaliza
multe. Aceastã activitate se þiilor sanitare din locuinþe: calcarul
pereþii conductelor ºi formeazã
se depune pe
nedoritul tartru. Cu cât apa conþine
mai mulþi ioni
a evita depu-
calcar poate fi mai important. Pentru
poate desfãºura ºi în perechi. de calciu, cu atât depozitu l de rãºinã
în sistemu l de canaliza re, apa traverseazã un strat dintr-o
nerea de tartru u ºi elibereazã ionii de sodiu.
de calciu ºi magnezi
specialã care reþine ionii
Dupã fiecare secvenþã, În tabelul urmãtor, notaþi ceea ce ºtiþi ºi aþi vrea sã ºtiþi despre acizi ºi baze.
profesorul va completa pe tablã ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat
un tabel în care sã fie

reprezentate ideile tuturor. Lucrează și vei afla!
Aceastã etapã are pentru Ai la dispoziþie pahare care conþin diferite bãuturi rãcoritoare, detergent de vase,
sãpun de faþã, detergent pentru spãlat haine, lapte, ºampon, gel pentru duº. Cu o
profesor rolul de a explora pipetã, pune câte o picãturã din fiecare lichid pe o foiþã de hârtie
indicator/soluþie indicator. Ce observi? Discutã cu colegul de bancã, apoi noteazã
ideile ºi modelele explicative în caiet explicaþia voastrã.
personale ale elevilor referitor Acizii sunt substanþe compuse în a cãror compoziþie intrã, pe lângã atomi ai
nemetalelor, unul sau mai mulþi atomi de hidrogen.
Formula generalã a acizilor: HmA, unde: A – radical acid; m – valenþa radicalului
la tema studiatã. Cunoaºterea Ex: HCl, H2SO4, HNO3.
Acizii sunt substanþe gazoase, lichide sau solide. Acizii se dizolvã în apã
acestora îi permite profesorului formând soluþii cu gust acriºor ºi sunt bune conductoare de electricitate.
sã-ºi adapteze demersul

40
didactic la nevoile specifice ale ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
elevior.

Activitatea 2. Succesiune de 4 informaþii teoretice utile pentru înþelegerea conceptelor ºi
activitãþi experimentale care fenomenelor studiate.
pot fi realizate fie utilizând
metoda Cafenea, fie scena Variantã
turnantã. Pentru fiecare Activitatea 2. Activitate experimentalã care cuprinde
experiment va exista o fiºã de primele douã experimente, împreunã cu studiul
activitate experimentalã pe care informaþiilor teoretice din caseta text. Aceastã activitate
o va completa fiecare grupã. poate fi realizatã utilizând metoda mozaic. Observaþiile,
Aceastã fiºã va face parte din interpretãrile ºi explicaþiile formulate – individual – vor
portofoliul pentru evaluare. fi colectate în portofoliul personal.
Observaþiile ºi explicaþiile pot
fi trecute – dupã evaluare ºi Activitatea 3. Activitate experimentalã realizatã în grupe.
corectare – pe caietul fiecãruia. Elevii vor urma indicaþiile din Fiºã de activitate
Pentru a facilita activitatea experimentalã, iar Dvs. veþi monitoriza activitatea
elevilor, în ghid existã scurte grupelor, urmãrind: respectarea modului de lucru,
fragmente care conþin utilizarea adecvatã a materialul didactic, calitatea

discuþiilor, ºi interpretãrilor
realizate la finele fiecãrei
secvenþe experimentale, grupele
vor completa ultima coloanã a
tabelului iniþial. Dvs. veþi
pH 14…10…8 6-5 4…1…0
selecta la sfârºitul succesiunii
Natura soluþiei
bazicã
Neutrã
acidã de activitãþi informaþiile
Cantitatea de ioni
Creºte bazicitatea creºte aciditatea
Tot mai mulþi ioni de H+
descoperite/identificate de toþi
de H+ elevii.
Oþetul, care este o soluþie acidã, conþine acid acetic. Aciditatea bãuturii
Coca-Cola este datoratã acidului fosforic, notat E338. În cazul vinului existã mai
mulþi acizi, cel mai abundent este acidul tartric, dar ºi acidul acetic.
Verificã experimental proprietãþile acizilor ºi ale bazelor. Fii atent la regulile de
Activitatea 4. Revenire la
protecþie a muncii!!! Acizii ºi bazele sunt periculoºi, ei produc arsuri! Pentru
fiecare experiment, scrie singur sau cu ajutorul profesorului/profesoarei ecuaþia
întrebãrile ºi rãspunsurile
reacþiei chimice.
formulate de cãtre elevi la
începutul lecþiei. Se vor
Bazele sunt substanþe compuse în a cãror compoziþie intrã atomi de metal ºi una
sau mai multe grupãri OH (hidroxil/oxidril). Gruparea hidroxil este monovalentã.
Formula generalã a bazelor: M(OH)n. Ex.: NaOH, Ca(OH)2, KOH, Mg(OH)2. Bazele
sunt substanþe solide, albe sau colorate; ele pot fi solubile sau insolubile.
Soluþiile bazelor solubile sunt leºioase ºi lunecoase la pipãit, vatãmã pielea
compara explicaþiile, iniþiale cu
ºi organismul.
explicaþiile ºi interpretãrile
Noteazã în tabelul de la începutul lecþiei coloana Am învãþat. Poþi folosi fiºa de
activitate experimentalã din Anexa 14. dupã rezultate efectuarea
Aplică!
experimentelor. Este bine sã se
1. Realizeazã un scurt eseu cu tema Importanþa soluþiilor acide ºi bazice pentru
discute cât mai multe astfel de
organismul uman.
perechi de explicaþii/argumente
2. Investigheazã efectul pe care îl are oxigenul asupra miezului fructelor. Taie un
mãr în douã. Presarã o tabletã de vitamina C pe suprafaþa unei jumãtãþi de mãr, pentru a oferi întãriri pozitive
iar cealaltã las-o aºa cum a rãmas în urma tãierii. Dupã o orã observã, comparã,
analizeazã aspectul celor douã jumãtãþi. Care crezi cã este gazul cu care a
reacþionat mãrul?
ºi a relua ºi fixa demersul de
3. Sucul unor plante, cum ar fi varza roºie, poate fi utilizat ca indicator al pH-ului.
investigare ºi validare a unui
Taie mãrunt foi de varzã roºie. Într-un vas, pune apã ºi, în momentul în care
aceasta începe sã fiarbã, adaugã varza roºie mãrunþitã. Aºteaptã pânã când lichidul rãspuns corect ºtiinþific. Este
util ca, dupã ce aþi completat
devine roºu-închis. Scurge ºi pãstreazã lichidul în alt vas. Toarnã acest lichid pe
foi de hârtie de sugativã ºi lasã apoi sã se usuce. Dupã ce hârtia s-a uscat, taie-o în
fâºii ºi foloseºte-o ca indicator. (Poþi sã pãstrezi aceastã hârtie indicator într-o
pungã de material plastic în frigider). Completeazã apoi în tabelul de mai jos: tabelul cuprinzând
Substanþa Apã de la robinet Suc de lãmâie Oþet
Bãuturã
rãcoritoare rãspunsurile întregii clase, sã
Caracter:
acid/bazic? treceþi în revistã ºi sã
evidenþiaþi întrebãrile la care au
gãsit singuri rãspuns precum ºi
rãspunsurile ºi informaþiile noi
41
pe care le-au gãsit fãrã a
formula explicit o întrebare.
Aceastã discuþie provoacã un
demers reflexiv al elevilor
Evaluare: asupra propriei activitãþi
• observarea activitãþii individuale a elevilor; desfãºurate. Pentru
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþiilor. înregistrarea observaþiilor
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; personale realizate de Dvs. se
• reflecþie; poate utiliza harta clasei sau
• autoevaluare (la final de capitol); grila de observare a activitãþii
• portofoliu. în grupe.

care elevii au redactat eseul
argumentativ, respectiv au
înregistrat observaþiile
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare experimentale, se vor adãuga la

Încă ceva despre

reacţiile chimice 11
Activitatea 1. Gândiþi/Lucraþi
în perechi/Comunicaþi. Solici-
taþi elevilor sã priveascã atent Încă ceva despre
11
reacţiile chimice
imaginile din ghid ºi sã scrie în
caiet cât mai multe simboluri Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
ale elementelor chimice pe care Urmãreºte imaginile de mai jos ºi gãseºte elementele chimice utilizate în fiecare
din situaþiile reprezentate. Poþi gãsi alte exemple? Scrie pe caiet rãspunsul.
le recunoaºte fiecare elev indi-
vidual (cca. 15 min). Apoi soli-
citaþi elevilor sã compare lista
scrisã individual cu lista cole-
gului de bancã ºi sã discute cu
acesta invocând rãspunsuri sau Lucrează și vei afla!
explicaþii suplimentare (cca. 10 Citeºte textul de mai jos ºi selecteazã pe caiet cuvintele noi pe care le gãseºti.
Discutã cu colegul de bancã ºi, împreunã, ierarhizaþi-le într-o listã comunã pe
min). În final solicitaþi elevilor care sã o discutaþi cu colegii din spatele vostru.
O serie de substanþe se obþin prin reacþii chimice. Însuºi organismul uman
sã prezinte rãspunsurile comu- funcþioneazã pe baza unor reacþii chimice prin procesul de metabolism. Dacã omul se
îmbolnãveºte datoritã inhalãrii sau înghiþirii de substanþe chimice, toxice, medicina îi
ne, iar Dvs. veþi realiza o sinte- vine în ajutor folosind medicamentele adecvate. Pentru obþinerea unor recolte mai
bogate se folosesc diferite substanþe chimice (pesticide, îngrãºãminte, stimulatori de
za a simbolurilor chimice recu- creºtere etc). Parfumurile obþinute chimic ne fac însãºi viaþa mai frumoasã. Dar, prin
poluarea chimicã rezultatã în urma producerii unei atât de mari diversitãþi de
produse, omul agreseazã natura, distrugând specii de animale ºi de plante.
noscute de întreaga clasã. Foloseºte sistemul periodic de la sfârºitul ghidului. Scrie simbolurile metalelor ºi
Acestã sintezã se poate realiza nemetalelor pe care le recunoºti.
în diferite forme, utilizând or- • Materiale necesare: Vas de sticlã, capac, bucãþicã de lemn, bec de gaz, apã.
• Mod de lucru: Aºazã cu ajutorul unui sistem de prindere o bucãþicã de lemn în
ganizatori grafici.
flacãra unui bec de gaz. Þine-l în flacãrã un timp! Ce s-a întâmplat?
Introdu acum bucata de lemn incandescent în vasul de sticlã. Acoperã vasul. Ce
se întâmplã? De ce? Scoate bucata de lemn ars. Goleºte apa înr-un alt vas ºi agitã.
Ce observi?
Lucreazã ºi vei afla Reacþiile exoterme ºi endoterme sunt reacþiile în care are loc schimb de cãldurã
cu mediul înconjurãtor.
Activitatea 2. Metoda SINELG Scrie ecuaþiile reacþiilor chimice în coloana alãturatã.

Efectul termic ce apare într-o reacþie chimicã se poate nota în ecuaþii chimice:
– fiecare elev parcurge sau
Reactanþi → produºi de reacþie +Q
individual textul din ghid (cca. Reactanþi – Q → produºi de reacþie
20-30 min) utilizând

42
simbolurile cunoscute pentru: ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
informaþie cunoscutã (ü),

informaþie necunoscutã (–),
confirmarea unei idei
anterioare (+), informaþie care i- implicã activ elevii în construirea propriilor cunoºtinte, îi
a stârnit curiozitatea, despre ajutã sã-ºi formeze/dezvolte un stil personal de învãþare.
care ar dori sã afle mai multe Pentru evaluarea activitãþii individuale a elevilor se poate
(?). Dupã scurgerea intervalului utiliza harta clasei, adaptatã dispunerii concrete din clasa
de timp menþionat, veþi realiza Dvs.
pe tablã o sintezã a celor
selectate de elevi ºi veþi Activitatea 3. Activitate aplicativã de recunoaºtere ºi
formula aprecieri încurajatoare fixare a simbolurilor elementelor chimice uzuale,
referitoare la calitatea realizatã cu ajutorul textului suport din anexã. Poate fi
rãspunsurilor. În situaþia în utilizatã ºi pentru evaluarea cunoºtinþelor elevilor
care aceeaºi informaþie apare în referitoare la operarea cu simbolurile elementelor
coloane diferite, veþi încuraja chimice.
elevii sã-ºi explice reciproc/sã-
ºi motiveze opþiunea. Aceastã Activitatea 4. Activitate experimentalã realizatã în grupe.
secvenþã de final a activitãþii Elevii vor urma indicaþiile detaliate referitoare la modul
este importantã deoarece de lucru. Veþi urmãri: respectarea modului de lucru,

modul în care elevii utilizeazã
discuþiilor, completarea pe caiet
a observaþiilor ºi interpretãrilor
Reacþii exoterme Reacþia chimicã Reacþii endoterme Reacþia chimicã
Arderea carbonului
(pe baza acestei
Descompunerea
reacþii se folosesc
cãrbunii drept
calcarului Activitatea 5. Activitate pe
combustibil)
grupe – exerciþii de
1. Utilizând acest model, scrie ecuaþia corespunzãtoare unei reacþii exoterme,
respectiv endoterme. recunoaºtere ºi scriere a
___________________________________________________________________________ ecuaþiilor reacþiilor chimice
2. Care din reacþiile de mai jos sunt endoterme ºi care sunt exoterme?
2H2 + O2 → 2H2O 2H2O → 2H2 +O2
exoterme ºi endoterme. Veþi
Ce fel de proces din lumea vie este reprezentat printr-o oxidare lentã? Care sunt urmãri corectitudinea ºtiinþificã
a rãspunsurilor, calitatea
organele care participã la acest proces? Explicaþi cum se desfãºoarã procesul biologic.
Care dintre ecuaþiile chimice de mai jos reprezintã procesul aerob ºi care anaerob?
• Substanþe organice + O2 → CO2 + H2O + energie
• Substanþã organicã A → Substanþã organicã B + CO2 + energie comunicãrii în grup, aplicarea
Organizaþi în Grupa Metalelor ºi Grupa Nemetalelor, realizaþi, pe rând,
experimentele urmãtoare. Observaþi cu atenþie, formulaþi explicaþia ºi scrieþi
corectã a legilor de conservare.
ecuaþia reacþiei chimice pentru fiecare caz. Folosiþi Anexa 15.
Arderile nemetalelor în aer Arderile metalelor în aer

Luaþi o cantitate micã de sulf într-o lingurã
de ars. Încãlziþi la o flacãrã. Aprindeþi o
Într-un cleºte metalic prindeþi o panglicã de
magneziu. Încãlziþi panglica. Presãraþi
Activitatea 6. Succesiune de
bucatã de cãrbune.
Concluzii
pulbere de aluminiu într-o flacãrã.
Concluzii
Aplică!
1. La ce credeþi cã este folositã energia eliberatã în procesul de respiraþie de cãtre
turnantã. Pentru fiecare
organismele aerobe? Ce se întâmplã la nivelul plãmânilor? Dar la nivel celular? experiment va exista o fiºã de
2. Completeazã spaþiile libere din textul de mai jos:
activitate experimentalã pe care
o va completa fiecare grupã ºi
Ca urmare a arderii complete a cãrbunelui ________________ ºi _________________
dispar. Se formeazã un produs nou __________________. Reactivii reacþiei chimice
sunt ________________ ºi ________________.

care va face parte din
3. Realizeazã urmãtorul experiment: introdu material vegetal (seminþe încolþite,
portofoliul pentru evaluare.
frunze) într-un balon, pune dopul ºi plaseazã-l la întuneric. Dupã cateva ore,
introdu în balon o lumânare aprinsã. Ce se întamplã? Explicaþi ºi scrieþi Dupã finalizarea tuturor
ecuaþia chimicã.
experimentelor se poate
organiza turul galeriei sau
prezentarea rezultatelor de
43
cãtre fiecare grupã. Ambele
variante sunt finalizate cu o
discuþie menitã sã provoace un
Evaluare: asupra propriei activitãþi
• observarea activitãþii individuale a elevilor; desfãºurate, precum ºi cu rolul
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþiilor. de a întãri elevilor încrederea
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; în forþele proprii. Pentru
• reflecþie; înregistrarea observaþiilor
• autoevaluare (la final de capitol); personale realizate de Dvs. se
• portofoliu. poate utiliza harta clasei sau
grila de observare a activitãþii
Notiþele/observaþiile profesorului: în grupe.
Aplicã

De ce sunt importante
metalele? 12
în perechi/Comunicaþi.
Solicitaþi elevilor sã citeascã
atent ºi sã rãspundã la
întrebãrile din deschiderea
lecþiei. Aceste rãspunsuri, care
redau modelele explicative ale
elevilor, ideile ºi interpretãrile
lor personale, constituie o
diagnozã asupra cunoºtinþelor
ºi înþelegerii elevilor si sunt
necesare pentru adecvarea ºi
diferenþierea demersului
didactic. Organizaþi elevii în
grupe de câte 4 ºi solicitaþi-le
sã efectueze experimentele
indicate în ghid. Elevii vor fi
preveniþi sã urmãreascã atent
derularea experimentelor ºi sã
noteze pe caiet observaþiile.
Dvs. veþi monitoriza activitatea
grupelor, responsabilitatea ºi
rigurozitatea cu care elevii
efectueazã experimentul.

ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat,
adaptatã unei activitãþi
experimentale – Solicitaþi
elevilor sã completeze
individual prima coloanã a care sã fie reprezentate ideile tuturor. În situaþia în care
tabelului (cca. 10 min) cu aceeaºi informaþie apare în coloane diferite, veþi încuraja
informaþii din experienþa lor elevii sã-ºi explice reciproc/sã-ºi argumenteze opþiunea.
cotidianã despre metale. Apoi Aceastã secvenþã de final a activitãþii este importantã
solicitaþi-le sã formuleze deoarece implicã activ elevii în construirea propriilor
întrebãri personale pe care sã le cunoºtinte, îi ajutã sã-ºi formeze/dezvolte un stil personal
treacã în a doua coloanã (cca. de învãþare.
10 min). În final solicitã
elevilor sã efectueze Activitatea 3. Metoda SINELG – fiecare elev parcurge
experimentul ºi sã adauge ºi individual textul din ghid (cca. 20-30 min) utilizând
alte întrebãri, curiozitãþi, simbolurile cunoscute pentru: informaþie cunoscutã (ü),
aspecte despre care ar dori sã informaþie necunoscutã (–), confirmarea unei idei
afle mai multe. Activitatea se anterioare (+), informaþie care i-a stârnit curiozitatea,
poate desfãºura ºi în perechi. despre care ar dori sã afle mai multe (?). Dupã scurgerea
Dupã fiecare secvenþã, veþi intervalului de timp menþionat, Dvs. veþi realiza pe tablã
completa pe tablã un tabel în o sintezã a celor selectate de elevi ºi veþi formula

aprecieri încurajatoare
referitoare la calitatea
rãspunsurilor. Pentru evaluarea
activitãþii individuale a elevilor
se poate utiliza harta clasei,
adaptatã dispunerii concrete
din clasa Dvs.
aplicativã de calcul al
concentraþiei unui aliaj
realizatã cu ajutorul exemplului
din ghid. Poate fi utilizatã ºi
pentru evaluarea cunoºtinþelor
elevilor.
ªtiai cã? Unele metale grele, cum ar fi: plumbul, cadmiul, mercurul, au un
caracter mutagen ºi cancerigen.
• Astfel, în industria alimentarã existã tacâmuri ºi vase de porþelan care
conþin Pb ºi care pot duce la poluarea alimentelor. Manifestãrile care apar
Activitatea 5. Activitate pe
în cazul intoxicaþiei cu plumb prin intermediul consumului de apã sunt:
oboseala, diareea, anorexia, durerile articulare ºi musculare. grupe – efectul elementelor
• Un alt metal greu care dãunazã organismului uman este mercurul (Hg) care
poate ajunge în apã ca urmare a poluãrii industriale. Intoxicaþia cu mercur
are ca semne: cefaleea, insomnia, oboseala, tulburãrile de memorie,
chimice asupra organismului
respectiv tulburãrile vizuale.
• Cadmiul (Cd) poate afecta negativ sãnãtatea omului; el apare ca element
uman. Veþi urmãri
component în materialele plastice utilizate de producãtorii industriali în
domeniul construcþiilor (conducte din material plastic), respectiv în corectitudinea ºtiinþificã a
gospodãrie (vase de bucãtãrie). Acþiunea sa asupra organismului se
manifestã la nivelul rinichilor sau, dupã unii autori, în producerea rãspunsurilor, calitatea
hipertensiunii arteriale.
comunicãrii în grup, aplicarea
Aplică! corectã a legilor de conservare.
1. Mercurul ºi apa în stare lichidã au valori ale vâscozitãþii similare, dar mercurul
este de 14 ori mai dens decât apa. Dacã deplasezi douã baghete identice prin cele Dupã finalizarea tutror
activitãþilor, elevii completeazã
cele douã lichide, atunci:
A. mercurul va deveni turbulent la o vitezã mai micã decât apa;
B. cele douã lichide devin turbulente la aceeaºi vitezã;
C. mercurul va deveni turbulent la o vitezã mai mare decât apa;
D. mercurul va rãmâne laminar indiferent de vitezã.
individual/în pereche/în grup
2. Dacã o femeie este însãrcinatã, ce efecte pot avea metalele grele asupra fãtului?
cea de-a treia coloanã a
3. Din aceastã lecþie am învãþat ________________________________________________ tabelului. Este util ca, dupã ce
4. Aº vrea sã aflu mai multe despre: ____________________________________________ aþi completat tabelul
___________________________________________________________________________ cuprinzând rãspunsurile
întregii clase, sã purtaþi o
45
discuþie în care sã treceþi în
revistã ºi sã evidenþiaþi
întrebãrile la care au gãsit
singuri rãspuns, precum ºi
Evaluare: rãspunsurile ºi informaþiile noi
• observarea activitãþii individuale a elevilor; pe care le-au gãsit fãrã a
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþiilor. formula explicit o întrebare.
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; Aceastã discuþie provoacã un
• reflecþie; demers reflexiv al elevilor
• autoevaluare (la final de capitol); asupra propriei activitãþi
• portofoliu. desfãºurate ºi, de asemenea, le
întãreºte încrederea în forþele
Notiþele/observaþiile profesorului: proprii.
Aplicã

Autoevaluare IV
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a ºi de a transfera cunoºtinþe ºi proceduri de
performanþelor elevului, înregistrarea lucru în situaþii diverse. Pentru acest test se
progresului, precum ºi identificarea va acorda un punctaj mai mare (dublu)
problemelor pe care acesta le are în a face itemilor deschiºi. În evaluarea rãspunsurilor
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. se vor avea în vedere urmãtoarele standarde
De aceea este util pentru elevi sã li se de performanþã:
actualizeze, înaintea testului de final de • utilizeazã corect informaþiile ºi
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, conceptele ºtiinþifice studiate ºi comunicã
precum ºi standardele de performanþã în scris utilizând limbajul ºtiinþific
asociate competenþelor specifice. Testul specific în contexte legate de protejarea
acestui capitol vizeazã urmãtoarele mediului înconjurãtor;
competeþe specifice: exersarea deprinderilor • formuleazã predicþii, ipoteze pentru
practice de utilizare corectã a instrumentelor soluþionarea unor situaþii-problemã
ºi dispozitivelor din laborator; realizarea ecologice;
unor proiecte individuale sau în grup, • utilizeazã conceptele, legile, principiile
privind principalele tipuri de reacþii studiate în prezentãri scrise pentru a
chimice; investigarea unor fenomene ºi explica fenomene/procese naturale;
procese naturale din mediului înconjurãtor • organizeazã, analizeazã datele unei
în care reacþiile chimice au un rol important; situaþii concrete ºi le comparã cu altele
exersarea deprinderile de calcul a mãrimilor similare;
specifice aplicând legi ºi principii; • descrie fenomene/procese utilizând corect
rezolvarea de situaþii-problemã provocatoare limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
referitoare la reacþii chimice, compuºi corect relaþii cauzã – efect;
chimici, aliaje. • comparã elementele unui sistem complex
analizându-le din perspectiva influenþei
Testul de evaluare aplicat la sfârºitul acestui lor asupra mediului înconjurãtor.
capitol este un test scris. Aplicarea lui are
durata de o orã – timp de lucru efectiv Ultimii trei itemi sunt itemi cu caracter
pentru elev. Fiecare elev va rezolva testul de formativ, care induc elevului un demers
evaluare de la sfârºitul capitolului în spaþiul reflexiv, de introspecþie. Rãspunsurile sunt
avut la dispoziþie în ghid. Înainte de utile pentru reglarea ºi adaptarea demersului
aplicarea testului este bine sã pregãtiþi elevii didactic, pentru diferenþierea procesului de
(10 min) Testul de autoevaluare vizeazã învãþare ºi strategiilor de predare în lecþiile
evaluarea competenþelor specifice formate urmãtoare. Nu este obligatoriu sã fie
sau dezvoltate prin activitãþile de învãþare punctaþi, iar dacã sunt, atunci este bine sã
proiectate în acest capitol. Testul cuprinde fie interpretaþi în favoarea elevului.
atât itemi obiectivi (cu alegere multiplã, cu
rãspuns scurt, de completare), mai reduºi ca
numãr, care au un singur rãspuns corect ºi Notiþele/observaþiile profesorului:
vizeazã verificarea modului în care elevii ºi-
au însuºit cunoºtinþele în acest capitol, cât ºi
itemi semiobiectivi (întrebãri structurate,
întrebãri cu rãspuns deschis care solicitã
construirea de explicaþii, argumentarea unei
opinii sau poziþii personale, modelarea unor
situaþii concrete, contextuale din mediul
înconjurãtor, eseul), care vizeazã Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare
deprinderile ºi abilitãþile elevilor de a aplica decât cea sugeratã în lecþie.

ENERGIE ȘI PUTERE
Capitolul V
Capitolul Energie și putere vizează investigarea principiului de funcţionare, a aplicaţiilor și

utilizărilor practice ale mecanismelor simple în tehnică și în organismele vii. Imaginile care
însoţesc pagina de titlu sugerează diversitatea situaţiilor și contextelor în care întâlnim
mecanismele simple și diverse tipuri de motoare în viaţa noastră cotidiană. De asemenea,
imaginile redau acţiuni specific umane care se pot realiza tocmai datorită mecanismelor simple
care intră în structura organismului uman. Aceste situaţii diverse, semnificative, permit o discuţie
preliminară referitoare la rolul și funcţia mecanismelor simple în aparatul locomotor, în dezvoltarea
și evoluţia societăţii umane, metode și mijloace de utilizare a combinaţiilor de mecanisme simple
în procese tehnologice, activităţi socio-profesionale.
În acest capitol, conceptele cheie sunt: pârghii, scripeţi, plan înclinat, randament, structura și
funcţionarea sistemului locomotor, structura și principiul de funcţionare al motoarelor termice,
utilizarea legilor și principiilor în contexte concrete, cotidiene, forţă activă, forţă rezistentă,
entropie, lucru mecanic, presiune, volum, modelul gazului ideal, energie internă, echilibru,
temperatură, agitaţie termică, rolul organelor de simţ în interacţiunea omului cu mediul înconjurător.

• mecanismele simple și rolul lor în organismul uman;
• modul de funcţionare al elementelor dintr-un sistem;
• tipurile de motoare termice utilizate în tehnică și în viaţa cotidiană;
• legile și principiile care explică funcţionarea mecanismelor simple în organism și în tehnică;
organelor de simţ.

• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind principalele tipuri de
mecanisme simple;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător în care mecanismele simple
și motoarele termice au un rol important;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la mecanisme simple, motoare termice,
procese termice.

ENERGIE ȘI PUTERE
Cald? Dureros?…
sau Catifelat? 13
ENERGIE ȘI PUTERE
rãspunde individual la întrebã-
rile din lista din ghid (10 min). Cald? Dureros?…
13
Sau catifelat?
În pereche cu colegul/colega de
bancã îºi vor compara rãspunsu- Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
rile ºi le vor alege pe cele pe care
le considerã amândoi corecte. În
grupuri de câte 4, vor relua
aceeaºi discuþie, cãutând ºi
argumentând soluþiile propuse.
În funcþie de numãrul elevilor Citeºte cu atenþie întrebãrile de mai jos!
din clasã, se poate continua pe 1. De ce termometrul medical trebuie þinut câteva minute la subsuoarã pentru ca
indicaþiile lui sã fie valabile?
aceeaºi idee, adicã (i) formarea 2. Þi s-a întâmplat sã atingi din neatenþie plita sobei sau cratiþa în care se aflã
mâncarea încãlzitã. Ce ai simþit?
3. Ai atins vreodatã o urzicã? Ce ai simþit?
unor grupe de câte 8 elevi ºi 4. Douã corpuri, unul din lemn ºi altul metalic, au aceeaºi temperaturã. De ce
metalul pare mai rece decât lemnul atunci când le atingem? La ce temperaturã
prezentarea rãspunsurilor de cele douã corpuri par sã aibã aceeaºi temperaturã?
câte un reprezentant al fiecãrei Discutaþi în grup ºi realizaþi un afiº în

care sã redaþi schematic rãspunsul
grupe sau (ii) colectarea vostru.

Pielea, un imens câmp receptor aflat în
contact direct cu mediul exterior, este
rãspunsurilor grupelor de câte 4 cel mai mare organ din corpul uman
(are suprafaþa de circa. 1,5 m2 ºi masa
elevi ºi realizarea unei liste de circa. 1,5 kg) ºi este principalul
suport al simþului tactil. Ea este
asupra cãreia se va reveni mai alcãtuitã din trei straturi principale:

epidermul (stratul de suprafaþã
târziu pe durata lecþiei. Grupele

strãbãtut de fire de pãr, canale excretoare ale glandelor sudoripare ºi terminaþii
nervoase receptoare), dermul (conþine canale sebacee, foliculi piloºi, muºchii
firelor de pãr, reþeaua vascularã ºi receptori nervoºi) ºi hipodermul (conþine
rezultate în final vor realiza un reþeaua vascularã subcutanatã, nervii cutanaþi ºi receptori nervoºi).
afiº care sã redea sinteza Lucrează și vei afla!

rãspunsurilor ºi explicaþiilor • Materiale necesare: flacon din material plastic, balon, vas larg, deschis, apã caldã.
• Mod de lucru: Flaconul din material plastic, fãrã dop, se þine în frigider. Se
gãsite de fiecare echipã. scoate flaconul din frigider ºi se leagã la gurã cu balonul. În timp ce flaconul este
în frigider, se încãlzeºte apa ºi se toarnã în vasul larg deschis. Introdu flaconul
astfel legat cu balonul în vasul cu apã caldã.
Activitatea 2. Gândiþi/Lucraþi în
50
perechi/Comunicaþî. Solicitaþi ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
elevilor sã citeascã textul

informativ din ghid ºi sã
realizeze în caiet o schemã în
care sã redea structura ºi rolul explicative personale ale elevilor referitor la tema studiatã.
pielii (cca. 15 min). Apoi Cunoaºterea acestora îi permite profesorului sã-ºi adapteze
solicitaþi-le sã compare schiþa demersul didactic la nevoile specifice ale elevior.
realizatã individual cu schiþa
colegului de bancã ºi sã discute Lucreazã ºi vei afla
cu acesta solicitând rãspunsuri Activitatea 3. Succesiune de activitãþi experimentale care
sau explicaþii suplimentare (cca. pot fi realizate fie utilizând metoda Cafenea, fie scena
10 min). În final veþi solicita turnantã. Pentru a doua variantã, elevii se grupeazã în
elevilor sã prezinte rãspunsurile patru grupe, se stabileºte un sens de deplasare în clasã, se
comune, iar Dvs. veþi realiza o precizeazã clar intervalul de timp avut la dispoziþie ºi
sinteza a acestora utilizând forma sub care se va prezenta rãspunsul. Pentru fiecare
organizatori grafici. Aceastã experiment va exista o fiºã de activitate experimentalã pe
etapã are rolul, pentru profesor care o va completa fiecare grupã ºi care va face parte din
de a explora ideile ºi portofoliul pentru evaluare. Pentru a facilita activitatea
explicaþiile/modelele elevilor, în ghid existã scurte fragmente care conþin

informaþii teoretice utile pentru
inþelegerea conceptelor ºi
fenomenelor studiate.
aplicativã de utilizare a
ecuaþiilor de stare realizatã cu
ajutorul exemplului din ghid.
Poate fi utilizatã ºi pentru
1. Ce crezi cã se va întâmpla? De ce? Scrie pe caiet rãspunsul tãu.
2. Ce s-a întâmplat? De ce? Care este diferenþa între ceea ce te-ai aºteptat ºi
ceea ce s-a întâmplat?
evaluarea cunoºtinþelor
Într-un pahar cu apã se presarã deasupra grãunþe de polen. Ce se observã? Cum
explici? Deseneazã traiectoria unei grãunþe de polen pe suprafaþa apei. Cautã alte
elevilor.
modalitãþi de a arãta cã moleculele oricãrui corp se aflã într-o miºcare de agitaþie
asemãnãtoare. (Anexa 17 ºi 18)
Activitatea 5. Metoda SINELG

1. O butelie cu volumul de 40 l conþine 1,97 kg de bioxid de carbon (cu masa
molecularã relativã 12+2·16=44 corespunzãtoare formulei CO2). Butelia poate
rezista pânã la presiunea de 30 atmosfere fizice, indicatã de un manometru. La ce
– fiecare elev parcurge
temperaturã este pericol de explozie?
individual textul din ghid (cca.
2. La 17°C, volumul a 40 g de amestec de hidrogen H2 ºi de oxigen O2 obþinut prin
electroliza apei este de 60 l. Calculeazã presiunile parþiale ale celor douã gaze ºi 20-30 min) utilizând
simbolurile cunoscute pentru:
presiunea din incintã.
ªtiai cã? Receptorii termici ai pielii funcþioneazã

influenþaþi de temperaturã. Sensibilitatea este determinatã
de temperatura pielii, fiind mai micã la temperaturi mai
joase. Corpusculii Ruffini, gãsiþi în derm ºi în hipoderm,
receptioneazã excitaþiile pentru senzaþia de cald. Acelaºi
informaþie cunoscutã (ü),
rol de percepþie termicã îl au ºi corpusculii Krause, aflaþi
tot în derm, care recepþioneazã senzaþia de rece. informaþie necunoscutã (-),
Stimulul simþului tactil este deformarea tegumentului,
profundã în cazul presiunii ºi rapid repetatã în cazul
vibraþiilor. Principalii receptori pentru aceasta sunt
confirmarea unei idei
terminaþiile nervoase libere din epiderm ºi derm, la care
contribuie ºi cele incapsulate. Receptorii tactili fac parte
anterioare (+), informaþie care
din categoria mecanoreceptorilor, fiind stimulaþi de
deformãri mecanice. Cei cu localizare superioarã recepþioneazã atingerea, iar cei i-a stârnit curiozitatea, despre
mai profunzi, presiunea ºi tracþiunea. Percepþia durerii este generalã. Toþi receptorii
senzoriali pot capta durerea fizicã ºi pot transmite informaþia prin nervii senzitivi. care ar dori sã afle mai multe
Neuronii fusiformi din mãduva spinãrii vehiculeazã sensibilitatea dureroasã ºi
termicã printr-un mediator chimic având un rol important în controlul transmiterii
influxurilor. Neuronii limitrofi sunt neuroni excitatori care faciliteazã transmiterea
(?). Dupã scurgerea intervalului
durerii, amplificând senzaþia când sunt stimulaþi, având ca mediatori chimici
glutatul sau aspartatul ºi fiind inhibaþi de cãtre neuronii centrali.
de timp menþionat, Dvs. veþi
realiza pe tablã o sintezã a celor
Aplică!
selectate de elevi ºi veþi
1. Prezentaþi ºi caracterizaþi straturile pielii.
2. Care este rolul corpusculilor Ruffini?
3. Realizaþi un scurt eseu în care sã ilustraþi percepþia durerii ºi fenomenul de
formula aprecieri încurajatoare
adaptare, împreunã cu un exemplu pentru fiecare caz.
4. Un gaz se gãseºte într-un cilindru cu piston bine etanºat, la presiune atmosfericã
normalã ºi la o temperaturã datã, pãstratã constantã. Volumul gazului în aceastã
stare este 60 cm3. Calculaþi volumul gazului la o presiune de 2, 3, 4 ori mai mare, rãspunsurilor. În situaþia în
respectiv de 2, 3, 4 ori mai micã, masa gazului rãmânând neschimbatã.
Reprezintã grafic rezultatele obþinute. care aceeaºi informaþie apare în
coloane diferite, veþi încuraja
51
ºi motiveze/argumenteze
opþiunea. Aceastã secvenþã de
final a activitãþii este
importantã deoarece implicã
Evaluare: activ elevii în construirea
• observarea activitãþii individuale a elevilor; propriilor cunoºtinþe, îi ajutã
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþiilor. sã-ºi formeze/dezvolte un stil
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; personal de învãþare. Pentru
• reflecþie; evaluarea activitãþii individuale
• autoevaluare (la final de capitol); a elevilor se poate utiliza harta
• portofoliu. clasei, adaptatã dispunerii
concrete din clasa Dvs.
Notiþele/observaþiile profesorului:
Aplicã
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare portofoliul personal.

