Institutul Teologic Baptist București

Curs: Biserica și Societatea

Profesor: Dr. Constantin Ghioancă

Capitolul 10

Biserica în mijlocul oamenilor

În ultimele lecții ale acestui curs vom sonda relațiile dintre Biserica instituționalizată și
societate. La fel ca în cazul bisericii organice (credincioșii individuali), Biserica în dimensiunea
ei instituționalizată (organizată conform unei legislații și a unui statut de organizare) dezvoltă
relații cu oamenii din jur, se pronunță cu privire la valorile unei anumite culturi și se raportează
la autoritățile Statului. În această lecție ne vom focaliza asupra relației dintre Biserică și omenii
din jur (Biserica în mijlocul oamenilor).

1. Biserica și relevanța ei
O întrebare esențială este, în ce mod ar trebuie să fie Biserica, așa încât să devină relevantă
în societate? Ce are Biserica de oferit? Atunci când înțelegem că ceva este relevant dacă „pune
în lumină, scoate în evidență, remarcă, subliniază”1, mai degrabă decât dacă „este pe placul”
sau „după așteptările” oamenilor, putem afirma că Biserica este relevantă atunci când comunică
ceva. Uneori se face o confuzie între trăsătura „comunicativă” a relevanței și aspectul „estetic”
al acesteia. Ceva este „relevant” atunci când comunică, atunci când stabilește „o legătură” cu
oamenii, chiar dacă ceea ce se comunică nu este, neapărat, întotdeauna un lucru plăcut.

Mulți lideri ai bisericilor consideră că a fi relevant înseamnă să-i atragi pe oameni, să ai

„magnet”, pe când relevanța înseamnă de fapt să te conectezi și să răspunzi nevoilor reale ale
semenilor.Joseph Stowell, referindu-se la predicare, vorbește despre relevanță în următorii
termeni:

A fi relevant înseamnă a te conecta. De obicei, ne gândim la relevanță ca însemnând să fii

contemporan, isteț, extrem de creativ sau să ai un buchet de ilustrații care până la urmă să clarifice
punctul exprimat. Totuși, nu acestea sunt criteriile pentru relevanță. Criteriul este următoarea
chestiune de bază: am creat eu un mediu în care Dumnezeu să se conecteze cu situațiile din viața
reală a ascultătorilor?2

1
Dicționarul Explicativ al Limbii Române (București: Univers Enciclopedic, 1998), 913.
2
http://www.preachingtodaysermons.com/preacthatcon.html, accesat pe 03.05.2007

1
 În perioada modernă târzie, aflându-se în alergarea după relevanță, bisericile au încercat să
se organizeze în patru moduri distincte.3
(1) Au adoptat soluția serviciilor amestecate (engl. blended services). Specificul slujbelor
constă în faptul că în cadrul aceluiași serviciu existau genuri foarte diverse de muzică
(uneori chiar contrastante) și alte elemente contrastante care alcătuiau programul.
(2) Prin anii 1970, 1980 au apărut câteva schimbări culturale care promovau o altă
mentalitate: de la „câte ceva pentru fiecare” (servicii amestecate) la „totul pentru mine.”
Așadar, au apărut așa-numitele servicii prietenoase cu noii veniți (engl. Seeker Friendly
Services). Slujbeel erau tradiționale ca formă (orgă, cor etc.) dar mai puține formale
(pastorul îmbrăcat în haine sport, texte biblice scrise pe buletinele duminicale ș.a.) cu
scopul de a nu-i intimida pe noii veniți.
(3) In al treilea rând, s-au dezvoltat serviciile cu participare mare a noilor veniți (engl.
High Participation Seeker services). Bisericile care s-au orientat în acest fel sunt
asociate cu lideri precum Rick Warren de la Saddleback Valey Community Church în
Orange County, California. In serviciile religioase ale unor asemenea biserici nu apare
orga ci trupa de închinare, iar accentul este pus pe vizitatorii necreștini. Muzica care se
cântă nu este din cea scrisă înainte de 1980, iar serviciul de închinare este foarte
participativ. Predicarea este tematică, legată de probleme de viață iar limbajul care se
folosește nu este unul religios.
(4) În al patrulea rând putem vorbi despre servicii de tip spectacol pentru noii veniți (engl.
High Performance Seeker service). Se aseamănă foarte mult cu modelul anterior. În
cazul serviciilor de tip spectacol, noii veniți nu sunt implicați ci mai degrabă asistă la
slujbă ca la un spectacol. Totuși acest lucru are efect asupra lor. Liderii care promovează
acest tip de servicii religioase sunt cei precum Bill Hybles de la Willow Creek
Community Churh în Chicago. Serviciile religioase sunt separate; unele sunt planificate
să împlinească nevoile creștinilor iar altele pe cele ale necreștinilor.

