Nume si Prenume

Clasa a x – a
Fisa de documentare
Asolamente

Sola I II III IV
Anul

2009 Soia Grâu Cartof Porumb

2010 Grâu Cartof Porumb Soia

2011 Cartof Porumb Soia Grâu

2012 Porumb Soia Grâu Cartof

 Asolamentul reprezintă împărţirea terenului în sole (tarlale) pe care plantele de cultură

se succed în spaţiu şi în timp într-o ordine bine stabilită şi pe care se aplică in complex
sisteme raţionale de lucrare a solului, de fertilizare şi de protecţie a culturilor în vederea
creşterii fertilităţii solului, a sporirii calitative şi cantitative a producţiilor agricole.
 În practica agricolă noţiunea de asolament se confunda cu cea de rotaţie.
 Rotaţia culturilor reprezintă ordinea de cultivare a plantelor, în timp, pe o sola şi se
prezintă prin indicarea numerelor de ordine ale fiecărei culturi.
 Durata rotaţiei - numărul de ani după care o cultura revine pe aceeaşi sola sau timpul în
care o cultură trece prin toate solele asolamentului. Durata rotaţiei este egala cu numărul
de sole.

 Cultura principala ocupă o anumită sola în anul de referinţă.

 Cultura premergătoare s-a cultivat în anul precedent, deci înaintea culturii principale.
 Cultura antepremergătoare este premergătoare premergătoarei culturii principale deci s-a
cultivat cu 2 ani mai înainte.
 Cultura postmergătoare urmează după cultura principală (în anul următor).
 Cultura dubla (succesivă) se însămânţează în acelaşi an, pe aceeaşi solă cu cultura
principală, după recoltarea acestuia. Cultura dublă poate fi pentru boabe, îngrăşământ
verde sau furaj.
Exemplu de asolament de 5 ani cu 2 ani culturi duble:
1. Soia + fasole;
2. Grâu de toamnă (cultura I) + porumb masă verde (cultura II);
3. Sfeclă de zahăr;
4. Orz de toamnă (cultura I) + porumb boabe (cultura II);
5. Floarea – soarelui.
 Cultura intercalată reprezintă cultivarea unei specii de plante printre rândurile plantei
principale. Recoltarea şi valorificarea culturilor se face separat. Exemplu: fasole prin
porumb.
 Cultura în amestec constă in cultivarea a 2-3 specii de plante amestecate chiar de la
semănat care se recoltează şi se valorifică împreună. Exemplu: borceagul de toamnă,
borceagul de primăvară, amestecuri de leguminoase şi graminee perene (la înfiinţarea
pajiştilor) etc.
 Cultura ascunsă (protejată) este o specie de plantă care vegetează o perioadă alături de
cultura principală şi care îşi continuă vegetaţia şi anul viitor. De exemplu trifoiul
semănat primăvara în culturile de grâu, orz, ovăz.
Exemplu:
 Grâu de toamnă + trifoi;
 Trifoi;
 Grâu de toamnă;
 Porumb boabe;
 Sfeclă pentru zahăr.
Structura culturilor reprezintă specificarea ponderii fiecărei culturi din cadrul unui asolament.
Suprafaţa totala a asolamentului echivalează cu 100%.
Criterii care stau la baza intocmirii asolamentelor
a. Criterii de ordin natural - se refera la conditiile concrete de relief, sol, expozitia terenului,
clima etc., aceste elemente determinand sortimentul de plante ce vor intra la intocmirea rotatiei.
b. Criterii economico-organizatorice - sunt reprezentate de cerintele economiei de piata, de
reteaua de drumuri, de existenta in zona a unor fabrici de zahar, de ulei, de conserve, de distanta
fata de centrele populate.
c. Criterii agrobiologice:
- - consumul in substante nutritive - fiecare planta foloseste din sol substante nutritive
necesare in cantitati si proportii diferite.
 - consumul de apa - dupa o planta care are un consum mare de apa se recomanda sa se cultive
plante cu un consum mai mic.
- influenta asupra insusirilor fizice ale solului - plantele de cultura prin sistemul radicular,
cantitatea de resturi vegetale lasate in sol, masurile agrofitotehnice specifice, influenteaza diferit
si asupra insusirilor fizice ale solului.
- -imburuienarea - rotatia culturilor este una dintre principalele masuri de combatere a
buruienilor. Sunt grupe de buruieni care insotesc anumite grupe de culturi.
- -combaterea daunatorilor si a bolilor plantelor
- perioada de timp dintre doua culturi care se succed
- -oboseala solului – cultura repetata sau plantele care nu se autosuporta
- - protectia impotriva eroziunii- Cea mai buna protectie o asigura ierburile perene
incepand cu anul II de cultura iar cea mai slaba prasitoarele.
Tipul si schema de asolament
 Când într-un asolament se prezintă concret plantele de cultură care se succed este vorba
despre un tip de asolament. Prezentarea asolamentului sub forma grupelor de plante
reprezintă schema de asolament.
 Exemplu:
 Tipul de asolament: Schema de asolament:
 1. Grâu 1. Cereale de toamnă
 2. Porumb boabe 2. Prăşitoare
 3. Trifoi I 3. Leguminoase perene
 4. Trifoi II 4. Leguminoase perene
 5. Grâu 5. Cereale de toamnă
 6. Porumb boabe 6. Prăşitoare
 7. Cartof + sfeclă pentru zahăr 7. Prăşitoare