ENERGIE ȘI PUTERE
Cum ne deplasăm? (I) 14

Activitatea 1. Puteþi deschide
lecþia prin valorificarea
imaginilor din Ghidul eleviului,
facand legãtura cu titlul lecþiei
ºi ajutandu-i pe elevi sã deducã
chiar ei titlul lecþiei. În funcþie
de intrebãrile formulate de ei
individual, rugaþi-i sã realizeze
predicþii referitoare la subiectul
ales. Notaþi rãspunsurile pe
tablã, flipchart etc. Îndrumaþi
elevii sã utilizeze anexa
indicatã în ghid. Finalizaþi
activitatea cu fiºa urmãtoare
datã fiecãrui elev.

Profesorul solicitã elevilor sã
citeascã textul informativ din
ghid ºi sã realizeze în caiet o
schemã în care sã redea
structura ºi rolul pielii (cca. 15
min). Apoi solicitã elevilor sã
compare schiþa realizatã
individual cu schiþa colegului
de bancã ºi sã discute cu
acesta, solicitând rãspunsuri
sau explicaþii suplimentare
(cca. 10 min). În final veþi
solicita elevilor sã prezinte Poate fi utilizatã ºi pentru evaluarea cunoºtinþelor
rãspunsurile comune, iar Dvs. elevilor.
veþi realiza o sinteza a acestora.
Sinteza se poate realiza în Activitatea 5. Activitate experimentalã realizatã în grupe.
diferite forme, utilizând Elevii vor urma indicaþiile detaliate referitoare la modul
organizatori grafici. de lucru, iar Dvs. veþi monitoriza activitatea grupelor
intervenind cu puncte de sprijin (dacã sunt solicitate) sau
Activitatea 4. Activitate cu informaþii suplimentare (dacã este cazul). Veþi urmãri:
aplicativã de utilizare a respectarea modului de lucru, modul în care elevii
ecuaþiilor de stare, realizatã cu utilizeazã materialul didactic, calitatea discuþiilor,
ajutorul exemplului din ghid. completarea pe caiet a observaþiilor ºi interpretãrilor

Aplicã
Utilizeazã fiºa de activitate experimentalã din Anexa 20. Completeazã a treia
coloanã a tabelului.
1. Suprafeþele pistoanelor unei prese hidraulice sunt 2 cm2 respectiv 400 cm2. Ce
valoare are forþa care apasã pe pistonul mare ºi cu cât se ridicã acesta, dacã la
coborârea pistonului mic cu 20 cm lucrul mecanic efectuat este de 93 J? (Se
neglijeazã frecãrile.)
2. O maºinã cu masa de 800 kg este ridicatã cu ajutorul unui elevator. ªtiind cã exerciþiile se vor adãuga la
razele pistoanelor elevatorului sunt 2,5 cm, respectiv 10 cm, calculeazã forþa
necesarã ridicãrii maºinii. Ce presiune exercitã lichidul asupra pistonului mic? portofoliul personal.
3. Alege din tabelul ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat caracteristicile mijlocului de
locomoþie specific pãsãrilor.
4. Analizeazã împreunã cu colegul de bancã urmãtoarele situaþii:
• O minge de fotbal care se roteºte în aer are ca traiectorie o parabolã. De ce
în rotaþie rapidã („cu efect”) mingea are o traiectorie care induce în eroare
Evaluare:
fotbaliºtii, abãtându-se de la traiectoria de la care ne-am fi aºteptat vãzând
încotro a pornit? • observarea activitãþii
• Un pulverizator aspirã cu atât mai bine lichidul (din vasul în care se
introduce þeava de aspiraþie), cu cât se suflã mai energic aer în pulverizator.
Citeºte textul din Anexa 21. Realizaþi un afiº care sã cuprindã rãspunsul vostru. • monitorizarea grupelor – în
Miºcarea corpurilor într-un curent de aer.
• Materiale necesare: suflanta cu aer, corpuri cu diferite forme.
• Mod de lucru: Monteazã pe balanþã, pe rând, corpurile pe care le ai la dispoziþie.
La fiecare schimb de corpuri, nu uita sã echilibrezi balanþa. Noteazã pe caiet Observarea discuþiilor cu
valoarea forþei de echilibrare indicatã de dinamometru. Comparã valorile obþinute
ºi scrie explicaþia ta. Gândeºte-te acum la zborul pãsãrilor. Ce înseamnã formã
aerodinamicã?
întreaga clasã;
Fluid este numele comun pe care îl dãm lichidelor ºi gazelor pe baza proprietãþii
• reflecþie;
lor comune de a putea curge. O barcã alunecând încet pe apã, un om mergând nu
întâmpinã practic nici o rezistenþã din partea fluidului (apã, aer). În aceste cazuri • autoevaluare (la final de
se poate considera cã fluidele sunt total nevâscoase. Totuºi, aceleaºi fluide
limiteazã viteza bãrcilor ºi influenþeazã recordurile la alergãri. Un fluid ideal este capitol);
un fluid nevâscos ºi incompresibil. Curgerea care se realizeazã prin alunecarea
unor straturi de fluid faþã de altele, fãrã amestecarea lor, se numeºte curgere
laminarã. Curgerile lente ale fluidelor pot fi considerate laminare (ex.: curgerea
• portofoliu.
apelor de ºes, adierea linã a vântului, curgerea apei lângã bordul unei bãrci care
înainteazã lent pe un lac). Curgerea unui fluid se numeºte curgere staþionarã dacã
vitezele particulelor de fluid nu variazã în timp.
Aplică!
1. Aflã cu cât este mai mare presiunea la subsolul unei clãdiri faþã de presiunea la etajul al II-
lea al ei, pe diferenþa de nivel de 10 m, în situaþii statice, dacã: a) fluidul considerat este apa
ºi b) fluidul este aerul, care are densitatea aprox. 1,3 kg/m3.
2. Calculeazã presiunea pe care o suportã un pãstrãv aflat într-un râu la 20 cm
adâncime. Ce presiune suportã un peºte care trãieºte pe fundul oceanului (8 000 m)?
3. Aripa unui avion sanitar are aria de 8 m2. Viteza aerului pe partea superioarã a
aripii este 100 m/s, iar pe partea inferioarã este de 80 m/s. Aflã forþa portantã a
aripii corespunzãtoare unui unghi de atac egal cu zero (ρaer=1,3 kg/m3).
4. Alege din atlasul zoologic caracteristicile unei specii de pãsãri pe care o doreºti.
Calculeazã forþa portantã pentru aceasta.
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare decât cea sugeratã în lecþie.

ENERGIE ȘI PUTERE
Cum ne deplasăm? (II) 15

Activitatea 1. Succesiune de acti-
ENERGIE ȘI PUTERE
vitãþi în grup care pot fi realizate
fie utilizând metoda Cafenea, fie Cum ne deplasăm? (II) 15
scena turnantã. Pentru a doua va-
riantã, elevii se grupeazã în trei Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
grupe, se stabileºte un sens de 1. În trecãtorile înalte ale munþilor urcuºul este greu ºi, la aceeaºi garniturã lungã de
tren, se mai adaugã o locomotivã, iar pe ºosele camioanele reuºesc cu dificultate
deplasare în clasã, se precizeazã sã urce.
2. Desigur, pentru a scurta drumul spre vârful muntelui, este bine sã tai curbele
clar intervalul de timp avut la serpentinelor. Ce deavantaj are însã mersul pe scurtãturã?
3. Câteodatã nu poþi, pur ºi simplu, dezvolta forþa care îþi trebuie ori nu poþi sã o
dispoziþie ºi forma sub care se va aplici unde trebuie. Priveºte imaginile de mai jos.
prezenta rãspunsul. Elevii au sar-

cina de a realiza, în grup, un afiº
care sã redea rãspunsul lor atât la
întrebãri, cât ºi la interpretarea
imaginilor ilustrative din ghid.
Aceste afiºe vor face parte din Lucrează și vei afla!
portofoliul pentru evaluare. Ob- Organizaþi-vã în grupe de câte patru. Având imaginile cu scheletul la
mamifere ºi sistemul muscular la om (Anexa 23), lipiþi fiecare os ºi muºchi în
servaþiile ºi explicaþiile pot fi tre- locul marcat pe imagine. Dacã puteþi sã vã conectaþi la internet, accesaþi
www.e-scoalaonline.ro.
cute – dupã evaluare ºi corectare Oasele se leagã între ele prin articulaþii fixe (nu permit miºcarea oaselor),
semimobile (permit miºcãri limitate ale celor douã oase) sau mobile (permit
– pe caietul fiecãruia. Pentru cele miºcãri rapide ºi ample). Daþi exemple de articulaþii din corpul uman. Cei peste
500 de muºchi diferiþi (striaþi, netezi ºi ai inimii) pe care-i conþine organismul
trei situaþii indicate, precum ºi omenesc ºi care reprezintã cam 40% din greutatea corpului constituie «motorul»
care ne permite sã ne deplasãm. Deºi muºchii lucreazã diferit faþã de motorul
pentru situaþiile din imagini, ele-

automobilului sau faþã de un motor electric, muºchii au acelaºi rol – ei
transformã energia în lucru mecanic, în miºcare. Muºchii striaþi, cu fibre de
lungimi pânã la 12 cm ºi grosimi de 0,01–0,06 mm, care au rolul principal în
vii au ca sarcinã sã gãseascã în exerciþiile fizice, sunt fixaþi prin ligamente pe diferitele oase ale corpului
omenesc, formând peste 200 de pârghii osoase de diferite tipuri. Dacã þinem
grup o explicaþie. Apoi, tot în seama de faptul cã tensiunea fiecãrei fibre musculare poate varia între 0,1–0,3 N,
rezultã cã fiecare cm2 de secþiune muscularã poate dezvolta o forþã
grup, ei vor compara explicaþiile de aproximativ 60 N.
Figurile urmãtoare reprezintã pârghii din organismul uman, unde:

ºi vor alege rãspunsul pe care îl r r r
G – greutatea; F – forþa muºchilor; R – forþa rezistentã
considerã corect. Pentru fiecare din articulaþie; bF, bR braþele pârghiei.
situaþie ei vor realiza un desen

54
care sã redea explicaþia. ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

perechi/Comunicaþi. Profesorul Activitatea 3. Cubul combinat cu activitate experimentalã pe
solicitã elevilor organizaþi în grupe – Organizaþi elevii în 6 grupe ºi repartizaþi fiecãrei
grupe de câte 4 sã efectueze sar- grupe câte una din urmãtoarele sarcini de lucru: Descrie,
cina de lucru indicatã în ghid. Comparã, Aplicã, Analizeazã, Diferenþiazã, Transferã. Fiecare
Pentru a facilita realizarea sarci- grupã va realiza temele ºi experimentele prezentate în ghid,
nii de lucru, aveþi douã posibili- respectând etapele precizate de modul de lucru (30-40 min).
tãþi: a) indicaþi elevilor sã folo- Dupã ce au finalizat experimentul, vor realiza împreunã,
seascã site-ul indicat (dacã fiecare grup, un afiº referitor la tema studiatã, utilizând atât
existã conexiune la internet) sau rezultatele experimentale ºi observaþiile personale, cât ºi
b) solicitaþi elevilor sã citeascã informaþiile oferite de casetele cu text explicativ. Se poate
textul informativ din ghid (dacã finaliza fie cu Turul galeriei, fie cu prezentare ºi intereva-
lipseºte conexinea la internet). luare. La sfârºitul activitãþii treceþi în revistã ºi evidenþiaþi
În ambele variante, elevii vor împreunã cu ei asemãnãrile ºi deosebirile pe care le-au
completa schema cerutã, apoi identificat. Aceastã discuþie provoacã un demers reflexiv al
vor prezenta produsul realizat. elevilor asupra propriei activitãþi desfãºurate ºi, de
asemenea, le întãreºte încrederea în forþele proprii. Pentru

înregistrarea observaþiilor perso-
nale realizate de Dvs. se poate
utiliza harta clasei sau grila de
observare a activitãþii în grupe.
Activitatea 4. Succesiune de 2
activitãþi experimentale realizate
în grupe. Elevii vor urma
indicaþiile detaliate referitoare la
modul de lucru, iar Dvs. veþi
intervenind cu puncte de sprijin
(dacã sunt solicitate) sau cu
informaþii suplimentare (dacã
este cazul). Veþi urmãri: respecta-
rea modului de lucru, modul în
care elevii utilizeazã materialul
didactic, calitatea discuþiilor,
completarea pe caiet a observa-
þiilor ºi interpretãrilor fenomene-
lor observate. Puteþi distribui
fiecãrei grupe o fiºã de genul:
Pârghii de ordinul
I II III
Completeazã fiecare tip de

pârghie pe care îl recunoºti.
aplicativã de utilizare a ecuaþiilor
de stare, realizatã cu ajutorul
exemplului din ghid. Poate fi
utilizatã ºi pentru evaluarea
cunoºtinþelor elevilor.
Aplicã
Evaluare
• Observarea activitãþii
individuale a elevilor
• Monitorizarea grupelor – în
întreaga clasã
• Reflecþie
• Autoevaluare (la final de
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare capitol)
decât cea sugeratã în lecþie. • Portofoliu

ENERGIE ȘI PUTERE
Mai repede
și mai eficient! 16
ENERGIE ȘI PUTERE
rãspunde individual la Mai repede
16
și mai eficient!
(10 min). În pereche cu Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
colegul/colega de bancã îºi vor Priveºte cele patru posibilitãþi de a scoate apa din fântânã.
a) Pe care o consideri cea mai potrivitã?
compara rãspunsurile ºi le vor b) Numeºte pentru fiecare situaþie avantaje ºi dezavantaje.
c) Analizeazã situaþiile 2 ºi 3.
alege pe cele pe care le d) Comparã situaþiile 3 ºi 4. Explicã în scris, realizând ºi un desen explicativ.
considerã amândoi corecte. În

aceeaºi discuþie, cãutând ºi
În funcþie de numãrul elevilor
din clasã, se poate continua pe Lucrează și vei afla!
aceeaºi idee, adicã (i) formarea Realizeazã montajele din fiºa de activitate experimentalã (Anexa 26). Mãsoarã cu
unor grupe de câte 8 elevi ºi ajutorul dinamometrului forþa necesarã în fiecare caz. Repetã fiecare experiment
cu trei corpuri diferite ºi trece rezultatele în douã tabele alcãtuite separat: unul
prezentarea rãspunsurilor de pentru cazul scripetelul fix ºi celãlalt pentru scripetele mobil. Mãsoarã, în fiecare
caz, masa corpurilor suspendate. Care este raportul dintre mãrimea forþei
mãsurate ºi cea a greutãþii corpului suspendat, în fiecare caz?
câte un reprezentant al fiecãrei
Forþa indicatã de Greutatea corpului
grupe sau (ii) colectarea dinamometru (N) suspendat de scripete (N)
Raportul forþelor
rãspunsurilor grupelor de câte

4 elevi ºi realizarea unei liste Mo t o r u l t e r m i c este o maºinã care transformã energia primitã sub formã de
cãldurã în energie mecanicã sub formã de lucru mecanic de deplasare a unor
asupra cãreia se va reveni mai corpuri macroscopice. Unele maºini termice realizeazã procesul invers: fiind
antrenate de un motor (electric de exemplu) realizeazã transferul cãldurii de la o
târziu pe durata lecþiei. Grupele sursã de temperaturã joasã (de exemplu incinta în care se congeleazã alimentele
dintr-un frigider) cãtre o sursã de temperaturã mai înaltã (aerul atmosferic); în
rezultate în final vor realiza un acest caz, maºina termicã serveºte la evacuarea cãldurii dintr-o incintã ºi se
numeºte maºinã frigorificã. Toate maºinile termice se caracterizeazã prin
schimbul de cãldurã cu cel puþin douã surse de cãldurã ºi prin schimbul de lucru
afiº care sã redea sinteza mecanic între maºina termicã ºi altã maºinã. Cãldura pe care o primeºte motorul
termic rezultã, de obicei, prin arderea în aer a unor combustibili (cãrbuni, petrol,
rãspunsurilor ºi explicaþiilor gaze naturale, benzen, alcool etc.)
gãsite de fiecare echipã.

56 ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

Activitatea 2. Metoda Mozaic.
Elevii au la dispoziþie Fiºa de
activitate experimentalã. La casã ºi are ca obiectiv finalizarea afiºului fiecãrui grup ºi
începutul activitãþii veþi preciza pregãtirea prezentãrii. Finalizarea poate fi Turul galeriei
modul de desfãºurare al sau prezentare succesivã a grupelor. Este util ca în
activitãþii, intervalul de timp secvenþa de finalizare sã realizaþi o discuþie liberã cu
alocat fiecãrei secvenþe, forma elevii. Aceastã discuþie faciliteazã elevilor realizarea unui
produsului final, criteriile de demers reflexiv asupra propriei activitãþi desfãºurate ºi,
evaluare. Prima secvenþã se de asemenea, le întãreºte încrederea în forþele proprii.
deruleazã în grupul casã ºi are Pentru înregistrarea observaþiilor personale realizate de
durata de cca. 20 min. Dvs. se poate utiliza harta clasei sau grila de observare a
Constituiþi grupele expert ºi activitãþii în grupe.
distribuiþi apoi fiºele expert cu
întrebãrile/indicaþiile Activitatea 3. Metoda SINELG – fiecare elev parcurge
orientative. A doua secvenþã se individual textul din ghid (cca. 20-30 min) utilizând
deruleazã în grupurile expert simbolurile cunoscute pentru: informaþie cunoscutã (ü),
(cca. 15 min). A treia secvenþã informaþie necunoscutã (–), confirmarea unei idei
se deruleazã din nou în grupul anterioare (+), informaþie care i-a stârnit curiozitatea,

despre care ar dori sã afle mai
multe (?). Dupã scurgerea
intervalului de timp menþionat,
Dvs. veþi realiza pe tablã o
sintezã a celor selectate de elevi
ºi veþi formula aprecieri
încurajatoare referitoare la
calitatea rãspunsurilor. În
situaþia în care aceeaºi
informaþie apare în coloane
diferite, veþi încuraja elevii sã-
ºi explice reciproc/sã-ºi
η = 1 −  2  unde: Q1 – cãldura primitã prin arderea combustibilului, motiveze/argumenteze
Q
Q1
Q2 – cãldura cedatã în mediul exterior, ν – randamentul motorului. opþiunea. Aceastã secvenþã de
Funcþionarea maºinilor termice rezultã din principiile termodinamicii. Acestea
sunt enunþuri axiomatice cu caracter general, rezultate din experienþa de
secole a omenirii.
Principiul I al termodinamicii. Variaþia energiei interne a unui sistem

termodinamic la trecerea de la o stare de echilibru la alta este egalã cu suma
dintre lucrul mecanic ºi cãldura schimbate de sistem cu exteriorul. ∆U = Q + L
activ elevii în construirea
Principiul II al termodinamicii. Variaþia entropiei sistemelor termodinamice propriilor cunoºtinte, îi ajutã
izolate este nulã pentru cele care evolueazã reversibil ºi pozitivã pentru cele care
evolueazã ireversibil. ∆S ≥ 0 sã-ºi formeze/dezvolte un stil
Observaþii:
1. Energia internã, lucru mecanic ºi cãldura au aceeaºi unitate de mãsurã (J).
personal de învãþare. Pentru
2. Lucru mecanic ºi cãldura se definesc numai pentru o transformare a
sistemului, sunt mãrimi fizice de proces. evaluarea activitãþii individuale
3. Valoarea absolutã a energiei interne depinde de starea de referinþã arbitrar
aleasã faþã de care este definitã; energia internã este o mãrime fizicã de stare. a elevilor se poate utiliza harta
Un mol de gaz ideal participã la o transformare ciclicã formatã din douã izocore,
de ecuaþii V1 = 12,3·10-3 m3 ºi V2 = 24,6·10-3 m3 ºi douã izobare de ecuaþii
p1 = 2 atm ºi p2 = 3 atm. Determinã: a) temperatura gazului în stãrile 1, 2, 3 ºi 4;
clasei, adaptatã dispunerii
b) randamentul ciclului. Se dã: γ = 1,4. concrete din clasa Dvs.
Aplică!
Asociaþii de mecanisme simple. Realizeazã un dispozitiv funcþional care sã Activitatea 4. Activitate
conþinã cel puþin 3 tipuri de mecanisme simple: pârghii, scripeþi, plan înclinat,
ºuruburi, sisteme bielã-manivelã, palan. aplicativã de utilizare a
Denumirea dispozitivului ___________________________________________________
• Poþi utiliza cel puþin 3 tipuri de mecanisme simple, dar poþi alege mai
ecuaþiilor de stare realizatã cu
multe din cadrul aceleiaºi categorii (de exemplu, poþi folosi 3 pârghii,
2 scripeþi ºi un plan înclinat). ajutorul exemplului din ghid.
• Realizeazã o schiþã a proiectului în care sã reprezinþi interacþiunile identificate.
• Descrie cum crezi cã va funcþiona ºi argumenteazã afirmaþiile.
• Acordã atenþie corectitudinii, rigurozitãþii, originalitãþii ºi respectã
Poate fi utilizatã ºi pentru
indicaþiile date. evaluarea cunoºtinþelor
elevilor.
Aplicã
Notiþele/observaþiile profesorului: care elevii au soluþionat
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;
capitol);
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare • portofoliu.