Dar după toate aceste patru mișcări și orientări bisericești care s-au orientat după criteriul
relevanței a apărut o nouă schimbare culturală și aici intervin bisericile emergente (engl.
Emerging Churches). Ele dau semnalul că ne află într-o nouă epocă culturală, cea postmodernă!
Acest aspect este fundamental. Multe biserici nu îl iau suficient de serios în seamă și drept
urmare, mesajul lor nu se conectează cu audiența postmodernă. Bisericile emergente reușesc să

3
George G. HUNTER III, Church for the Unchurched, (SUA, Nashville: Abingdon Press 1996), pp. 71,72.

2
evite negarea simplistă a culturii în care trăim. Cu toate acestea, cel puțin o parte din bisericile
emergente nu reușesc să evite o doua capcană: diluarea mesajului biblic. Din dorința de
relevanță culturală se pare că bisericile emergente nu pun accentul pe ideea de „a te conecta sau
a te face înțeles”, ci mai cu seamă pe ideea de „a fi contemporan”, în metode dar și în mesaj.
Adevărul Evangheliei este compromis de o bună parte dintre bisericile emergente.

Se pare că un ultim trend de conturare a slujbelor bisericești ține de apariția așa-numitelor

biserici online. Dezvoltarea tehnologică din ultimii ani a facilitat apariția mai multor tipuri de
platforme online care permit desfășurarea slujbelor bisericești. În aceste condiții, apar provocări
ecleziale noi, care încă urmează să fie constatate și evaluate.

Nu vom face o evaluare a celor 6 modele de biserici amintite mai sus. La fiecare model în
parte se găsesc lucruri care pot fi apreciate și altele care pot fi criticate. Mai degrabă, în rândurile
următoare vom prezenta un model biblic de biserică relevantă. Cum ar trebui să se organizeze
și să se structureze o biserică biblică, dacă dorește să fie relevantă în societate? Atenție, prin
„relevantă” ne referim la acea Biserică folosită de Dumnezeu pentru a le oferi oamenilor ceea
ce ei au cu adevărat nevoie: Evanghelia.

A. Identitatea bisericii locale relevante

a. Ce este o biserică locală?

Putem da următoarea definiție: Biserica locală este comunitatea credincioșilor dintr-o

anumită zonă geografică, adunați în Numele Domnului Isus, sub conducerea Lui și
în slujba intereselor Împărăției Sale. De exemplu putem vorbi despre biserica din Efes,
Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia, Laodicea, Tesalonic, Corint, Filipi etc.

Să notăm câteva texte:

 1 Pt. 2:9 - Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un
popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui
ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată;
 1 Tim. 3:15 - Dar, dacă voi zăbovi, să ştii cum trebuie să te porţi în Casa lui Dumnezeu,
care este Biserica Dumnezeului celui Viu, Stâlpul şi Temelia adevărului.

3
b. Semne distinctive ale unei biserici relevante

b.1. Predicarea Cuvântului - Ioan 8:31,32, 31. Şi a zis iudeilor care crezuseră în
El: "Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; 32. veţi
cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi." Vezi și Ioan 8:47;14:23, 1 Ioan
4:1-3; 2 Ioan 9.

b.2. Simbolurile vizibile (Botezul și Cina Domnului) - Mat. 28:19 - Duceţi-vă şi

faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al
Sfântului Duh. Fapte 2:42, Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura
frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. Vezi și Marcu 16:15-16, 1 Cor. 11:23-
30

b. 3. Practicarea disciplinei - Mat. 18:18; Adevărat vă spun că orice veţi lega pe

pământ va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer. Vezi
și 1 Cor. 5:1-5, 13; 14:33, 40; Ap. 2:14,15, 20.

b.4. Conducerea bisericii - Capul Bisericii este Hristos, însă El cheamă în lucrarea
de cârmuire prezbiteri (păstori) și diaconi: prezbiterii cârmuiesc biserica din punct
de vedere spiritual, iar diaconii îi ajută pe prezbiteri în ce privește administrarea
bunurilor materiale. (Fapte 14:23) Au rânduit prezbiteri în fiecare biserică şi, după
ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră.
(Fapte 6:2-3). Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi au zis: "Nu este
potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. De aceea,
fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi, vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi
înţelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta. (Fapte 6:2-3).
b.5. Acceptarea tuturor credincioșilor, fără discriminare - Biserica nu se
constituie pe baza vârstei, a genului, a stării materiale, a statului social, a stării
civile etc. Singura condiție este credința mărturisită prin botez. Galateni 3:26-28
- Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Isus. 27. Toţi care
aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu Hristos. 28. Nu mai este nici
iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte
bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus.

4
 B. Funcțiile bisericii locale relevante
a. Închinarea / Celebrarea - Evrei 10:25; Să nu părăsim adunarea noastră, cum au
unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua
se apropie. Col. 1:18. El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul, Cel întâi
născut dintre cei morţi, pentru ca în toate lucrurile să aibă întâietatea. În mod
deosebit, Cina Domnului și predicarea biblică ne ajută să păstrăm caracterul
hristocentric al bisericii fiindcă prin participarea la Cină privim la crucea lui Hristos
și la întâlnirea noastră cu El în ceruri, iar predicarea Bibliei scoate în evidență
Persoana și lucrarea lui Hristos.
b. Evanghelizarea - Matei 28:18-20 - Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis:
"Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate
neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-
i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la
sfârşitul veacului." Amin. Fapte 1:8 - Ci voi veţi primi o putere, când Se va coborî
Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria
şi până la marginile pământului."
c. Zidirea spirituală - Efeseni 4:11,12,13 - Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci;
pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, 12. pentru desăvârşirea sfinţilor,
în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, 13. până vom ajunge
toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la
înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;

C. Necesitatea bisericii locale

Ne întrebăm de ce este necesar să facem parte dintr-o biserică locală (aspectul

membralității), și nu este suficient să fim salvați și să avem o relație personală cu Domnul Isus
Hristos? Să notăm câteva răspunsuri:

a. Încurajare și veghere reciprocă: - Evrei 10:24-25 Să veghem unii asupra altora, ca

să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum
au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că
ziua se apropie.
b. Nevoia de modele de credință - Evrei 13:7 Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri,
care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul
felului lor de vieţuire şi urmaţi-le credinţa!