ENERGIE ȘI PUTERE
Autoevaluare V
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a atât itemi obiectivi (cu alegere multiplã, cu
performanþelor elevului, înregistrarea enunþ lacunar) care au un singur rãspuns
progresului, precum ºi identificarea corect ºi vizeazã verificarea modului în care
problemelor pe care acesta le are în a face elevii ºi-au însuºit cunoºtinþele în acest
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. capitol, cât ºi itemi semiobiectivi (întrebãri
De aceea, este util pentru elevi sã li se cu rãspuns deschis care solicitã construirea
actualizeze, înaintea testului de final de de explicaþii, argumentarea unei opinii sau
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, poziþii personale, rezolvarea de situaþii-
precum ºi standardele de performanþã problemã calitative, rezolvarea de probleme
asociate competenþelor specifice. cantitative care necesitã aplicarea legilor ºi
principiilor studiate) care vizeazã
Testul de evaluare aplicat la sfârºitul acestui deprinderile ºi abilitãþile elevilor de a aplica
capitol este un test scris. Aplicarea lui are ºi de a transfera cunoºtinþe ºi proceduri de
durata de o orã – timp de lucru efectiv lucru în situaþii diverse. Pentru acest test se
pentru elev. Fiecare elev va rezolva testul de va acorda un punctaj mai mare (dublu)
evaluare de la sfârºitul capitolului în spaþiul itemilor deschiºi. În evaluarea rãspunsurilor
avut la dispoziþie în ghid. Înainte de se vor avea în vedere urmãtoarele standarde
aplicarea testului este bine sã pregãtiþi elevii de performanþã:
(10 min) atenþionându-i asupra etapelor pe • utilizeazã corect informaþiile ºi
care trebuie sã le parcurgã în rezolvarea unui conceptele ºtiinþifice studiate ºi comunicã
exerciþiu/unei situaþii-problemã. Aceste în scris utilizând limbajul ºtiinþific
etape sunt: specific în contexte legate de protejarea
• prima citire cu atenþie a enunþului (citirea mediului înconjurãtor;
textului, observarea imaginilor, a • formuleazã predicþii, ipoteze pentru
schemelor sau tabelelor); se acordã atenþie soluþionarea unor situaþii-problemã
sensului enunþului; ecologice;
• a doua lecturã a enunþului (reperarea în • utilizeazã conceptele, legile, principiile
text a informaþiilor care se constituie în studiate în prezentãri scrise pentru a
date cunoscute, respectiv a ceea ce explica fenomene/procese naturale;
trebuie aflat); • aplicã legi, principii, teorii pentru a
• rezolvarea exerciþiului/situaþiei-problemã rezolva probleme ºi exerciþii cantitative;
(realizarea unei scheme sau a unui desen • descrie fenomene/procese utilizând corect
care sã ajute la stabilirea conexiunilor limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
între ce se dã ºi ce se cere); corect relaþii cauzã – efect;
• redactarea soluþiei (respectarea • comparã elementele unui sistem complex
formalismului matematic, utilizarea analizându-le din perspectiva influenþei
limbajului ºtiinþific adecvat, formularea lor asupra mediului înconjurãtor.
de propoziþii clare, complete, logice).
Ultimii trei itemi sunt itemi cu caracter
Cu acest prilej le veþi rãspunde întrebãrilor, formativ, care induc elevului un demers
solicitãrilor specifice, astfel încât sã vã reflexiv, de introspecþie. Rãspunsurile sunt
asiguraþi de faptul cã toþi au înþeles corect ºi utile pentru reglarea ºi adaptarea demersului
complet ceea ce au de fãcut. didactic, pentru diferenþierea procesului de
învãþare ºi strategiilor de predare în lecþiile
Testul de autoevaluare vizeazã evaluarea urmãtoare. Nu este obligatoriu sã fie
competenþelor specifice formate sau punctaþi, iar dacã sunt, atunci este bine sã
dezvoltate prin activitãþile de învãþare fie interpretaþi în favoarea elevului.
proiectate în acest capitol. Testul cuprinde

ELECTRICITATE
Capitolul VI
Capitolul: Electricitate vizează investigarea fenomenelor electrice și magnetice, a aplicaţiilor și

utilizărilor practice ale acestora în tehnică și în lumea vie. Imaginile care însoţesc pagina de titlu
sugerează diversitatea situaţiilor și contextelor în care întâlnim interacţiunile electromagnetice și
electrochimice, precum și rolul, importanţa și modul în care fenomenele magnetice și cele
electrochimice pot fi aplicată în tehnică și tehnologie. De asemenea, imaginile redau acţiuni
specific umane care sunt posibile tocmai datorită aplicaţiilor practice ale magneţilor,
electromagneţilor și electrolizei. Aceste situaţii diverse, semnificative permit o discuţie preliminară
referitoare la structura și proprietăţile magneţilor naturali și artificiali, principalele aplicaţii ale
acestora și rolul lor în dezvoltarea societăţii umane, metode și mijloace de utilizare a acestora în
procese tehnologice, activităţi socio-profesionale.
În acest capitol, conceptele cheie sunt: magnet, electromagnet, câmp magnetic, inducţia magnetică,
structura și funcţionarea electromagneţilor, utilizarea legilor și principiilor în contexte concrete,
cotidiene, electroliză, sarcină electrică, intensitatea curentului electric, electrolit, cationi, anioni,
electrozi, instrumente de măsură, echilibru, temperatură, rolul electricităţii în unele organisme vii.

• structura și proprietăţile fizice ale magneţilor naturali și artificiali, precum și ale
electromagneţilor;
• principalele mărimi fizice și aplicaţii ale materialelor magnetice, respectiv ale electrolizei;
• proprietăţile și utilitatea practică a magneţilor naturali și artificiali și a electrolizei;
• legile care descriu și explică interacţiunile magnetice, electromagnetice și electrochimice;
• rolul, importanţa și modul în care fenomenele magnetice și cele electrochimice pot fi aplicate
în tehnică și tehnologie.

• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind efectul magnetic și efectul
chimic al curentului electric;
• investiga fenomene și procese naturale din mediul înconjurător în care un rol important revine
efectului magnetic, respectiv efectului chimic al curentului electric;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la câmpul magnetic, mărimile fizice specifice
interacţiunilor magnetice și electrochimice.

ELECTRICITATE
Magnetismul natural 17
ELECTRICITATE
Profesorul le solicitã elevilor sã Magnetismul natural 17
priveascã atent imaginile din
ghid ºi sã completeze Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
individual prima coloanã a Rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
Ce sunt magneþii? Când au fost utilizaþi pentru prima datã magneþii? Cum se
tabelului (cca. 10 min). Apoi le orienteazã un magnet? Care sunt aplicaþiile magneþilor?
Formaþi grupe de câte patru persoane. Comparaþi rãspunsurile date individual,
solicitã sã formuleze întrebãri apoi completaþi primele douã coloane ale tabelului de mai jos.
personale pe care sã le treacã în

ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat
a doua coloanã (cca. 10 min). În

final, le cere acestora sã Lucrează și vei afla!
citeascã individual textul din Completeazã din tabelul din Anexa 27 ºi testeazã cu ajutorul magnetului primit
de la profesor/profesoarã comportamentul fiecãrui corp. Noteazã în tabel
casetã ºi sã adauge ºi alte observaþiile tale.
1. Pe o foaie de hârtie, presarã piliturã de fier. Apropie magnetul de pilitura de fier

întrebãri, curiozitãþi, aspecte astfel: a) pe rând, cu fiecare capãt al magnetului; b) transversal, cu întregul
magnet; c) deplaseazã magnetul pe sub foaia de hârtie. Pentru fiecare secvenþã,
despre care ar dori sã afle mai realizeazã pe caiet un desen ºi explicã.
multe. Aceastã activitate se 2. Aºazã pe suport cei doi magneþi în formã de disc. Ce observi? Cum explici?
poate desfãºura ºi în perechi.

Dupã fiecare secvenþã,
profesorul va completa pe tablã
un tabel în care sã fie
reprezentate ideile tutror. Datoritã proprietãþilor pe care le prezintã, câmpul magnetic terestru influenþeazã
activitatea ºi comportamentul organismelor vii. Studiile efectuate de biologi
Aceastã etapã are, pentru demonstrazã cã organismele vii au un comportament diferit în prezenþa unor
câmpuri magnetice puternice. De exemplu, dacã se introduce piliturã de fier în
profesor, rolul de a explora urechea unui rac ºi se apropie apoi un magnet, se constatã cã acesta nu-ºi mai
poate stabili echilibrul faþã de pãmânt. În cazul omului nu s-au observat astfel de
ideile ºi explicaþiile/modelele efecte. Dar în industrie, deoarece multe mecanisme conþin componente din fier ºi
oþel, a cãror magnetizare perturbã buna funcþionare a ansamblului, este necesar sã
se ia în consideraþie efectul câmpului magnetic. Peste tot unde se folosea fierul sau
explicative personale ale oþelul (în componenþa motoarelor, confecþionarea ancorelor, a elicelor avioanelor
elevilor referitor la tema

studiatã. Cunoaºterea acestora
62
îi permite profesorului sã-ºi ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
adapteze demersul didactic la

nevoile specifice ale elevior.
Lucreazã ºi vei afla din portofoliul pentru evaluare. Observaþiile ºi explicaþiile

Activitatea 2. Succesiune de pot fi trecute – dupã evaluare ºi corectare – pe caietul
activitãþi experimentale care pot fiecãruia. Pentru a facilita activitatea elevilor, în ghid
fi realizate fie utilizând metoda existã scurte fragmente care conþin informaþii teoretice
Cafenea, fie scena turnantã. utile pentru înþelegerea conceptelor ºi fenomenelor
Pentru a doua variantã, elevii se studiate. Pentru evaluarea referatului lucrãrii de laborator
grupeazã în patru grupe, se se poate utiliza fiºa de evaluare din anexã.
sabileºte un sens de deplasare
în clasã, se precizeazã clar Activitatea 3. Metoda SINELG – fiecare elev parcurge
intervalul de timp avut la individual textul din ghid (cca. 20-30 min) utilizând
dispoziþie ºi forma sub care se simbolurile cunoscute pentru: informaþie cunoscutã (ü),
va prezenta rãspunsul. Pentru informaþie necunoscutã (-), confirmarea unei idei anterioare
fiecare experiment va exista o (+), informaþie care i-a stârnit curiozitatea, despre care ar
fiºã de activitate experimentalã dori sã afle mai multe (?). Dupã scurgerea intervalului de
pe care o va completa fiecare timp menþionat, Dvs. veþi realiza pe tablã o sintezã a celor
grupã. Aceastã fiºã va face parte selectate de elevi ºi veþi formula aprecieri încurajatoare

rãspunsurilor. În situaþia în care
aceeaºi informaþie apare în
coloane diferite veþi încuraja
elevii sã-ºi explice reciproc/sã-ºi
motiveze/ argumenteze
etc.) aceste metale au fost înlocuite cu bronz, cupru ºi alte materiale neferoase,
asupra cãrora câmpul magnetic terestru nu-ºi mai face simþitã prezenþa. Ca o
concluzie, putem spune cã, în naturã ºi în tehnicã, prezenþa câmpului magnetic
final a activitãþii este importantã
uneori este beneficã existenþei omului ºi a vieþuitoarelor în general, alterori nu. deoarece implicã activ elevii în
Discutã cu colegii din grupul tãu, apoi completaþi a treia coloanã din tabel.
construirea propriilor
ªtiaþi cã? Busola funcþioneazã dupã un principiu simplu: interacþiunea dintre doi
magneþi. Unul dintre aceºtia – acul busolei – orientându-se sub acþiunea unuia cunoºtinte, îi ajutã sã-ºi
mai mare ºi mai puternic – Pãmântul. Primele busole au fost realizate de
navigatorii chinezi în jurul anului 200 d.Hr. Pentru asigurarea orientãrii se
folosea un magnet fixat pe o bucatã de lemn, astfel încât ansamblul sã poatã pluti
formeze/dezvolte un stil
pe suprafaþa apei. Modeleazã grafic aceastã interacþiune magneticã, reprezentând
poziþia polilor magnetici ºi a celor geografici ai Pãmântului.
evaluarea activitãþii individuale
Aplică!
a elevilor se poate utiliza harta
1. Care dintre urmãtoarele afirmaþii sunt adevãrate ºi care sunt false? Noteazã-le cu
A – adevãrat sau F – fals.
a. Magneþii sunt deosebit de importanþi prin proprietãþile lor ºi intrã în
clasei adaptatã dispunerii
componenþa multor aparate electrocasnice.
b. Polii magnetici de acelaºi nume se atrag, cei de nume diferit se resping.
c. Busola este folositã în oreintare numai de cãtre navigatori.
d. Aliajele care conþin nichel sunt atrase de magneþi.
e. Acul de busolã este un mic magnet care indicã nordul geografic.
2. Ai la dispoziþie mai mulþi magneþi în formã de barã. Care dintre configuraþiile de

mai jos sunt posibile în realitate? experimentalã realizatã în
grupe. Elevii vor soluþiona
sarcina de lucru, iar Dvs. veþi
3. Completeazã spaþiile libere din textul de mai jos:
intervenind cu puncte de
Magnetul natural este un minereu metalic numit ___________. Magneþii artificiali sprijin (dacã sunt solicitate) sau
sunt aliaje cu metale care conþin ____________ sau _______________. Orice magnet cu informaþii suplimentare
are ________________ poli numiþi __________________ ºi __________________. Polii (dacã este cazul). Veþi urmãri:
________________________ se resping, iar polii ________________________ se atrag.
respectarea modului de lucru,
4. Aº vrea sã aflu mai multe despre ____________________________________________
modul în care elevii utilizeazã
5. Cred cã magneþii sunt importanþi pentru _____________________________________
___________________________________________________________________________
discuþiilor, completarea pe caiet
a observaþiilor ºi interpretãrilor
63
Aplicã
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;

ELECTRICITATE
Magneţi artificiali 18
ELECTRICITATE
rãspunde individual la Magneţi artificiali 18
(10 min). În pereche cu Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
colegul/colega de bancã îºi vor Citeºte textul de mai jos! Ce crezi? Este posibil? Scrie pe caiet explicaþia ta.
Unii cercetãtori au afirmat cã pãsãrile în zbor se electrizeazã prin frecarea cu
compara rãspunsurile ºi le vor aerul. O pasãre care se deplaseazã în zbor faþã de Pãmânt constituie un curent
electric care interacþioneazã cu câmpul magnetic terestru. Aceastã interacþiune îi
alege pe cele pe care le permite pãsãrii sã se orienteze în timpul zborului. În felul acesta s-ar putea
explica influenþa câmpului magnetic asupra sistemului de orientare al pãsãrilor,
considerã amândoi corecte. În precum ºi unele perturbãri care apar uneori în orientarea lor.
grupuri de câte 4, vor relua Lucrează și vei afla!

aceeaºi discuþie, cãutând ºi • Materiale necesare: alimentator didactic 0–24 V, conductori de legãturã,
conductori de diferite forme din trusa de fizicã (liniari, spirã, solenoid), piliturã
argumentând soluþiile propuse. de fier, ac magnetic, magneþi naturali de diferite forme.
• Mod de lucru: 1. Pe o foaie de hârtie, presarã piliturã de
În funcþie de numãrul elevilor fier. Aºazã dedesubt magnetul în formã de barã.

Deseneazã. Repetã experimentul cu fiecare dintre magneþii
pe care îi ai la dispoziþie. De fiecare datã, realizeazã un
din clasã, se poate continua pe desen pe care sã redai poziþia polilor magnetici ºi sensul
liniilor de câmp. 2. Realizeazã un circuit electric simplu,
aceeaºi idee, adicã (i) formarea utilizând modelul din figurã. Ce crezi cã se va întâmpla în
momentul în care închizi circuitul electric? Explicã!
unor grupe de câte 8 elevi ºi Închide circuitul electric. Observã ce s-a întâmplat.
Realizeazã un desen ºi formuleazã o explicaþie. Unde crezi
prezentarea rãspunsurilor de cã sunt polii magnetici în acest caz? 3. Repetã

experimentul pentru fiecare tip de conductor pe care îl ai
la dispoziþie. Pentru fiecare situaþie, realizeazã un desen ºi
câte un reprezentant al fiecãrei scrie explicaþia ta.
grupe sau (ii) colectarea Liniile de-a lungul cãrora se aºazã pilitura de fier se numesc linii de câmp
magnetic. Figura formatã de liniile de câmp magnetic se numeºte spectru magnetic.
rãspunsurilor grupelor de câte Pentru un conductor liniar, liniile de câmp sunt cercuri concentrice cu centrul pe
conductor. Câmpul magnetic cu linii de câmp paralele ºi echidistante se numeºte

câmp uniform. Sensul liniilor de câmp magnetic depinde de sensul curentului
electric generator de câmp ºi se determinã cu regula burghiului drept: sensul în
care trebuie rotit burghiul pentru a se deplasa în sensul curentului electric este
asupra cãreia se va reveni mai
( )
sensul liniilor de câmp magnetic. Acþiunea câmpului magnetic asupra unui
conductor parcurs de curent electric poartã numele de forþã electromagneticã.
târziu pe durata lecþiei. Grupele F = I B × l sau scalar: F = BIl sin α , unde: F – forþa electromagneticã,
r r r
rezultate în final vor realiza un B – inducþia magneticã, I – intensitatea curentului electric, l – lungimea
conductorului. Pentru a caracteriza configuraþia spaþialã a câmpului magnetic, se
( )
utilizeazã mãrimea fizicã vectorialã numitã flux magnetic, care face legãtura între
afiº care sã redea sinteza geometria suprafeþelor intersectate de liniile câmpului magnetic ºi inducþia
magneticã Φ = B ⋅ S .
r r
rãspunsurilor ºi explicaþiilor

pot fi realizate fie utilizând fenomenelor studiate. Pentru evaluarea referatului lucrãrii
metoda Cafenea, fie scena de laborator se poate utiliza fiºa de evaluare din anexã.
turnantã. Pentru fiecare
experiment va exista o fiºã de Activitatea 3. Metoda SINELG – fiecare elev parcurge
activitate experimentalã pe care individual textul din ghid (cca. 20-30 min) utilizând
o va completa fiecare grupã. simbolurile cunoscute pentru: informaþie cunoscutã (ü),
Aceastã fiºã va face parte din informaþie necunoscutã (–), confirmarea unei idei
portofoliul pentru evaluare. anterioare (+), informaþie care i-a stârnit curiozitatea,
Observaþiile ºi explicaþiile pot despre care ar dori sã afle mai multe (?). Dupã scurgerea
fi trecute – dupã evaluare ºi intervalului de timp menþionat, Dvs. veþi realiza pe tablã
corectare – pe caietul fiecãruia. o sintezã a celor selectate de elevi ºi veþi formula
Pentru a facilita activitatea aprecieri încurajatoare referitoare la calitatea
elevilor, în ghid existã scurte rãspunsurilor. În situaþia în care aceeaºi informaþie apare
fragmente care conþin în coloane diferite, veþi încuraja elevii sã-ºi explice
informaþii teoretice utile pentru reciproc/sã-ºi argumenteze opþiunea. Aceastã secvenþã de
înþelegerea conceptelor ºi final a activitãþii este importantã deoarece implicã activ

elevii în construirea propriilor
cunoºtinte, îi ajutã sã-ºi
Comparã câmpul magnetic al magnetului în formã de barã cu câmpul magnetic al
solenoidului. Scrie asemãnãrile ºi deosebirile pe caiet. Discutã apoi în grupul
indicat de profesor.
experimentalã pe grupe –
câmpul magnetic al magnetului
Aplică! ºi câmpul magnetic al
1. În ce condiþii nu apare interacþiune între o spirã parcursã de curent ºi un
conductor liniar strãbãtut de curent electric?. solenoidului. Veþi urmãri
2. Determinã inducþia câmpului magnetic în centrul comun a douã spire circulare
parcurse de curenþi electrici având intensitãþile I1 = 2 A ºi I2 = 4 A. Se ºtie cã
corectitudinea ºtiinþificã a
spirele se aflã în aer (νr = 1) în plane perpendiculare ºi cã au razele R1 = 20 cm ºi
R2 = 10 cm.
rãspunsurilor, calitatea
3. Deseneazã liniile câmpului magnetic produs de conductorii din figura de mai jos. comunicãrii în grup, aplicarea
Dupã realizarea experimentelor
care le permit sã observe
câmpul magnetic, elevii
4. Stabileºte sensul curentului electric care produce câmpul magnetic din figura de completeazã individual/în
mai jos.
pereche/în grup diagrama Venn
sau realizeazã un ciorchine
dublu. Este util ca dupã ce s-au
completat organizatorii grafici
individuali sã realizaþi la tablã
o sintezã utilizând acelaºi
65
organizator grafic ºi care sã
cuprindã rãspunsurile întregii
clase. Treceþi în revistã ºi
evidenþiaþi împreunã cu ei
Evaluare: asemãnãrile ºi deosebirile pe
• observarea activitãþii individuale a elevilor; care le-au identificat. Aceastã
• monitorizarea grupelor –în cadrul activitãþiilor discuþie provoacã un demers
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; reflexiv al elevilor asupra
• reflecþie; propriei activitãþi desfãºurate
• autoevaluare (la final de capitol); ºi, de asemenea, le întãreºte
• portofoliu. încrederea în forþele proprii.


ELECTRICITATE
De ce sunt importanţi
electromagneţii? 19
ELECTRICITATE
Profesorul solicitã elevilor sã De ce sunt importanţi
19
electromagneţii?
scrie un scurt text explicativ
prin care sã rãspundã la cele Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
patru întrebãri. Se poate Cum funcþioneazã un casetofon? Cum se imprimã sunetul pe o bandã? Cum
funcþioneazã un difuzor? Cum recepþioneazã un microfon sunetul?
solicita elevilor ºi sã realizeze Scrie rãspunsul tãu pe o foaie. Fã schimb cu colegul de bancã. Analizeazã
rãspunsul lui. Formulaþi un rãspuns comun. Împreunã cu colegii din spatele
în caiet o schemã în care sã vostru, realizaþi un afiº cu desenele voastre explicative.
redea grafic explicaþia lor (cca. Lucrează și vei afla!

15 min). Apoi vor fi rugaþi sã • Materiale necesare: alimentator didactic de curent continuu (0–24 V),
conductoare de legãturã, stativ, cleme, bobine cu numãr diferit de spire, barã din
compare rãspunsurile ºi schiþa fier, barã din oþel, carton, piliturã de fier.
• Mod de lucru:
realizatã individual cu cele ale 1. Fixeazã bobina pe stativ cu ajutorul clemelor. Introdu în bobinã bara de fier.
Observã. Alimenteazã bobina. Observã. Întrerupe alimentarea bobinei.
colegului de bancã ºi sã discute Observã. Realizeazã reprezentarea graficã a observaþiilor tale. Explicã.
2. Repetã secvenþele experimentale cu bara din oþel. Realizeazã reprezentarea
graficã a observaþiilor tale. Comparã cele douã situaþii.
cu acesta, solicitând rãspunsuri 3. Suspendã de pe stativ bara din fier în faþa unei bobine. Alimenteazã bobina.
Observã. Repetã experimentul cu o barã din nichel, apoi cu o barã din
sau explicaþii suplimentare aluminiu. Observã ºi gãseºte asemãnãri ºi deosebiri între comportamentele
celor trei materiale.
(cca. 10 min). Grupaþi elevii în Fierul ºi alte substanþe asemãnãtoare lui: nichel (Ni), cobalt (Co), precum ºi
grupe de câte 4-5 ºi timp de 25 diferite aliaje ale acestora se magnetizeazã foarte puternic atunci când se aflã în
câmpuri magnetice exterioare. Asemenea substanþe se numesc feromagnetice.
Câmpului magnetic în care este aºezatã substanþa feromagneticã i se adaugã
min lãsaþi-i sã realizeze un afiº liniile de câmp magnetic produs de barã prin magnetizare, ceea ce are ca urmare
producerea unui câmp magnetic foarte intens în interiorul barei
( B = µ r B 0 , µ r >> 1) . De exemplu, valorile maxime pentru µr ajung în cazul
sintetic al rãspunsurilor grupei. fierului la µr = 5 000, pentru oþel electrotehnic µr = 10 000, pentru oþel-cobalt
µr = 9 000, pentru aliajul permalloy (78,5%Ni +21,5%Fe) µr = 100 000, pentru
Sinteza se poate realiza în aliajul supermalloy µr = 900 000. Permeabilitatea magneticã a substanþelor
diferite forme utilizând

feromagnetice nu este constantã; ea depinde de intensitatea câmpului
magnetizant, dar ºi de faptul dacã substanþa a mai fost înainte într-un câmp
magnetic. Unele substanþe ca aluminiul (Al), manganul (Mn), cromul (Cr), staniul
organizatori grafici. (Sn), aerul, oxigenul (O) introduse într-un câmp magnetic se magnetizeazã în
acelaºi sens ca ºi câmpul magnetic exterior, dar într-o mãsurã mult mai micã. Ele
se numesc substanþe paramagnetice ºi au permeabilitatea magneticã egalã
aproximativ cu unitatea, constantã. Alte substanþe ca: bismultul (Bi), mercurul
Lucreazã ºi vei afla (Hg), argintul (Ag), curpul (Cu) introduse într-un câmp magnetic se magnetizeazã
foarte slab, în sens contrar câmpului magnetizant. Ele se numesc substanþe
diamagnetice ºi au permeabilitatea magneticã subunitarã.
experimentalã pe grupe –
studiul electromagneþilor. Veþi
66
urmãri corectitudinea ºtiinþificã ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
a rãspunsurilor, calitatea
comunicãrii în grup, aplicarea
Dupã realizarea experimentelor, de Dvs. se poate utiliza harta clasei sau grila de observare
elevii completeazã a activitãþii în grupe.
individual/în pereche/în grup
diagrama Venn sau realizeazã Activitatea 3. Metoda SINELG – fiecare elev parcurge
un ciorchine dublu. Este util ca individual textul din ghid (cca. 20-30 min) utilizând
dupã ce s-au completat simbolurile cunoscute pentru: informaþie cunoscutã (ü),
organizatorii grafici individuali informaþie necunoscutã (–), confirmarea unei idei
sã realizaþi la tablã o sintezã anterioare (+), informaþie care i-a stârnit curiozitatea,
utilizând acelaºi organizator despre care ar dori sã afle mai multe (?). Dupã scurgerea
grafic ºi care sã cuprindã intervalului de timp menþionat, Dvs. veþi realiza pe tablã
rãspunsurile întregii clase. o sintezã a celor selectate de elevi ºi veþi formula
Treceþi în revistã ºi asemãnãrile aprecieri încurajatoare referitoare la calitatea
ºi deosebirile pe care le-au rãspunsurilor. În situaþia în care aceeaºi informaþie apare
identificat. Pentru înregistrarea în coloane diferite, veþi încuraja elevii sã-ºi explice
observaþiilor personale realizate reciproc/sã-ºi motiveze/argumenteze opþiunea. Aceastã

secvenþã de final a activitãþii
este importantã deoarece
implicã activ elevii în
construirea propriilor
cunoºtinte, îi ajutã sã-ºi
personal de învãþare.
Profesorul solicitã elevilor sã
Studiazã imaginile de mai sus. Gândeºte-te la experimentele pe care le-ai realizat.
priveascã atent imaginile din
Completeazã prima coloanã a tabelului. Discutã cu colegul de bancã ºi completaþi
împreunã cea de-a doua coloanã. ghid ºi sã completeze
ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat individual prima coloanã a
tabelului (cca. 10 min). Apoi
Electromagnetul este un circuit magnetic format dintr-un miez feromagnetic
introdus într-o bobinã (o înfãºurare de excitaþie). Microfonul transformã sunetul în
solicitã elevilor sã formuleze
semnale electrice. O membranã elasticã aflatã în interiorul microfonului este pusã
în vibraþie de undele sonore. Vibraþia se transmite spirelor aflate între polii unui întrebãri personale pe care sã le
magnet. Pe mãsurã ce spirele se miºcã, genereazã un curent electric. Acesta este
transportat la amplificator. Difuzorul funcþioneazã invers decât un microfon. El
transformã semnalele electrice în unde sonore. Semnalele electrice determinã un
treacã în a doua coloanã (cca.
con subþire din material plastic sau din hârtie sã vibreze. Acesta produce sunetele
pe care le auzim. Banda unei casete este acoperitã cu o peliculã magneticã. Pentru
10 min). Dupã fiecare secvenþã,
a înregistra sunetul pe bandã, semnalele electrice sunt transmise cãtre un
electromagnet numit cap de înregistrare. Acesta magnetizeazã banda dupã un tipar profesorul va completa pe tablã
care corespunde muzicii. Când ascultaþi o casetã, banda trece pe sub capul de
redare. Acesta culege tiparul de pe bandã ºi îl transformã în semnale electrice, un tabel în care sã fie reunite
care ajung apoi la amplificator ºi la difuzoare, care le transformã înapoi în sunete.
Completeazã coloana a treia a tabelului.

ideile tuturor. În final, elevii
citesc individual textul din
Aplică! casetã ºi completeazã noile
informaþii în coloana a treia a
1. Explicã funcþionarea urmãtoarelor aparate: telefonul, macaraua electromagneticã,
soneria.
2. Câte spire trebuie sã aibã un solenoid lung de 50, 24 cm, având secþiunea de 10
cm2 ºi un miez de fier cu permeabilitatea magneticã relativã egalã cu 200, pentru
tabelului. Dvs. veþi realiza pe
ca, fiind parcurs de un curent electric cu intensitatea de 2 A, sã aibã un flux
magnetic de 10–2 Wb?
tablã o sintezã a celor selectate
3. Din aceastã lecþie am învãþat ________________________________________________ de elevi ºi veþi formula
4. Aº vrea sã aflu mai multe despre: ____________________________________________ aprecieri încurajatoare
___________________________________________________________________________ referitoare la calitatea
rãspunsurilor. În situaþia în
67
care aceeaºi informaþie apare în
Evaluare: opþiunea. Aceastã secvenþã de
• observarea activitãþii individuale a elevilor; final a activitãþii este
• monitorizarea grupelor –în cadrul activitãþiilor importantã deoarece implicã
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; activ elevii în construirea
• reflecþie; propriilor cunoºtinte, îi ajutã
• autoevaluare (la final de capitol); sã-ºi formeze/dezvolte un stil
• portofoliu. personal de învãþare. Aceastã
activitate se poate desfãºura ºi
Notiþele/observaþiile profesorului: în perechi.
Aplicã

ELECTRICITATE
Lichidele
și curentul electric 20
ELECTRICITATE
rãspunde individual la Lichidele și
20
curentul electric
întrebãrile iniþiale din ghid (10
min). În pereche cu Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
colegul/colega de bancã îºi vor Ce crezi? Poate constitui o hârtie de filtru îmbibatã cu o solutie de sulfat de
sodiu, la care s-a adãugat fenolftaleinã, un mijloc pentru a indica polii unui
compara rãspunsurile ºi le vor acumulator? Care sunt fenomenele care împiedicã ruginirea tablei de fier zincatã
aflatã într-un mediu umed? Scrie rãspunsul tãu pe o foaie. Argumenteazã
alege pe cele pe care le rãspunsul. În grupe de câte 4, formulaþi un rãspuns comun sub forma unui afiº cu
argumentele ºi desenele voastre explicative.

aceeaºi discuþie, cãutând ºi I. Materiale necesare: un vas deschis, o monedã din cupru, un cui, sare de
bucãtãrie, un mic difuzor, conductori electrici.
Mod de lucru:
argumentând soluþiile propuse. 1. Dizolvã puþinã sare în apã ºi toarnã soluþia astfel obþinutã în vasul deschis.
2. Aºazã moneda din cupru pe fundul vasului, scufundatã complet în soluþie.
În funcþie de numãrul elevilor 3. Leagã un capãt al cuiului la un fir conductor dezizolat ºi care este legat la
celãlalt capãt la difuzor.
4. Scufundã cuiul în soluþie.
din clasã se poate continua pe 5. Atinge cu al doilea conductor moneda din cupru. Observã. Cum explici? Ce
alte materiale poþi utiliza pentru a obþine acelaºi efect?
aceeaºi idee, adicã (i) formarea
II. Materiale necesare: vas, apã distilatã, plãci metalice de Zn ºi Cu, ampermetru,
unor grupe de câte 8 elevi ºi conductoare electrice, întrerupãtor, alimentator didactic, bec electric.
Mod de lucru: Toarnã apã distilatã în vasul avut la dispoziþie. Introdu în vas, de
prezentarea rãspunsurilor de o parte ºi de alta a acestuia, cele douã plãci metalice. Leagã conductorii electrici
la cele douã plãci ºi prin intermediul întrerupãtorului ºi înseriind ampermetrul,
la alimentatorul didactic. Închide circuitul ºi observã indicaþiile ampermetrului.
câte un reprezentant al fiecãrei Ce observi? De ce? Picurã puþinã soluþie acidã sau bazicã în apa din vas. Închide
circuitul. Ce observi? De ce? Goleºte aceastã soluþie ºi toarnã din nou apã
grupe sau (ii) colectarea distilatã. Deschde circuitul electric ºi lasã sã cadã în apa distilatã câteva cristale
de permanganat de potasiu (KMnO4). Ce observi? De ce?
rãspunsurilor grupelor de câte Procesul de separare a substanþelor ionice aflate în soluþie

în ioni pozitiv ºi negativi poartã numele de disociaþie
electroliticã. Efectul discociaþiei constã în obþinerea unui
amestec de ioni pozitivi ºi negativi într-o soluþie în care
asupra cãreia se va reveni mai aceºtia se miºcã haotic. Aplicarea câmpului electric între
plãcile metalice ale vasului cu soluþie conduce la
târziu pe durata lecþiei. ordonarea miºcãrii ionilor respectivi. Astfel, ionii negativi
se orienteazã cãtre electrodul pozitiv – numit anod –, iar
cei pozitivi se orienteazã cãtre electrodul negativ, numit
catod. În felul acesta, în vas, pe direcþia câmpului electric
se realizeazã miºcarea dirijatã a purtãtorilor de sarcinã
Lucreazã ºi vei afla electricã (ioni). Procesul de dirijare a ionilor cãtre electrozi
ºi transformarea lor în atomi sau în radicali prin
Activitatea 2. Succesiune de 3 neutralizare se numeºte electrolizã.