5
 c. Protecție spirituală - Evrei 13: 17 Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci
ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele;
pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar
fi de niciun folos. 1 Petru 5:1-2, 1. Sfătuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt
un prezbiter ca şi ei, un martor al patimilor lui Hristos şi părtaş al slavei care va fi
descoperită: 2. păstoriţi turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă,
ci de bunăvoie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare
de sine.
d. Asigurarea hranei spirituale - 1 Timotei 4:13 Până voi veni, ia seama bine la citire,
la îndemnare şi la învăţătura pe care o dai altora.
e. Slujire potrivit darurilor - Suntem mădulare unii altora:
 Unitatea mădularelor (tragem toți în aceeași direcție, avem același scop:
glorificarea lui Hristos) – 1 Cor 12:12-13 Căci, după cum trupul este unul şi are
multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai
multe, sunt un singur trup, tot aşa este şi Hristos. Noi toţi, în adevăr, am fost
botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie
robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.
 Diversitatea mădularelor (creștinul nu doar că va contribui la unitatea Trupului
și la nevoile acestuia, în același timp va beneficia de ce oferă celelalte mădulare.
A nega faptul că avem nevoie de darurile altor mădulare este un gest de
aroganță) 1 Cor 12:20-22. 20. Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un
singur trup. 21. Ochiul nu poate zice mâinii: "N-am trebuinţă de tine"; nici
capul nu poate zice picioarelor: "N-am trebuinţă de voi." 22. Ba mai mult,
mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuinţă.

Concluzie: Orice credincios adevărat trebuie să facă parte dintr-o biserică locală, iar
societatea are nevoie de astfel de biserici. Acesta este mediul pe care Dumnezeu l-a rânduit
pentru creșterea noastră spirituală, pentru constituirea noastră ca popor al lui Dumnezeu, și
pentru mărturisirea Evangheliei. Cea mai are nevoie a oamenilor este să audă despre
Evanghelia lui Hristos, să fie salvați de păcate și apoi să fie integrați într-o biserică locală
biblică. Biserica relevantă este cea care îi ajută pe oameni să fie salvați și să se sfințească.

6
 2. Implicarea socială a Bisericii
Sigur, pe lângă darul Evangheliei, Biserica este chemată să fie iubitoare față de semeni
și să-i ajute și din punct de vedere material, după posibilități. Biserica organizată își ajută cu
precădere proprii credincioși care se confruntă cu dificultăți materiale, dar se implică și în
proiecte umanitate, indiferent de opțiunile religioase ale beneficiarilor.
De multe ori, bisericile baptiste din România au dat dovadă de dragoste față de frații de
credință care au trecut prin nevoi sau prin diverse calamități. „Ajutorul frățesc” poate fi
exemplificat în mule feluri. Uniunea Baptistă din România și bisericile membre s-au implicat
în repetate rânduri în ajutorarea sinistraților loviți de calamități naturale. Prezentăm în
continuare câteva comunicate care relevă aceste aspecte:
 În Haiti: Având in vedere cutremurul de proporții care a avut loc in Haiti, cu un
număr foarte mare de victime și comunicatul Alianței Mondiale Baptiste (BWA) de ajutorare a
sinistraților, UBCBR dorește sa ofere bisericilor posibilitatea de a sprijini pe frații și surorile
din Uniunea Baptistă din Haiti. Otniel Bunaciu, Președinte UBCBR.4
 În România: În urma apelului lansat de Uniunea Baptistă pe data de 2 iulie 2010
pentru ajutorarea persoanelor afectate de inundații, au răspuns pozitiv atât biserici baptiste din
România și din străinătate, cât și persoane fizice și juridice. Este demn de menționat faptul că
apelul a stârnit ecouri și peste hotare, astfel încât credincioși baptiști din Italia și din Statele
Unite au decis să pună umărul la ajutorarea fraților lor de credință din țară. Suma adunată
totalizează aproximativ 60000 de lei. Banii vor fi redirecționați către comunitățile baptiste
locale care vor distribui aceste ajutoare în funcție de nevoile specifice din zonele lor de
competență.5
 În Serbia: Uniunea Baptistă din Romania mulțumește tuturor partenerilor care s-au
implicat in sprijinirea fraților de credință din Serbia afectați de inundațiile din această țară. În
urma acestui apel au plecat spre Serbia doua tone de alimente și produse de strictă necesitate
care au fost deja distribuite. In data de 07 iunie Comunitatea Baptistă București a organizat un
campionat local de fotbal cu scopul de a face o strângere de fonduri pentru ajutorarea
sinistraților, iar in urma acestui apel au fost strânse donații in valoare de 1965 lei. Suma va fi
redirecționată spre Uniunea Baptista din Serbia.6