68
pot fi realizate fie utilizând ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI

turnantã. Pentru metoda
Cafenea se formeazã grupe de
câte 4, fiecãrui membru al duratã de cca. 20 min, dupã care elevii revin în grupele
grupei atribuindu-se un rol. iniþiale. Aici ei vor finaliza afiºul, respeciv notiþele din
Elevii realizeazã experimentele caiet sau de pe fiºa de activitate experimentalã. Pentru
indicate pe fiºa de activitate fiecare experiment va exista o fiºã de activitate
experimentalã. Noteazã experimentalã pe care o va completa fiecare grupã.
observaþiile, explicaþiile, Aceastã fiºã va face parte din portofoliul pentru evaluare.
determinãrile experimentale
atât pe caiet, cât ºi pe o foaie de Activitatea 3. Activitate experimentalã pe grupe –
hârtie format A0 (cca. 30 min). electroliza. Veþi urmãri respectarea etapelor în
Explicaþi regula de deplasare desfãºurarea secvenþelor experimentale, modul în care
între grupuri ºi permiteþi elevii citesc indicaþiile aparatelor de mãsurã, calitatea
deplasarea ordonatã a elevilor comunicãrii în grup, efectuarea corectã a calculelor,
numai dupã ce aþi verificat cã formularea clarã, corectã din punct de vedere ºtiinþific a
au înþeles regula de miºcare. concluziilor. Este util ca dupã ce s-au completat tabelele
Activitatea de învãþare prin cu valori numerice pe grupe sã analizaþi împreunã cu ei
cooperare în noile grupe are o valorile obþinute, semnificaþia lor fizicã, recunoaºterea

principalelor surse de erori.
Aceastã discuþie provoacã un
asupra propriei activitãþi
Se toarnã în vas soluþie de sulfat de cupru (CuSO4). Se cântãresc electrozii din
cãrbune ºi se introduc în vas. Se închide circuitul ºi se lasã câte 5 min pãstrând
aceeaºi valoare a intensitãþii curentului electric. La fiecare interval se scot
desfãºurate ºi, le întãreºte
electrozii din vasul de electrolizã, se ºterg pe hârtie ºi se cântãresc. Rezultatele se
trec în tabel. Se repetã experimentul pentru acelaºi interval de timp, dar se
încrederea în forþele proprii.
modificã de fiecare datã intensitatea curentului electric. Analizeazã valorile
obþinute. Formuleazã concluzia experimentului.
Prima lege a electrolizei: masa de substanþã (m) separatã dintr-un electrolit este Activitatea 4. Metoda SINELG
proporþionalã cu sarcina electricã (Q) transportatã. m = K · Q sau m = K · l · t.
Factorul de proporþionalitate K se numeºte echivalent electrochimic. combinatã cu Gândiþi/Lucraþi
Legea a doua a electrolizei: Echivalentul electrochimic depinde de natura
substanþei astfel: direct proporþional de masa atomicã a substanþei (A) ºi invers
în perechi/Comunicaþi– Elevii
proporþional cu valenþa substanþei (n).
K =
1 A
, unde F = 96 400 C/echivalent gram se numeºte numãrul lui Faraday, în
redacteazã un scurt text care
F n
memoria fizicianului Michael Faraday, descoperitorul celor douã legi cuprinde concluziile
ale electrolizei.
Analizeazã rãspunsurile ºi explicaþiile pe care le-aþi formulat la începutul

experimentelor desfãºurate.
activitãþii. Reformuleazã explicaþiile utilizând ceea ce ai învãþat. Realizeazã o
diagramã care sã conþinã atât cunoºtinþe/explicaþii confirmate, cât ºi
Apoi, în perechi parcurg (cca.
informaþiile/argumentele noi pe care le-ai descoperit.
15 min) utilizând simbolurile
1. Cum se deduce structura corpuscularã a sarcinii electrice din legile electrolizei?
2. Cuprul pur utilizat în electrotehnicã se obþine prin electroliza unei soluþii de

cunoscute. Dupã scurgerea
CuSO4. Care este intensitatea curentului electric necesarã unei instalaþii
industriale cu o producþie de o tonã de cupru pe zi?
intervalului de timp menþionat,
Dvs. veþi realiza pe tablã o
Aplică!
sintezã a celor selectate de elevi
1. Ce va arãta un instrument de mãsurã sensibil, la bornele cãruia conectãm câte o
sârmã din fier pe care o înfigem într-o lãmâie? Dar dacã folosim o sârmã de fier ºi
o sârmã de cupru?
ºi veþi formula aprecieri
2. Indicaþi un mijloc prin care se poate recunoaºte polaritatea unei surse de curent
încurajatoare referitoare la
continuu (de exemplu, a unei baterii) presupunând cã nu aveþi la îndemânã nici
un instrument de mãsurã sau ac magnetic, ci doar apã. calitatea rãspunsurilor. În
3. Cum se explicã faptul cã la scufundarea a douã sârme (legate la bornele unei situaþia în care aceeaºi
surse de curent continuu) într-un vas cu apã de la robinet, pe cele douã sârme
apar bule de gaz, adicã are loc electroliza apei? informaþie apare în coloane
4. Din aceastã lecþie am învãþat ________________________________________________
diferite, veþi încuraja elevii sã-
Aº vrea sã aflu mai multe despre: ____________________________________________
ºi explice reciproc/sã-ºi
___________________________________________________________________________
argumenteze opþiunea.
Aplicã
69
Activitatea 5. Cubul –
Organizaþi elevii în 6 grupe ºi
repartizaþi fiecãrei grupe câte
una din urmãtoarele sarcini de
Evaluare: lucru: Descrie, Comparã,
• observarea activitãþii individuale a elevilor; Aplicã, Analizeazã,
• monitorizarea grupelor –în cadrul activitãþiilor Diferenþiazã, Transferã. Fiecare
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; grupã va realiza un afiº referitor
• reflecþie; la tema studiatã, utilizând toate
• autoevaluare (la final de capitol); informaþiile descoperite pe
• portofoliu. parcursul activitãþilor
anterioare. Se poate finaliza fie
Notiþele/observaþiile profesorului: cu Turul galeriei, fie cu
prezentare ºi interevaluare.

ELECTRICITATE
Autoevaluare VI
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a principiilor studiate) care vizeazã
performanþelor elevului, înregistrarea deprinderile ºi abilitãþile elevilor de a aplica
progresului, precum ºi identificarea ºi de a transfera cunoºtinþe ºi proceduri de
problemelor pe care acesta le are în a face lucru în situaþii diverse. Pentru acest test se
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. va acorda un punctaj mai mare (dublu)
De aceea este util pentru elevi sã li se itemilor deschiºi. În evaluarea rãspunsurilor
actualizeze, înaintea testului de final de se vor avea în vedere urmãtoarele standarde
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, de performanþã:
precum ºi standardele de performanþã • utilizeazã corect informaþiile ºi
asociate competenþelor specifice. conceptele ºtiinþifice studiate ºi comunicã
în scris utilizând limbajul ºtiinþific
Testul de evaluare aplicat la sfârºitul acestui specific în contexte legate de protejarea
capitol este un test scris. Aplicarea lui are mediului înconjurãtor;
durata de o orã – timp de lucru efectiv • formuleazã predicþii, ipoteze pentru
pentru elev. Fiecare elev va rezolva testul de soluþionarea unor situaþii-problemã
evaluare de la sfârºitul capitolului în spaþiul ecologice;
avut la dispoziþie în ghid. Înainte de • utilizeazã conceptele, legile, principiile
aplicarea testului este bine sã pregãtiþi elevii studiate în prezentãri scrise pentru a
(10 min) atenþionându-i asupra importanþei explica fenomene/procese naturale;
modelãrii unor situaþii contextuale, • aplicã legi, principii, teorii pentru a
elaborãrii unui eseu argumentativ. Se poate rezolva probleme ºi exerciþii cantitative;
organiza o scurtã discuþie referitoare la • descrie fenomene/procese utilizând corect
structura unui eseu argumentativ cu subiect limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
ºtiinþific, la utilizarea corectã a teminologiei corect relaþii cauzã – efect;
ºtiinþifice specifice, la referirea în condiþii • comparã elementele unui sistem complex
adecvate contextului la relaþiile de tip cauzã- analizându-le din perspectiva influenþei
efect. Cu acest prilej le veþi rãspunde lor asupra mediului înconjurãtor;
întrebãrilor, solicitãrilor specifice, astfel • utilizeazã calculul matematic pentru a
încât sã vã asiguraþi de faptul cã toþi au obþine rezultate numerice în urma unui
înþeles corect ºi complet ceea ce au de fãcut. experiment;
• analizeazã ºi interpreteazã datele obþinute
Testul de autoevaluare vizeazã evaluarea pentru a explica semnificaþia rezultatelor
competenþelor specifice formate sau ºi corelaþiile posibile.
dezvoltate prin activitãþile de învãþare
proiectate în acest capitol. Testul cuprinde Ultimii trei itemi sunt itemi cu caracter
atât itemi obiectivi (cu alegere multiplã, cu formativ, care induc elevului un demers
enunþ lacunar) care au un singur rãspuns reflexiv, de introspecþie. Rãspunsurile sunt
corect ºi vizeazã verificarea modului în care utile pentru reglarea ºi adaptarea demersului
elevii ºi-au însuºit cunoºtinþele în acest didactic, pentru diferenþierea procesului de
capitol, cât ºi itemi semiobiectivi (întrebãri învãþare ºi strategiilor de predare în lecþiile
cu rãspuns deschis care solicitã construirea urmãtoare. Nu este obligatoriu sã fie
de explicaþii, argumentarea unei opinii sau punctaþi, iar dacã sunt, atunci este bine sã
poziþii personale, rezolvarea de situaþii- fie interpretaþi în favoarea elevului.
problemã calitative, rezolvarea de probleme
cantitative care necesitã aplicarea legilor ºi

LUMINĂ ȘI SUNET
Capitolul VII
Capitolul Lumină și sunet vizează investigarea fenomenelor optice și acustice, a aplicaţiilor și

utilizărilor practice ale acestora în tehnică și în lumea vie. Imaginile care însoţesc pagina de titlu
sugerează diversitatea situaţiilor și contextelor în care întâlnim fenomenele optice și acustice,
precum și rolul, importanţa și modul în care funcţionează ochiul și urechea, adaptările acestora la
diferite medii, respectiv aplicaţii în tehnică a fenomenelor optice și magnetice. De asemenea,
imaginile redau acţiuni specific umane, care sunt posibile tocmai datorită fenomenelor optice și
acustice. Aceste situaţii diverse, semnificative, permit o discuţie preliminară referitor la natura și
proprietăţile luminii, producerea și propagarea luminii și sunetului, principalele aplicaţii ale
acestora și rolul lor în dezvoltarea societăţii umane, metode și mijloace de utilizare a acestora în
procese tehnologice, activităţi socio-profesionale.
În acest capitol, conceptele cheie sunt: lumină, sunet, surse de lumină, reflexia luminii, structura și
funcţionarea ochiului și a urechii, utilizarea legilor reflexiei și refracţiei în contexte concrete,
cotidiene, lentile, oglinzi, instrumente optice, formarea imaginii în dioptri, modelul razei de lumină,
protecţia ochiului și urechii, corectarea deficienţelor de vedere și auz, instrumente de măsură,
efectul luminii și sunetului asupra organismelor.

• mecanismele vederii și auzului, precum și despre rolul lor în viaţa cotidiană;
• principalele fenomene optice și acustice;
• modul de funcţionare al ochiului ca sistem optic;
• modul de funcţionare al urechii și sisteme de protecţie;
• legile și principiile care explică formarea imaginilor, respectiv transmiterea sunetului în
organismul uman și în aplicaţiile tehnice;
organelor de simţ.

• participa la realizarea unor proiecte individuale sau în grup, privind instrumentele optice;
• investiga fenomene și procese naturale din mediului înconjurător în care reflexia, refracţia și
dispersia au un rol important;
• rezolva situaţii-problemă provocatoare referitoare la mecanisme simple, motoare termice,
procese termice.

LUMINĂ ȘI SUNET
De ce și cum vedem? 21
LUMINĂ ȘI SUNET
perechi/Comunicaþi. Profesorul
solicitã elevilor sã citeascã atent De ce și cum vedem? 21
întrebãrile de la începutul
lecþiei ºi sã reflecteze asupra Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
situaþiilor respective, individual
(cca. 10 min). Apoi, împreunã
cu colegul de bancã, vor scrie
un scurt text explicativ prin care
sã rãspundã la întrebãrile
respective. Se poate solicita
elevilor ºi sã realizeze în caiet o Te afli în sala de cinematograf cu câteva momente înainte de a începe proiectarea
filmului. Poþi vedea corpurile din jur? Poþi distinge culorile hainelor? Începe
schemã în care sã redea grafic proiecþia filmului. Cum vezi acum corpurile din jur? Priveºti spre camera de
proiecþie ºi observi o zonã mai luminoasã. Ce formã are? Ce poþi spune despre
marginile acesteia? Se încheie filmul ºi se aprind becurile. Poþi vedea corpurile
explicaþia lor (cca. 15 min). din jur? Poþi distinge culorile hainelor? Discutã împreunã cu colegul tãu de bancã
explicaþiile posibile. Scrie pe caiet sau deseneazã.
Apoi solicitã elevilor sã Numeroase vieþuitoare au proprietatea de a produce luminã. Acest fenomen se
compare rãspunsurile ºi schiþa numeºte bioluminiscenþã ºi se datoreazã reacþiilor chimice specifice care au loc
în celule specializate ale animalului. Cel mai cunoscut exemplu îl constituie,
realizatã individual cu cele ale dintre insecte, licuricii, dar existã ºi numeroase specii marine care prezintã
aceastã proprietate. Bioluminiscenþa este utilizatã de diferite specii în diverse
scopuri. De exemplu, licuricii utilizeazã aceastã proprietate pentru a lumina locul
colegului de bancã ºi sã discute în care se stabilesc, dar ºi pentru a atrage partenerii de sex opus. În alte cazuri,
animelele utilizeazã bioluminiscenþa pentru a se proteja sau pentru a se camufla.
cu acesta, solicitând rãspunsuri De exemplu, existã peºti care au partea dorsalã întunecatã ºi partea ventralã
luminiscentã. Acest fapt le permite sã nu poatã fi observaþi uºor de prãdãtorii
sau explicaþii suplimentare (cca. care înoatã deasupra lor ºi nici de cei care se aflã sub ei. Cum explici acest fapt?
Care crezi cã sunt elementele necesare pentru a vedea un obiect?
10 min). Grupaþi elevii în grupe

de câte 4-5 ºi, timp de 25 min, • Materiale necesare: lanternã de buzunar sau lumânare, carton, riglã.
lãsaþi-i sã realizeze un afiº • Mod de lucru: realizeazã trei orificii echidistante în cartonul pe care îl ai la
dispoziþie. Plaseazã lanterna/lumânarea în spatele ecranului. Prin care orificiu
sintetic al rãspunsurilor grupei. trebuie sã priveºti pentru a vedea obiectul? Experimenteazã! Ce ai observat?
1. Scrie pe caiet rãspunsul tãu.
2. Realizeazã un desen care sã redea observaþiile tale. Care este diferenþa între ceea
Sinteza se poate realiza în ce te-ai aºtepta ºi ceea ce s-a întâmplat?
diferite forme utilizând

organizatori grafici.
Activitatea 2. Metoda SINELG –

fiecare elev parcurge individual
textul din ghid (cca. 20 min) uti-
lizând simbolurile cunoscute gumenteze opþiunea. Aceastã secvenþã de final a activitãþii
pentru: informaþie cunoscutã (ü), este importantã deoarece implicã activ elevii în construirea
informaþie necunoscutã (–), con- propriilor cunoºtinte, îi ajutã sã-ºi formeze/dezvolte un stil
firmarea unei idei anterioare (+), personal de învãþare. Pentru evaluarea activitãþii individuale
informaþie care i-a stârnit curiozi- a elevilor se poate utiliza harta clasei, adaptatã dispunerii
tatea, despre care ar dori sã afle concrete din clasa Dvs.
mai multe (?). Dupã scurgerea in-
tervalului de timp menþionat, Lucreazã ºi vei afla
Dvs. veþi realiza pe tablã o sinte- Activitatea 3. Succesiune de activitãþi experimentale care
zã a celor selectate de elevi ºi pot fi realizate fie utilizând metoda Cafenea, fie scena
veþi formula aprecieri încurajato- turnantã. Pentru metoda Cafenea se formeazã grupe de câte
are referitor la calitatea rãspunsu- 4, fiecãrui membru al grupei atribuindu-se un rol. Elevii
rilor. În situaþia în care aceeaºi realizeazã experimentele indicate pe fiºa de activitate
informaþie apare în coloane dife- experimentalã. Noteazã observaþiile, explicaþiile,
rite, veþi încuraja elevii sã-ºi ex- determinãrile experimentale atât pe caiet, cât ºi pe o foaie de
plice reciproc/sã-ºi motiveze/ar- hârtie format A0 (cca. 30 min). Explicaþi regula de deplasare

între grupuri ºi permiteþi
deplasarea ordonatã a elevilor
numai dupã ce aþi verificat cã au
înþeles regula de miºcare.
Activitatea de învãþare prin
cooperare în noile grupe are o
duratã de cca. 20 min, dupã care
elevii revin în grupele iniþiale.
Aici ei vor finaliza afiºul,
Numim sursã de luminã un corp care poate produce singur luminã (ex.: Soarele,
becul cu incandescenþã, flacãra unei lumânãri, stelele etc.). Toate corpurile
luminate difuzeazã o parte din lumina pe care o primesc de la o sursã de luminã
respeciv notiþele din caiet sau de
(ex.: banca, peretele, cartea, copacii, Luna, Pamântul etc.). pe fiºa de activitate
• Materiale necesare: lanternã de buzunar/lumânare, ecran, minge de tenis, de
ping pong, veiozã cu suprafaþa luminoasã extinsã. experimentalã. Pentru scena
• Mod de lucru: Aºazã ecranul în poziþie verticalã. În faþa acestuia aºazã fiecare
dintre cele douã mingi. Ce observi? Lumineazã, pe rând, fiecare minge, cu lanterna. turnantã, elevii se grupeazã în
Ce observi? Realizeazã un desen. Împreunã cu colegii, lumineazã mingea simultan
cu douã lanterne. Ce observi? Realizeazã un desen. Repetã experienþa, utilizând
acum veioza cu suprafaþa luminoasã extinsã. Ce observi? Realizeazã un desen.
patru grupe, se sabileºte un sens
Comparã cele trei situaþii. Ce fenomen natural crezi cã ai modelat experimental?
de deplasare în clasã, se
precizeazã clar intervalul de timp
avut la dispoziþie ºi forma sub
care se va prezenta rãspunsul.
Pentru fiecare experiment va
Repetã primul set de experimente, utilizând de data aceasta ºi o oglindã. Ce observi?
exista o fiºã de activitate
Fenomenul de modificare a direcþiei de propagare a luminii atunci când aceasta
întâlneºte suprafaþa de separare dintre douã medii, lumina revenind în mediul
din care provine, se numeºte reflexia luminii.
experimentalã pe care o va
completa fiecare grupã. Aceastã
fiºã va face parte din portofoliul
pentru evaluare. Observaþiile ºi
explicaþiile pot fi trecute – dupã
evaluare ºi corectare – pe caietul
Legile reflexiei: fiecãruia. Pentru a facilita
activitatea elevilor, în ghid existã
1. Raza incidentã, raza reflectatã ºi normala se gãsesc în acelaºi plan.
2. Unghiul de incidenþã este congruent cu unghiul de reflexie.
Aplică! scurte fragmente care conþin

1. Benzile albe de pe marginea ºoselei, care au rolul sã ajute conducãtorii auto sã
informaþii teoretice utile pentru
observe mai bine ºoseaua pe durata nopþii, sunt oare surse de luminã?
2. Care este fenomenul care demonstreazã cã Soarele lumineazã ºi pe timpul nopþii? inþelegerea conceptelor ºi
3. Care este diferenþa dintre o stea ºi o planetã?
4. În punctele A, B, C ºi D (fig. a) se va vedea lumina produsã de sursa S (obiectul
este opac)? În punctele E, F, G ºi H (fig. a) se va vedea lumina produsã de sursa S
fenomenelor studiate. Pentru
(obiectul este opac)? evaluarea referatului lucrãrii de
laborator se poate utiliza fiºa de
75
evaluare din anexã.
Aplicã
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;

LUMINĂ ȘI SUNET
Cum se formează
imaginile? 22
LUMINĂ ȘI SUNET
rãspunde individual la Cum se formează
22
imaginile?
colegul/colega de bancã îºi vor De ce crezi cã „se vede” diferit?
compara rãspunsurile ºi le vor

alege pe cele pe care le
grup de câte 4 vor relua aceeaºi
discuþie, cãutând ºi
În funcþie de numãrul elevilor Þi s-a întâmplat sã priveºti propriul corp atunci când te afli în apã? Cum îþi vezi
picioarele? Existã unele triburi care prind peºtii în râuri cu ajutorul unei suliþe
din lemn. Cum crezi cã procedeazã?
din clasã se poate continua pe
aceeaºi idee, adicã (i) formarea Lucrează și vei afla!
unor grupe de câte 8 elevi ºi • Materiale necesare: lampa din trusa de opticã, vas cu pereþi transparenþi, praf de
cretã, disc Hartl, raportor, apã.
prezentarea rãspunsurilor de • Mod de lucru: În vasul cu pereþi transparenþi, toarnã apã pânã este aproape plin.
Presarã praful de cretã ºi agitã pânã când se amestecã bine cu apa. Aºazã discul
în spatele vasului. Lumineazã apa din vas astfel încât lumina sã se propage în
câte un reprezentant al fiecãrei planul discului. Observã fasciculul de luminã în aer ºi în apã. Ce observi?
Modificã de 3–4 ori înclinaþia, faþã de direcþia verticalã, a lãmpii. Ce observi?
grupe sau (ii) colectarea Realizeazã un desen.
rãspunsurilor grupelor de câte O lentilã convergentã constã dintr-un bloc transparent din sticlã sau din material
plastic care este mai groasã la centru ºi mai subþire la capete. O lentilã divergentã

constã dintr-un bloc de sticlã sau din material plastic care este mai subþire la
mijloc ºi mai groasã la centru. Lentilele posedã o axã de simetrie numitã axã
opticã. Relaþii importante pentrul lentile:
asupra cãreia se va reveni mai 1
+
1
= , unde: x1 – distanþa obiect-lentilã (m), x2 – distanþa imagine lentilã (m),
1
târziu pe durata lecþiei. Grupele

x2 x1 f
f – distanþa focalã (m). β =

y2
, unde: ß – mãrirea transversalã, y1 – dimensiunea
rezultate în final vor realiza un y1
obiectului (m), y2 – dimensiune a imaginii (m), C =
1
– convergenþa lentilei (se mãsoarã
afiº care sã redea sinteza

f
în dioptrii).

Activitatea 2. Cubul combinat
cu activitate experimentalã pe
grupe – Organizaþi elevii în 6 informaþiile oferite de casetele cu text explicativ. Se poate
grupe ºi repartizaþi fiecãrei finaliza fie cu Turul galeriei, fie cu prezentare ºi
grupe câte una din urmãtoarele interevaluare.
sarcini de lucru: Descrie,
Comparã, Aplicã, Analizeazã, Activitatea 3. Metoda SINELG combinatã cu
Diferenþiazã, Transferã. Fiecare Gândiþi/Lucraþi în perechi/Comunicaþi– Elevii redacteazã
grupã va realiza experimentele un scurt text care cuprinde concluziile experimentelor
prezentate în ghid, respectând desfãºurate. Apoi, în perechi parcurg (cca. 15 min)
etapele precizate de modul de utilizând simbolurile cunoscute pentru: informaþie
lucru (30-40 min). Dupã ce au
finalizat experimentul, vor cunoscutã (ü), informaþie necunoscutã (-), confirmarea
realiza împreunã, fiecare grup, unei idei anterioare (+), informaþie care i-a stârnit
un afiº referitor la tema curiozitatea, despre care ar dori sã afle mai multe (?).
studiatã, utilizând atât Dupã scurgerea intervalului de timp menþionat, Dvs. veþi
rezultatele experimentale ºi realiza pe tablã o sintezã a celor selectate de elevi ºi veþi
observaþiile personale, cât ºi formula aprecieri încurajatoare referitoare la calitatea

importantã, deoarece implicã
Construieºte – utilizând modelul razei de luminã – imaginea obiectului în fiecare caz.
propriilor cunoºtinte, îi ajutã
sã-ºi formeze/dezvolte un stil
Scrie asemãnãrile pe care le gãseºti. Explicã modul de formare al imaginii în concrete din clasa Dvs.
fiecare caz.
Retina este receptorul vizual ºi conþine celule fotosensibile care transformã

energia luminii în impulsuri nervoase. Retina funcþioneazã cu maximã precizie
într-o zonã situatã în axul optic al globului ocular, numitã pata galbenã ºi mai
Aplicã
ales într-o micã depresiune a acesteia numitã foveea centralis. Ea este plasatã
într-o cutie – coroida – cu vase de sânge. În partea anterioarã a coroidei este Activitatea 4. Rezolvare de
irisul care mãrgineºte pupila – orificiul „cutiei fotografice” –, având diametrul
reglabil datoritã fibrelor musculare (circulare ºi radiale) din iris. Cristalinul –
lentilã convergentã elasticã – are o geometrie reglabilã datoritã muºchilor ciliari,
situaþi în jurul sãu. Când ochiul priveºte aproape, sistemul optic se regleazã prin
contracþia muºchilor circulari ciliari: cristalinul se bombeazã ºi imaginea se
proiecteazã clar pe retinã. Acomodarea pentru vederea la distanþã se face prin
turtirea cristalinului. Protecþia este asiguratã de scleroticã, înveliºul tare, extern. exerciþiile se vor adãuga la
Partea anterioarã a scleroticii este transparentã ºi se numeºte cornee. Globul
ocular astfel format conþine douã lichide: umoarea apoasã – în faþa cristalinului portofoliul personal.
ºi umoarea sticloasã – în spatele acestuia. Corneea, cele douã lichide ºi
cristalinul formeazã sistemul optic al ochiului, care proiecteazã pe retinã
imaginea rãsturnatã a obiectivului privit.
Evaluare:
Aplică! • observarea activitãþii
1. Aflã pentru o lentilã cu distanþa focalã de 3 cm unde se formeazã imaginile
pentru poziþiile obiectului indicate în tabel.
Poziþia obiectului
5 cm la stânga
Poziþia imaginii Imagine realã sau virtualã
lentilei
3 cm la stânga cadrul activitãþiilor.
lentilei
2 cm la stânga
lentilei
2 cm la dreapta
lentilei întreaga clasã;
2. La ce fenomen fizic se referã zicala popularã: „Apele limpezi sunt adânci”? • reflecþie;
77
capitol);
• portofoliu.
Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare decât cea sugeratã în lecþie.

LUMINĂ ȘI SUNET
Aplicaţii cotidiene 23
LUMINĂ ȘI SUNET
perechi/Comunicaþi. Profesorul
solicitã elevilor sã citeascã atent Aplicaţii cotidiene 23
întrebãrile de la începutul lecþiei
ºi sã reflecteze asupra situaþiilor Gândiţi-vă și discutaţi în grup!
respective individual (cca. 10 Descrie cum se foloseºte un aparat de fotografiat pentru a face o fotografie.
Prezintã în rãspunsul tãu ce se introduce în aparat, ce reglaje trebuie fãcute ºi
min). Apoi, împreunã cu colegul cum se obþine în cele din urmã fotografia. Discutã cu colegii ºi analizaþi
variantele de rãspuns.
de bancã, vor scrie un scurt text Ce crezi cã reprezintã imaginea de mai jos?
explicativ prin care sã rãspundã

la întrebãrile respective. Se poate
solicita elevilor ºi sã realizeze în
caiet o schemã în care sã redea
grafic explicaþia lor (cca. 15
min). Apoi se solicitã elevilor sã Lucrează și vei afla!
compare rãspunsurile ºi schiþa
I. Titlu experiment
realizatã individual cu cele ale Materiale necesare: cutie de carton, hârtie, creion, lanternã de buzunar, lipici,
foarfecã.
colegului de bancã ºi sã discute Mod de lucru: Decupeazã în peretele cutiei de carton un orficiu pãtrat cu latura
de circa. 4 cm. Pe foaia de hârtie deseneazã un copac, o floare, un copil etc.
Aºazã desenul pe peretele nedecupat al cutiei. Închide cutia cât mai bine. Lipeºte
cu acesta, solicitând rãspunsuri pe orificiu foaia de hârtie semitransparentã. Ce crezi cã se va întâmpla? Priveºte
prin foaia semitransparentã. Ce vezi?
sau explicaþii suplimentare (cca.
II. Titlu experiment
10 min). Grupaþi elevii în grupe Materiale necesare: balon, lentilã convergentã, paravan.
Mod de lucru: Organizaþi-vã în grupe de câte patru. Umflã un balon cu peretele
de câte 4-5 ºi, timp de 25 min,

subþire, pânã când are diametrul egal cu distanþa focalã a unei lentile
convergente. Monteazã lentila într-un paravan. Þine balonul lângã lentilã ºi
îndreapt-o cãtre o fereastrã luminatã de Soare. Ce observi? Comparã cu
lãsaþi-i sã realizeze un afiº reprezentarea, în secþiune, a unui ochi.
sintetic al rãspunsurilor grupei. Stai în faþa unei ferestre astfel încât sã vezi peisajul de afarã. Þine braþul întins în
faþa ta, la nivelul ochilor. Ridicã arãtãtorul în poziþie verticalã. Priveºte-l cu un
Sinteza se poate realiza în singur ochi. Vezi degetul clar? Dar peisajul de afarã?
Fãrã sã schimbi direcþia în care priveºti ºi fãrã sã miºti degetul, fixeazã privirea
diferite forme utilizând pe un obiect situat departe. Vezi clar obiectul? Dar degetul tãu?
organizatori grafici.
78
Lucreazã ºi vei afla ȘTIINŢE • GHIDUL ELEVULUI
metoda Cafenea, fie scena au înþeles regula de miºcare. Activitatea de învãþare prin
turnantã. Pentru metoda cooperare în noile grupe are o duratã de cca. 20 min,
Cafenea se formeazã grupe de dupã care elevii revin în grupele iniþiale. Aici ei vor
câte 4, fiecãrui membru al finaliza afiºul, respeciv notiþele din caiet sau de pe fiºa de
grupei atribuindu-se un rol. activitate experimentalã. Pentru scena turnantã, elevii se
Elevii realizeazã experimentele grupeazã în patru grupe, se sabileºte un sens de deplasare
indicate pe fiºa de activitate în clasã, se precizeazã clar intervalul de timp avut la
experimentalã. Noteazã dispoziþie ºi forma sub care se va prezenta rãspunsul.
observaþiile, explicaþiile, Pentru fiecare experiment va exista o fiºã de activitate
determinãrile experimentale experimentalã pe care o va completa fiecare grupã.
atât pe caiet, cât ºi pe o foaie de Aceastã fiºã va face parte din portofoliul pentru evaluare.
hârtie format A0 (cca. 30 min). Observaþiile ºi explicaþiile pot fi trecute – dupã evaluare
Explicaþi regula de deplasare ºi corectare – pe caietul fiecãruia. Pentru a facilita
între grupuri ºi permiteþi activitatea elevilor, în ghid existã scurte fragmente care
deplasarea ordonatã a elevilor conþin informaþii teoretice utile pentru inþelegerea
numai dupã ce aþi verificat cã conceptelor ºi fenomenelor studiate. Pentru evaluarea

referatului lucrãrii de laborator
se poate utiliza fiºa de evaluare
din anexã.
Activitatea 3. Activitate pe gru-

pe – Veþi urmãri corectitudinea
ºtiinþificã a rãspunsurilor, cali-
tatea comunicãrii în grup, refe-
Ochiul este capabil sã se acomodeze pentru a forma imagini clare ale obiectelor
aflate la diferite distanþe faþã de el. Când ochiul priveºte aproape, sistemul optic
se regleazã prin contracþia muºchilor circulari ciliari: cristalinul se bombeazã ºi
rirea corectã la legile ºi fenome-
imaginea se proiecteazã clar pe retinã. Acomodarea pentru vederea la distanþã se
face prin turtirea cristalinului.
nele studiate. Elevii
1. Turteºte uºor balonul apãsându-l pe paravan. Ce constaþi? Unde crezi cã s-ar completeazã individual/în pe-
forma imaginea clarã?
2. Turteºte uºor balonul alungindu-l pe direcþia axei centrale a lentilei. Ce constaþi? reche/în grup diagrama Venn
Unde crezi cã s-ar forma imaginea clarã?
Comparã imaginile alãturate. Realizeazã un desen prin care sã explici

sau realizeazã un ciorchine
funcþionarea lor.
dublu. Este util ca dupã ce s-au
completat organizatorii grafici
individuali sã realizaþi la tablã
o sintezã, utilizând acelaºi or-
ganizator grafic ºi care sã cu-
prindã rãspunsurile întregii cla-
se. Dupã ce aþi realizat acest
lucru, purtaþi o discuþie în care
sã treceþi în revistã ºi sã evi-
denþiaþi împreunã cu ei asemã-
nãrile ºi deosebirile pe care le-
Aplică! au identificat. Aceastã discuþie
1. Cum se poate fotografia o picturã sau obiectele dintr-o vitrinã în aºa fel încât în
fotografie sã nu aparã luciul pânzei tabloului sau al geamului vitrinei? provoacã un demers reflexiv al
2. H.G. Wells a creat omul invizibil în nuvela cu acelaºi nume, bazându-se pe elevilor asupra propriei activi-
urmãtoarea idee: dacã omul ar avea acelaºi indice de refracþie ca aerul, atunci
omul ar deveni invizibil. Totuºi, ceva nu este în regulã în aceastã idee. Îþi poþi da
seama ce anume?
tãþi desfãºurate ºi, de asemenea,
3. Din aceastã lecþie am învãþat ________________________________________________
le întãreºte încrederea în forþele
___________________________________________________________________________ proprii. Pentru înregistrarea ob-
4. Aº vrea sã aflu mai multe despre: ____________________________________________ servaþiilor personale realizate
___________________________________________________________________________ de Dvs. se poate utiliza harta
clasei sau grila de observare a
79
activitãþii în grupe.
Aplicã
Evaluare:
întreaga clasã;
• reflecþie;

LUMINĂ ȘI SUNET
Sunetele și auzul 24
LUMINĂ ȘI SUNET
rãspunde individual la Sunetele și auzul 24
colegul/colega de bancã îºi vor 1. Priveºte imaginea ºi imagineazã-þi cã eºti în pãdure
într-o zi toridã de varã. E liniºte. Dacã asculþi atent
compara rãspunsurile ºi le vor totuºi, tot mai auzi sunete. Cum explici?
2. Legat la ochi, în mijlocul unui câmp, ai putea
alege pe cele pe care le determina dacã sursa sunetului se aflã exact în faþa
ta sau în spatele tãu?

grup de câte 4, vor relua Lucrează și vei afla!
aceeaºi discuþie, cãutând ºi 1. Umflã un balon ºi apucã-l imediat cu degetele în douã puncte diametral opuse
ale gâtului sãu. Trage lateral. Ce observi? Poþi modifica sunetul produs de balon?
argumentând soluþiile propuse. Atinge cu buzele gâtul balonului. Ce simþi?
2. Atinge-þi gâtul în timp ce vorbeºti tare. Ce simþi? Þine palma aproape de gurã în
În funcþie de numãrul elevilor timp ce vorbeºti tare. Ce simþi? Cum explici?