4
Comunicat publicat în data de 15.01.2010, în http://revistacrestinulazi.ro/2010/01/uniunea-baptista-din-rominia-
apel-umanitar/.
5
Comunicat publicat în 31.08.2010, în http://revistacrestinulazi.ro/2010/08/dona%C8%9Bii-pentru-ajutorarea-
persoanelor-afectate-de-inunda%C8%9Bii/.
6
Comunicat publicat în 21.06.2014, în http://revistacrestinulazi.ro/2014/06/un-nou-apel-pentru-ajutorarea-
sinistratilor-din-serbia/.

7
  Alte măsuri: este important să precizăm că cele mai multe biserici baptiste au
obiceiul de a se mobiliza de fiecare dată când este vorba despre o situație de forță majoră spre
a-i ajuta pe frații de credință, fie cei din biserica locală, fie din alte biserici din țară ori
străinătate. Unele biserici obișnuiesc să facă în mod regulat (lunar) colecte financiare pentru
ajutorarea săracilor. Aproape toate bisericile alocă din bugetul anul propriu resurse financiare
pentru departamentul social al bisericii.
 Înfiinţarea de ONG-uri - Cadrul statutar le permite bisericilor baptiste înfiinţarea
de ONG-uri: „Biserica poate înființa, organiza si întreține singură sau în colaborare cu alte
biserici: grădinițe, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă,
unități de asistență medicală, tipografii, mijloace de informare în masă, cimitire confesionale,
lăcașe de cult etc. Biserica poate acorda ajutor financiar și material persoanelor aflate în nevoi.”
(Art. 44)7 Bisericile Baptiste din România au înființat, așadar, multe ONG-uri cu impact social.
Aceste organizații au rolul de promovare a valorilor creștine, de instruire biblică, ajutorarea
celor nevoiași (orfani, bătrâni, oameni ai străzii etc.). Putem aminti: Grădinița Betania și
Grădinița Emanuel în Timișoara, Grădinița Hope București, Licee Teologie Baptiste (în
București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Reșița etc.), Facultatea de Teologie Baptistă
(Universitatea din București), Institutul Teologic Baptist din București, Universitatea Emanuel
din Oradea, școli biblice (în multe orașe ale țării), Asociația Evanghelistică și de Caritate „Isus
Speranța României” (cu proiecte precum Casa „Frații lui Onisim” și altele), Missio Link
International (cu obiectiv de promovare a învățăturii și moralei creștine), Fundația Estera (cu
un centru de consiliere pentru femei cu sarcină nedorită), în Timișoara, Tabăra Creștină
Brădățel, Fundația Caritatea București, Fundația Providența București etc. Desigur, această
paletă largă de organizații care funcționează în jurul bisericilor baptiste asigură prevenirea și
combaterea dificultăților sociale într-un mod deosebit de eficient.
 Parteneriate cu diverse instituţii din ţară şi străinătate - Nu doar că bisericile baptiste
pot înființa ONG-uri, ele pot să încheie parteneriate și colaborări – respectând prevederile
statuare – și cu diverse organizații din țară și din străinătate. În general, aceste parteneriate se
restrâng la nivelul altor biserici, sau comunități de biserici evanghelice, și nu numai. În cele ce
urmează prezentăm câteva astfel de inițiative și parteneriate: (1) În țară – în mai multe
Comunități baptiste există practica intrării în parteneriat între o biserică mai mică (în general
din zona rurală) și o biserică mare. În felul acesta biserica mai mare (care dispune de resurse
umane și financiare) poate să sprijine biserica parteneră în activitățile ei spirituale, dar și în cele