3. Þine între dinþi un capãt al unui fir subþire din cauciuc. Nu-l atinge cu buzele.
Întinde firul ºi ciupeºte-l. Ai foarte mare grijã sã nu scapi din mânã capãtul
din clasã, se poate continua pe firului. Ce observi? Auzi ceva?
4. Întinde un fir elastic peste rigla aºezatã vertical pe masã. Ciupeºte firul. Unde
aceeaºi idee, adicã (i) formarea observi vibraþia firului? Deplaseazã rigla ºi modificã de 4–5 ori poziþia acesteia
astfel încât sã mãreºti lungimea firului care vibreazã, fãrã sã schimbi forþa la care
unor grupe de câte 8 elevi ºi este supus firul. Ce observi?
prezentarea rãspunsurilor de Urechea este organul auzului ºi al echilibrului, adãpostit, în cea mai mare parte,
în osul temporal al cutiei craniene. Ea este alcãtuitã din trei pãrþi:
• Urechea externã – compusã dintr-un pavilion, asemãnãtor unei pâlnii, care
câte un reprezentant al fiecãrei prezintã un schelet cartilaginos învelit în piele ºi un canal auditiv extern la
capãtul cãruia se aflã o membranã elasticã, bombatã spre interior, numitã timpan.
grupe sau (ii) colectarea • Urechea mijlocie are forma unei cãmãruþe care, la capãtul dinspre urechea
internã, prezintã douã orificii: fereastra ovalã ºi fereastra rotundã. Între timpan
rãspunsurilor grupelor de câte ºi fereastra ovalã se gãseºte un lanþ de trei oscioare sprijinite unul de altul:
ciocanul, nicovala ºi scãriþa. Ciocanul se sprijinã pe timpan, iar scãriþa, pe o

membranã care acoperã fereastra ovalã. Urechea mijlocie este în legãturã cu
faringele printr-un canal, numit trompa lui Eustachio, care asigurã aceeaºi
presiune a aerului pe ambele feþe ale timpanului.
asupra cãreia se va reveni mai • Urechea internã are aspect de labirint sãpat în osul temporal (labirint osos). În
acesta se aflã urechea internã propriu-zisã, numitã labirint membranos, alcãtuit din:
târziu pe durata lecþiei. Grupele utriculã, saculã, 3 canale semicirculare ºi melcul. În utriculã, saculã ºi la baza
canalelor semicirculare se gãsesc celule care recepþioneazã excitaþii legate de
rezultate în final vor realiza un poziþia corpului (echilibrul). Aceste celule sunt în legãturã cu neuronii ale cãror
prelungiri lungi formeazã nervul vestibular (al echilibrului). În melcul membranos
se aflã celulele receptoare ale undelor sonore. Aceste celule vin în contact cu
afiº care sã redea sinteza neuroni ale cãror prelungiri lungi formeazã nervul auditiv. În labirintul osos se aflã
un lichid numit perilimfã, iar în labirintul membranos, alt lichid, numit endolimfã.

pot fi realizate fie utilizând numai dupã ce aþi verificat cã au înþeles regula de
metoda Cafenea, fie scena miºcare. Activitatea de învãþare prin cooperare în noile
turnantã. Pentru metoda grupe are o duratã de cca. 20 min, dupã care elevii revin
Cafenea se formeazã grupe de în grupele iniþiale. Aici ei vor finaliza afiºul, respeciv
câte 4, fiecãrui membru al notiþele din caiet sau de pe fiºa de activitate
grupei atribuindu-se un rol. experimentalã. Pentru fiecare experiment va exista o fiºã
Elevii realizeazã experimentele de activitate experimentalã pe care o va completa fiecare
indicate pe fiºa de activitate grupã. Aceastã fiºã va face parte din portofoliul pentru
experimentalã. Noteazã evaluare. Pentru evaluarea referatului lucrãrii de laborator
observaþiile, explicaþiile, se poate utiliza fiºa de evaluare din anexã.
determinãrile experimentale
atât pe caiet, cât ºi pe o foaie de Activitatea 3. Metoda SINELG combinatã cu metoda
hârtie format A0 (cca. 30 min). Cubul – Elevii redacteazã un scurt text care cuprinde
Explicaþi regula de deplasare concluziile experimentelor desfãºurate. Apoi, în perechi,
între grupuri ºi permiteþi parcurg textul (cca. 15 min) utilizând simbolurile
deplasarea ordonatã a elevilor cunoscute Dvs. veþi realiza pe tablã o sintezã a celor

selectate de elevi ºi veþi
formula aprecieri încurajatoare
Comparã cele douã imagini ºi identificã pe model elementele componente ale
urechii.
ºi argumenteze opþiunea.
Decupeazã porþiunea conicã a gâtului unui flacon din material plastic. Întinde
membrana unui balon peste gura acestuia ºi fixeaz-o. Membrana trebuie sã fie Aceastã secvenþã este
bine întinsã. Apropie pâlnia de difuzorul unui aparat de radio în stare de
funcþionare, fãrã sã-l atingi. Atinge membrana cu buzele. Dã radioul mai încet.
Cum se modificã vibraþiile membranei?
Aºazã un ceas care ticãie pe fundul unui borcan adânc. Ascultã ticãitul ceasului
din diferite poziþii în jurul acestuia. Când auzi cel mai bine? Foloseºte o carte pe
post de «oglindã» pentru sunete ºi încearcã sã direcþionezi sunetul spre urechea ta.
propriilor cunoºtinte, îi ajutã
Schiþeazã pe caiet drumul sunetului din interiorul borcanului pânã la urechea ta.
sã-ºi formeze/dezvolte un stil
Liliacul foloseºte un mod de orientare bazat pe ecou: el „þipã” scurt, pe o anumitã
direcþie, apoi ascultã. Dacã se produce un ecou, el aflã cã pe acea direcþie se
gãseºte un obstacol. Dupã cât de întârziat este ecoul, el aflã ºi distanþa la care este
personal de învãþare. Organizaþi
obstacolul. În acest mod, liliacul, aproape orb, nu are nevoie de luminã pentru a
se orienta. În mod asemãnãtor, vapoarele ºi submarinele pot detecta la ce distanþã
elevii în 6 grupe ºi repartizaþi
se aflã faþã de fundul mãrilor ºi al oceanelor. Ele transmit un fascicul îngust de
ultrasunete direct spre fundul mãrii ºi aºteaptã ecoul. Mãsurând întârzierea cu fiecãrei grupe câte una din
care apare ecoul ºi ºtiind viteza de propagare în apã, se poate determina
adâncimea apei. Dispozitivul se numeºte sonar. urmãtoarele sarcini de lucru:
Dacã auzi ecoul la douã secunde dupã ce ai produs un sunet, la ce distanþã se
aflã obstacolul pe care sunetul s-a reflectat?
Descrie, Comparã, Aplicã,
Analizeazã, Diferenþiazã,
Aplică! Transferã. Fiecare grupã va
realiza aplicaþia prezentatã (30-
1. Priveºte imaginea alãturatã ºi precizeazã pentru acest
instrument ce anume vibreazã pentru a produce sunetul.
2. Ce adâncime are apa, dacã ecoul sonarului soseºte dupã o
secundã? Viteza sunetului, ca ºi a ultrasunetelor, este, în
apã, 1 430 m/s.
40 min). La final vor realiza
3. Prin ce crezi cã se propagã vibraþiile infrasonore ale unui
cutremur?
împreunã, fiecare grup, un afiº
4. Într-un sol argilos, viteza de propagare a vibraþiilor
seismice este de 3 400 m/s. În cât timp ajung vibraþiile referitor la tema studiatã,
seismice la 100 km distanþã într-un sol argilos?
utilizând atât rezultatele
experimentale ºi observaþiile
personale, cât ºi informaþiile
81
oferite de casetele cu text
explicativ. Se poate finaliza fie
cu Turul galeriei, fie cu
prezentare ºi interevaluare.
Evaluare:
• observarea activitãþii individuale a elevilor; Aplicã
• monitorizarea grupelor – în cadrul activitãþiilor. Activitatea 4. Activitate
Observarea discuþiilor cu întreaga clasã; aplicativã de utilizare a
• reflecþie; informaþiilor din caseta cu
• autoevaluare (la final de capitol); textul suport. Poate fi utilizatã
• portofoliu. ºi pentru evaluarea
cunoºtinþelor elevilor.

LUMINĂ ȘI SUNET
Autoevaluare VII
Evaluarea are ca scop identificarea corectã a atât itemi obiectivi (cu alegere multiplã, cu
performanþelor elevului, înregistrarea enunþ lacunar) care au un singur rãspuns
progresului, precum ºi identificarea corect ºi vizeazã verificarea modului în care
problemelor pe care acesta le are în a face elevii ºi-au însuºit cunoºtinþele în acest
faþã cerinþelor formale ale curriculum-ului. capitol, cât ºi itemi semiobiectivi (întrebãri
De aceea este util pentru elevi sã li se cu rãspuns deschis care solicitã construirea
actualizeze, înaintea testului de final de de explicaþii, argumentarea unei opinii sau
capitol, criteriile ºi procedurile de evaluare, poziþii personale, rezolvarea de situaþii-
precum ºi standardele de performanþã problemã calitative, rezolvarea de probleme
asociate competenþelor specifice. cantitative care necesitã aplicarea legilor ºi
principiilor studiate) care vizeazã
Testul de evaluare aplicat la sfârºitul acestui deprinderile ºi abilitãþile elevilor de a aplica
capitol este un test scris. Aplicarea lui are ºi de a transfera cunoºtinþe ºi proceduri de
durata de o orã – timp de lucru efectiv lucru în situaþii diverse. Pentru acest test se
pentru elev. Fiecare elev va rezolva testul de va acorda un punctaj mai mare (dublu)
evaluare de la sfârºitul capitolului în spaþiul itemilor deschiºi. În evaluarea rãspunsurilor
avut la dispoziþie în ghid. Înainte de se vor avea în vedere urmãtoarele standarde
aplicarea testului este bine sã pregãtiþi elevii de performanþã:
(10 min), atenþionându-i asupra etapelor pe • utilizeazã corect informaþiile ºi
care trebuie sã le parcurgã în rezolvarea unui conceptele ºtiinþifice studiate ºi comunicã
exerciþiu/unei situaþii-problemã. Aceste în scris, utilizând limbajul ºtiinþific
etape sunt: specific în contexte legate de protejarea
• prima citire cu atenþie a enunþului (citirea mediului înconjurãtor;
textului, observarea imaginilor, a • formuleazã predicþii, ipoteze pentru
schemelor sau tabelelor); se acordã atenþie soluþionarea unor situaþii-problemã
sensului enunþului; ecologice;
• a doua lecturã a enunþului (reperarea în • utilizeazã conceptele, legile, principiile
text a informaþiilor care se constituie în studiate în prezentãri scrise pentru a
date cunoscute, respectiv a ceea ce explica fenomene/procese naturale;
trebuie aflat); • aplicã legi, principii, teorii pentru a
• rezolvarea exerciþiului/situaþiei-problemã rezolva probleme ºi exerciþii cantitative;
(realizarea unei scheme sau a unui desen • descrie fenomene/procese utilizând corect
care sã ajute la stabilirea conexiunilor limbajul ºtiinþific specific ºi formulând
între ce se dã ºi ce se cere); corect relaþii cauzã – efect;
• redactarea soluþiei (respectarea • comparã elementele unui sistem complex
formalismului matematic, utilizarea analizându-le din perspectiva influenþei
limbajului ºtiinþific adecvat, formularea lor asupra mediului înconjurãtor.
de propoziþii clare, complete, logice).
Ultimii trei itemi sunt itemi cu caracter
Cu acest prilej le veþi rãspunde întrebãrilor, formativ, care induc elevului un demers
solicitãrilor specifice, astfel încât sã vã reflexiv, de introspecþie. Rãspunsurile sunt
asiguraþi de faptul cã toþi au înþeles corect ºi utile pentru reglarea ºi adaptarea demersului
complet ceea ce au de fãcut. didactic, pentru diferenþierea procesului de
învãþare ºi strategiilor de predare în lecþiile
Testul de autoevaluare vizeazã evaluarea urmãtoare. Nu este obligatoriu sã fie
competenþelor specifice formate sau punctaþi, iar dacã sunt, atunci este bine sã
dezvoltate prin activitãþile de învãþare fie interpretaþi în favoarea elevului.
proiectate în acest capitol. Testul cuprinde

Cum se folosesc anexele?

Ghidul „Tehnologia ºi viaþa” se încheie cu capabili sã realizeze astfel de referate
un numãr de anexe pe care le-am realizat în ºtiinþifice fie ca urmare a unei activitãþi
ideea de a facilita fie înþelegerea, fie experimentale, fie ca urmare a unei activitãþi
aprofundarea, fie extinderea unor teme. de documentare. Vã recomandãm focalizarea
Deoarece abordarea curricularã proiectatã pe urmãtorul demers în proiectarea,
pentru programul „A doua ºansã” este una gestionarea, monitorizarea ºi evaluarea
flexibilã, modularã, iar finalitatea activitãþilor experimentale:
programului este accesul viitorilor
absolvenþi la certificatul de competenþã Studiul ºtiinþelor – demers experimental
profesionalã nivel I, respectiv la posibilitatea Problema
de a-ºi continua studiile în ciclul superior al Ceea ce caut sã descopãr/ceea ce
1.
liceului, am considerat cã este utilã ºi urmãresc sã dovedesc
necesarã completarea conþinuturilor Ipoteza
noþionale cu unele concepte, informaþii mai Mã gândesc la:
abstracte, mai complexe. Îmi propun sã fac:
2.
Propun:
Anexele cuprind de exemplu texte suport Vreau sã verific:
prin care elevii au acces la mai multe Experimentul
informaþii legate de subiectul lecþiei. Aceste 3. Ceea ce urmeazã sã fac:
texte suport vor fi utilizate, în principal, în Rezultatele experimentului
cazul activitãþilor de învãþare care sunt Am observat:
4.
proiectate cu ajutorul metodelor de învãþare Am mãsurat:
prin cooperare (Mozaic, Cubul, Cafenea, Concluzii
SINELG). Textele suport ilustreazã exemple Pot sã spun cã:
5.
diverse de situaþii contextuale (din naturã Ceea ce am reþinut:
sau tehnologice) care faciliteazã elevilor
recunoaºterea conceptelor studiate, De asemenea, ghidul oferã în anexe ºi
identificarea relaþiilor de tip cauzã-efect, dezvoltãri teoretice, abstracte, pentru cei
diferenþierea ºi caracterizarea fenomenelor ºi capabili de abstractizãri, precum ºi pentru a
proceselor studiate. le uºura munca în activitãþile de învãþare
care constau în principal din rezolvare de
Alt tip de anexe îl constituie fiºele de probleme (calitative sau cantitative).
activitate experimentalã, care pot fi utilizate
ca atare în secvenþele experimentale ºi care În fine, o ultimã categorie o constituie
faciliteazã elevilor însuºirea etapelor unui imaginile sau indicaþiile practice pentru
experiment, aplicarea corectã a metodei realizarea unor proiecte practice,
experimentale de investigare a naturii, de constructive, pe care elevii le pot realiza cu
descoperire a fenomenelor naturale, de materiale artizanale, refolosibile. Este descris
reconstituire a unor experimente celebre în atât modul de realizare, cât ºi materialele
istoria ºtiinþei. De asemenea, acestea au rolul necesare ºi principiul/legea pe care o
de a acomoda elevii cu structura referatului ilustreazã.
ºtiinþific al unei lucrãri de laborator, ei vor fi

Cuvânt de încheiere
Evoluþia ºtinþei ºi tehnicii implicã pãtrunderea din ce în ce mai adânc în esenþa
fenomenelor naturii. Aceste fenomene se prezintã simþurilor noastre sub forme
extrem de variate, rezultând, la rândul lor, din interacþiunea unui mare numãr
de factori. O parte dintre aceºti factori au un rol deosebit în fenomenele pe care
le avem sub observaþie, în timp ce alþii sunt auxiliari, specifici diferitelor
contexte ºi uneori umbresc fenomenele în cauzã – de aceea trebuie, dacã nu
eliminaþi definitiv, cel puþin neglijaþi într-o primã aproximaþie.
ªtiinþa opereazã astãzi din ce în ce mai puþin cu entitãþi considerate simple,

omogene unele faþã de altele. În gândirea modernã se utilizeazã categoria de
sistem, caracterizat prin tipuri specifice de structuri, adicã prin anumite tipuri
de interacþiuni între elementele care îl alcãtuiesc. Sistemul este definit ca un
ansamblu de elemente în interdependenþã, constituind un întreg organizat.
Dupã natura structurilor ºi interacþiunilor specifice, sistemele pot fi: sisteme
fizice, sisteme chimice, sisteme biologice, ecosisteme, sisteme sociale etc. La
rândul lor, sistemele fizice se pot clasifica în: sisteme macroscopice (sau
sisteme termodinamice, determinate simultan de parametrii lor mecanici,
termici, electromagnetici – deci ºi optici) ºi sisteme microscopice.
Fiecare profesor dedicat elevilor, prins în angrenajul complicat al reformei

învãþãmântului preuniversitar pentru împlinirea dezideratelor acesteia, cautã
rãspunsuri la întrebãri de genul:
• Cum se paote organiza învãþarea de calitate?
• Cum se poate actualiza conþinutul lecþiei ºi cum se poate adapta la o lume în
continuã schimbare?
• Care sunt formele de organizare, metodele prin care elevul sã poatã învãþa
implicit ºi explicit, conºtient ºi durabil?
• Care sunt cunoºtinþele necesare pentru reuºita în viaþã, pe care elevii sã le
înveþe în ºcoalã?
Nu uitaþi:
În naturã totul trebuie sã se ducã undeva: substanþele circulã, nimic nu dispare,
ci totul se transformã.
Fiecare specie biologicã este unicat, rezultat unic al evoluþiei, având o anumitã
zestre geneticã pe care o transmite urmaºilor.
În naturã nimic nu se obþine din nimic ºi fãrã nici un efort. Aceasta înseamnã
cã nu poþi exploata la nesfarºit resursele naturale fãrã sã te ocupi simultan ºi se
regenerarea acestora.
În final, dorim sã nu uitaþi cã singura soluþie pentru supravieþuirea omului pe

Terra este asigurarea permanentã a unui parteneriat înþelept cu natura prin:
exploatarea raþionalã a resurselor naturale; supravegherea permanentã a
echilibrelor din naturã ºi adoptarea unor mãsuri prompte în cazul apariþiei
unor dezechilibre.
Autori
Luminiþa Chicinaº
Ioana Mihacea

Notiţe
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

A Doua Sansa Secundar Stiinte Profesor 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa Secundar Stiinte Profesor 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”

Centrul Step by Step, 2006

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 3

4 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 5

6 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

În acest capitol, conceptele cheie sunt: nutriţia, fotosinteza/plante, sistemul digestiv/pești,

La sfârșitul acestui capitol, elevii vor ști mai multe despre:

De asemenea, până la sfârșitul acestui capitol, elevii vor:

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 7

coordoneazã întreg organismul,

precum ºi care sunt funcþiile Lucrează și vei afla!

trecut. De asemenea, timp de 1.

ºi vor schimba diferite opinii. eprubete, stativ 6–8 cm;

caietele lor. stativ ºi se observã ce se întîm-

Lucreazã ºi vei afla apã, bisturiu cu lungimea de 6 cm ºi lãþimea

referitor la experimentele care Dioxid de carbon + apã + sãruri minerale

deducând titlul experimentelor

8 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9

Activitatea 2. Veþi provoca prin

10 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

2. Dã câte douã exemple de mamifere ierbivore, insectivore, carnivore, omnivore ºi

4. Acordã o notã de la 1 la 10 pentru dificultatea testului de evaluare ºi

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 11

respiraþiei în lumea vie. Apoi, Lucrează și vei afla!

pentru a scrie care sunt

respira ºi dacã inima s-ar opri,

Lucreazã ºi vei afla!

sevei brute ºi elaborate prin

12 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

Realizaþi în grupe de câte 4 urmãtorul experiment: Evidenþierea bacteriilor de

Notiþele/observaþiile profesorului: Aplicã

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 13

Tipurile de itemi folosiþi sunt:

14 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

Capitolul: Educaţie pentru sănătate vizează investigarea modului de funcţionare și a modalităţilor

La sfârșitul acestui capitol, elevii vor ști mai multe despre:

De asemenea, până la sfârșitul acestui capitol, elevii vor:

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 15

atent indicaþiile pentru fiecare

perechi, vor discuta • Existã ºi dezavantaje? Care sunt acestea?

elevilor sarcina de lucru, • 250 ml de oþet;

documenta parcurgând paginile

16 ȘTIINŢE • GHIDUL PROFESORULUI

Aplică! Concluzionaþi prin discuþii

Notã: se pot folosi ºi alte metode de predare

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 17

Cum te simţi azi? 5

de câte 4 – 5 persoane. Elevii • De ce nu râdem cu toþii de aceleaºi lucruri?

dispoziþie 20 minute pentru a Lucrează și vei afla!

Râsul este o parte a vocabularului uman

rezultatele ºi opiniile grupelor. îl putem produce conºtient, de aceea este

celelalte grupe. Aceastã expresia feþei se schimbã ºi producem

discuþie poate dura 10 –15 min.

Activitatea 2. Dacã existã te de a fi capabili sã vorbim. Râsul, la fel

veþi indica adresa menþionatã în

sunt ºi .