7
Statutul de Organizare și Funcționare al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, p. 16.

8
ce includ aspecte de ordin financiar. Anumite biserici baptiste intră în parteneriat – strict la
nivelul proiectelor sociale8 – și cu primăriile de care aparțin. În felul acesta bisericile baptiste
își exprimă intenția de a sprijini cazurile sociale aflate în evidența primăriei locale, indiferent
dacă aceste cazuri fac parte din biserica baptistă, sau nu. Există și alte colaborări, prin
reprezentanți ai bisericilor baptiste, chiar și la nivelul Parlamentului României. De exemplu, în
data de 4.05.2010 a fost inaugurată Subcomisia Parlamentară pentru Demnitate Umană din
Parlamentul României, la inițiativa deputatului Marius C. Dugulescu, credincios baptist, fiul
lui Petru Dugulescu, care a fost unul din cei mai cunoscuți lideri baptiști români. În acest context
s-au abordat probleme etice controversate şi deosebit de importante pentru sănătatea morală a
societăţii româneşti: eutanasia, clonarea, consilierea femeilor înainte de avort, dreptul la viaţă
a copiilor nenăscuţi, dreptul nou-născuţilor morţi de a fi îngropaţi şi nu incineraţi, traficul de
fiinţe umane, etc.9 (2) În străinătate: Cele mai multe parteneriate în străinătate sunt încheiate
la nivelul bisericilor, sau a diverselor organizații în care se reunesc mai multe biserici. Câteva
comunicate din partea Uniunii Baptiste relevă acest fapt: „Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste
din Romania va începe in acest an (2013) un parteneriat cu Convenția Baptista din Virginia,
SUA, o convenție cu peste 1400 biserici […] Tema parteneriatului este intitulată: «Împreuna
pentru ceilalți!»”10 Un alt parteneriat s-a încheiat, de data aceasta, cu Ucraina: „Vineri 30 august
2013 a avut loc în Ucraina conferința Bisericilor Creștine Baptiste din Ucraina. Printre cei
aproximativ 3000 de participanți la conferința anuală s-a aflat și Președintele Uniunii Baptiste
din România, Otniel Ioan Bunaciu care a adresat participanților un mesaj de salut din partea
fraților români. Cu această ocazie a fost semnat și un parteneriat între cele două țări.
Parteneriatul se referă, în special, la colaborarea între bisericile românești și cele ucrainene în
ceea ce privește misiunea comună de evanghelizare precum și ajutorarea spirituală a bisericilor
românești și a comunităților în care numărul de români este semnificativ.11

8
Autorul acestui curs a avut ocazia să încheie un astfel de parteneriat cu primăria din Dej, pe când era pastor al
Bisericii Baptiste „Emanuel” din Dej, jud. Cluj. În urma parteneriatului încheiat, biserica baptistă a intrat în posesia
listei cu cazurile sociale aflate în evidența Primăriei și a putut, astfel, să-i ajute pe oameni în diverse moduri:
financiar, cu articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, cu produse alimentare, cu muncă voluntară, în funcție de
nevoi.
9
Comunicat publicat în 12.05.2010, în http://revistacrestinulazi.ro/2010/05/deputatul-baptist-marius-c-dugulescu-
lanseaza-subcomisia-pentru-demnitate-umana-in-parlamentul-romaniei/.
10
Comunicat publicat în 12.03.2013, în http://revistacrestinulazi.ro/2013/03/uniunea-baptista-intra-in-parteneriat-
cu-conventia-baptista-din-virginia/.
11
Comunicat publicat în 02.09.2013, în http://revistacrestinulazi.ro/2013/09/parteneriat-romano-ucrainian/.

9
 În concluzie, Bisericile evanghelice înțeleg că au responsabilitatea de a purta de grijă tuturor
și mai ales fraților de credință (Galateni 6:10). Prin urmare, caracterul familial al comunităților
de credincioși evanghelici face ca măsurile de prevenire și depășire a crizelor sociale să fie o
prioritate pe agenda lor. A fi o Biserică în mijlocul oamenilor înseamnă a ne păsa de viețile
semenilor noștri – întâi de toate, ne pasă de viața lor eternă, dar ne preocupă și viața de zi cu zi,
de pe acest Pământ.

10